Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Japonezii sărbătoresc sfârșitul unui an și începutul următorului cu mare fast și pasiune. Perioada
sărbătorită se numește shogatsu, care într-un sens foarte larg se referă la prima lună a anului. Pe
întâi ianuarie familiile japoneze se reunesc pentru a bea un anume tip de sake, care se presupune
că asigură o viață lungă, pentru a mânca un anume tip de supă cu orez care, după obicei, șterge
orice amintire rea care a rămas din anul precedent.
Japonezii își decorează ușa de la intrarea în casă cu ramuri de pin și cu ghirlande de paie, care
feresc, în mod simbolic, de intrarea oricărui lucru necurat în casele oamenilor. Se vizitează, de
asemenea, temple unde japonezii se roagă pentru a avea noroc în anul ce urmează și cumpără
săgeți aducătoare de noroc, precum și casele rudelor și prietenilor pentru a se felicita reciproc cu
ocazia Anului Nou. Azi, mulți copii japonezi își petrec vacanțele absorbiți de jocurile pe
calculator, dar există, de asemenea, mulți copii care preferă să participe la jocurile tradiționale
specifice Anului Nou. În Japonia, celebrarea Anului Nou este cel mai important eveniment din
calendar, toate companiile și instituțiile guvernamentale oprindu-și activitatea în primele trei zile
ale anului.
Sărbătoarea Setsubun
În trecut cuvântul setsubun se referea la oricare dintre schimbările anotimpurilor, dar astăzi se
referă în special la ziua de 3 sau 4 februarie, momentul în care începe primăvara în mod
tradițional. Conform calendarului vechi, prima zi a primăverii marca și începutul anului nou, iar
ziua precedentă setsubun-ului reprezenta ultima zi a anului care a trecut. Modul tradițional de a
sărbători această zi este prin împrăștierea boabelor de fasole prin casă, pentru a feri familia de
spiritele rele.
Festivalul păpușilor
Festivalul păpușilor sau hina matsuri, este celebrat în data de 3 martie, când familiile japoneze cu
fete expun în interiorul casei un set de păpuși reprezentând vechea familie imperială. De
asemenea, cu ocazia acestui festival se bea un anume tip de sake alb îndulcit.
Ziua Copiilor
A cincea zi din a cincea lună a fost sărbătorită în China și Japonia din timpuri străvechi. În
Japonia, data de 5 mai a fost transformată în sărbătoare națională în anul 1948. Cu toate că
sărbătoarea se numește Ziua Copiilor, acest festival este doar pentru băieți. Familiile japoneze cu
băieți atârnă, în afara caselor lor, panglici reprezentând crapi, simbol al puterii, și expun armuri
și păpuși reprezentând samurai în interiorul casei. De asemenea, cu această ocazie se mănâncă
prăjituri speciale din orez.
Festivalul Tanabata
Sărbătorit pe 7 iulie, sau pe 7 august în unele zone ale Japoniei, Festivalul Tanabata își are
originile într-o legendă populară chineză care povestea despre întâlnirea romantică, o dată pe an,
a două stele din Calea Lactee: Steaua Văcarului (Altair) și Steaua Țesătoarei (Vega). În ziua
festivalului oamenii își scriu dorințele pe fâșii de hârtie colorată, pe care mai apoi le prind de
ramurile arborilor de bambus. Sărbătoarea este asociată cu ziua îndrăgostiților.
Festivalul Bon
Japonia este țara care își sărbătorește cu regularitate și mult respect toate sărbătorile naționale,
care sunt în număr de treisprezece. Ultima dintr-un an calendaristic este cea care celebrează ziua
de naștere a împăratului (23 decembrie), dar pe lângă acestea se organizează de asemenea și
multe festivaluri regionale.
În mod tradițional, Festivalul Bon se întinde pe mai multe zile, în jurul datei de 15 august (sau 15
iulie), când sufletele celor morți se reîntorc, conform tradiției, la casele lor. În această perioadă a
anului mulți japonezi fac excursii în locurile natale pentru a vizita mormintele strămoșilor lor. În
timpul acestui festival, oamenii aprind lanterne, făcute din lemn și hârtie, care au scopul de a
călăuzi sufletele morților spre și dinspre casele lor; se aduce mâncare ca ofrandă celor decedați și
se dansează bon odori (dansuri speciale). Lanternele sunt de obicei trimise pe apă, în josul
râurilor. De asemenea, o tradiție budistă cere japonezilor să-și aducă omagiul la mormintele
strămoșilor lor în timpul echinoxului de primăvară, în jurul datei de 21 martie, precum și în
timpul celui de toamnă, în jurul datei de 23 septembrie.
Japonia are o veche tradiție de a organiza festivaluri cu scopul de a invita și primi cu bucurie
zeii, de a-i sărbători și de a se reuni spiritual cu ei. Multe dintre aceste evenimente, precum
festivalul Gion din Kyoto și Festivalul Okunchi din Nagasaki, găzduiesc parade cu care de
procesiune splendid împodobite. Deseori, în timpul acestor festivaluri, raioanele comerciale se
întrec unul pe celălalt în decorații, pentru a realiza cea mai atrăgătoare prezentare.
Festivalurile agricole
Încă din timpul perioadei Yayoi (cca. 300 î.e.n.-300 e.n.), agricultura a jucat rolul principal în
aprovizionarea cu alimentație a Japoniei, iar de aceea multe festivaluri sunt legate de producția
agricolă, în special de cea a orezului.
Ceremoniile șintoiste ținute cu ocazia Anului Nou au fost inițial festivaluri în care japonezii se
rugau pentru a avea o recoltă bună în anul viitor, iar cultivarea orezului și alte festivaluri legate
de muncile câmpului sunt și astăzi sărbătorite pe întreg teritoriul Japoniei. Fete îmbrăcate în
kimono, cu mânecile lungi legate la spate, plantează orezul în timp ce muzicanți cântă în
apropiere la tobe, flaute și clopote. Dansul tradițional asociat unor astfel de festivaluri s-a
dezvoltat treptat ca parte integrantă a teatrului no.
Toamna se țin festivaluri cu ocazia recoltelor, iar primele fructe ale pământului sunt oferite
zeilor. La sate, întreaga comunitate sărbătorește festivalul toamnei, iar în multe zone ale
Japoniei, care de procesiune purtând zeități simbolice sunt expuse pe străzi. La Palatul Imperial,
împăratul aduce ofrande în grâne și produse zeilor.
Festivalurile verii
Festivalul Gion, Gion Matsuri ținut pe data de 17 iulie, faimos pentru cele 32 de care de
procesiune expuse în paradă pe străzi, a fost inițial festivalul unui cult cu o răspândire largă,
începând cu perioada Heian (794-1185), pe tot parcursul evului mediu. Simpatizanții acestui cult
credeau că bolile și epidemiile erau cauzate de spiritul unor oameni puternici care au murit
lăsând în urma lor invidie. Deoarece epidemiile apăreau frecvent în timpul verii, majoritatea
festivalurilor de vară aveau scopul de a împăca oamenii cu spiritele care au cauzat epidemiile.
În timpul Festivalului Tenjin, care își are de asemenea originile în credințele unui cult, un mare
număr de bărci încărcate cu tobe și păpuși urmăresc bărci care poartă care de procesiune colorate
în josul râurilor din Osaka.
Unul dintre cele mai mari festivaluri de vară japoneze, care atrage muți turiști în fiecare an, este
festivalul Nebuta. Acest festival se desfășoară în prefectura Aomori dar și în alte zone din nordul
Japoniei, la începutul lunii august. Festivalul este caracterizat prin parada unor imense care de
procesiune din hârtie, luminate din interior, având reprezentări ale unor personalități japoneze
din trecut și prezent. Se crede că festivalul își are originea într-un ritual care alunga somnolența,
cuvântul nebuta derivând de la cuvântul japonez care are sensul de a dormi.
Festivalul Okunchi din Nagasaki, organizat în luna octombrie, celebrează recolta din anul
respectiv. Festivalul este renumit pentru dansurile cu dragoni, originare din China, în timp ce
carele de procesiune reprezentând vase de comerț din perioada Edo (1603-1868), balene și alte
simboluri sunt etalate în întreg orașul.
Japonia are treisprezece sărbători naționale, ultima dintr-un an calendaristic fiind cea care
celebrează ziua de naștere a împăratului (23 decembrie); se organizează de asemenea și multe
festivaluri regionale.