Obiectivele tratamentului obezității:

• atingerea greutății corporale ideale / a compoziției corporale normale (pondere normală a masei
grase) – obiectiv dificil de îndeplinit, adesea nerealist
• se preferă de multe ori: a. scăderea ponderală moderată; b. menținerea greutății actuale; c.
prevenția unui câștig ponderal suplimentar
• optim: scădere ponderală de 0,25-0,5 kg / săptămână la persoane cu IMC = 27-35 kg/m2 și de
0,5-1 kg / săptămână la persoane cu IMC ≥ 35 kg/m2; după un an se pot realiza scăderi ponderale de
până la 10-15% din greutatea inițială
• durata optimă a unei perioade de scădere ponderală: 3-6 luni (asigură o scădere de 5-10% din
greutatea inițială)
• ulterior: perioada de menținere ponderală (durata optimă: 6-9 luni) → adaptarea circuitelor
metabolice la noua greutate corporală; poate fi urmată sau nu, la nevoie, de un nou ciclu de scădere
ponderală
• factori care trebuie luați în considerare în stabilirea planului terapeutic: tipul de obezitate,
severitatea excesului ponderal, profilul psihologic, economic și social, vârsta, stilul de viață și
comorbiditățile pacientului
• de evitat: fluctuațiile ponderale

Efecte benefice ale unei scăderi ponderale de 10%:

• reducerea insulinorezistenței și a gluconeogenezei hepatice, creșterea randamentului de utilizare
periferică a glucozei, ameliorarea eventualelor deficite incipiente β-secretorii
• ameliorarea profilului lipidic: scăderea colesterolului total, a trigliceridelor și a LDL-
colesterolului (mai ales a particulelor mici și dense), creșterea HDL-colesterolului
• ameliorarea unei eventuale hiperglicemii: scăderea valorii HbA1c
• reducerea riscului de progresie de la prediabet la diabet zaharat
• reducerea valorilor tensionale
• reducerea riscului cardiovascular și neoplazic
• ameliorarea sindromului de apnee în somn
• creșterea speranței de viață

Dinamica scăderii ponderale:

• pierderile de masă slabă și masă grasă (proteine vs. lipide): influențate de panta de scădere
ponderală
• dietele sever hipocalorice → scădere ponderală bruscă și reducere rapidă a MB
• inițial: utilizarea rezervelor de glicogen; în primele 7-10 zile de post: pierderi proporționale de
lipide și proteine (câte 8-12% din cheltuielile energetice)
• ulterior: crește utilizarea masei grase (mobilizarea trigliceridelor din depozitele adipoase) până la
peste 90% – beneficii: a. randament energetic mai bun; b. se evită distrucția proteică masivă
• pe termen mai lung: 5% din scăderea ponderală provine din pierderile proteice musculare (masa
slabă care se dezvoltase pentru susținerea mecanică a excesului de masă grasă)
• tehnicile de scădere ponderală lentă → utilizarea preponderentă a masei grase ca sursă de
energie, limitarea pierderilor proteice, evitarea scăderii bruște a MB

Abordarea terapeutică a excesului ponderal:

• îngrijire în cadrul unei echipe multidisciplinare: medic + psiholog + dietetician ± chirurg +
pacient
1
 • reducerea moderată a aportului caloric (1600-2000 kcal / zi) + creșterea gradului de activitate
fizică
• diete moderat hipocalorice (1200-1500 kcal / zi) + creșterea gradului de activitate fizică
• diete sever hipocalorice (sub 800 kcal / zi) ± activitate fizică
• diete hipocalorice (una din variantele de mai sus) + farmacoterapie
• chirurgie bariatrică + dietă adecvată statusului digestiv postoperator + activitate fizică
• după atingerea greutății țintă: evitarea unei noi creșteri în greutate

Principii dietetice generale:

• asigurarea unui aport optim de macro- și micronutrienți
• glucidele: 55-60% din aportul energetic total; se evită glucidele simple, cu absorbție rapidă
• proteinele: 10-15% din aportul energetic total (cave: conținut sodic crescut); proteinele de
origine animală – jumătate din aportul caloric total
• după alți autori, nu este totuși recomandabilă reducerea aportului proteic sub 15-25% din aportul
energetic total (apare catabolismul proteinelor endogene)
• lipidele: 25-30% din aportul energetic total; AGMNS – 10-12% din aportul energetic total;
AGPNS - 10% din aportul energetic total; AGS – 7-10% din aportul energetic total; colesterol –
maximum 300 mg / zi; se evită grăsimile trans
• fibrele alimentare: 25-35 g / zi (avantaje: reduc densitatea calorică a dietei, întârzie senzația de
foame, reduc parțial absorbția intestinală a glucidelor și lipidelor)
• consumul zilnic de sare: maximum 5-7 g
• aportul lichidian: 2000 ml / zi
• reducerea consumului de alcool (aduce 7 kcal / g, produce dezinhibarea apetitului, inhibă
oxidarea lipidelor)
• utilitatea edulcoranților artificiali: fără dovezi științifice (nu se știe dacă reduc aportul caloric sau
dacă induc scădere ponderală)
• fragmentarea aportului caloric pe parcursul zilei pentru creșterea ADS a alimentelor → 3 mese
principale + 1-2 gustări / zi
• nu se omite micul dejun
• grupe alimentare preferate: legume, fructe, produse cerealiere integrale
• gastrotehnie: nu se folosesc ingrediente cu putere calorică mare (unt, smântână, ulei, frișcă); se
evită prăjirea (fierbere, coacere)

Dietele cu un deficit de 500-1000 kcal / zi față de necesarul energetic:

• indicate la pacienții care își pot calcula valoarea energetică a alimentelor și își pot estima corect
mărimea porțiilor
• acest grad de deficit energetic induce mobilizarea depozitelor adipoase pentru acoperirea
necesarului energetic
• pot induce o scădere ponderală de până la 0,5 kg / săptămână și de 5-10 kg în 3 luni

Dietele moderat hipocalorice:

• indicații: persoane aflate la prima tentativă de scădere ponderală, persoane supraponderale care au
mai încercat anterior diete de scădere ponderală
• contraindicații: tulburări de comportament alimentar, ulcer gastro-duodenal, boli hepatice active,
boli renale avansate (cu necesar de restricție proteică), gută, boli psihice (nevroze, psihoze, depresii
severe), boli infecțioase
2
 • 1200 kcal / zi (femei), 1500 Kcal / zi (bărbați)
• dacă dieta cu 1500 kcal /zi nu determină scădere ponderală → 1200 kcal / zi
• se evită variațiile de peste 100-200 kcal / zi între două zile consecutive
• la un aport energetic sub 1200 kcal /zi (femei), respectiv 1800 kcal / zi (bărbați): suplimentare cu
calciu și vitamine

Dietele sever hipocalorice:

• numai la pacienții spitalizați, pentru perioade scurte (maximum 12-16 săptămâni)
• folosirea lor nediscriminată a indus unele cazuri de decese în anii `70
• 400-800 kcal / zi
• obligatoriu: minimum 400 kcal / zi și 40 g proteine / zi (femei), respectiv 500 kcal / zi și 50 g
proteine / zi (bărbați); trebuie să conțină proteine cu valoare biologică înaltă, glucide, suplimente de
vitamine, minerale și electroliți
• pot induce o scădere ponderală de 1,5 kg / săptămână (femei), respectiv 2 kg / săptămână
(bărbați) → 20 kg în 12-16 săptămâni
• indicații: foarte restrânse în prezent – numai la pacienții la care alte diete hipocalorice au eșuat
• contraindicații: infarct miocardic recent, tulburări de ritm și conducere, boli renale, hepatice,
hematologice, cerebrovasculare, boli psihice grave, neoplazii, diabet zaharat tip 1, copii, perioadele de
sarcină și lactație
• efecte secundare: deshidratare, diselectrolitemii (induc pierderi de potasiu), aritmii, anemie,
litiază biliară veziculară, tulburări de tranzit intestinal, tulburări de ciclu menstrual, pierderi importante
de masă slabă, astenie fizică, nervozitate, scăderea capacității de adaptare la frig, tulburări trofice
• cave: reluarea obiceiurilor alimentare anterioare (frecventă) → creștere ponderală
• doar 33-50% dintre pacienți reușesc să își mențină scăderea ponderală după un an
• nu par să ofere avantaje față de dietele moderat hipocalorice, însă se asociază cu mai multe
complicații
• variantă: dieta modificată de cruțare a proteinelor (aport de 1,5 g proteine / kgcorp /zi, provenit
din carne slabă, carne de pasăre, pește, fără alte surse complementare de glucide și lipide) – excreția
azotată crește inițial până la 11-23 g / zi, apoi scade în următoarele zile; prevenția pierderilor de azot:
prin adăugarea a aproximativ 100 g glucide

Diete hiperglucidice hipolipidice:

• aport lipidic: până la 20-25% din aportul energetic total
• aport glucidic: până la 80% din aportul energetic total
• util: aportul ridicat de fibre alimentare
• motivații: a. aportul energetic provenit din lipide este dublu față de cel provenit din glucide; b.
lipidele sunt lipogenice
• exemplu de calcul numeric al cantității de lipide (în grame): la un aport lipidic de 25% din
necesarul energetic se împarte necesarul caloric ideal la 4 × 9
• unele surse medicale le consideră mai eficiente decât dietele bazate pe reducerea globală a
aportului caloric

Dietele prin înlocuire:

• împart alimentele în 6 grupe cu conținut similar în macronutrienți (nu și în calorii): pâine și
preparate făinoase, carne, fructe, legume, lactate, grăsimi

3
 • folosesc un aport caloric între 1200 kcal / zi și 1500-1800 kcal / zi (în funcție de numărul de
gustări sau de porții provenite din diversele alimente), în care alimentele din cadrul aceleiași grupe se
pot înlocui între ele de la o zi la alta
• permit consumul ocazional de dulciuri, alte deserturi, alcool

Diete hipoglucidice:
• exemple: dieta Atkins (faza de inducere), dieta Stillman, dieta Sugar Busters
• aport lipidic: până la 55-65% din aportul energetic total
• aport glucidic: sub 20% din aportul energetic total (maximum 100 g / zi)
• aprtul proteic acoperă restul necesarului energetic; se consumă de obicei proteine animale
(bogate în AGS și colesterol)
• alimente evitate: pâine, orez, cartofi, paste făinoase
• alimente recomandate: lactate, carne și produse derivate
• induc depleția glicogenului hepatic și muscular și cetoză
• riscuri: dezechilibru nutrițional, diete cetogene, deshidratare (stimulează diureza prin corpii
cetonici eliminați prin urină)

Diete disociate:
• exemple: dieta Montignac, dieta Shelton, dieta Scarsdale
• caracterizate prin consumul unui singur tip de alimente
• dovezi științifice neconcludente

Diete care folosesc formule alimentare:

• la una sau mai multe dintre mese sunt folosite preparate industriale de tip fluid sau tip masă
preformată, care utilizează lapte sau proteine din ou
• aportul energetic al formulelor alimentare: 1000-1600 kcal / zi
• aport nutrițional: 33-70 g proteine, 30-45 g glucide, mici cantități de lipide; formulele alimentare
existente în comerț conțin proteine cu valoare biologică mare, fructoză, AGMNS
• dezavantaje: preț ridicat, monotonie, nu permit deprinderea unor obiceiuri alimentare adecvate