KIT de împrietenire

cu feminismul

Material publicat în cadrul proiectului EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială și
educație, proiect derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în parteneriat cu Asociația
Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de
Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația
SEXUL vs BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat
de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui
material nu reprezintă̆ în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene
2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Proiect derulat de:

Cu sprijinul:
Laura Grünberg Diana Elena Neaga

KIT de împrietenire
cu feminismul
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Grünberg, Laura
    KIT de împrietenire cu feminismul / Laura Grünberg, Diana Elena
Neaga. - Bucureşti : Editura Hecate, 2022
    Conţine bibliografie
    
I. Neaga, Diana Elena
396

© Editura Hecate, 2022, pentru versiunea în limba română

Editura Hecate
Int. Bădeni nr. 2A, sector 3, Bucureşti, România
Tel: 0756 238 273
email: arseno21@gmail.com
https://hecate.ro/

Editor, redactor și consultanță de specialitate: Theodora-Eliza Văcărescu

Ilustrații și concepție grafică: Ana Lemnaru
Desenele de pe copertă sunt realizate de copii în cadrul proiectului EGALIS
Website-ul proiectului: https://ongen.ro/egalis
Decembrie 2021
 Cuprins

Introducere.............................................................................1

I. ABC-ul feminismului..........................................................3

II. Time line. Feminismul contemporan din România.........8

III. Mituri despre feminism.....................................................10

IV. Știați că... Despre femei și bărbați în cifre.......................14

V. Jurnal de împrietenire cu feminismul .............................17

VI. Resurse.................................................................................27
 1

Introducere

În ciuda unor realizări extraordinare produse în ultimele decenii, mai sunt

multe lucruri care trebuie schimbate în bine, pentru ca femeile și bărbații din
România – dar și din întreaga lume – să aibă aceleași drepturi și să beneficieze
de șanse și oportunități egale de realizare profesională și personală. Drepturile
pe care le au astăzi fetele și femeile în multe țări (dreptul de a vota și de a candida
la alegeri, dreptul de a merge la școli și facultăți, dreptul la proprietate, dreptul
de a decide pentru propriul corp, dreptul de a se căsători din dragoste etc.) sunt
considerate ca fiind firești, normale. Nu multă lume se gândește că acum mai
puțin de o sută de ani femeile (și unii bărbați) nu aveau aceste drepturi și că,
pentru fiecare dintre ele, a fost nevoie de multă mobilizare, de activism civic
intens, de dovezi empirice, de revendicări și presiuni politice și sociale. Adică
a fost nevoie de mișcări ale femeilor, de mișcări de emancipare. Pe scurt, a fost
nevoie de feminism.
Fetele de astăzi, alături de băieți, vor trăi într-o lume și mai bună doar în
măsura în care vor continua, vor adapta și își vor asuma aspirațiile și implicarea
specifice feminismului generațiilor de dinaintea lor. Sunt oare tinerii și tinerele
din prezent dispuse să revendice ce este încă de revendicat, să ajusteze ce este
încă de ajustat, să schimbe ce este încă de schimbat?
Pentru ca noile generații să preia ștafeta și să dea formă și miez feminismului
de mâine, trebuie să aibă acces la informații corecte, să beneficieze de o minimă
formare în spiritul valorilor promovate de feminism, să fie în contact cu feministe
și feminiști în carne și oase, care să le povestească ce înseamnă activismul civic
și feminismul. Noile generații trebuie să depășească frica, reținerea sau chiar
ostilitatea față de feminism și să înțeleagă ce a însemnat feminismul din ultimul
secol și jumătate pentru calitatea vieții femeilor din România și din lume.
2

Ca acest transfer inter-generațional să fie posibil, credem că în România

este nevoie și de un efort de actualizare și de adaptare a discursului din partea
„titularelor de drept” ale feminismului de azi. Acesta este spiritul în care am
conceput kitul pe care îl aveți în față și care este menit:

1. să ofere un dicționar minimal de termeni din domeniul feminismului,

alături de un set de informații despre feminism și mișcările de emancipare a
femeilor din România și din lume;

2. să explice și să demonteze câteva mituri despre feminism;

3. să stimuleze gândirea critică din partea elevelor și elevilor, prin conturarea

unor întrebări și a unor teme de gândire pentru cei și cele care vor să descopere
ce se află, de fapt, în spatele celebrului cuvânt care începe cu „F” și care naște
atâtea controverse.
 3

Capitolul I

ABC-ul feminismului*

A C
Acțiuni pozitive (discriminare pozi-
tivă)/politici afirmative pentru femei:
acțiuni sau politici speciale, cu caracter
temporar, care au ca scop impulsio-
narea realizării în fapt a egalității de
șanse între femei și bărbați și care nu
sunt considerate acțiuni de discrimi-
nare (legea 202/2002). De exemplu,
introducerea de cote pentru femei în
politică (obligația ca un partid să aibă
un anumit număr de locuri eligibile
pentru femei este un exemplu de Convenția de la Istanbul privind
politică afirmativă; la fel, existența prevenirea și combaterea violenței
unui număr, în general mic, de locuri împotriva femeilor și a violenței
la facultăți destinate persoanelor de domestice: reprezintă un tratat
etnie romă sau celor provenite din internațional adoptat de Consiliul
Republica Moldova). Europei în data de 11 mai 2011 și
intrat în vigoare în septembrie 2016.
Este primul tratat internațional care
conține o definiție a categoriei genului.
Convenția are ca scop prevenirea
și combaterea violenței, protecția
* victimelor și trimiterea în judecată
a infractorilor. Se referă la acte de
Acest mini-dicționar te ajută să
înțelegi mai bine câțiva termeni
violență precum violul, violența
importanți din studiile de gen domestică, hărțuirea sexuală, căsăto-
și din feminism. Mai multe riile forțate sau sterilizarea forțată,
definiții și explicații poți găsi considerate încălcări ale drepturilor
în cartea Lexicon feminist, omului și forme de discriminare pe
coordonată de Otilia Dragomir
și Mihaela Miroiu (Iași, Editura
criteriu de gen. În martie 2019, 46 de
Polirom, 2002). state au semnat această convenție și
34 de state au ratificat-o. România a
semnat Convenția de la Istanbul în
iunie 2014 și a ratificat-o în 2016.
4 Capitolul I ABC-ul feminismului
Convenția asupra eliminării tuturor
formelor de discriminare față de
femei (CEDAW): adoptată și deschisă
spre semnare de Adunarea Generală
a Națiunilor Unite, a fost ratificată de
România în 7 ianuarie 1982. Convenția
subliniază faptul că discriminarea față
de femei violează principiile egalității
în drepturi și respectului demnității
umane, împiedică participarea femeilor
– în aceleași condiții ca bărbații – la
viața politică, socială, economică și
culturală din țara lor, creează obstacole
în calea creșterii bunăstării societății
și împiedică femeile să se afirme în
deplinătatea posibilităților lor. Statele
semnatare au obligația de a adopta
măsuri necesare pentru eliminarea
tuturor formelor de discriminare la
adresa femeilor.
D rile, responsabilitățile și oportunitățile de
Discriminare: orice încălcare a unui
drept pe baza apartenenței persoanei
respective la o anumită categorie socială
(sex/gen, rasă, etnie, religie, orientare
sexuală, vârstă, nivelul veniturilor etc).
Discriminare de sex/gen: orice fel de
încălcare a unui drept pe baza aparte-
nenței la un sex sau gen.   rata de analfabetism în rândul fetelor din
Discriminare multiplă: orice faptă de
discriminare bazată pe două sau mai
multe criterii simultan. De exemplu, o
femeie de etnie romă poate să fie într-o
situație de viață în care să fie discrimi-
nată simultan și pentru că este femeie
(discriminare de gen), și pentru că este
o persoană de etnie romă (discriminare
etnică).
Dubla povară/dubla zi de muncă: se
referă la volumul de muncă al persoa-
nelor care fac atât muncă plătită (se duc
la serviciu), cât și mare parte din munca
domestică neplătită (munci casnice și
de îngrijire). Conform rolurilor de gen
tradiționale, dar și datelor statistice
disponibile, dubla povară le afectează
mult mai mult pe femei decât pe bărbați.
E
Egalitatea de gen: înseamnă că dreptu-
realizare pe plan profesional și personal
ale unei persoane nu depind de aparte-
nența persoanei la un anume sex sau
gen. Egalitatea de gen nu înseamnă că
femeile și bărbații sunt sau vor deveni la
fel. În plus, egalitatea de gen înseamnă și
echitate. De exemplu, dreptul la educație
este garantat tuturor prin Constituție,
dar nu toți ajung să beneficieze cu
adevărat de el (inechitate). Ca urmare,
anumite regiuni ale lumii este mai mare
decât a băieților. Similar, în anul 1930,
în România, numai o femeie din două
știa să citească, în timp de doi bărbați
din trei știau carte.

Egalitatea de șanse între femei și
bărbați: presupune vizibilitate, auto-
nomie, responsabilitate și participare
egală a femeilor și bărbaților în toate
sferele vieții publice și private (Consiliul
Europei, Abordarea integratoare a
egalității de șanse între femei și bărbați,
1998).
Echilibrul dintre viața de familie și
viața profesională/muncă: se referă la
reducerea tensiunilor dintre respon-
sabilitățile din viața personală, cea de
familie și cea profesională. Aceasta
înseamnă, printre altele, construirea de
creșe și grădinițe, acordarea de concedii
de creștere și îngrijire a copiilor atât
mamelor, cât și taților, programe flexibile
de lucru, posibilitatea muncii de acasă
etc.
F Gen: ansamblul format din rolurile,
Feminism: (1) diverse teorii centrate pe
analiza critică a (in)egalităților sociale,
economice, politice, culturale între
femei și bărbați; (2) mișcări politice
angajate în prevenirea și combaterea
inegalităților dintre femei și bărbați,
care pleacă de la premisa că trăim în
societăți în care femeile sunt în mod
sistematic dezavantajate în multe zone
ale vieții personale și profesionale și,
KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 5
în general, în activitățile sociale și
politice. În perioade diferite din istoria
recentă (numite valuri de feminism),
temele principale ale feminismului au
fost: egalitate (drept la vot, educație,
proprietate etc.), libertate (drepturi
legate de afirmare profesională și
politică, drepturi sexuale și reproduc-
tive) și autonomie. Nu există un singur
feminism, ci feminisme, adică tipuri de
feminism: feminism liberal, feminism
radical, ecofeminism, postfeminism etc.
Depinde de temele cheie abordate și de
strategiile propuse pentru prevenirea și
eliminarea inegalităților dintre femei
și bărbați.
GEN si/sau
, SEX
Sex: ansamblul trăsăturilor biologice
și fiziologice prin care se definesc
femeile și bărbații (legea 202/2002). De
exemplu, faptul că doar femeile nasc
și au ciclu menstrual și doar bărbații
au testicule și, de cele mai multe ori,
oase mai mari ține de diferențele de
sex dintre femei și bărbați, diferențe
prescrise de la naștere.
comportamentele, trăsăturile și activi-
tățile pe care o societate le consideră
potrivite pentru femei și pentru bărbați
la un anumit moment (legea 202/2002).
Exemple: (1) Datele arată că mai ales
femeile se ocupă de treburile casnice și
de creșterea copiilor. Acest lucru ține
de diferențele de gen, adică de diferențe
dobândite, învățate; (2) Cei mai mulți
lideri politici din lume sunt bărbați.
Acest aspect ține tot de diferențele de
gen.
6 Capitolul I ABC-ul feminismului
H
Hărțuire sexuală: situația în care se
manifestă un comportament nedorit,
cu conotație sexuală, exprimat fizic,
verbal sau nonverbal, având ca obiect
sau ca efect lezarea demnității unei
persoane și, în special, crearea unui
mediu de intimidare, ostil, degradant,
umilitor sau jignitor (legea 202/2002).
M S
Misoginism: atitudine de ostilitate și
dispreț față de femei (la polul opus,
misandrie înseamnă atitudine de ostili-
tate față de bărbați).
P Stereotipuri de gen: sisteme organi-
Patriarhat: sistem social și cultural care
impune dominația bărbaților asupra
femeilor.
Plafon de sticlă: limitări artificiale și
bariere invizibile (de exemplu, muncile
casnice și de îngrijire sau rețelele de
solidaritate între bărbați), mult mai greu
de documentat și dovedit, care reduc
accesul femeilor la poziții manageriale
și de decizie în organizații publice sau
private (firme, corporații, agenții sau
instituții guvernamentale, universități,
ministere, partide politice etc.).
Segregarea de gen ocupațională orizon-
tală: prezența mai mare a bărbaților (sau
a femeilor) în ocupații diferite, ceea ce
duce la crearea unor domenii femini-
zate sau masculinizate. De exemplu, în
educație, asistență socială și industria
textilă lucrează mai multe femei, iar în
politică, armată, industria minieră și IT
sunt mai mulți bărbați.
Segregarea de gen ocupațională
verticală: prezența în proporții diferite
a bărbaților și a femeilor în poziții de
conducere și decizie (de obicei, există
un număr mult mai mare de bărbați în
vârful piramidei ierarhice din cadrul
diverselor organizații publice și private)
în cadrul aceleiași profesii sau domeniu
profesional.
zate de credințe și opinii, percepții și
prejudecăți în legătură cu atribuțiile și
caracteristicile, precum și rolurile pe care
le au sau ar trebui să le îndeplinească
femeile și bărbații (legea 202/2002). De
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 7

exemplu, stereotipul conform căruia
toate femeile sunt mame bune sau toți
bărbații se orientează mai bine în spațiu.
Sau stereotipul care susține că femeile
nu sunt capabile să conducă bine un
autoturism, iar bărbații nu sunt în stare
să gătească și să se ocupe de curățenie.
V
Violență de gen: fapta de violență
direcționată împotriva unei femei sau,
după caz, a unui bărbat, motivată de
apartenența de sex. Violența de gen
împotriva femeilor este violența care
afectează femeile în mod disproporțio-
nat. Violența de gen cuprinde, fără a se
limita însă la acestea, următoarele fapte:
violența domestică, violența sexuală,
mutilarea genitală a femeilor, căsătoria
forțată, avortul forțat și sterilizarea
forțată, hărțuirea sexuală, traficul de
ființe umane și prostituția forțată (legea
202/2002).

Standarde duble:  criterii diferite folosite

în evaluarea femeilor și a bărbaților,
astfel încât unele persoane, de cele mai
multe ori femeile, vor fi dezavantajate.
De exemplu, standardul dublu privind
frumusețea: se zice că o femeie trebuie să
fie frumoasă, dar pentru un bărbat este
suficient să fie doar un pic mai frumos ca
dracul. Sau standardul dublu la angajare:
deseori, la angajare, căsătoria este un
avantaj pentru bărbați și un dezavantaj
pentru femei.
8

Capitolul al II-LEA

TIME LINE. Feminismul contemporan

din România

Editura Polirom lansează prima

colecție de carte dedicată studiilor
de gen. Câțiva ani mai târziu
apar și alte edituri care au colecții
1989 în domeniu: 2010 – Editura
26 decembrie Tritonic lansează colecția de studii
feministe; 2015 – Editura Hecate
Prima lege post-comunistă a începe să publice volume de
acordat femeilor din România feminism.
dreptul la întrerupere de
2001
sarcină.
1993

2000

Primul ONG feminist din Se înființează Consiliul Național pentru

România – Societatea de Combaterea Discriminării (CNCD).
1996

Analize Feministe AnA. Este adoptată Ordonanța guvernului

Primul curs de teorie politică
feministă la Școala Națională de
Studii Politice și Administrative
(SNSPA), București.
1998
137/2000, privind prevenirea și
combaterea tuturor formelor de
discriminare.
MAI Primul protest feminist de stradă
– împotriva revistei Playboy, care

publicase un articol despre „cum să-ți

bați nevasta fără să lași urme”.
Se realizează primul Barometrul de gen
pentru România (următorul va apărea
Se înființează primul program univer-
în anul 2018!).
sitar de masterat în domeniul studiilor
de gen la SNSPA, în București.
Apare Analize – prima revistă de studii
feministe.
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 9

Se înființează un program Este introdus în lege Ordinul

universitar la nivel masteral în de protecție provizoriu,
domeniul studiilor de gen la privind victimele violenței
Facultatea de Studii Europene, domestice.
Universitatea Babeș-Bolyai din

2020
Cluj-Napoca.
2003

Se înființează, la Universitatea
București, în cadrul Facultății de
Științe Politice, programul masteral
în studii de gen denumit Politicile
egalității de șanse în context
românesc și european.
2011

Este introdus în lege Ordinul Se înființează primul

de protecție pentru victimele Centru de intervenție
violențelor domestice. integrată în caz de viol
la Spitalul Universitar
Se înființează Coaliția pentru
București.
Egalitate de Gen.
2012

2021
2018
2015

Începe utilizarea telefonului Se inaugurează Premiile

0800 500 333 – primul număr Sofia Nădejde, acordate
unic de urgență destinat producțiilor culturale
victimelor violenței domestice, feministe.
traficului de persoane și
discriminării de gen, inclusiv
discriminării multiple.
2002

2016

Este adoptată Legea privind

egalitatea de șanse și de tratament
între femei și bărbați (legea
202/2002).
Se înființează Agenția Națională
pentru Egalitate de Șanse între
Femei și Bărbați (ANES).
România ratifică Convenția de la Istanbul
privind violența de gen.
Sunt introduse în Clasificarea ocupațiilor
din România (COR) două noi ocupații:
expert egalitate de șanse și tehnician
egalitate de șanse.
10 Capitolul al III-lea Mituri despre feminism

Capitolul al III-lea

Mituri despre feminism

MIT ADEVĂR
Feministele urăsc Femeile – feministe sau nu – au o paleta largă de senti-
bărbații. mente față de bărbații din viețile lor (copii, frați, soți,
tați, prieteni, colegi, profesori, vecini etc.). De cele mai
multe ori, este vorba despre iubire, simpatie, camara-
derie, uneori indiferență și rareori ură. Feminismul
radical este asociat în mod greșit cu ura față de bărbați,
deși este vorba doar despre o critică mai dură și mai
directă la adresa nedreptăților cu care se confruntă
femeile și despre propuneri mai radicale de schimbare
socială.

Feministele sunt Ca orice alte femei, și feministele iubesc, suferă din

împotriva căsătoriei și dragoste, se căsătoresc, divorțează uneori, au sau
a familiei. nu au copii. Nu sunt împotriva instituției căsătoriei,
mai ales dacă aceasta implică un parteneriat bazat pe
iubire, înțelegere, respect reciproc, autonomie. Dar
de multe ori căsătoria vine la pachet cu responsabili-
tăți inegale pentru femei și bărbați (de exemplu, cele
legate de creșterea și îngrijirea copiilor sau de trebu-
rile casnice). Astăzi, datorită feminismului, se discută
despre parteneriat privat sau domestic, despre echili-
brul dintre viața profesională (carieră) și familie, astfel
încât și femeile, și bărbații să se împlinească atât pe
plan personal, cât și pe plan profesional.

Există un singur fel de Există multe direcții și curente feministe, deci și multe
feminism. feluri de feministe și feminiști: radicali, liberali, eco-fe-
miniști, marxiști, anarho-feminiști etc., așa cum există
numeroase ideologii politice și foarte multe partide
politice. În toate formele lui, feminismul mizează pe
egalitatea dintre femei și bărbați și pledează pentru o
lume în care oamenii să se simtă liberi să fie așa cum
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 11

MIT ADEVĂR
vor, să facă ceea ce vor (dar fără să îngrădească drep-
turile celorlalți), să fie cea mai bună versiune posibilă,
indiferent de sexul, genul, etnia, orientarea sexuală,
religia, poziția socială etc.

Doar femeile pot să fie Feminismul luptă împotriva nedreptăților care afectează
feministe. cel mai mult femeile. Așa că, în mod firesc, femeile au fost
inițiatoarele mișcării feministe. În timp, mulți bărbați
au aderat la ideile feministe. Promovarea drepturilor
și a intereselor femeilor este foarte importantă pentru
feminism. Dar de promovarea acestora se bucură femeile
și bărbații deopotrivă. De exemplu, dreptul la concediu
parental este un drept de care se bucură tații de azi în
multe țări. De asemenea, feminismul luptă împotriva
violenței asupra femeilor, efort susținut de foarte multe
persoane, bărbați și femei deopotrivă. Mulți dintre
specialiștii în domeniul studiilor de gen și al studiilor
feministe sunt astăzi bărbați care cercetează, publică și/
sau sunt susținători ai feminismului.

O femeie nu poate să fie Feminismul nu respinge cu orice preț rolurile tradiți-

feministă și feminină în onale de gen (de exemplu, cele conform cărora femeile
același timp. trebuie să fie gospodine sau preocupate de felul cum
arată). Feminismul militează pentru libertatea de
a alege cine vrei să fii și cum vrei să arăți. A fi femi-
nină nu este în contradicție cu a fi feministă. O femeie
poate să poarte tocuri înalte, să folosească machiaj
și să fie ingineră sau activistă în mișcarea de femei,
așa cum un bărbat poate să stea acasă cu copiii
și să se bucure de sport, de modă sau de gătit
mâncare. Important este să fii ceea ce dorești tu
să fii, pentru că asta îți dorești, nu pentru că așa
„trebuie” sau pentru că îți spun alții să fii.
12 Capitolul al III-lea Mituri despre feminism

MIT ADEVĂR
Feministele nu „Feministele nu vor să aibă putere asupra bărba-
vor egalitate cu ților, ci asupra lor însele”, a spus, în urmă cu
bărbații, ci vor să-i două secole, Mary Wollstonecraft, o feministă
conducă pe bărbați/ celebră. Feminismul critică un sistem social
vor să conducă nedrept, care, în decursul timpului, a deza-
lumea. vantajat deseori femeile. În plus, feminismul
pledează pentru o participare echilibrată și
echitabilă a tuturor – bărbați și femei – la viața
politică, economică, socială, culturală a socie-
tății. Feministele nu vor să le ia locul bărbaților, ci vor
să participe, alături de ei, la viața politică, economică,
socială, culturală etc. Odată eliminate nedreptățile,
lupta feministă își va fi atins scopul, iar bărbații vor
continua, cu siguranță, să existe.

Azi nu mai este nevoie În ciuda succeselor mari obținute de mișcările feme-
de feminism. ilor în ultimele două secole (dreptul la educație, la
proprietate, la vot, protecția maternității și a victi-
melor violențelor etc.), nicio țară din lume nu a ajuns
la egalitate de gen în toate domeniile. Se întâmplă însă
des să uităm de unde am plecat, să avem impresia că
am rezolvat toate problemele. Încă facem confuzie
între ce drepturi avem pe hârtie (adică în anumite
documente oficiale, cum ar fi Constituția) și ce drep-
turi avem în viața noastră reală. De exemplu, femeile
au dreptul de a candida la alegeri și de a fi alese, dar în
continuare sunt puține femei în parlamente și guverne
aproape peste tot în lume. Mai mult chiar, există în
continuare diferențe de salarizare, iar violența de gen
este un fenomen larg răspândit. Există încă țări în
care femeile nu au acces la educație (UNESCO esti-
mează că 132 de milioane de fete nu se pot bucura de
acest drept) sau au acces dificil la vot (Vatican, Arabia
Saudită, Afganistan, Pakistan, Uganda, Kenya). Și
astfel de exemple ar putea umple cărți întregi.

Feministele cred că Feminismul este foarte critic la adresa stereotipurilor

toate femeile sunt și a prejudecăților de gen, adică respinge gândirea pe
victime și toți bărbații modelul: „Toți oamenii – femei sau bărbați – sunt
sunt agresori. într-un anume fel”. Perpetuarea unor stereotipuri de
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 13

MIT ADEVĂR
acest fel este în profundă contradicție cu însăși esența
feminismului. Acesta consideră că asemenea clișee de
gândire limitează opțiunile de viață – atât ale femeilor,
cât și ale bărbaților. Sigur că o femeie albă, educată,
cu venituri mari, prim-ministră a unei țări este într-o
poziție net avantajoasă față de cea a unui bărbat gay, cu
venituri mici, care trăiește într-o țară săracă. În conse-
cință, feminismul nu le consideră pe toate femeile
victime ale societăților în care trăiesc, așa cum nu-i
consideră nici pe toți bărbații agresori și nici în poziție
de superioritate în mod absolut.

Studiile de gen și Studiile de gen și studiile feministe produc cerce-

studiile feministe nu tări în diverse domenii (sociologie, științe politice,
sunt un domeniu serios istorie, filosofie, mass-media, ba chiar și arhitectură
de cercetare și predare. și medicină), iar aceste studii oferă argumente știin-
țifice privind situația femeilor și a bărbaților în lume.
De exemplu, faptul că în parlamentul României sunt
acum sub 20% femei este un fapt rezultat din date
statistice cât se poate de științifice. Faptul că femeile
sunt preponderent victimele violenței în familie, iar
fetele și femeile tinere reprezintă cea mai mare parte a
victimelor traficului de persoane reprezintă afirmații
dovedite cu date înregistrate de poliție și de diverse
organizații internaționale. Cu ajutorul sondajelor de
opinie, al barometrelor, al diverselor cercetări canti-
tative și calitative se obțin date referitoare la femini-
zarea globală a sărăciei. Politicile de egalitate de șanse
introduse în multe țări au la bază studii profesioniste.
Studiile de gen reprezintă o disciplină academică recu-
noscută și o specializare universitară care se predă în
prezent în foarte multe universități din lume
(Oxford, Cambridge, Stanford etc.), inclusiv în
România. Aici se formează specialiste și speci-
aliști în domeniul egalității de gen, a egali-
tății de șanse și în multe alte discipline care
cercetează și analizează statutul, contribuțiile
și viețile femeilor din prezent și din trecut, în
diverse țări și regiuni de pe glob.
14

CAPITOLUL AL IV-LEA

Știați că...
Despre femei și bărbați în cifre

Știați că, în ROMÂNIA...

Regimul Ceaușescu a impus, în baza Decretului nr. 770 din

1 octombrie 1966, interzicerea întreruperii de sarcină (a
avortului) și a metodelor contraceptive, cu scopul de a crește
în mod accelerat populație României? România a avut astfel
unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste
(care stimulează nașterile) din lume. Efectele? Peste 10 000
de femei au murit din cauza practicilor ilegale – și deci în
condiții improprii – legate de întreruperea sarcinii. În plus,
au apărut numeroase centre de instituționalizare a copiilor
orfani, în care aceștia erau ținuți în condiții inadecvate, iar
astfel de orfelinate au devenit adevărate lagăre de extermi-
nare, ascunse de regimul politic din România.

Există numeroase organizații care activează în domeniul

egalității de gen: Centrul Filia, A.L.E.G., Centrul Parteneriat
pentru Egalitate (CPE), E-Romnja, Plural, Centrul de Acțiune
pentru Egalitate și Drepturile Omului – ACTEDO, Front,
SEXUL vs BARZA, Transcena etc. O parte dintre ele colabo-
rează în cadrul unor coaliții, precum Coaliția pentru Egalitate
de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței
împotriva Femeilor (Rețeaua VIF).

Legea 202/2002 este legea fundamentală care reglementează

domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și
bărbați în România. Ea constituie baza legală a intervenți-
ilor Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei
și Bărbați și, în timp, a trecut prin mai multe modificări și
actualizări. De exemplu, în 2019, a fost introdus conceptul
de violență de gen, conform recomandărilor Convenției de la
Istanbul, despre care am vorbit în capitolul I.

Doar 17% dintre parlamentarii din România sunt femei (din

466 senatori și deputați, doar 82 sunt femei, conform datelor
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 15

oficiale furnizate de Parlamentul României în luna decembrie

2020).

Femeile din România sunt mai puțin active pe piața muncii

decât bărbații: 56,5% femei față de 74,4% bărbați, conform
datelor obținute de la Institutul Național de Statistică în 2020.

Disparitatea salarială (diferența între veniturile medii ale

femeilor și ale bărbaților în România) este una dintre cele
mai reduse din Uniunea Europeană: 3,3%. Decalaje mai mari
există în mediul privat.

În perioada 2008–2015, femeile din România au petrecut cu

peste 2 ore pe zi mai mult timp decât bărbații făcând munci
casnice și de îngrijire (aproximativ 2,8 ore pentru bărbați și 5
ore pentru femei).

O cercetare realizată de BestJobs în 2019 arată că 44% dintre

angajații români s-au simțit cel puțin o dată hărțuiți sexual
la locul de muncă, iar 86% dintre persoanele care au declarat
acest lucru sunt femei. Patru din cinci persoane afectate nu au
raportat incidentele colegilor sau superiorilor și au preferat fie
să suporte hărțuirea, fie să plece din companie.

Printre activitățile cele mai frecvente în care sunt prezentate

fetele în imaginile din manualele școlare se numără udatul
florilor, țesut și făcut curățenie (poți afla mai multe despre
personajele din manuale în cartea Alice în țara manualelor,
coordonată de Cosima Rughiniș, Laura Grünberg și Raluca
Popescu).

Majoritatea românilor – femei și bărbați deopotrivă – sunt

de acord cu egalitatea între femei și bărbați în sfera publică
(de exemplu, în politică), dar mult mai puțini sunt favorabili
egalității de gen în sfera privată (adică în familie), în ceea ce
privește parteneriatul în creșterea copiilor și în realizarea
treburilor casnice.

România, cu un punctaj de 54,4 din 100 de puncte posibile,

se clasează pe penultimul loc printre țările din Uniunea
Europeană în ceea ce privește egalitatea de gen analizată în
diverse domenii ale vieții oamenilor și ale societății.
16 Capitolul al IV-lea Știați că... Despre femei și bărbați în cifre

Știați că, la nivel EUROPEAN și GLOBAL...

Nicio țară din Uniunea Europeană nu a ajuns la egalitate
de gen deplină. Conform datelor din cel mai recent Index al
egalității de gen, în ritmul progreselor de acum, este nevoie de
încă trei generații pentru a se realiza acest deziderat. Cele mai
bune rezultate le are Suedia, urmată de Franța, Danemarca și
Finlanda.

În anul 2020, în țările din Uniunea Europeană, două treimi

din membrii parlamentelor erau bărbați.

În 2019, numai 22% dintre liderii politici ai lumii erau

femei.

În 2019, numai 18% dintre managerii de top ai firmelor

din întreaga lume erau femei.

În 2019, aproape 90% dintre bărbații lumii știau să scrie și să

citească, în comparație cu doar 83% dintre femei.

Se estimează că, în perioada pandemiei, aproximativ 270 de

milioane de oameni au fost afectați de foamete pe tot globul.
70% dintre aceștia sunt femei și copii.

Una din cinci femei din Uniunea Europeană a fost supusă

unei forme de urmărire în scopul hărțuirii sexuale, începând
de la vârsta de 15 ani, și una din trei femei (33%) a fost supusă
violenței fizice și/sau sexuale după vârsta de 15 ani.

7% dintre femeile cu vârste cuprinse între  18 și 74  de ani

din Uniunea Europeană (aproximativ 13 milioane de femei)
au fost supuse violenței fizice pe parcursul anului 2013.

Aproximativ 10 milioane de fete sunt expuse riscului de căsă-

torie timpurie din cauza COVID-19.

Pentru date suplimentare, poți consulta câteva surse online:

Indexul egalității de gen, realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE);
Barometrul de gen, raport al Forumului Economic Global;
Barometru de gen. Romania 2018;
Date furnizate de Institutul Național de Statistică din România.
 17

Capitolul al V-lea

Jurnal de imprietenire cu
feminismul*

Nu contează dacă ești fată sau băiat pentru a citi și a lucra cu acest jurnal.
Paginile următoare te vor ajuta să te împrietenești cu feminismul. Jurnalul acesta
te va stimula să vezi în cu totul altă lumină lucruri obișnuite și „firești” din viața
ta, a familiei tale și a celor din jur. Multe activități pe care le facem cu toții, multe
obiecte pe care le folosim, lucrurile despre care învățăm la școală, filmele pe care
le vizionăm, jocurile pe care le jucăm pe calculator, până și străzile pe care ne
plimbăm au legătură cu feminismul.
Citește-l, frunzărește-l, alege exercițiile pe gustul tău. Poți face asta în ce ordine
dorești. Discută pe marginea lui cu cei din jurul tău – colegi/colege, prieteni/
prietene. În final, este posibil (dar nu obligatoriu) chiar să devii feministă/feminist.

Observă cât mai multe lucruri din jurul tău și

apoi comentează, notează pe scurt părerile tale.

Scrie titlurile primelor trei filme care ți-au plăcut dintre

cele văzute în ultimele luni. Cum arată, cum vorbesc și
cum se comportă, în general, personajele feminine, în
comparație cu personajele masculine? Ai observat vreo
schimbare în activitățile și comportamentele femeilor și
bărbaților în filmele din ultimii ani?

1
2
3
* Cartea 50 Lists for Feminists.
Journaling for Empowerment
(New York, Abrams Books,
2020), scrisă de Aura Lewis, ne-a
inspirat în activitățile, întrebări-
le și provocările pe care ți le-am
propus în acest capitol.
18 Capitolul al V-lea Jurnal de împrietenire cu feminismul

Când ai timp, fă o plimbare prin cartierul pe care îl știi

cel mai bine, găsește cinci străzi care au nume de oame-
ni și notează-le. Câte dintre ele au nume de femei? De ce
crezi că sunt atât de puține/atât de multe?

1 3
2 4
5

Urmărește câteva zile programele de divertisment de

la televizor. Cum arată, ce fac și cum vorbesc femeile în
emisiunile de divertisment, în comparație cu bărbații?
Cum sunt îmbrăcate? Ce rol au în programele și
emisiunile respective? Sunt filmate în mod diferit?

Ce personalități sunt reprezentate pe bancnotele din

România? Sunt și femei, și bărbați? Doar bărbați? Doar
femei?

Identifică-le și reflectează la posibila importanță a acestor

1 întrebări.
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 19

2 Banca Națională a pus în circulație, de curând, o bancnotă

pe care este o femeie. Documentează-te și află numele
acesteia. Ești de acord? Ai altă propunere?

Observă cine se ocupă cu treburile casnice la tine în familie. Apoi

completează tabelul de mai jos:

Munca domestică/ Durata aproxi-

în casă Cine face activitatea cel mai des la tine în familie mativă minute
(pe activități) (ore)/zi
Mama Tata Bunica Bunicul Altcineva
Gătit
Spălat vase
Spălat rufe
Călcat rufe
Aruncat gunoiul
Cumpărături
Măturat, aspirat
Șters praful
Reparații mici
Lecții cu copiii

Munca domestică este muncă? Dacă da, atunci de ce nu

este plătită? Crezi că ar trebui să primească bani per-
soanele care fac aceste activități?
20 Capitolul al V-lea Jurnal de împrietenire cu feminismul

Este normal ca mai ales femeile să facă majoritatea

acestor munci? Justifică răspunsul.

Care sunt persoanele din viața ta care au

reprezentat (sau reprezintă) modele de viață
pentru tine? Menționează numele și un motiv
pentru care este un model de viață pentru tine.

1 pentru că

2 pentru că

3 pentru că

Ai încredere în tine? Încercuiește răspunsul

potrivit pentru tine:

Da, am foarte multă încredere în mine.

Da, am destul de multă încredere în mine.

Nu am suficientă încredere în mine.

Nu am deloc încredere în mine.

 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 21

Reflectează! Încrederea sau neîncrederea în tine este influențată de cei din

jurul tău (părinți, prieteni, profesori)? În ce fel?

Scrie mai jos:

Activități, meserii, profesii pe care TU consideri că o
fată NU le poate face:

1
2
3
Reflectează! De ce crezi că aceste meserii nu sunt potrivite pentru o fată? Nu
le poate face, nu dorește să le facă sau, pur și simplu, până acum fetele nu au
practicat aceste meserii? Care ar putea să fie explicația?

Scrie mai jos:

Activități, meserii, profesii pe care TU consideri că un
băiat NU le poate face:

1
2
3
Reflectează! De crezi că aceste meserii nu sunt potrivite pentru un băiat? Nu
le poate face, nu dorește să le facă sau, pur și simplu, până acum băieții nu au
practicat aceste meserii? Care ar putea să fie explicația?
22 Capitolul al V-lea Jurnal de împrietenire cu feminismul

Documentează-te și scrie câteva rânduri despre fiecare

dintre personajele istorice de mai jos (când a trăit, ce a făcut
important, în ce domeniu etc.).
Vezi sugestiile de lectură oferite în capitolul al II-lea.

1. Calypso Botez

2. Alexandrina Cantacuzino

3. Emma Goldman

4. Sofia Nădejde

5. Emmeline Pankhurst

6. Maria Rosetti
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 23

7. Continuă lista și mai adaugă încă trei nume:

1
2
3
CREDITE IMAGINI:
1. Maria Rosetti: Cabinetul de Stampe, Pankhurst. Nov. Photograph. Retrieved from the Library
Biblioteca Academiei Române of Congress, <www.loc.gov/item/mnwp000042/>.
2. Emma Goldman: Library of Congress, Prints & 5 Alexandrina Cantacuzino: Muzeul
Photographs Division, LC-DIG-ppmsca-02894 Naţional de Istorie a României.
3.Calypso Botez: ANIC, fond familial 6. Sofia Nădejde: 1895; Biblioteca Academiei Romane -
Cantacuzino, dosar 160, f. 9. Cabinetul de Stampe.Cabinet fotografic Bucuresti.
4. Emmeline Pankhurst: Matzene, Chicago. Emmeline

Ce consideri că poți face tu pentru alți copii din

jurul tău?

Ce ai făcut concret pentru cineva din jurul tău

anul acesta (vecin/ă, trecător/oare, ​coleg/colegă
etc.)?

Deschide o listă cu succesele tale de până acum.

Ce vei pune pe primele trei locuri?

1
2
3
24 Capitolul al V-lea Jurnal de împrietenire cu feminismul

Răspunde la următoarele întrebări:

De ce sunt așa de puţine femei în guvernul României?

De ce crezi că majoritatea cadrelor didactice din școală

sunt femei?

Un băiat care conduce avioane se numește pilot. Dar o

fată care conduce avioane cum se numește? Care crezi că
este explicația?

De ce crezi că folosim cuvântul domnișoară când ne

adresăm unei fete, dar nu folosim și corespondentul
domnișor, când vorbim cu băieți?

De ce, dacă o femeie conduce o țară, e numită doamna

președinte sau doamna prim-ministru, și nu
președintă sau prim-ministră? Cine stabilește acest
lucru?
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 25

Iată o listă cu citate/sloganuri feministe. Scrie,

pe scurt, ce înseamnă fiecare dintre ele pentru
tine.

Ce probleme crezi că au multe fete în România

azi? Menționează cel puțin trei:

1
2
3
26 Capitolul al V-lea Jurnal de împrietenire cu feminismul

Când spui feminism te gândești în primul rând

la (încercuiește maximum 3 cuvinte):

Sigu
log ran
Dreptate Implicare Dia
ță
Democrați
Grijă Independență e
Solidaritate
Parte
Egalit neria
Curiozitate ate t
Libertate

Dacă n-ai găsit, printre cuvintele de mai sus, pe cele pe

care le cauți, adaugă-le aici:

O întrebare de final:

Ești sau nu FEMINISTĂ/FEMINIST?

Încercuiește răspunsul tău:

SUNT

Sfatul nostru:
continua să fii!

NU SUNT

Sfatul nostru: recitește acest

material, poate te răzgândești
 27

CAPITOLUL AL VI-LEA

Resurse

În acest capitol vei găsi câteva sugestii de cărți, filme, desene animate, site-
uri, evenimente care au legătură directă sau indirectă cu feminismul. Listele sunt
deschise. Fiecare capitol propus se poate îmbogăți pe măsură ce vei descoperi alte
surse de inspirație.
Pe orice cale – frunzărind o carte, vizionând un film sau un podcast, citind
o poveste pe un blog sau un comentariu pe rețelele de socializare, participând
la un eveniment sau la un spectacol –, te poți
familiariza cu valorile, ideile, revendicările,
succesele și dilemele feminismului.

1. Merită să le citești
CĂRȚI DESPRE FEMEI, BĂRBAȚI ȘI FEMINISM
(pentru vârste și interese diferite)

Colecția de studii de gen a editurii 100 de femei afurisite. O istorie,

Polirom, cărțile de studii de gen și
feminism publicate la editurile Black
Button Books și Hecate – adresate și
publicului care vrea să citească des-
pre aceste teme, și persoanelor care
urmează studii sau sunt specialiste în
domeniu.
Revistele AnaLize și Cutra (disponi-
bile on-line) – articole academice sau
semi-academice despre diverse teme și
subiecte din studiile de gen, feminism,
queer theory.
Hannah Jewel, București, Editura
Nemira, 2021 – 100 de povești care nu
se găsesc în cărțile de istorie, despre
femei care au schimbat lumea.
Alice în țara manualelor. O explorare
a personajelor care îi inspiră pe copii
în școală, Cosima Rughiniș, Laura
Grünberg, Raluca Popescu (coord.),
București, Universitatea din București
(disponibilă și on-line).
Analize literare feministe. Culegere
de comentarii pentru BAC, Laura
Sandu (coord.), București, Editura
LITFEM, 2020 (disponibilă și on-line).
28 Capitolul al VI-lea Resurse
Barometrul de gen. România 2018,
Laura Grünberg (coord.), București,
Editura Hecate, 2019 – studiul realizat
în cadrul unui proiect coordonat de
Asociația Front punctează o serie de
percepții și atitudini ale populației din
România cu privire la egalitatea de gen
(disponibil și on-line).
Cealaltă jumătate a istoriei. Femei
povestind, Zoltán Rostás, Theodora-
Eliza Văcărescu (coord.), București,
Editura Curtea Veche, 2008 – un
volum de mărturii povestite de 17 fe-
mei născute acum o sută de ani,
privind viața de zi cu zi a femeilor și
a bărbaților de la țară și din orașe,
o viață neștiută și nescrisă, plină de
provocări.
Cincizeci de nuanțe ale feminismu-
lui, Lisa Appignanesi, Rachel Holmes,
Susie Orbach (ed.), București, Editura
Hecate, 2015 – „50 de femei reflectea-
ză asupra nuanțelor care le inspiră,
precum și asupra a ceea ce înseamnă
pentru ele și pentru cei din jurul lor să
fii femeie în ziua de azi. Nu există un
singur tip de feminism și un singur tip
de feminist(ă)”.
Din istoria feminismului românesc.
Antologie de texte (1838–1929),
volumul I și Din istoria feminismu-
lui românesc. Studiu și antologie de
texte (1929–1948), volumul al II-lea,
Ștefania Mihăilescu, Iași, Editura
Polirom, 2002, 2006 – cea mai amplă
istorie documentată a mișcării de
emancipare a femeilor din România
secolelor al XIX-lea și al XX-lea.
Ea. Perspective feministe asupra socie-
tății românești, Oana Zamfirache,
București, Editura Curtea Veche, 2019
– o carte care răspunde la o întrebare:
„Din ce culori se compune imaginea
femeii după mai bine de o sută de ani
de feminism?”.
Femei invizibile. Manipularea datelor
într-o lume concepută pentru bărbați,
Caroline Criado Perez, București,
Editura Litera, 2021 – o carte care
dezvăluie modul în care femeile sunt
ignorate sistematic în colectarea și
analiza de date.
Femei în știință. 50 de femei
temerare care au schimbat lumea,
Rachel Ignotofsky, București, Editura
Nemira, 2018 – cartea redescoperă și
prezintă viețile și munca extraordi-
nare ale unor femei de știință care au
făcut descoperiri fundamentale.
Feminismul celor 99%. Un manifest,
Cinzia Arruzza, Tithi Bhattacharya,
Nancy Fraser, București, Editura
frACTalia, 2019 – „Feminismul nu
începe și nu se termină cu cât sunt de
reprezentate femeile la vârful ierarhi-
ilor din societate. Feminismul începe
cu problemele celor 99%”.
Feminist(ă), feminiști, Chimamanda
Ngozi Adichie, București, Editura
Black Button Books, 2016 – o definire
personală a feminismului în secolul
al XXI-lea, înțeles ca incluziune și
conștientizare.

Fotografie de grup cu scriitoare
uitate. Proza feminină interbeli-
că, Bianca Burța-Cernat, București,
Editura Cartea Românească, 2011.
Hărțuirea sexuală în spațiul public
în România, Simona-Maria Chirciu,
București, Editura Tritonic, 2020 –
publicația abordează un subiect foarte
puțin studiat în România.
Lexicon feminist, Otilia Dragomir și
Mihaela Miroiu (coord.), Iași, Editura
Polirom, 2002 – un dicționar cu cele
mai importante concepte, legi, date
și persoane din domeniul studiilor de
gen și al feminismului – din România
și din lume.
Nașterea. Istorii trăite, Mihaela
Miroiu și Otilia Dragomir (coord.),
Iași, Editura Polirom, 2010 – douăzeci
de femei, de vârste și profesii diferite,
au curajul să ofere mărturii zgudu-
itoare și intime din viața lor, legate
de momentul în care au născut și au
devenit mame.
O cameră doar a ei, Virginia Woolf,
București, Editura Black Button Books,
2018 – o argumentare spumoasă și
convingătoare împotriva subminării
intelectuale a femeilor, cu precădere a
scriitoarelor.
O istorie a lumii... cu femeile în
prim-plan, Kerstin Lücker, Ute
Daenschel, București, Editura Litera,
2021 – prezintă poveștile femeilor care
au influențat cursul istoriei în varii
KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 29
țări și epoci, dar care ulterior au fost
marginalizate sau chiar șterse cu totul
din amintire.
O poveste despre suroritate/ A Sister-
hood Story, E-Romnja – o carte cu
povești despre suroritate, culese în
cadrul unui program de mentorat
oferit unor fete rome (disponibilă și
on-line).
Orașul (non)Sexist. Inventar al
discriminărilor urbane sensibil la
gen, Laura Grünberg și Diana Elena
Neaga (coord.), București, Editura
Prouniversitaria, 2015 – un volum
despre cum orașele creează și perpe-
tuează stereotipuri despre femei și
bărbați (disponibil și on-line).
„Toată lumea știa!” Violența
împotriva femeilor rome și nerome
între „normal” și normativ, Andreea
Bragă, Diana-Elena Neaga, Georgiana
Anca Nica, București, Editura Hecate,
2017 – un volum care oferă o înțelege-
re mai bună a modului în care apare
violența împotriva femeilor rome și
nerome (disponibil și on-line).
30 Capitolul al VI-lea Resurse
CĂRȚI DE FICȚIUNE
(selecție pentru vârste diferite )
Acum sunt normală?, Holly Bourne,
București, Editura Gama, 2019 – carte
de povești despre „normalitate”, care
face parte din trilogia „Clubul fetelor
bătrâne”, destinată adolescenților, dar
mai ales adolescentelor.
Arta revendicării. Antologie de poezie
feministă, Medeea Iancu (coord.),
București, Editura FrACTalia, 2020.
Cerul din burtă, Ioana Nicolaie, Iași,
Editura Polirom, 2010 – jurnalul
celor nouă luni de sarcină într-o
redare profundă, intimă, stranie și
surprinzătoare.
Cu mintea mea de femeie, Mihaela
Miroiu, București, Editura Cartea
Românească, 2016 – un traseu biografic
scris de o feministă.
FEM, Magda Cârneci, Iași, Editura
Polirom, 2014 – un roman conturat în
jurul trăirilor unui personaj feminin
generic.
Femeile desenează numai benzi
desenate despre ciclu, Arina Stoenescu,
Sara Olausson, Eva Leonte, 2014,
Stockholm, Editura Pionier Press,
2014 – acest subiect încă tabu a reunit
și mobilizat mai mult de treizeci de
ilustratoare suedeze. În această carte
sunt prezentate două dintre ele, Sara
Olausson și Joanna Hellgren.
Mama tuturor întrebărilor, Rebecca
Solnit, București, Editura Black Button
Books, 2020 – comentarii despre femeile
care refuză să fie reduse la tăcere, despre
violență și multe altele.
Mâna stângă a întunericului, Ursula
K. Le Guin, București, Editura Nemira,
2018 – o poveste fantastică despre o lume
extraterestră unde nu există prejudecăți
de gen, iar biologia androgină elimină
problema dominației masculine și a
supunerii femeilor.
Nesupusele. 100 de femei pentru 100
de ani de Românie modernă (volumele
I–II), Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu,
Iulia Iordan, Laura Grünberg, Cristina
Andone, București, Editura Univers,
2018, 2019 – o carte care se adresează
copiilor și care spune poveștile a 100 de
femei puternice din România, printre
care multe feministe.
Povești de seară pentru fete rebele
(volumele I–II), Elena Favilli, Francesca
Cavallo, București, Editura Litera,
2017, 2018 – în aceste cărți, sute de femei
extraordinare sunt portretizate de către
60 de ilustratoare din toată lumea.
Tăcerea femeilor, Pat Barker, București,
Editura Pandora M, 2019 – urmărește
destinul unei femei extraordinare și
reînvie una dintre cele mai glorioase
povești ale lumii antice.
 KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 31

Un secol de poezie română scrisă de

femei. Volumul I (1990–2019), Alina
Purcariu, Paula Erizaru (coord.),
Chișinău, Editura Cartier, 2019.

CÂTEVA NUME DE AUTOARE ȘI AUTORI DIN ROMÂNIA

(care au publicat cărți și cercetări – de sociologie, filosofie, științe
politice, istorie, jurnalism etc. – pe teme de feminism și studii de gen)

Vladimir Pasti
Alina Isak Alak Laura Grünberg
Liliana Popescu
Ovidiu Anemțoaicei Roxana Marinescu
Daniela
Ionela Băluță Valentina Marinescu Rovența-Frumușani
Oana Băluță Cosima Rughiniș
Ștefania Mihăilescu
Alin Ciupală Theodora-Eliza
Mihaela Miroiu Văcărescu
Mihaela Frunză Diana Elena Neaga Enikö Vincze
Carmen Gheorghe Cristian Norocel Vlad Levente Viski

2. Merită să le vezi:
(selecție de filme pentru vârste diferite)

4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, 2007 Big Eyes, 2014 (Tim Burton) – film

(Cristian Mungiu) – filmul prezintă un
subiect tabu: drama trăită de o tânără
în contextul decretului anti-avort din
perioada lui Ceaușescu.
Bend It Like Beckham, 2002 (Gurinder
Chadha) – un film despre lumea fotba-
lului feminin și a dificultăților legate de
participarea fetelor la acest sport.
biografic despre Margaret Keane,
pictoriță americană care s-a bucurat de
un fenomenal succes în anii 1950.
Bombshell, 2019 (Jay Roach) – povestea
reală a trei femei jurnaliste care și-au
riscat cariera expunând cultura toxică de
lucru și cazurile de hărțuire sexuală care
se petreceau la postul lor de televiziune.
32 Capitolul al VI-lea Resurse
Frida, 2002 (Julia Taylor) – film biografic
despre celebra artistă feministă Frida
Kahlo.
Hidden Figures, 2016 (Gregg Temkin) –
bazat pe povestea reală a trei femei
matematiciene afroamericane, care au
jucat un rol esențial în pregătirea și
realizarea primei misiuni spațiale NASA.
If These Walls Could Talk 2, 2010 (Jane
Anderson, Martha Coolidge, Anne
Heche) – trei povești puternice și emoțio-
nante, cu trei cupluri de femei curajoase,
petrecute la câteva decenii distanță, între
zidurile aceleiași case.
Is That a Gun in Your Pocket?, 2016
(Matt Cooper) – povestea unei mame
care le convinge pe femeile dintr-un oraș
să refuze să facă dragoste cu soții sau
prietenii lor până când nu se interzice
folosirea armelor în orașul lor.
Killing Us Softly 4: Advertising’s Image
of Women, 2010 (Jean Kilbourne) – un
film despre stereotipurile de gen în
publicitate și efectele acestor portretizări
asupra femeilor.
Maid, 2021 (Molly Smith Metzeler) –
un film despre relații abuzive și mame
puternice, care se luptă pentru un viitor
mai bun.
Miss Representation, 2011 (Jennifer
Siebel Newsom) – un film care abordează
subreprezentarea femeilor în poziții de
putere în Statele Unite ale Americii și
portretizările stereotip ale femeilor în
mass-media.
Moxie, 2021 (Amy Poehler) – un film
despre sexismul din școli și puterea
activismului feminist al noilor generații.
Născuți la comandă. Decrețeii, 2004
(Florin Iepan) – documentar despre
politicile pronataliste din România
comunistă (ca urmare a decretului
770/1966).
North Country, 2005 (Nikola Jean Caro)
– un film despre primul succes major în
instanță într-un caz de hărțuire sexuală.
Oblio, 1971 (Fred Wolf) – un film animat
cu un personaj emblematic (fără cap
țuguiat), o lecție despre acceptarea și
respectarea diferențelor dintre oameni.
On the Basis of Sex, 2018 (Daniel Stieple-
man) – prezintă povestea lui Ruth Bader
Ginsburg, prima femeie numită judecă-
toare la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Period. End of Sentence, 2018 (Rayka
Zehtabchi) – documentarul urmărește
soarta fetelor din India care se luptă cu
stigmatizarea menstruației.
Suffragette, 2015 (Alison Owen) – dramă
istorică în care este prezentată mișcarea
femeilor britanice pentru dreptul la vot.
The Glorias, 2020 (Julie Taymor) – film
bazat pe cartea autobiografica a unei
cunoscute feministe americane, Gloria
Steinem.
The Stepford Wives, 2004 (Frank Oz)
– o parodie care evidențiază rolurile,
normele și așteptările tradiționale de

gen, împingând la absurd situațiile pe
care le creează și în care sunt aruncate
personajele, femei și bărbați.
3. Merită să urmărești on-line și/sau fizic
(câteva festivaluri, site-uri, expoziții și spectacole on-line)
100 de Femei Rome pentru Centenar
Festivalul Egalității de Gen (@
festivalulgalitatiidegen)
Club de filosofie cu copiii (@club.philo.
kids)
Cui i-e frică de egalitatea de gen și care
sunt consecințele pentru fete?
Expoziția Drepturile Femeilor în
România
Spectacole de teatru la Centrul Replika
Spectacole de dans contemporan la
CNDB (Centrul Național al Dansului,
București)
KIT DE ÎMPRIETENIRE CU FEMINISMUL 33
The Stoning of Soraya M, 2008 (Cyrus
Nowrasteh) – un film despre lapidarea
cu pietre a femeilor din Iran.
Proiecte si resurse educaționale
A.L.E.G.
Feminism România
Educația fără discriminare e și treaba
mea!
Cercul scriitoarelor
Sexul vs Barza, canal de educație sexuală
pentru tineri
Jurnalul Decretului
One World Romania. Festival de
film documentar pentru drepturile
omului
ISBN 978-606-9718-09-4