SOMATOSCOPIA

Reprezinta o metoda clinica de evaluare a dezvoltarii fizice si consta din

examinarea vizuala a subiectului in scopul aprecierii globale si segmentare a
armoniei dexvoltarii (aliniament normal si segmentar), a compararii subiectului, in
cazul sportivului de performanta, cu biotipul somatic al sportului sau al probei
sportive practicate si a depistarii eventualelor deficienta fizice.

Somatoscopia poate fi subiectiva, cand este efectuata fara nici un fel de

instrumente de masura, sau obiectiva, cand se recurge la asemenea instrumente.
De asemenea ea paote fi statica, cand aprecierea se face pe subiect imobil si
dinamica, cand examinarea se face pe subiect in miscare.

La examinarea somatoscopica se mai pot aprecia :

-     oasele : dimensiunea, forma, eventuale sechele dupa traumatism sau

traumatisme ;

-     articulatiile : forma si volumul acestora, obilitatea articulara voluntara libera ;

-    elemente ale sistemului limfatic

Modificarile care pot fi depistate prin somatoscopie merg de la vicii sau defecte
pana la deviatii monstruase.

Ele pot fi clasificate in:

   -    malformati congenitale : torticolis congenital, torace in palnie, luxatie

congenitala de sold, genungi in var sau valg, picior plat sau cav, spina bifida ;

-     malformatii dobandite : atitudini vicioase, modificari la nivelul CV, obezitate sau
supraponderabilitate.

Deficientele fizice observate prin somatoscopie statica pot fi sau nu pot fi

compensate prin miscare. In functie de acest criteriu deficientele ce pot apare sunt
clasificate in 4 grade de gravitate :

-    gradul I : atitudine defectuoasa, care hipercompenseaza prin miscare ;

-    gradul II : atitudine defectuoasa, cu pastrarea mobilitatii, dar care nu mai

hipercompenseaza prin miscare, cu numai compenseaza ;

-     gradul III : lipsa mobilitatii, segmentul fiind fix, ireductibil prin miscare ;

-     gradul IV : deviatii monstruase si deficit organic accentuat.

Somatometria este o metoda obiectiva de evaluare a dezvoltarii fizice si a starii de
nutritie, pe baza masuratorilor effectuate cu ajutorul unor repere si calcularii
indicilor antopometrici sau antropomorfi specifici.

Pe baza masuratorilor corporale se stabileste apoi tipul somatic, respectiv

proportiile segmentelor corporale, definirea tipologica constitutionala fiind
fundamentala atat in antropologice, cat si in activitatea de selectie sportiva

Reperele osoase(puncte antropometrice):

Vertex(pct apical) - punctul cel mai inalt de pe craniu,subiectul fiind in ortostatism

cu capul mentinut in rectitudine;

Glabela -proeminenta plasat pe linia mediana a fetei situata intre arcadele

sprancenoase.

Gonion- punctul situat in vf unghiului mandibulei

Gnathion- punctul situat pe linia mediana a marginii inferioare a mandibulei

Menton- punctul situat cel mai anterior pe corpuol mandibulei

Punctul sternal superior sau suprasternal-este plasat pe linia mediana la nivelul

incizurii jugulare mai exact pe marginea superioara a manubriului sternal.

Punctul sternal mijlociu (mezasternal)-tot pe linia mediana la jum dist dintre

punctul sternal si cel xifoidian.

Punctul sternal inferior(xifoidian)tot pe linia mediana la nivelul apendicelui xifoid in

zona in care se mai poate palpa.

Punctul epigastric- situat la intersectia dintre linia mediana si orizontala care trece
pe la nivelul marginilor inferioare ale coastelor 10.

Omfalion-situat la mijlocul ombilicului

Punctul acromial coresp extremitatii celei mai laterale a acromiului.

Punctul radial-cel mai inalt pct de pe margineasuperioara a capului radial

Punctul stilion-cel mai distal pct plasat pe apofiza stiloida radiala (ulnara)

Dactilion-degetul mijlociu

Puncte simfizare-pe linia median ape marginea sup a simfizei pubiene

Punctul gluteal-posterior la nivelul portiunii celei mai proeminente a regiunii fesiere

Punctul iliac anterior(iliospinal)-pe spina iliaca antero-superioara

Punctul trohanterian

Punctul tibial inferiorla nivelul maleolei tibiale interne

Dimendiuni longitudinale

A.     Inaltimea, talia sau statura se masoara cu taliometrul, intre vertex si planul
plantelor. Subiectul este in ortostatism, cu m.i. in extensie si coloana vertebrala
dreapata. Calcaiele, santul interfesier si coloana in dreptul omoplatilor ating tija
taliometrului. Barbia este coborata spre piept astfel incat marginea superioara a
conductului auditiv extern si unghiul extern al ochiului sa se gaseasca pe aceeasi
linie (1.76-b,1.62f). Extremele taliei piticismul(nanismul) sub 1,30 m gigantismul
peste 1,90 m.

B.      Bustul se masoara tot cu taliometrul, intre vertex si linia biischiatica. Subiectul
este asezat pe scaunul taliometrului, cu coloana dreapta. Lungimea bustului este
reprezentata de diferenta dinte cifra citita pe taliometru si inaltimea scaunului.
Valorile medii ale bustului reprez aprox 52% din talie si 54% ptr femei

C.    Lungimea m.s. se masoara cu banda metrica intre punctul acromial si dactilion,

cu palma orientata ventral : 77 cm barbat, 71 cm femei

D.    Lungimea bratului se masoara cu banda metrica intre punctele acromial si

radial.

E.      Lungimea antebratului se masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului

distal al incheieturii mainii si dactilion.

F.     Lungimea palmei se masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului distal al
incheieturii mainii si dactilion.

G.    Lungimea m.i. se masoara cu banda metrica intre spina iliaca antero-
superioara si marginea inferioara a maleolei interne. 83 barbati, 80 femei.

H.     Lungimea coapsei se masoara cu banda metrica intre trohanterion si punctul

lateral.

I.      Lungimea gambei se masoara cu banda metrica intre punctul tibial lateral si
sfirion fibular.

J.       Lungimea piciorului se masoara cu banda metrica in ortostatism, intre

punctele pterion si acropodion.
Dimensiuni transversale

1.   Anvergura se masoara cu o tija gradata rigida, intre cele doua puncte dactilion,
cu m.s.in pozitie orizontala si cu articulatiile in extensie perfecta, spatele lipit de
perete. 3-4 cm mai mica ca talia ptr barbai, egala cu talia ptr femei.

2.  Diametrul biacromial se masoara cu compasul antropometric, intre punctele

acromiale. Subiectul este in pozitie stand, cu m.s pe langa trunchi : 41 cm B, 37 cm

3.  Diametrul toracic transvers se masoara cu compasul antopometric, fixat pe locul

de intalnire al liniilor medio-axilare cu linia imaginara care uneste varfurile
omoplatiilor. Masurarea se face in repas respirator, in inspir profund si in expir
fortat. Masuratorile se fac una dupa alta, fara a ridica bratele compasului de pe
locurile fixate. Diferentele dintre inspir si expirul fortat s.n amplitudine toracica. 23-
28 cm.

4.    Diametrul bitrohanterial se masoara cu compasul antopometric, plasand

bratele compasului la nivelul celor doua puncte trohanteriene. Subiectul este in
ortostatism, cu calcaiele apropiate (37-38 cm ptr ambele sexe)

Dimensiuni sagitale

a)       Perimetrul toracic se masoara cu banda metrica, plasata posterior la nivelul

omoplatilor si anterior la baza apendicelui xifoid la barbati si la nivelul coastei a 4 la
femei. Masurarea se face in repas respirator, in inspir profund si in expir fortat. (83
cm cu ampliatie de 5-7 cm)

b)     Perimetrul abdominal se masoara cu banda metrica, fixata la jumatatea

distantei dintre rebordul costal si crestele iliace, la nivelul punctelor iliace
superioare. Masurarea se face atat cu abdomeul supt, cat si cu abdomeul destins,
relaxat.

c)     Perimetrul bratului se masoara la jumatatea distantei dintre punctele

acromial si radial, cu m.s relaxat pe langa trunchi. Masurarea se face atat in
contractie, cat si in stare de relaxare. 32 cm B, 27 cm F.

d)     Perimetrul antebratului se masoara cu banda metrica plasata tot la nivelul

zonei mai proeminente cu relief muscular in timpul contractiei - fara sa depaseasca
6 cm de la punctul radial-. Masurarea se face atat in contractie, cat si in stare de
relaxare. In contractie subiectul strange pumnul, in timp ce in relazare antebratul
este lasat liber.

e)     Perimetrul coapsei se masoara cu banda metrica fixata in zona cu relieful

muscular cel mai proieminent in timpul contractiei sau la nivelul pliului subfesier.
Subiectul este in ortostatism cu m.i usor departate si greutatea corpului egal
distribuita pe ambele picioare. (val intre 51-55).
Bibliografie :

1. https://www.scritub.com/medicina/Somatoscopia1751112167.php