Temă

Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, apărută în anul 1881, este o operă
realist-psihologică, cu spirit moralizator, prin care autorul critică lipsa de valori
spirituale ale omenirii. Protagonistul, Ghiță, este un personaj extrem de complex,
rotund, pozitiv, care, în contextul unui mediu nefavorabil, își schimbă în mod
radical personalitatea. Acesta reprezintă imaginea omului distrus de slăbiciuni.
,,Moara cu noroc” este un topos literar care desemnează un han aflat in pustietate,
la răscruce de drumuri. Locația imaginara este o fostă moară, symbol al trecerii, al
perasabilității, iar ,,norocul” pe care îl adduce este doar apparent. In esență, ea este
purtatoare de ghinion. Totodata, poate constitui un element anticipative, cititorul
putând anticipa locul in care se va petrece actiunea, norocul asociat morii
constituind o prefigurare a actiunii tragice.
Tema nuvelei poarta, valori etice si psihologice, dorind sa demonstreze ca
dorintele de parvenire duc la declinul moral si spiritual al individului. In locul
acestoraeste recomandata, in maniera conservatoire, ”linistea colibei”.
Este o nuvela realista pentru ca identificam repere spatio-temporare ca ,,Ineu,
Arad” , actiunea se desfasoara intre Sf. Gheorghe si Paste. Nararea este realizata la
persoana a treia, detaliile sunt foarte bogate.
Tipologia personajelor (batrana, carciumarul, porcarul, judecatorul etc.).
Verosimilitatea limbajului, regional specific satului Ardelenesc.
Este o nuvela romantica, este utilizat procedeul romantic al antitezei: Ghita este
construit pe baza antitezei, la inceput este iubitor, gospodar, cinstit, onest ca mai
apoi sa devina mincinos, aspru, violent). Raul este pedepsit, finalul este justitiar.
,,Nuvela solida cu subiect de roman”, relatia incipit-final, vorbele batranei, cele 5
cruci. Textul este organizat pe 17 capitole, pe o compozitie de tip classic cu actiune
gradate pe momentele subiectului.
Fiind vorba despre o nuvela, personajul principal, Ghita, reprezinta centrul
actiunii, in jurul evolutiei sale, gravitand celelalte personaje asemenea unor sateliti.
Conflictul este generat de acest personaj si se manifesta atat pe plan interior cat si
exterior: conflictual interior are la baza ,,măcinările” izbucnite de imoralitatea care
se accentueaza progresiv, conflictele exterioare vor avea loc intre Ghita si Ana,
intre Ghita si Lica. Aceste relatii pot evidentia foarte bine felul in care personajul
principal isi pierde treptat demnitatea si renunta la principiile pe care candva le
respecta.
In consecinta, nuvela realist-psihologica Moara cu Noroc de Ioan Slavici expune o
veritabila oglindire a vietii sociale ardelenesti, nuantand in plan moral, efectele
nefaste pe care dorinta de înavuțire le poate avea asupra individului, daca acesta
renunta la principiile morale in care crede. Slavici, prin opera sa, se remarca, in
primul rand, ca un bun observator al moravurilor omului arhaic. G. Calinescu se
pronuntă in privinta operei sale: ,,acel amestec de bine si de rau ce se afla la
oamenii adevarati”