EDUCAȚIA SEXUALĂ

Educație sexuală este un termen larg, folosit pentru a descrie educația despre

anatomia sexuală umană, reproducerea sexuală, relațiile sexuale și alte aspecte ale
comportamentului sexual uman. Principalii transmițători a educației sexuale sunt părinții,
programele școlare și campaniile de sănătate publică

Bebelusii curiosi isi descopera organele genitale la fel cum isi descopera degetele de la
maini si picioare. Copiii isi ating zona genitala cand li se schimba scutecul sau cand sunt
dezbracati pentru a face baie

Prescolarii sunt curiosi cu privire la diferentele dintre baieti si fete, vor sa stie numele
partilor corpului si pot intreba: "De unde vin copiii?" Pana sa inceapa scoala, copiii se joaca
"de-a mama si de-a tata" sau "de-a doctorul" pentru a invata mai multe despre corpul uman.

Multi parinti nu se simt siguri sa vorbeasca despre sex cu copilul lor la orice varsta,
dar mai ales cand copilul este mic.

CÂTEVA SFATURI UTILE PENTRU PĂRINȚI:

1. Pubertatea — să discute despre schimbarile din corp la care copilul trebuie sa se

astepte. Parintii de fete, dar si de baieti, ar trebui sa discute despre menstruatie.
2. Reproducerea umana — să discute despre partile corpului legate de sexualitate,
inclusiv despre numele si functiile lor.
3. Mijloacele de contraceptie — să discute despre scopul mijloacelor de contraceptie,
explicandu-i in ce constau principalele mijloace de contraceptie si in ce fel previn
sarcina.
4. Bolile cu transmitere sexuala, inclusiv HIV/SIDA – să îl învețe pe copil cum se
raspandesc aceste boli si cum pot fi prevenite.

Parintii romani se tem ca educatia sexuala la varste fragede ar putea duce la inceperea
timpurie a vietii sexuale si la un numar mai ridicat de parteneri. In
realitate, cercetarile demonstreaza exact contrariul. Tocmai de aceea, in multe tari din Europa
educatia sexuala este disciplina obligatorie in scoala.

Educatia sexuala trebuie sa ajute tinerii :

-sa obtina informatii exacte cu privire la drepturile lor sexuale si reproductive; informatii
pentru a spulbera miturile; trimiteri la resurse si servicii;

-sa-si dezvolte anumite deprinderi cum ar fi abilitatile de gandire critica, de comunicare si

negociere, de luare a deciziilor; sentimentul de incredere in sine, capacitatea de a-si asuma
responsabilitatea, capacitatea de a pune intrebari si de a cauta ajutor; empatie;

-sa aiba atitudini si valori pozitive: deschidere, respect pentru sine si pentru altii, atitudine
pozitiva fata de sanatatea sexuala si reproductiva.

1
De la ce varsta incepe oficial educatia sexuala in tarile din Europa:

 5 ani in Portugalia si Anglia;

 6 ani in Belgia, Franta, Grecia, Irlanda, Luxemburg si Suedia;
 7 ani in Cehia si Finlanda;
 9 ani in Germania;
 10 ani in Austria si Estonia;
 11 ani in Bulgaria si Islanda;
 12 ani in Danemarca, Norvegia Polonnia, Slovacia;
 13 ani in Olanda;
 14 ani in Spania si Italia;

Austria
Educatia sexuala este obligatorie in Austria din 1970. In scoala primara subiectele abordate in
educatia sexuala includ diferentele fiziologice dintre sexe, procreere, sarcina, dezvoltarea
fatului, si menstruatie. In clasele cinci-opt sunt discutate functiile organelor genitale punandu-
se accentul pe procreere, menstruatie. Din clasa a 8-a se discuta contraceptia, avortul, bolile
cu transmitere sexuala si ingrijirea nou-nascutilor.

Danemarca
Educatia sexuala este obligatorie in Danemarca din 1970, dar le este lasata profesorilor
libertatea de alegere cand, cat timp sa dedice si cum anume sa faca lectiile. Nu exista clauze
sau conditii pentru a permite parintilor sa isi retraga copiii de la lectiile de educatie sexuala.

Finlanda
Educatia sexuala a devenit obligatorie in 2001 pentru clasele 7-9 (13 -15 ani). La aceasta
categorie de varsta temele abordate sunt: maturizarea sexuala, sarcina, prima experienta
sexuala, contraceptia, boli cu transmitere sexuala, asigurarea unui echilibru intre aspectele
biologice si emotionale. In clasa a noua subiectele pe care se pune accentul sunt: organele
sexuale, ejaculare, avort, emotii, etica sexuala si minoritati sexuale.

Franta
In Franta educatia sexuala a devenit obligatorie in scoli in 2001. Parintii nu isi pot retrage
copiii de la lectii. Lectiile sunt oferite atat in scolile primare cat si la cele secundare, incepand
in jurul varstei de sase ani, iar parintii sunt uneori implicati. Regulamentul din 2003 a declarat
ca educatia sexuala trebuie sa integreze cunostinte biologice si psihologice, dimensiuni

2
emotionale, sociale, culturale si etice ale sexualitatii. Prevenirea si reducerea riscurilor
sexuale, lupta impotriva violentei si a exploatarii sexuale a tinerilor, precum si lupta impotriva
rasismului si a homofobiei sunt alte teme puse in discutie.

Germania
Educatia sexuala in scoli este obligatorie in Germania, si nu exista clauze care sa permita
parintilor sa isi retraga copiii de la lectii. Scolile sunt obligate sa informeze parintii despre
continutul si metoda de predare a educatiei sexuale in scoli. Aceasta este integrata in
curriculum alaturi de subiecte, cum ar fi cetatenia, religia, etica si biologia.

BIBLIOGRAFIE:

 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/educatia-sexuala-de-acasa-
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie_sexual%C4%83
 https://www.medlife.ro/articole-medicale/educatia-sexuala-in-scoli-de-la-ce-varsta-si-
ce-contine-programa-scolara-in-romania-comparativ-cu-europa.html