VALORIFICAREA INTELIGENȚELOR MULTIPLE

ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ

Dediu Tatiana, profesor școlar
Gimnaziul-Grădiniță ”Ion Dediu”, s. Rediul Mare, r. Dondușeni
Toți elevii noștri sunt diferiți, unii sunt pricepuți la ceva, alții la altceva. Unii
elevi fac calcule lejer, alții se exprimă foarte ușor în scris, alții se orientează foarte
bine în spațiu iar unor elevi le este ușor să navigheze în lumea muzicii și a sunetelor.
Sunt elevi care văd lumea în culori, iar alții au aptitudini sportive excelente,
activitatea fizică fiind o parte importantă din existența lor. De aici apare și întrebarea:
Cum să-i implicăm pe elevi în cadrul lecțiilor pentru a crea situații în care elevii să
obțină succes și să învețe cu plăcere disciplina pe care noi o predăm?
Autorul Teoriei inteligenţelor multiple Howard Gardner, a demonstrat în
lucrarea sa, că intelectul uman este multiplu şi că orice individ reprezintă o „colecţie
de inteligenţe”, iar capacitatea cognitivă a unui elev poate fi mai bine descrisă printr-
un set de abilităţi sau deprinderi mentale, pe care Gardner le-a numit inteligenţe
multiple.
Inteligenţa verbal-lingvistică este specifică persoanelor care gândesc cu
predilecţie în cuvinte şi folosesc cu uşurinţă limba pentru a se exprima şi înţelege
realitatea. Pentru aceste persoane, înțelesul și ordinea cuvintelor, precum ritmurile și
sonoritatea limbii sunt importante, de cele mai multe ori ei învață limba maternă mai
repede și limbi străine mai ușor.
Caracteristici:
- se exprimă cu ușurință prin cuvinte folosind un limbaj îngrijit;
- gândește în cuvinte;
- le place să citească, să scrie, să spună povești;
- le plac jocurile de cuvinte, ghicitorile;
- ascultă cu atenție interlocutorul;
- dezbate o problemă, o argumentează;
Inteligenţa logico-matematică. Persoanele care prezintă o astfel de inteligență
se descurcă foarte bine în a calcula, a efectua operații logice, a cuantifica, și de cele
mai multe ori gândirea critică și abilitatea de a rezolva probleme sunt foarte
dezvoltate. Tipurile de procese folosite în cadrul inteligenței logico-matematice
includ clasificarea, interferența, generalizarea, calculul și testarea ipotezelor.
Caracteristici:
- le place să lucreze cu numere;
- caută și găsește algoritmi;

1
 - rezolvă cu ușurință probleme;
- au dezvoltată capacitatea de abstractizare;
- pot cu ușurință să stabilească relații, raționamente și clasificări între diferite
elemente
Inteligența muzical-ritmică este caracteristică persoanelor ce gândesc, trăiesc
în sunet, melodii, rime sau ritmuri. Aceste persoane pot recunoaște, crea și reproduce
muzica foarte ușor, fie folosind un instrument, fie cu vocea, și sunt foarte sensibili la
intensitatea, tonalitatea și înălțimea sunetelor. Pentru cei care prezintă acest tip de
inteligență, între emoții și muzică există o strânsă legătură.
Caracteristici:
- Ascultă cu interes muzică și poezie;
- Au ureche muzicală și cântă bine.
- Fredonează și interpretează melodii;
- Înțelege lumea prin ritmuri.
- Percepe și creează rimă și ritm;
- Au memorie auditivă;
Inteligența vizual-spațială este specific persoanelor care percep în detaliu
lumea vizuală, prin a naviga foarte ușor printre imagini, culori, linii, forme şi a
înțelege relaţiile dintre aceste elemente. Cele mai importante caracteristici ale
inteligenței vizuale sunt abilitatea de a gândi și imagina în trei dimensiuni și de a
recrea în imaginație aspecte vizuale. Persoanele care posedă inteligența vizual-
spațială înțeleg fără efort relațiile dintre obiecte și spațiu.
Caracteristici:
- se plasează foarte bine în spațiu;
- vizualizează orice imagine cu ușurință;
- gândește și se exprimă ușor prin imagine;
- le place să deseneze și să construiască;
- lucrează cu plăcere cu imagini, poze, culori și picturi;
- percep și rețin detalii vizuale;
- construiește cu ușurintă machete;
Inteligența muzical-ritmică este caracteristică persoanelor ce gândesc, trăiesc
în sunet, melodii, rime sau ritmuri. Aceste persoane pot recunoaște, crea și reproduce
muzica foarte ușor, fie folosind un instrument, fie cu vocea, și sunt foarte sensibili la
intensitatea, tonalitatea și înălțimea sunetelor. Pentru cei care prezintă acest tip de
inteligență, între emoții și muzică există o strânsă legătură.

2
 Caracteristici:
- asculta cu interes muzica sau poezie;
- are ureche muzicală și cântă bine;
- fredonează și interpretează melodii;
- înțelege lumea prin ritmuri;
- percepe și creează rimă și ritm;
- are memorie auditivă;
Inteligența interpersonală este caracteristică celor care înțeleg cum
funcționează oamenii, care recunosc și celebrează diferențele dintre oameni, care
sunt sensibili la aspectele subtile interioare ale celor din jur. Ei stabilesc relații cu
ușurință, sunt oameni empatici și au o capacitate mare de a cuprinde/conține
universul interior al celor din jurul lor.
Caracteristici:
- Au mulți prieteni;
- Îi ajută pe cei din jur;
- Mediază conflicte sau neînțelegeri;
- Le place să negocieze și să convingă oameni;
- Apreciază în mod deosebit prezența altor copii;
- Înterpretează ușor starea de spirit a celor din jur după voce, gesturi sau
atitudine.
Inteligența intrapersonală este acel tip de inteligență construit din cărămizi
precum: înțelegere de sine profundă, autocunoaștere, conectare profundă cu universul
interior propriu. Persoanele care au inteligența intrapersonală dominantă au o
capacitate ridicată de a se înțelege pe sine și au o viziune destul de clară a universului
lor interior.
Caracteristici:
- Își cunosc foarte bine calitățile și punctele slabe;
- Își petrec timpul reflectând asupra propriei persoane;
- Își cunosc temperamentul și dorințele;
- Posedă capacitatea de autodisciplină, autoînțelegere și autoevaluare.
Inteligența corporal-kinestezică se manifestă prin gândirea în mișcări, prin
folosirea corpului cu ușurință în moduri complexe. Simțul timpului și al coordonării
corpului se întrepătrund armonios în acest tip de inteligență. Acest tip de inteligență
este dominant la persoanele care simt experiențele în mod complex cu întregul corp,
care se exprimă cu ușurință prin mișcări fluide ale corpului.

3
 Caracteristici:
- Dau dovadă de flexibilitate;
- Comunică prin gesturi;
- Își coordonează foarte bine mișcările;
- Folosesc corpul pentru a comunica, a manipula obiecte delicate și a executa
mișcări de mare precizie.
Inteligența naturalistă este tipul de inteligență dominant la persoanele care
înțeleg într-un mod profund lumea plantelor și a animalelor. Ele au abilitatea de a
stabili relații ecologice, interacționează foarte ușor cu creaturile vii și se simt în
strânsă conexiune cu forțele naturii, cu fenomenele legate de viață.
Caracteristici:
- Învață cel mai bine prin contactul direct cu natura;
- Le place să petreacă timpul în aer liber;
- Analizează evoluția diferitor vietăți sau plante;
- Se orientează bine în spațiu;
- Sunt preocupați de mediul înconjurător;
Inteligența existențială/ spirituală este cea mai controversată, deoarece nu își
are asociată o anume zonă/specializare a creierului, precum celelalte tipuri de
inteligență; din acest motiv nici nu se regăsește de cele mai multe ori în clasificarea
tipurilor de inteligență (de obicei lista conține doar 8 puncte). Inteligența existențială
sau spirituală este mai mult dezvoltată la filosofi, la persoanele care sunt preocupate
în special de sensul vieții, al existenței, despre universul în care trăim cu principiile
de funcționare, spiritualitate, etc.
Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligențelor.
Acest lucru se reflectă și în referențialul de evaluare, care este pus în aplicație din
anul 2014. Pentru ca un elev să obțină nota ”10” el trebuie să îndeplinească cei 8
descriptori privind notarea elevilor. Unul dintre ei fiind: formularea unui răspuns cu
elemente de creativitate, într-un limbaj științific adecvat, în corespundere cu
subiectul formulat la nivel de analiză şi sinteză. Abordând educația din perspectiva
inteligențelor multiple putem influența modul de învățare al elevilor. Noi profesorii îi
putem ajuta pe elevi să-și îmbunătățească învățarea folosind punctele lor forte și se
pot concentra asupra aceea ce elevii fac bine și nu pe ceea ce ei nu pot face.
Procesul de formare şi dezvoltare a inteligenţelor multiple la elevi poate deveni
eficient dacă tehnicile şi mijloacele didactice utilizate de profesor sunt centrate pe
elev şi oferă posibilitatea ca acesta să perceapă, să înţeleagă şi să-şi valorifice
potenţialul creativ. Profesorul va propune elevilor o serie de sarcini didactice care

4
stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care permit
valorizarea tuturor elevilor, oferindu-le șansa de a avea satisfacţia propriei reuşite.
Deşi este foarte dificil să dezvolţi toate tipurile de inteligenţă în cadrul unei ore,
reeșind din subiectul unei lecției putem selecta anume acele tipuri de inteligență care
pot fi valorificate în cadrul acestei ore și să ținem cont ca pe parcursul unui modul,
de exemplu, să propunem elevilor sarcini pentru a fi valorificate toate tipurile de
inteligență.
Sarcini de lucru prin utilizarea predominantă a unui tip de inteligență, care pot fi
propuse elevilor la lecțiile de matematică:
Inteligența verbal-lingvistică:
 Restructurează definiția
 Enumeră elemente / proprietăți, etc;
 Argumentează valoarea de adevăr a unei propoziții matematice;
 Formulează întrebări/răspunsuri;
 Citire individualizată;
 Completează un text lacunar;
 Creează un rebus matematic;
 Compune caută ghicitori despre diferite noțiuni matematice;
 Creează diferite prezentări;
 Compun poezii utilizând termini și relații matematice;
 Folosirea fișelor de lucru;
Inteligența logico-matematică:
 Ordonează crescător/ descrescător un șir de numere;
 Realizează o clasificare în baza unor criterii;
 Stabilește asemănări și deosebiri dintre două figuri geometrice;
 Rezolvă un exercițiu, o problemă,
 Aplică diferite formule, proprietăți, teoreme;
 Elaborează /completează diferite tabele;
 Rezolvă puzzle, rebusuri matematice;
 Stabilesc algoritmul de rezolvare al unui exercițiu;
 Efectuează cu ușurință diferite operații cu numere/ mulțimi;
 Folosesc terminologia matematică pentru a formula întrebări/răspunsuri;
Inteligența muzical- ritmică
 Scrie versurile unui cântec despre...
 Ascultă o melodie de fundal în timp ce rezolvă un exercițiu/ o problemă;
 Recunoaște melodia unui cântec matematic;

5
 Creează noi melodii;
 Enumeră cântece în care se întâlnesc elemente din matematică;
 Baterea de ritm;
Inteligența vizual-spațială
 Reprezintă pe axa numerelor diferite numere, intervale;
 Elaborează organizatori grafici (copacul ideilor, ciorchine);
 Subliniază cuvinte-cheie, termeni noi într-un text;
 Folosesc cu ușurință reprezentările geometrice;
 Trasează diferite grafice;
 Construiește diferite machete pentru lucrările practice;
 Identifică distanța dintre două puncte situate pe hartă;
 Enumeră elementele/ proprietățile unei figuri geometrice sau a unei funcții pe
baza unui grafic;
 Creează un poster;
 Confecționează diferite figuri geometrice/ corpuri.
Inteligența corporal - kinestezică:
 Mimează un personaj dintr-o problemă, situație problemă;
 Folosește cu ușurință instrumentele/ corpurile geometrice;
 Arată pe planșe diferite relații, proprietăți;
 Folosește diferite unități de măsură pentru a determina distanțe, lungimi, masa
sau volumul;
 Machetează o situație problemă;
 Folosirea limbajului corporal;
 Utilizează diferite platforme educaționale;
Inteligența interpersonală:
 Realizează un proiect de grup cu colegii de clasă;
 Realizează un interviu;
 Ajută un coleg să înteleagă mai bine o anumită temă, să rezolve un exercițiu/ o
problemă;
 Adresează întrebări unui coleg;
Inteligența intrapersonală:
 Stabilește o listă de priorități;
 Stabilește un plan propriu de acțiune;
 Identifică punctele forte și punctele slabe ale sale;
 Reflectă asupra reușitelor proprii;
 Elaborează un jurnal propriu / portofoliu cu notițe;

6
 Formulează propriile opinii;
 Studiu independent;
Inteligența naturalistă:
 Argumentează legătura interdisciplinară a matematicii cu natura;
 Rezolvă cu ajutorul matematicii diferite situații problemă;
 Selectează diferite situații problemă din natură;
Sarcini de lucru pentru a determina tipul de inteligență predominant la unul sau
mai mulți elevi dintr-o clasă:
Clasa a V-a: Verifică-ți colegul de bancă cât de bine cunoaște Tabla înmulțirii.
(Inteligența intrepersonală).
Clasa VI-a: Alcătuiește o ghicitoare utilizând criteriul de divizibilitate cu 5;
(Inteligența verbal lingvistică).
Clasa a VII-a: Stabilește asemănările și deosebirile dintre un triunghi echilateral și un
triunghi isoscel. (Inteligența logico- matematică).
Clasa VIII-a: Construiți într-un triunghi scalen cu ajutorul instrumentelor: o mediană,
o bisectoare, o înălțime și o mediatoare. (Inteligența corporal- kinestezică).
Clasa a IX-a: Construiește din carton o piramidă triunghiulară regulată. (Inteligența
vizual - spațială).

Bibliografie
1. Achiri I., Braicov A., Șpuntenco O., Ursu L. Matematică, clasa a V-a.
Chișinău: ed. Prut, 2015.
2. Achiri I., Braicov A., Șpuntenco O. Matematică, clasa a VI-a. Chișinău: ed.
Prut, 2017.
3. Achiri I., Braicov A., Șpuntenco O. Matematică, clasa a VII-a. Chișinău: ed.
Cartdidac, 2012.
4. Achiri I., Braicov A., Șpuntenco O. Matematică, clasa a VIII-a. Chişinău: ed.
Prut, 2013.
5. Achiri I., Braicov A., Șpuntenco O. Matematică, clasa a IX-a. Chișinău: ed.
Prut Internațional, 2010.
6. Gardner H. Frames of Mind. The Theory of Multiple Inteligences. New York:
Basic Books, 1983.