Totalizarea 1

Metabolismul proteinelor
1. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
2. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] asparagina
b) [x ] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
CH2 - CH - COOH
NH2
NH
a) [ ] este histidina
b) [x] este aminoacid heterociclic
c) [ ] este aminoacid dispensabil
d) [ ] conţine ciclul imidazol
e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă

HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este asparagina
b) [ ] este glutamina
c) [ ] este aminoacid esential
d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă
e) [ ] este aminoacid bazic

HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este încărcat pozitiv

b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă
c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă
d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] accelerează absorbţia fierului
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:
a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în bicarbonaţi

b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului pancreatic bogat în enzime
12. Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei stomacului
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)
e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei stomacale
13. Proprietăţile pepsinei:
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilor

b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza limitată
c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
14. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
15. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl
16. Tripsina:
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei

b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în proteoliza limitată
e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas
17. Tripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys si Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
18. Enterokinaza:
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare

b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al tripsinogenului o hexapeptidă acidă
c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen inactiv

b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului în formă activă
c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul imidazolic al His
e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la capătul C-terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la substituirea Zn ++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la capătul C-terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
23. Funcţiile proteazelor:
a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)

b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, agenţilor vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na +
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi scindate de proteazele lizozomale
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină

b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice
32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozinei

b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţie in intestin
33. Compusul chimic:
C - NH - CH2 - COOH
a) [ ] reprezintă acidul benzoic

b) [x] reprezintă acidul hipuric
c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-CoA cu glicina
e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de pepsinogen

b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza

b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil

b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare – NADPH
c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza aminoacizilor dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor

b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)

b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice

b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a aspartataminotransferazei (AST)
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔

COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔

CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
51. Transreaminarea aminoacizilor:

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei

b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O alanindehidrataza

b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3 glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a piruvatului

b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza

b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului

b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH 3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului

b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza

b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O aspartatsintaza
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat aspartataminotransferaza (AST)
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat

b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B 1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura coenzimei
64. Reacţia chimică:
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2

N NH N NH
NH2 NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2

N NH N NH
NH2 NH2
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei

b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2
NH NH2 NH NH2
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2
NH NH2 NH NH2

b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2

HO NH2 HO NH2
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2

HO NH2 HO NH2
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul
NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:
a) [ ] tiamina
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] vitamina B6
73. Precursorul catecolaminelor:
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
74. Precursorul histaminei:
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
75. Serotonina se sintetizează din:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
78. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului

b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
80. Ciclul glucoză-alanină:
a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi spre ficat

b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muşchi spre ficat
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2O
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)

b) [x] glutamatdehidrogenaza
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT)
d) [ ] tiaminpirofosfat
e) [ ] FAD
82. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat

b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
83. Ureogeneza:
a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3

b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
84. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
85. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:
a) [x] arginina
b) [ ] alanina
c) [x] ornitina
d) [x] citrulina
e) [ ] lizina
87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule de uree?
a) [x] 100
b) [ ] 200
c) [ ] 300
d) [ ] 400
e) [ ] 500
90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7
93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
94. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi
95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] serina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] tirozina
d) [x] acidul glutamic
e) [ ] glicina
96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera amoniac:
a) [ ] alfa-cetoglutaratul
b) [x] guanina, adenina
c) [x] glutamina
d) [ ] piruvatul
e) [ ] oxaloacetatul
97. NH3 este utilizat:
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
98. NH3 este utilizat la sinteza:
a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi:
a) [x] glutamina
b) [ ] glicina
c) [x] alanina
d) [ ] arginina
e) [x] asparagina
100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:
a) [ ] glutamatul
b) [x] aspartatul
c) [ ] glutamina
d) [ ] alanina
e) [x] NH4+
101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
104. Azotul neproteic sangvin include:
a) [ ] proteidele
b) [x] ureea
c) [ ] hemoglobina
d) [x] aminoacizii
e) [x] peptidele
105. Azotul neproteic sangvin include:
a) [ ] glucoza
b) [x] creatina, creatinina
c) [x] acidul uric
d) [x] indicanul
e) [ ] corpii cetonici
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei molecule de alanină până la CO 2, H2O şi NH3?
a) [ ] 6
b) [ ] 15
c) [x] 18
d) [ ] 38
e) [ ] 36
107. Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţial

b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)
108. Glicina participă la sinteza:
a) [x] nucleotidelor purinice

b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
109. Glicina participă la:
a) [x] sinteza serinei

b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
110. Glutationul:
a) [x] este o tripeptidă

b) [ ] este o enzimă conjugată
c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
111. Glutationul:
a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
c) [ ] e coenzima catalazei
d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
112. Serina (Ser):
a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
113. Serina (Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor
114. Cisteina (Cys):
a) [ ] e un aminoacid esenţial
b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează cistina
c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei
d) [ ] Cys participă la sinteza serinei
e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină
115. Cisteina (Cys):
a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale unor enzime
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor biliari
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3, piruvat
116. Metionina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil

b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină
c) [x] este aminoacid indispensabil
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid cetoformator
117. Metionina (Met):
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilare

b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilare
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S-adenozilhomocisteină (SAHC)
118. S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei

b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la sinteza:
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
120. Homocisteina:
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei

b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei
d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei
c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza

b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
125. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
126. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
127. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
128. Triptofanul (Trp):
a) [ ] este aminoacid dispensabil

b) [x] este precursorul serotoninei
c) [ ] este precursorul dopaminei
d) [x] din Trp se sintetizează nicotinamida
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator
129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil

c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
130. Acidul glutamic (Glu):

b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
131. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid cetoformator

b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
132. Acidul glutamic:
a) [x] este parte componentă a glutationului

b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
133. Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină

b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie
134. Acidul aspartic (Asp):

c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat
135. Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici
137. Acidul aspartic (Asp) participă la:
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat

b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei
138. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA
d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [x] mutazele, carboxilazele
b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele
142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:
a) [x] B1, B2, B6

b) [x] acidul nicotinic
c) [x] H
d) [ ] A, E
e) [ ] D
143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de acest cofactor:
a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor

b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor
c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilor
d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serină
e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei din serină
144. Acidul folic:
a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
145. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
a) [x ] participă la metabolismul metioninei

b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
149. Biotina participă la:
a) [ ] carboxilarea glutamatului
b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
e) [ ] decarboxilarea glutamatului
150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
153. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac

b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive

b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică

b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprie

b) [ ] AMP activează sinteza proprie
c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTP

b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-trifosfaţilor (NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP

b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
177. Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza acidului uric):
a) [x] hipoxantina se formează din adenină

b) [ ] hipoxantina se formează din guanină
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea xantinoxidazei
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia

b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)

b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei
181. Manifestările clinice ale gutei:
a) [x ] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
182. Alopurinolul:
a) [ ] este analog structural al acidului uric

b) [x] este analog structural al hipoxantinei
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate drept produşi finali ai purinelor
183. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
184. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe 2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
185. Hemoglobina (Hb):
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe 2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O

b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
191. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] se mai numesc ictere
d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe 3+ cu obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite

b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă

b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
197. Bilirubina indirectă:
a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L

b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
202. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare
211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută

b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O 2) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmă

b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO

b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
221. Formele patologice ale hemoglobinei:
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)

b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
224. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
457. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
458. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
459. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată
de aminoacizii indispensabili:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
460. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată
de aminoacizii indispensabili:
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
461. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
462. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat pozitiv:
a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de
biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
463. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat negativ:
a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
464. Capitol: V metab proteinelor A1 Bilanţul azotat echilibrat:
a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de
biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei
465. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
466. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
467. Capitol: V metab proteinelor A3 Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale
mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei
peptide
(42 de aminoacizi)
468. Capitol: V metab proteinelor A3 Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH 2 ale
Phe,
Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
469. Capitol: V metab proteinelor A3 Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
470. Capitol: V metab proteinelor A3 Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de
chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei
prin
proteoliza limitată
471. Capitol: V metab proteinelor A3 Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze
472. Capitol: V metab proteinelor A1 Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze
473. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na +
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na +
d) [x] la transportul AA participă Na + ,K + -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza
474. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na +
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca + +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
475. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
476. Capitol: V metab proteinelor A3 Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
477. Capitol: V metab proteinelor A3 Neutralizarea produselor de putrefacţie a

aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi
arilsulfotransferaza
e) [x] are loc în ficat
478. Capitol: V metab proteinelor A3 Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO 2 şi H 2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
479. Capitol: V metab proteinelor A3 Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
480. Capitol: V metab proteinelor A3 Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
481. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
482. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD +
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
483. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H 2 O → piruvat + NH 3 (enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H 2 O → piruvat + NH 3 + H 2 O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H 2 O → α-cetobutirat + NH 3 (enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD + + H 2 O → alfa-cetoglutarat + NADH+H + + NH 3 a - ( enzima -
glutamatdehidrogenaza)
484. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea oxidativa directa a acidului
glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
d) [x] coenzimele sunt NAD + şi NADP +
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
485. Capitol: V metab proteinelor A3 Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
486. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH 2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
487. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul
488. Capitol: V metab proteinelor A3 Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a
aminoacizilor:
a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în
piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în
piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
489. Capitol: V metab proteinelor A3 COOH-CH 2 -CHNH 2 -COOH + COOH-CH 2 -
CH 2 -CO-COOH ↔
COOH-CH 2 -CO-COOH + COOH-CH 2 -CH 2 -CH NH 2 -COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
490. Capitol: V metab proteinelor A3 CH 3 -CHNH 2 -COOH + COOH-CH 2 -CH 2 -CO-
COOH ↔
CH 3 -CO-COOH + COOH-CH 2 -CH 2 -CHNH 2 -COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
491. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea indirectă a aminoacizilor
(transdezaminarea):
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H +
492. Capitol: V metab proteinelor A3 Transreaminarea aminoacizilor:
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD +
493. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH 3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H +
494. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH 3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD +
495. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H 2 O → oxaloacetat + NH 3 + H 2 O
aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H 2 O → Asp + NH 3
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP + + H 2 O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H + + NH 3
glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD + + H 2 O → alfa-cetoglutarat + NADH+H + + NH 3
glutamatdehidrogenaza
496. Capitol: V metab proteinelor A3 Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
497. Capitol: V metab proteinelor A3 Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor
hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade
498. Capitol: V metab proteinelor A3 Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO 2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B 6 )
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
499. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
a) [ ] este o reactie de carboxilare
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la
scăderea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
R-CH 2 -NH 2 + H 2 O + O 2 → R-COH + NH 3 + H 2 O 2
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul
NH 2 NH 2
||
HOOC - CH- (CH 2 ) 2 - COOH → CH 2 - (CH 2 ) 2 - COOH + CO 2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei
507. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul catecolaminelor:
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
508. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul histaminei:
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
509. Capitol: V metab proteinelor A1 Serotonina se sintetizează din:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
510. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
a) [x] CO 2
b) [x] NH 3
c) [ ] CO
d) [x] H 2 O
e) [ ] acidul uric
511. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
512. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
Glu + NH 3 + ATP → Gln + ADP + H 3 PO 4
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului
b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH 3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
514. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH 3
515. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:
a) [ ] este sinteza de NH 3
b) [x] necesită consum de energie
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
516. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
517. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
518. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte molecule de ATP sunt necesare pentru
sinteza
unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
519. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza
a
200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
520. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
521. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în
sinteza ureei):
a) [ ] HCO3 - + NH 4 + + ATP + H 2 O → carbamoilfosfat + ADP + H 3 PO 4
b) [x] HCO3 - + NH 4 + + 2ATP + H 2 O → carbamoilfosfat + 2ADP + H 3 PO 4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
522. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H 3 PO 4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H 3 PO 4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H 3 PO 4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H 3 PO 4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H 4 P 2 O 7
523. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H 2 O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H 4 P 2 O 7
d) [ ] arginină → H 2 N-CO-NH 2 + ornitină
e) [x] arginină + H 2 O → H 2 N-CO-NH 2 + ornitină
524. Capitol: V metab proteinelor A3 Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H 2 O →Glu + NH 3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH 3 + H + + Cl - → NH 4 Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în
rinichi
525. Capitol: V metab proteinelor A3 NH 3 este utilizat:
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
526. Capitol: V metab proteinelor A1 NH 3 este utilizat la sinteza:
a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
527. Capitol: V metab proteinelor A1 Glutamatdehidrogenaza face parte din:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
528. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale de dezintoxicare a NH 3 :

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
529. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul
Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
530. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţial
b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N 5 ,N 10 -СН 2 -THF (tetrahidrofolat)
531. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la sinteza:
a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
532. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la:

a) [x] sinteza serinei
b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
533. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
534. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat
(THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice
e) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici
535. Capitol: V metab proteinelor A3 S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH 3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină
536. Capitol: V metab proteinelor A1 Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr - cetoformator
537. Capitol: V metab proteinelor A3 Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor
implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
538. Capitol: V metab proteinelor A3 Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului,
fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
539. Capitol: V metab proteinelor A3 Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
540. Capitol: V metab proteinelor A3 Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
541. Capitol: V metab proteinelor A3 Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
542. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina C
543. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid cetoformator
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α- cetoglutaratului (enzima -
glutamatdehidrogenază)
544. Capitol: V metab proteinelor A1 Acidul glutamic:

a) [ ] este parte componentă a hemului
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
545. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie
546. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp):
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [x] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
547. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
548. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:

a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici
549. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la:
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
e) [x] sinteza glucozei
550. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro):
b) [ ] se produce din asparta
c) [x] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd 3-hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină
551. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro) participă la:
a) [x] biosinteza proteinelor
c) [ ] sinteza nucleotidelor purinice
e) [x] sinteza glucozei.
552. Capitol: V metab proteinelor A3 La catabolismul aminoacizilor participă

enzimele:
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
553. Capitol: V metab proteinelor A3 Lizina (Lys):
a) [x] este aminoacid indispensabil
b) [ ] se produce din glutamină
c) [ ] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid strict cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină
554. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
555. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul folic:
a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
556. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon
557. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N 5 ,N 10 -CH 2 -THF + H 2 O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N 5 ,N 10 -CH 2 -THF + H 2 O
d) [ ] Ser + THF → NH 3 + CO 2 + N 5 ,N 10 -CH 2 -THF
e) [x] Gly + THF → NH 3 + CO 2 + N 5 ,N 10 -CH 2 -THF
558. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi
acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxil
559. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi
transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
560. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza
acizilor graşi
561. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi
pentru sinteza lipidelor
562. Capitol: V metab proteinelor A3 Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
563. Capitol: V metab proteinelor A3 Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor
şi
RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
564. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
565. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO 2
e) [ ] serina
566. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) -
prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H 4 P 2 O 7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP
567. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-
pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H 4 P 2 O 7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H 4 P 2 O 7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H 4 P 2 O 7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi
GMP
568. Capitol: V metab proteinelor A3 Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
569. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
570. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
571. Capitol: V metab proteinelor A3 Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
572. Capitol: V metab proteinelor A3 Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H 4 P 2 O 7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza
(APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H 4 P 2 O 7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-
transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
573. Capitol: V metab proteinelor A3 Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO 2
e) [ ] asparagina
574. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea
carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
575. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea
carbamoilfosfatului):
a) [x] HCO3 - + Gln + 2ATP + H 2 O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H 3 PO 4
b) [ ] HCO3 - + NH 4 + + 2ATP + H 2 O → carbamoilfosfat + 2ADP + H 3 PO 4
c) [ ] HCO3 - + NH 4 + + ATP + H 2 O → carbamoilfosfat + ADP + H 3 PO 4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
576. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi
reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H 3 PO 4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H 3 PO 4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H 2 O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H 2 O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD + → acid orotic + NADH+H +
577. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi
reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) +
H4P2O7
c) [ ] OMP + CO 2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO 2
e) [ ] OMP → CMP + CO 2
578. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H 3 PO 4
579. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu
baza
azotată corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH 2
580. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH 3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH 3 pentru timină este N 5 ,N 10 -CH 2 -THF
(tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH 3 pentru timină este metionina
581. Capitol: V metab proteinelor A1 Produsul final al catabolismului nucleotidelor
purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
582. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО 2
b) [x] NH 3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
583. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО 2
b) [x] NH 3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
584. Capitol: V metab proteinelor A3 Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor
purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul
nucleotidelor purinice
585. Capitol: V metab proteinelor A3 Manifestările clinice ale gutei:
a) [x] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
586. Capitol: V metab proteinelor A3 La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
587. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe 2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
588. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe 2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi
din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe 2+ ↔
Fe 3+
e) [ ] este o nucleoproteină
589. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [x] transportul sangvin al O 2
b) [x] transportul sangvin al CO 2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
590. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (selectaţi substanţele
necesare):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe 2+
e) [ ] acidul aspartic
591. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO 2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO 2 + ADP +
H 3 PO 4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
592. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H 3 PO
4 +
H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H 2 O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
593. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei
IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe 3+ → hem + 2H +
b) [x] protoporfirina IX + Fe 2+ → hem + 2H +
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
594. Capitol: V metab proteinelor A3 Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în
catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în
biosinteza
hemului
c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în
catabolismul bazelor azotate purinice
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
595. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
596. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină →
bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină →
bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
597. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea
Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe 3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
598. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea
biliverdinei în bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD + → bilirubină + NADH+H +
d) [x] biliverdină + NADPH+H + → bilirubină + NADP +
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
599. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:

a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
600. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:
a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
601. Capitol: V metab proteinelor A3 Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)
602. Capitol: V metab proteinelor A3 Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor
intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen →
urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină →
urobilinogen → stercobilinogen
603. Capitol: V metab proteinelor A3 Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
604. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 - 20,5 µmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
605. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
606. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
607. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta
bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie
toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
608. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
609. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei
specifice pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
610. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
611. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial (modificările
pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
612. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate
din hepatocite în capilarele biliare
613. Capitol: V metab proteinelor A1 Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
614. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor
biliari):
a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
615. Capitol: V metab proteinelor A3 Transportul sangvin al oxigenului (O 2 ):
a) [ ] O 2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O 2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O 2
d) [x] O 2 se leagă la Fe 2+ al hemului
e) [ ] O 2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
616. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb)
faţă de oxigen (O 2 ) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO 2 )
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
617. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb)
faţă de oxigen (O 2 ) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO 2 )
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
618. Capitol: V metab proteinelor A1 Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O 2 )
b) [ ] O 2 se leagă la Fe 3+ al hemului
c) [x] O 2 se leagă la Fe 2+ al hemului
d) [ ] O 2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O 2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
619. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele de transport sangvin al dioxidului de

carbon (CO 2 ):
a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO 3 , KHCO 3
620. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
621. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O 2 şi CO 2 (selectaţi reacţiile care
au loc la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O 2 → HHbO 2
b) [ ] KHb + O 2 → KHbO 2
c) [x] HHbO 2 + KHCO 3 → KHbO 2 + H 2 CO 3
d) [ ] KHbO 2 + H 2 CO 3 → HHbO 2 + KHCO 3
e) [x] H 2 CO 3 → CO 2 + H 2 O
622. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O 2 şi CO 2 (selectaţi reacţiile care
au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO 2 → HHb + O 2
b) [x] KHbO 2 → KHb + O 2
c) [x] CO 2 + H 2 O → H 2 CO 3
d) [x] KHb + H 2 CO 3 → HHb + KHCO 3
e) [ ] HHb + KHCO 3 → KHb + H 2 CO 3
623. Capitol: V metab proteinelor A3 Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
624. Capitol: V metab proteinelor A3 Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb)
cu
Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

Totalizarea 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizarea 1

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metabolismul proteinelor

1. Funcţiile biologice ale proteinelor:

2. Funcţiile biologice ale proteinelor:

3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:

4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţiali:

5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:

7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:

8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:

a) [ ] este încărcat pozitiv

9. Rolul HCl în digestia proteinelor:

10. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în bicarbonaţi

12. Proprietăţile pepsinei:

13. Proprietăţile pepsinei:

a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilor

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei

a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare

a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen inactiv

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

23. Funcţiile proteazelor:

a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)

24. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

25. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA

26. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

27. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

28. Ciclul gama-glutamilic:

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:

a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină

31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozinei

33. Compusul chimic:

a) [ ] reprezintă acidul benzoic

34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:

a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de pepsinogen

35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:

37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza

42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [x] este un proces reversibil

43. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor