METODE DE SEPARARE
şi
ANALIZĂ CROMATOGRAFICĂ
(Ediţia a doua, revizuită)
Cuvânt înainte
Această a doua ediţie aduce câteva îmbunătăţiri şi revizuiri, dar probabil lasă loc încă
discuţiilor şi completăriilor viitoare, fireşti într-un domeniu atât de dinamic şi perfectibil, cum este
ştiinţa separărilor. Despre importanţa sa în cercetarea nu numai analitică este inutil a se mai
discuta, fiind pe deplin recunoscută de cei care se ocupă de sinteză în chimia organică sau de
caracterizare a materialelor înconjurătoare (mediu, sănătate, industrie, artă şi sport). Dar cea mai
bună dovadă este numărul mare de reviste de specialitate din literatură. De aceea, ne exprimăm
părerea că secolul trecut ţara noastră a dat cel puţin trei chimişti de renume, toţi profesori mari la
trei universităţi din ţară: Profesorul Gh. Spacu (în domeniul chimiei anorganice), Profesorul C.D.
Neniţescu (în domeniul chimiei organice) şi Profesorul C. Liteanu (în domeniul chimiei analitice).
Facem această mărturisire în semn de recunoaştere a noilor tendinţe de plasare a chimiei analitice
în activitatea de cercetare şi didactică.
Mulţumirile noastre colegilor care ne-au fost de real ajutor, menţionaţi în ediţia anterioară,
rămân valabile. Unul dintre autori (V.D.) doreşte în plus să aducă sincere mulţumiri unor agenţii,
care prin programe naţionale au permis şi asigurarea financiară a activităţii noastre de cercetare,
atât de legată de activitatea didactică, prin derularea a două proiecte ce au legătură directă cu
domeniul prezentat în acest material didactic:
- CEEX 107/2006: Sisteme azopolimerice nanostructurate cu aplicaţii în microelectronică şi
biologie, prin colaborare cu Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, prin sprijinul deosebit
al Profesorului Nicolae Hurduc;
- PNII-IDEI nr. 55/2007 (cod 957/2007): Corelaţii structura-retenţie în cromatografia de
lichide de înaltă performanţă şi aplicaţii pentru compuşi organici de importanţă
farmaceutică, prin colaborare cu colegii noştri, Dr. F. Tache şi Dr. E.E. (M.) Iorgulescu.
Importanţa cromatografiei, prin diversitatea fazelor staţionare şi a sistemelor de detecţie,
este evidentă în caracterizarea calitativă şi cantitativă a sistemelor materiale şi nu lasă loc
amatorismului în operarea pe instrumentele moderne sau în interpretarea datelor chimico-analitice
obţinute. De aceea, cugeterea de mai sus este foarte potrivită chimiştilor care lucrează într-un
laborator de cromatografie; pentru o bună activitate ei trebuie să aibă cunoştinţe serioase de chimie
în general, precum şi putere de muncă, multă pasiune şi talent.
Autorii
3
CUPRINS
pg.
Cap. 1. Generalităţi privind separarea în chimia analitică
1.1. Rolul separării în procesul analitic de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2. Funcţia de răspuns a procesului analitic de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.3. Parametrii analitici ai procesului analitic de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.4. Parametrii statistici ai unui proces analitic de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.5. Propagarea erorilor într-un proces analitic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.6. Calibrarea procesului analitic global . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.7. Rolul standardului intern în procesele de separare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.8. Prelevare şi implicaţii asupra procesului de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.9. Clasificarea metodelor de separare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
4
6.2. Adsorbanţi utilizaţi în SPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
6.3. Adsorbanţi imprentaţi şi imuno-adsorbanţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
6.4. Capacitatea de reţinere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
6.5. Etapele unei proceduri SPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . 101
6.6. Cuplarea on-line între SPE şi HPLC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
6.7. Derivatizarea cuplată cu SPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
6.8. Aplicaţii analitice ale SPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
6.9. Micro-extracţia în fază solidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
6.10. Extracţia cu adsorbant depus pe suport sub agitaţie magnetică . . . . . . 114
6.11. Extracţia prin dispersarea adsorbantului în matricea probei . . . . . . . . . 115
5
11.10. Separarea prin mecanism de excluziune sterică . . . . . . . . . . . . . . . . 201
11.11. Cromatografia de lichide bazată pe separări chirale . . . . . . . . . . . . . . 203
11.12. Componentele unui sistem HPLC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
11.13. Detectori în cromatografia de lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
11.14. Derivatizarea în analiza HPLC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
11.15. Cromatografia în strat subţire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216