CURS 7 - MIZ

CAPITOLUL 6 MAŞINI ŞI INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA HRANEI

PENTRU ANIMALE
6.1 Maşini pentru curăţarea furajelor concentrate
Curăţarea furajelor concentrate are ca scop eliminarea din masa acestora, a unor
impurităţi nemetalice (pleavă, bucăţi de paie, bulgări de pământ, pietre) sau metalice (bucăţi de
metal de sârmă). Astfel deosebim:
- maşini pentru curăţarea furajelor concentrate de impurităţi nemetalice;
- maşini pentru curăţarea furajelor concentrate de impurităţi metalice feroase;
Maşini pentru curăţarea furajelor concentrate de impurităţi nemetalice
Curăţarea furajelor concentrate de impurităţi nemetalice se face:
- în funcţie de dimensiunile seminţelor – cu ajutorul sitelor;
- în funcţie de proprietăţile aerodinamice ale seminţelor – cu ajutorul unui curent de aer
creat de un ventilator;
- în funcţie de forma seminţelor – cu ajutorul cilindrilor triori.
Curăţarea în funcţie de dimensiunile seminţelor foloseşte ca organe de curăţare sitele.
Acestea sunt aşezate de obicei câte două, suprapuse (figura 8.2). Sita superioară este prevăzută
cu orificii mai mari decât seminţele, fiind utilizată pentru separarea impurităţilor cu dimensiuni
mai mari decât seminţele (seminţele trec prin orificiile sitei, iar impurităţile mari rămân pe
aceasta). Sita inferioară este prevăzută cu orificii mai mici decât seminţele, fiind utilizată pentru
separarea impurităţilor cu dimensiuni mai mici decât seminţele (seminţele rămân pe sită iar
impurităţile mici trec prin orificiile acesteia).
Pentru separarea impurităţilor mici, a seminţelor sparte se pot folosi în unele cazuri site
dispuse în cascadă (figura 8.3).
Sitele se montează înclinat, sub un anumit unghi. Pot fi fixe sau pot fi antrenate într-o
mişcare oscilatorie alternativă.
Pentru a evita înfundarea orificiilor la sitele inferioare, se utilizează perii acţionate
mecanic sau dispozitive de scuturare (cu ciocane, cu bile).

Fig. 8.2 Site suprapuse Fig. 8.3 Site în cascadă

Curăţarea în funcţie de proprietăţile aerodinamice ale seminţelor foloseşte ca organ de
curăţare un ventilator radial, care creează un curent de aer cu o intensitate reglabilă. La trecerea
materialului de curăţat prin acest curent de aer, se realizează îndepărtarea impurităţilor cu o
greutate mai mică decât a seminţelor (figura 8.4). Curentul de aer poate fi creat pe aspiraţia
ventilatorului sau pe refularea acestuia.
Curăţarea în funcţie de forma seminţelor se realizează cu ajutorul unui cilindru trior.
Acesta este confecţionat din tablă alveolată, fiind prevăzut la interior cu un jgheab cu transportor
elicoidal şi un agitator cu palete. Cilindrul trior are o mişcare de rotaţie, în timpul funcţionării, şi

Curs 7 MIZ 1
este uşor înclinat spre partea de golire, pentru a ajuta deplasarea seminţelor din interior.
Impurităţile scurte sunt antrenate în alveolele cilindrului şi deversate în jgheabul colector, de
unde sunt evacuate cu ajutorul transportorului elicoidal (figura 8.5). Seminţele de curăţat întră
parţial în alveole, fiind ridicate, la o înălţime mai mică decât înălţimea la care este plasat
jgheabul colector, ceea ce va avea ca rezultat, căderea acestora înapoi în masa de seminţe.
Seminţe alunecă pe suprafaţa interioară a cilindrului trior spre inelul de colectare care le ridică şi
le deversează într-un jgheab de evacuare.

Fig. 8.4 Curăţarea cu ajutorul unui curent de Fig. 8.5 Separarea seminţelor cu ajutorul
aer produs de ventilator cilindrului trior

Maşini pentru curăţarea furajelor concentrate de impurităţi metalice feroase

Prezenţa impurităţilor feroase, în masa de seminţe, pot provoca avarii, incendii, sau
explozii în instalaţiile de prelucrare, sau pot duce la apariţia leziunilor organelor digestive când
se regăsesc în hrana distribuită animalelor.
Separarea acestor impurităţi se face cu ajutorul magneţilor permanenţi montaţi pe un plan
înclinat, pe care curge într-un strat de o anumită grosime, materialul ce urmează să fie curăţat,
sau a electromagneţilor ce intră în componenţa unor instalaţii rotative.

6.2 Batoze pentru porumb

Batoza mecanică pentru porumb este o maşină agricolă destinată să execute desprinderea
boabelor de pe ştiuleţi, separarea lor de ciocălăi, de pleavă şi alte impurităţi, precum şi încărcarea
boabelor în saci sau în remorcă
În componenţa unei astfel de maşini deosebim: un coş de alimentare, un aparat de batere,
organe de curăţire a boabelor, un dispozitiv de evacuare a ciocălăilor, un dispozitiv de evacuare a
boabelor (figura 8.6)
Aparatul de batere este format din bătător (rotor cu palete dispuse elicoidal) şi
contrabătător (sită cu orificii alungite).
Organele de curăţare, formate din site şi ventilator, înlătură boabele sparte, resturile de
ciocălăi şi pleavă.
În timpul funcţionării, ştiuleţii sunt introduşi în coşul de alimentare de unde ajung la
aparatul de batere. Aici datorită forţelor de frecare ce apar între ştiuleţi şi aparatul de batere şi
sub acţiunea loviturilor exercitate de elementele active ale bătătorului, se produce desprinderea
boabelor. Boabele separate prin sita contrabătătorului sunt transmise organelor de curăţire, după
care sunt evacuate din maşină.
Ciocălăii sunt evacuaţi la extremitatea aparatului de batere cu ajutorul unui dispozitiv de
evacuare a ciocălăilor.
6.3 Utilaje pentru măcinare
În vederea creşterii gradului de utilizare a furajelor concentrate, cât şi a obţinerii unor
raţii echilibrate, acestea trebuie mărunţite.
Mărunţirea prin măcinare se realizează cu ajutorul morilor.

Curs 7 MIZ 2
 Fig. 8.6 Batoză mecanică pentru porumb
După principiul de măcinare acestea se pot clasifica astfel:
 maşini care macină nutreţurile prin turtire sau zdrobire (sunt folosite pentru
fulguire şi mai rar pentru măcinare); - sunt prevăzute cu două valţuri ce au aceeaşi
turaţie
 maşini care realizează măcinarea prin tăiere şi despicare; - sunt prevăzute cu
valţuri care au caneluri ascuţite sau rotoare cu degete;
 maşini care realizează măcinarea prin frecare, - cu ajutorul pietrelor de diferite
granulaţii;
 maşini care realizează măcinarea prin comprimare, despicare şi frecare;
 maşini care realizează măcinarea prin lovire - utilizează un rotor cu ciocane
montate articulat.
Fracţiunile rezultate în urma procesului de măcinare, făina, este folosită în hrana
animalelor.
Indiferent de tip morile trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie cât mai
universale; să poată măcina nutreţuri concentrate cu o umiditate de până la 20%; să nu producă
încălzirea măcinişului; să permită reglarea granulaţiei măcinişului între limitele de 0,2...2,6 mm;
să aibă un consum energetic redus
Mori cu ciocane
Morile cele mai folosite în zootehnie sunt cele de tipul cu ciocane, datorită faptului că
sunt utilaje simple, şi uşor de exploatat. Acestea sunt utilizate pentru mărunţirea nutreţurilor
concentrate şi pentru fibrarea nutreţurilor grosiere.
În comparaţie cu celelalte tipuri de mori, cele cu ciocane prezintă o serie de avantaje: sunt
simple; sunt fiabile; sunt uşor de întreţinut şi de reparat; sunt universale; nu produc încălzirea
măcinişului.
Din punct de vedere al destinaţiei morile cu ciocane pot fi:
 universale (măcinarea nutreţurilor concentrate; fibrarea grosierelor);
 pentru măcinarea nutreţurilor concentrate.
Morile cu ciocane sunt alcătuite din: dispozitivul de alimentare, camera de măcinare,
dispozitivul de evacuare a materialului măcinat şi mecanismul de acţionare.
Dispozitivul de alimentare este reprezentat în general de un coş de alimentare, un jgheab
şi un dispozitiv de reglare a debitului de material care intră în camera de măcinare.
Camera de măcinare constă dintr-un rotor cu ciocane, o carcasă prevăzută cu contraplăci
de batere şi o sită calibrată.
Din punct de vedere constructiv de camerele de măcinare pot fi:
 de tip închis (folosită numai la măcinarea cerealelor boabe);

Curs 7 MIZ 3
  de tip deschis.
La morile cu cameră de măcinare închisă, alimentarea cu nutreţ se face frontal, de obicei
axial (figura 8.7). Suprafaţa laterală a camerei de măcinat fiind complet închisă de sită şi plăcile
contrabătătoare.

Fig. 8.7 Moară cu cameră închisă de Fig. 8.8 Moară cu cameră deschisă de
măcinare măcinare
Pentru obţinerea unei anumite granulaţii, se foloseşte o sită cu o anumită dimensiune a
orificiilor.
Rotorul cu ciocane realizează mărunţirea boabelor şi curentul de aer necesar evacuării şi
transportului pneumatic al măcinişului.
La morile cu cameră de măcinare deschisă, alimentarea cu nutreţ se face radial sau radial
– tangenţial, printr-o fereastră special practicată în carcasă (figura 8.8).
Mărunţirea în acest caz se realizează datorită ciocnirilor dintre fragmentele de nutreţ şi
ciocane, respectiv rifluri. Sita are mai mult rol de separare.
Comparativ cu morile cu cameră închisă de măcinare, cele cu cameră deschisă de
măcinare, realizează mărunţirea mai rapid, iar în timpul procesului de lucru se produce o
cantitate mai mică de praf.
Evacuarea măcinişului se face cu prin intermediul unui transportor pneumatic.
Dacă nutreţul care trebuie măcinat se încadrează în categoria fibroaselor sau grosierelor,
atunci alimentarea morii se poate face, fie direct (prin jgheab de alimentare), fie prin intermediul
unei bene, de forma balotului ce trebuie mărunţit.
Mărunţirea nutreţului se realizează sun acţiunea ciocanelor şi a muchiilor orificiilor sitei.
Datorită prezenţei sitei, de obicei se produce o mărunţire excesivă a nutreţului, producându-se
mult praf, ceea ce contravine cerinţelor zootehnice.
Rotorul morilor cu ciocane este format dintr-un arbore sprijinit pe două lagăre cu
rulmenţi. Pe acesta sunt montate un număr mai mic sau mai mare de discuri circulare, de care se
prind articulat ciocanele prin intermediul unor bolţuri.
Ciocanele sunt realizate sub formă de plăcuţe simple, de plăcuţe cu muchii multiple, de
corpuri geometrice, sau de freze (figura 8.9). Cele confecţionate sub formă de plăcuţe, datorită
simetriei, pot fi montate în patru poziţii de lucru pe bolţ, ceea ce conferă o durată mai mare de
utilizare. Materialele utilizate pentru ciocane sunt oţel carbon de calitate; oţel aliat cu mangan,
oţel pentru arcuri.
Asamblarea ciocanelor pe rotor se face de aşa natură încât să nu se rotească două ciocane
pe aceeaşi urmă, să asigure echilibrul dinamic al ansamblului, să acopere întreaga lăţime a
camerei de măcinat şi să nu aglomereze nutreţul în timpul măcinării.
Dispozitivul de evacuare a materialului măcinat este de tip pneumatic. Aceste dispozitive
au în componenţă ventilatoare, conducte pentru transport pneumatic, cicloane, ecluze, guri de

Curs 7 MIZ 4
însăcuire, iar în unele cazuri şi colectoare de praf.
Acţionarea morilor cu ciocane se face prin intermediul unui motor de curent alternativ
monofazat sau trifazat cu rotor în scurtcircuit.

Fig. 8.9 Tipuri de ciocane

a; b; c; - ciocane sub formă de plăcuţe; d – ciocan sub formă de corp geometric; e –
ciocan sub formă de freză.

Curs 7 MIZ 5