Fişă de lectură

Titlul: „ Alexandru Lăpuşneanul ”

Autor: Costache Negruzzi

Date despre autor:

Constantin (Costache) Negruzzi născut în Trifeștii Vechi (astăzi Hermeziu), din
apropierea Prutului, lângă Iași, este fiul lui Dinu Negruzzi, de origine răzășească, ajuns boiernaș
în rang de paharnic, și al Sofiei Hermeziu. Și-a început învățătura în greaca cu unul din dascălii
greci mai cu renume pe atunci în Iași, iar românește învăță singur dintr-o carte a lui Petru
Maior, precum însuși mărturisește într-un articol intitulat “Cum am învățat românește”, foarte
interesant pentru detaliile pe care le dă asupra metodelor întrebuințate de profesorii din acea
vreme.
Izbucnind revoluția din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chișinău face cunoștință cu
poetul rus Pușkin, care-i deșteaptă gustul pentru literatură și cu un emigrant francez de la care
ia lecții de limba și literatura franceză. Din această perioadă datează primele sale încercări
literare: Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822.
Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau toți
fiii de boieri pe atunci.
În acest timp publică câteva traduceri de poezii (“Mnemon” de Voltaire, “Prostia
Elenei” de Marmontel), și câteva nuvele, care făcură mult effect. În 1840 este ales primar al
orașului Iași. Negruzzi nu ia parte la mișcarea din 1848 și mult timp rămâne retras din afacerile
statului, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) și apoi, sub
domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon.
Se stinge din viață la 24 august 1868, și este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeștii Vechi.

Locul: Moldova

Timpul: A doua perioadă de domnie a lui Alexandru Lăpușneanu

Rezumatul:
Întoarcerea în 1564 a lui Alexandru Lăpușneanul intovărășit de vornicul Bogdan si armata
numeroasă avand intenția de a-și recăpăta tronul pierdut din cauza trădarii boierilor.
Lăpușneanul intentioneaza sa faca acest lucru inlăturându-l de la tron pe Stefan Tomsa.La un
moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea Tecuciului unde este intampinat de
patru boieri: Vornicul Moțoc, postelnicul Veverita si spatarul Spancioc si Stroici, aceștia vin din
partea lui Ștefan Tomșa și incearca să-l întoarcă din drum pe Lăpușneanu spunându-i că poporul
nu îl vrea. După plecarea celorlalți trei boieri, Moțoc, impresionat fiind de mânia lui Lăpușneanu
ii cade la picioare si îi cere iertare acestuia si il roagă să intre in Moldova fara armata straina
deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are incredere insa in cuvintele
amagitoare ale batranului vornic, rămânand neclintit in hotărârea sa.
Alexandru Lăpușneanul nu întampina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalandu-
se la tronul Moldovei incepe sa duca la indeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri.
Voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge cetățile.
Astfel, dupa acea discuție, Lăpușneanu le-a poruncit boierilor sa se intalneasca urmatoare zi
pentru a rezolva problema. Domnitorul îi invita pe toți boierii la un ospăț care are loc intr-o zi
de sărbătoare dupa slujba religioasă la care el tot participă.Banuind intențiile necurate ale
domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domnească.Comfirmând temerile celor doi
boieri ospățul se transformă pe neașteptate într-un măcel în care sunt uciși 47 de boieri.Toate
nemultunirile multimii se indreapta impotriva lui Moțoc, considerat a fii cauza tuturor relelor.
Alexnadru Lapușneanul il arunca pe Moțoc multimii care omorându-l se razbuna pentru
suferințele îndurate.Dupa ce Vornicul Motoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul
porunceste sa fie taiate capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei
Ruxandra pentru a-i da un leac de frica.
Timp de patru ani voievodul nu mai poruncește nici o executie însa, totusi, ii schingiuieste pe
unii boieri considerați suspecți.În timpul șederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si
cazand la pat, intr-un moment de delir cere sa fie calugarit. Dorinte ii este indeplinita si acesta
primeste numele de Paisie. Odata revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au
calugarit. Acesta o alungă si pe Ruxanda, care, la sfatul lui Spancioc pune otravă în băutura
sotului sau care isi gaseste astfel sfârșitul.

Vocabular
1) Spahiu - Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației
militare.
2) Delir – 1.Tulburare a conștiinței, manifestată prin halucinații, aiurări, iluzii etc., întâlnită
în unele boli mintale, în stări febrile etc. 2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie;
entuziasm excesiv. 
3) Lefegiu - Nume dat mercenarilor din Țările Române în Evul Mediu.
4) Potcap - Acoperământ al capului, înalt, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de preoții
și călugării ortodocși

Expresii
1) „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu !”
2) „Nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă, dacă era frumoasă.”
3) „Femeia tot femeie, în loc să se bucure, ea se sperie”

Personaje
Alexandru Lăpuşneanul, Ruxanda, Ştefan Tomşa, vornicul Moţoc, postelnicul Veveriţă, spătarul
Spancioc şi Stroici, mitropolitul Teofan, mulţimea.

Impresii
În urma lecturării nuvelei Alexandru Lapusneanul, am constatat complexitatea formala, dar mai
ales cea ideatica a fi una dintre operele de o valoare inestimabila in literature română.
Coexistenta elementelor romantic si clasice într-o operă liteară este o primă trăsătura a
perioadei pașoptiste. Astfel, prin impletirea armonioasa a celor doua stiluri, prin echilibrul
compozițional, prin construcția riguroasă, aspectul verosimil, credibil al faptelor, nuvela
Alexandru Lapusneanul reuseste sa ilustreze principalele trasaturi ale ideologiei pasoptiste.
Valoarea sa este exprimata chiar in afirmatia criticului George Calinescu : “nuvela istorica
Alexandru Lapusneanu ar fi devenit o scriere la fel de celebra precum Hamlet daca ar fi avut in
ajutor prestigiul unei limbi universale”.

Mesajul
Mesajul textului “Alexandru Lăpușneanu” este că răul mereu la sfârșit plătește, ticălosul este
pedepsit pentru faptele greșite. După trecerea timpului, consecințele acțiunilor crude ale cuiva
se răsplătesc.

Momentele subiectului
Capitolul I- "Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu..."- expozițiunea și intriga prin întoarcerea, în
1564, a lui Alexandru Lăpușneanul la tronul Moldovei, care era în fruntea unei armate turcești.
Capitolul II- "Ai să dai samă, doamnă!"- desfășurarea acțiunii reprezentată de mai multe
întâmplări declanșate odată cu revenirea lui Alexandru Lăpușneanul la conducerea Moldovei:
fuga fostului domnitor, Tomșa, în Muntenia, incendierea cetăților Moldovei, desființarea
armatei pământene, luarea bogățiilor boierești și uciderea mai multor boieri, fapt care o
determină pe doamna Ruxanda, după avertismentul unei văduve, să îl roage pe domnitor să nu
îi mai omoare pe boieri.
Capitolul III- "Capul lui Moțoc vrem..." punctul culminant - ospățul de la palat și uciderea
celor 47 de boieri.
Capitolul IV- "De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu..." – deznodământul prin moartea
domnitorului.

Modurile de expunere
Modurile de expunere din aceasta nuvela sunt narațiunea, descrierea și dialogul.