Atentie Csch =/= Tsch ;

unde Csch = curs de schimb valutar ; Tsch = termenii schimbului sau raportul de schimb

I)Termenii schimbului
Pint X = 54.000 RON/buc
Pext Y = 10.000 USD/buc
Presupunem ca:
Timp Curs de schimb (Csch)
To – perioada de baza 1USD= 4 RON
T1 1USD= 3,5 RON (aprecierea RON vs. USD)
T2 1USD= 4,5 RON  (deprecierea RON vs. USD)

Cerinte: cum au evoluat termenii schimbului (Tsch) / sau raportul de schimb (Rsch) sub impactul evolutiei
cursului de schimb? (analiza se va face din perspectiva Romaniei !)

Pentru aplicatia noastra, unde avem un singur bun la export si un singur bun la import, folosim formula:

                                P extern (X)

Tsch sau Rsch =  -----------------------
                                  P extern (Y)

 
P ext (X )   = Pint X : Csch
P ext (X )   = 54.000 RON/buc : 4 RON/USD = 13.500 USD/ buc.  la T0
                   = 54.000 RON/buc : 3,5 RON/USD = 15.428,57 USD/ buc. ≈ 15.429 USD/buc, la T1
                   = 54.000 RON/buc : 4,5 RON/USD = 12.000 USD/buc la T2

 Aprecierea RON vs. USD in (T0T1) sau (la T1 vs. T0) => ↑ Pext X
Deprecierea RON vs. USD in (T0T2) sau (la T2 vs. T0) => ↓ Pext X

P ext (Y ) = 10.000 USD / buc , constant la T0, T1, T2

T0 = perioada de baza
La To:  Tsch = 13.500 USD/ buc   :  10.000 USD/buc  =  1,3     =>  1 buc. (X)  =  1,3 buc.  (Y)  => Prin
vanzarea pe piata externa a 1 buc. din bunul X se asigura valuta necesara importului a 1,3 buc. din bunul Y.
Acesta reprezinta raportul de schimb produs contra produs.
 
La T1:  T sch = 15.425 USD/buc   :  10.000 USD/buc  =   1,5429  =>   1 buc (X) = 1,5429 buc. (Y)   => Atunci
cand se apreciaza moneda nationala,  cu acelasi efort la export  ( 1 buc. din bunul X)  se importa o cantitate mai
mare din bunul Y  (1,5429 buc. Y in T1  fata de 1,3 buc. Y  in T0) 

∆ Qy (T1 vs. T0) = Qy (T1) – Qy (T0) = 1,5429buc. Y – 1,3 buc. Y = 0,2429 buc. Y
∆ Qy (%) = ∆ Qy : Qy (To) = 0,2429 buc. Y : 1,3 buc.Y = 0,1868 = 18,68 %

=> aprecierea monedei nationale determina ameliorarea Tsch pentru Romania in relatiile comerciale cu
SUA, cu 18,68% in intervalul T0T1/ sau la T1 vs. T0 !!!

 
La T2:  Tsch = 12.000 USD/ buc   :  10.000 USD/buc  = 1.2   => 1 buc. (X)  =  1,2 buc.  (Y)  => Atunci cand se
depreciaza moneda nationala,  cu acelasi efort la export  ( 1 buc. din bunul X)  se importa o cantitate mai mica
din bunul Y  (1,2 buc. Y in T2  fata de 1,3 buc. Y  in T0) 
∆ Qy (T2 vs. T0) = Qy (T2) – Qy (T0) = 1.2 buc. Y – 1,3 buc. Y = - 0,1 buc. Y
∆ Qy (%) = ∆ Qy : Qy (To) =- 0,1 buc. Y : 1,3 buc. Y = -0.0769 = -7,69 %
=> deprecierea monedei nationale determina deteriorarea Tsch cu 7,69% in T2 vs. T0, pentru Romania
in relatiile comerciale cu SUA.

Pret X (in RON)= 54.000m RON/buc. = cost + ∏ = [ ? % capital + ? % munca + ? % pamant] + marja de
profit a producatorului => factorii de productie sunt subevaluati cand se depreciaza moneda nationala

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
STOP CADRU:
Structura comerţului exterior al unei naţiuni este determinată de factori obiectivi şi subiectivi. Factorii
obiectivi se referă la condiţiile existente la un moment dat, ce permit unei naţiuni să-şi îmbunătăţească termenii
schimbului; ei pot fi moşteniţi sau creaţi. Factorii moşteniţi sunt cei care nu au fost obţinuţi prin eforturile
naţiunii, cum sunt de exemplu poziţia geografică, bogăţiile subsolului, forţa de muncă necalificată etc. Factorii
creaţi sunt cei pe care naţiunea i-a obţinut prin propriile forţe de-a lungul timpului:volumul şi compoziţia
capitalului, tehnologia de care dispun sau la care au acces firmele, calitatea resurselor umane, a infrastructurii,
calitatea managementului şi programelor de marketing, pe care firmele şi instituţiile naţiunii respective le pot
adopta, finanţa şi derula etc. Structura comerţului exterior al unei naţiunii poatră şi amprenta unor factori
subiectivi, ca expresie a voinţeii actorilor economici. Firmele unei naţiuni decid ce vând şi ce cumpără din
străinătate. La acţiunile firmelor se adaugă intervenţia statelor prin politici guvernamentale.
Deşi este aducător de câştiguri, comerţul internaţional nu asigură câştiguri pt. toţi  participanţii la schimb,
uneori ingalitatea este atât de mare încât schimburile sunt inechitabile. ( a se revedea conceptul de Putere,
conceptul de raporturi de putere!)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------