CARACTERIZARE : Ilie Moromete

Naratorul romanului post-belic interbelic , Morometii a fost inspirat dupa viata si familia
naratorului.Astfel,la 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, județul Teleorman, se naște Marin
Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar", și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei,
întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în
continuare ca văduvă de război. Joița venea cu două fete din prima căsătorie: Măria (poreclită Alboaica -
după numele bărbatului) și Mița (Tita). Tudor Călărașu avea și el trei băieți cu prima soție care-i murise:
Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) și Ion (Nilă). În familia celor doi soți se mai nasc: Ilinca, Marin și
Alexandru (Sae).[9]

Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de
pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji.

Cum spunea Marin Preda ca „Viața unui om este un șir nesfârșit de erori." Consider ca Ilie Moromete nu
trebuia sa se dea batut , ci sa invete din greseliile vietii , deoarece ele au fost prezente cu un scop

Nascut in Silistea-Gumesti , judetul Teleorman , Ilie Moromete , tatal a 6 copiii si sotul catrinei ,a doua
sotie a lui Moromete .(Paraschiv , Nila si Achim din prima casatorie , Tita este fiica Catrinei din prima
casatorie a ei , iar Ilinca si Nicuale sunt copiii Catrinei si a lui Moromete). Moromete era capul familiei ,
lua deciziile , hotarand pentru toti ce sa faca . Il dispretuia pe vecinul sau , Tudor Balosu , invidiand-ul
pentru averea sa . In prima parte a volumului I , acesta este dator lui Balosu , asa ca ii da salcamul taiat
de el impreuna cu Nila intr-o dimineata de Duminca pentru a se scapa de datorii. Norocul familiei si
vremuriile bune se duc odata cu taierea salcamului . De atunci Moromete incepe sa aiba probleme cu
fonciirea si cu datoriile acumulate in timp . Acesta plateste intr-un final pentru a se duce Niculae la scoala
. Moromete este macinat de plecarea fiilor sai si este dezamagit atunci cand afla ca Guica a fost cea cea
care a complotat cu acestia . Moromete insa isi ascunde sentimentele , isi pastreaza ironia si nu isi
pierde obiceiul in a umili lumea .

De asemenea , Glasul, mimica, gesturile semodifică în funcţie de ce spune, dar şi de ceea ce simte, iar
comportamentul său este o sursă denedumerire pentru cei din jur. Nici una dintre „acţiunile” sale nu
dovedeşte grabă, căci timpul are răbdare cu oamenii. De aceea,Moromete are timp să stea de vorbă, să-i
privească pe cei din jur, satul, salcâmul, câmpia, grădina; problemele care îi ameninţă liniştea sunt
„amânate”, pentru că nu numai el are asemenea greutăţi.Gesturile calme, mersul rar, liniştit, glasul
nuanţat sunt ale unui om care iubeşte şi respectă un anumemod de viaţă. Glasul liniştit este un semn al
echilibrului său, dar epitetul „liniştit” apare întotdeaunaurmat de altul care indică starea sau intenţiile
sale; glasul liniştit, dar îndesat îi este adresat lui Niculaie, care-l supărase, indicând autoritatea agresivă,
uneori a tatălui.

Durerea simţită este atât de puternică, încâtglasul „liniştit şi încet” devine „turbure şi însingurat”; glasul
stăpânit, care părea blând şi sfios .

In concluzie , Moromete, contemplativul şi ironicul ce persifla fapte şi oameni – pe bună dreptate - ,

trebuie să se adapteze altei lumi pe care o va judeca, de altfel, fără plăcere şi fără lumina ce iradia din el.
Renunţând la valorile în care credea, ţăranul ce se individualizase din rândul consătenilor săi nu se mai
regăseşte în noua lume, rămânând cu nostalgia unui Moromete unic, neegalat de „celălalt” Moromete,
copie palidă , care are totuşi o ultimă răbufnire de orgoliu. Sub aparenta , împăcarea cu viaţa s-a ascuns
mereu cu o mare nelinişte, ce-i conferă statutul de personaj tragic, învins în lupta cu lumea lui , pe care
n-a putut-o păstra nealterată , dar şi cu lumea nouă ce nu l-a căştigat şi căreia a încercat să ii se
adapteze, fără s-o iubească.