Sunteți pe pagina 1din 40




 
  

 
  

 


 


j  
 
   
 

  
   
   
    
 ?@
 ?  j 
 
A
 
B 


 



Masterand : Ene Marinela

Facultatea TPP

Specializarea TAIPM , anul I


CUPRINS :

1 Introducere

2 Deseurile menajere periculoase

2.1 Caracteristicile deseurilor menajere periculoase

2.2 Bateriile portabile

Ú efecte asupra sanatatii

Ú costurile detoxifierii

2.3 Despre reciclarea bateriilor

Ú ce se poate recicla din bateriile portabile

2.4 Autoturismele si deseurile

3 Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati


3.1 Legislatia romana

3.2 Legislatia europeana

3.3 Materiale recuperate din baterii si acumlatori uzati

3.4 Ciclul de viata al bateriilor

3.5 Clasificarea bateriilor si acumulatorilor

Ú bateriile auto

Ú situatia colectarii acumulatorilor uzati in Romania

Ú bateriile industriale

Ú bateriile portabile
1.INTRODUCERE

Cumpărăm bunuri frumos ambalate, legume în casolete de plastic, sucuri în cutii de aluminiu,
aparatură electrică, electronică şi de uz casnic în înveliş de carton, scutece de unică folosinţă,
detergenţi, baterii şi ulei de maşină, cauciucuri, mobilă şi multe altele. Primim pungi de plastic la
piaţă sau la magazin. Ambalajele sunt primele care ajung în tomberon, urmate de resturile
menajere. Apoi, în funcţie de durata lor de viaţă, de modă şi de propriile noastre dorinţe, şi
celelalte lucruri sunt aruncate la gunoi şi înlocuite cu altele, noi.

Deşi par inutile, gunoaiele noastre au un potenţial fantastic de a se transforma în lucruri


folositoare şi uneori surprinzătoare. Pentru ca omenirea să nu devină sufocată şi otrăvită de
gunoaie, cu toţii ar trebui să reducem consumul de materiale care nu ne sunt neapărat necesare,
să refolosim ce se poate utiliza şi să reciclăm ce nu ne mai trebuie.

@   
   

Gunoaiele au existat dintotdeauna. Ele reprezintă chiar o modalitate prin care istoricii pot afla
date referitoare la modul de viaţă al unei populaţii dispărute.

În zilele noastre, deşeurile au devenit o problemă. Aruncăm mult

mai mult decât în trecut. Pentru a produce bunurile de consum,

care mai devreme sau mai târziu devin deşeuri, folosim cantităţi

din ce în ce mai mari de materii prime şi resurse naturale, energie

şi apă. În plus, tipurile de deşeuri s-au diversificat, multe dintre

ele fiind greu de asimilat de mediu, iar spaţiul alocat gunoaielor

s-a tot lărgit. Deşeurile pe care le producem au ajuns să afecteze

sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Cu toate acestea, continuăm să consumăm şi să


aruncăm.

Statistica ultimilor ani trage un puternic semnal de alarmă. Potrivit Agenţiei Europene pentru
Mediu, ţările Uniunii Europene aruncă 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă 3,5
tone de gunoaie anual pe cap de european. Din această cantitate, 40 de milioane de tone o
reprezintă deşeurile periculoase.

c 

Cauzele acestui fenomen sunt multiple: evoluţia modului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare,
creşterea demografică, consumismul, industrializarea excesivă.




Deşeurile sunt vinovate de poluarea mediului şi implicit de schimbările climatice pe care le trăim
la începutul secolului XXI. Depozitate în gropi de gunoi sau aruncate în natură, deşeurile distrug

calitatea aerului pe care-l respirăm prin emisia de CO2 şi gaz metan, poluează pământul şi apele.

 
  

Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi pentru a controla distrugerea sau reciclarea acestora, ţările
Uniunii Europene, printre care şi România, au stabilit că:

‡ Cel care produce este şi cel care reciclează (industria este obligată prin lege să adune o parte
dintre deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze)

‡ Toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a selecta gunoiul
menajer şi de a-l depozita în pubelele speciale oferite de municipalitatea din oraşul său)

‡ Circulaţia deşeurilor între statele Uniunii Europene este interzisă.

Fiecare deşeu a fost numerotat şi introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei
din care face parte şi a caracteristicilor sale. Avem, astfel, deşeuri menajere (din gospodărie) şi
deşeuri industriale; deşeuri periculoase (toxice); deşeuri biodegradabile (resturile alimentare şi
vegetale); deşeuri reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeuri care nu pot fi
reintroduse în circuitul industrialşi trebuie depozitate. Însă, în pofida angajamentelor asumate, o
cantitate însemnată de deşeuri este exportată către state slab dezvoltate, unde nu există sisteme de
control privind reciclarea sau distrugerea lor. Aici, gunoaiele ajung să reprezinte un pericol
deosebit de grav pentru oameni şi mediu.

Cum putem evita transformarea planetei într-un uriaş tomberon?

c 
 
  

Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea


temporară a deşeurilor, pe categorii, în locuri special amenajate.

Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării


lor în produse utile.

  
  

  
    

Colectarea selectivă şi reciclarea sunt soluţii la îndemâna tuturor, cu efecte imediate:

‡ Protejarea naturii şi economisirea consumului de resurse naturale prin refolosirea unor


materiale, cum ar fi metalele.

‡ Reducerea poluării solului, apelor şi aerului.

‡ Economisirea de energie electrică.

c      
    

Deşeurile menajere intră în categoria deşeurilor obişnuite. Ştim deja că unele dintre ele pot fi
reciclate. Mai ales românii de peste 30 de ani cunosc campaniile de colectare a deşeurilor de
dinainte de 1989: sticle şi borcane, hârtie şi cartoane, fier vechi.

Este şi unul dintre motivele pentru care termenii Äreciclare´, Ärefolosire´, Ärecondiţionare´ au o
conotaţie negativă pentru majoritatea populaţiei.

În absenţa unei infrastructuri de colectare pe categorii şi a

unei informări adecvate privind efectele pe care deşeurile le

au asupra noastra, aruncăm de-a valma tot ce nu ne mai trebuie ± şi, destul de des, din păcate, nu
doar la tomberon, ci şi în natură.

PLASTICUL reprezintă aproape un sfert din gunoiul pe care-l aruncam.Pungile de plastic sunt
distribuite gratuit la casa oricărui magazin, alimentele sunt ambalate în cutii de plastic, iar apa
minerală şi băuturile carbogazoase în PET-uri.

‡ Durata de viaţă a acestor ambalaje este foarte scurtă, uneori de mai puţin de o oră din
momentul în care au fost achiziţionate până în momentul în care ajung la gunoi.

‡ Aruncat în natură, plasticul are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Din păcate, mulţi
dintre noi aruncă sticle de plastic pe stradă, pe malul apelor, în păduri sau pe pajişti, fără să se
gândească la efectele unui astfel de gest.

‡ Plasticul reprezintă o ameninţare pentru delfinii şi broaştele ţestoase care se sufocă de-a lungul
coastelor în pungile de plastic aruncate în mări şi oceane.

‡ Pe lângă substanţe cancerigene numite dioxine, arderea plasticului degajă cantităţi mari de
CO2, gaz cu efect de seră, responsabil pentru încălzirea globală.

Ambalajele din plastic pot fi reciclate, chiar dacă acest proces este destul de costisitor (deşi
depozitarea temporară a ambalajelor din plastic ocupă mult spaţiu, acestea se transportă sub
formă compactată către facilităţile de reciclare). Incinerate într-un mediu controlat de filtre
speciale, ambalajele din plastic degajă o energie extraordinară.

‡ Arderea unei tone de plastic degajă tot atâta energie cât o tonă de petrol. Deocamdată însă,
dezavantajul incinerării plasticului este producerea de dioxid de carbon, care contribuie la
fenomenul de încălzire globală.

‡ Potrivit unor studii, fiecare tonă de plastic reciclat economiseşte 1,8 tone de petrol.

‡ Din 10 PET-uri reciclate se poate face un tricou. În cea mai mare parte, prin reciclarea sticlelor
din plastic se obţin fibre necesare la fabricarea covoarelor şi hainelor.

‡ Din 670 de halbe de bere din plastic se poate fabrica o anvelopă de maşină.
Irlanda şi punga de plastic

În 2002, Irlanda a devenit prima ţară care a introdus o taxă de 15 eurocenţi pentru fiecare pungă
de plastic folosită de cumpărători la ambalarea produselor cumpărate din magazine. Până în acel
moment, statisticile arătau că fiecare irlandez utiliza, anual, 342 de pungi de plastic. După
introducerea taxei, în numai şase luni, au fost strânse 3,5 milioane de euro, bani folosiţi la proiecte
de protecţie a mediului. Taxa a dus la reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic folosite
de irlandezi.

HÂRTIE ŞI CARTON

Hârtia şi cartonul sunt fabricate din fibre de celuloză. Pentru fabricarea lor sunt tăiaţi copaci,
singura sursă de oxigen a Terrei.

‡ Pentru tipărirea unui cotidian se folosesc 3 000 de metri cubi

de lemn, adică se taie 1 500 de copaci cu vârsta de 50 de ani.

‡ O tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci.

‡ Reciclarea unei tone de hârtie reduce emisiile de carbon cu 95% şi înseamnă un consum de apă
cu 3 000 de litri mai mic decât este necesar pentru a produce o tonă de hârtie.

Din hârtia reciclată se poate obţine carton, hârtie igienică, hârtie de ambalat, hârtie de ziar.

METAL

Este folosit în industria alimentară (conserve, doze de băuturi răcoritoare sau bere) precum şi în
industria cosmetică (tuburi de deodorant sau fixativ, recipienţi de pastă de dinţi).

‡ Fabricarea unui produs nou din material reciclat economiseşte între 74 şi 95 % din energia
electrică necesară realizării acelui produs din materii prime.

‡ Metalul poate fi reciclat la infinit.

‡ Zăcămintele de fier nu sunt inepuizabile. O tonă de oţel reciclat reprezintă o tonă de minereu de
fier economisit.

‡ Pentru extragerea bauxitei, folosită la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substanţe chimice
care otrăvesc solul şi apa. Fiecare tonă de aluminiu produs lasă în urma sa o tonă de noroi caustic,
rezultat din extragerea bauxitei.
‡ Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decât oţelul.

‡ Un televizor poate funcţiona trei ore iar un bec de 100 W poate sta aprins timp de 20 de ore cu
energia economisită prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu.

STICLĂ

Sticlele şi borcanele de sticlă pot fi topite. Materia astfel recuperată este folosită în industria
sticlăriei.

‡ Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să-şi piardă calităţile.

‡ Prin reciclarea sticlei se economiseşte energie.

2.DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE

O parte dintre produsele folosite în gospodărie reprezintă o ameninţare pentru sănătatea


oamenilor şi pentru mediul înconjurător, din cauza substanţelor chimice pe care le conţin.
Acestea sunt deşeurile periculoase şi trebuie selectate şi depozitate în condiţii speciale, nu la lada
de gunoi.

Cei mai mulţi oameni nu-şi dau seama câte lucruri otrăvitoare aruncă zilnic la lada de gunoi şi
care este impactul pe care aceste substanţe îl au asupra apei, aerului sau pământului.

w  c

     

‡ Toxice ± care otrăvesc oamenii şi animalele (insecticide, produse de curăţare, antigel).

‡ Inflamabile ± care ard cu uşurinţă (uleiuri uzate, terebentină)

‡ Explozive sau reactive ± care pot exploda sau degaja vapori toxici (amoniacul, gazele din dozele
de spray, acetona)

‡ Corozive ± care ard sau distrug materialul (acidul din bateriile auto)

De cele mai multe ori un singur produs întruneşte două sau mai multe dintre aceste caracteristici,
fapt ce-l face cu atât mai periculos.

Pentru a înţelege mai bine cât de nocive sunt aceste produse pentru sănătatea noastră ar trebui ca
fabricanţii să atragă atenţia prin diverse metode asupra substanţelor periculoase pe care anumite
produse de folosinţă zilnică îl conţin.

Colectarea acestor produse separat se află în perioada de pionierat în România.

Eliminarea lor se face greu şi cel mai adesea prin incinerarea gunoiului obişnuit în care sunt
incluse şi acestea.

Dar la reducerea deşeurilor menajere periculoase poate contribui oricine prin folosirea
substanţelor ecologice şi naturale în locul celor chimice pentru curăţarea locuinţei şi pentru igiena
personală. Trebuie să citim cu atenţie eticheta fiecărui produs pentru a afla cât de periculos este
pentru sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Un pas înainte ar fi acela de a căuta pe
rafturile magazinelor produsele ecologice.

     


  

Important este să producem mai puţine gunoaie. Şi pentru asta sunt necesare câteva gesturi
simple, la îndemâna fiecăruia din noi:

‡ Refuză pungile de plastic oferite de magazine. Foloseşte o pungă adusă de acasă, din plastic sau
pânză.

‡ Nu cumpăra produse în porţii mici, ambalate individual.

Preferă cantităţile mai mari de produse (orez, zahăr,cafea, biscuiţi, ceai, apă minerală) celor
ambalate la minidoze.

‡ Evită folosirea obiectelor de unică folosinţă: pixuri, aparate de ras, stilouri, aparate foto, căni,
pahare, tacâmuri.

‡ Limitează folosirea de baterii portabile; utilizează baterii reîncărcabile sau acumulatori.

‡ Încearcă să foloseşti produse naturale sau biodegradabile în locul substanţelor chimice. În locul
detergenţilor obişnuiţi, foloseşte detergenţi ecologici ± există acum şi la noi în magazine.
w w 
  


Cumpărăm baterii pentru lanterne, jucării, casetofoane. Le folosim

şi apoi le aruncăm la gunoi. Din cauza substanţelor pe care le conţin

(metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul),

bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea

noastră. Unele dintre ele, de obicei cele foarte ieftine, cumpărate de la tarabă, sunt chiar mai
periculoase decât cele luate de la magazin.

În statele Uniunii Europene, în fiecare an sunt aruncate circa 190 000 tone de acumulatori
industriali şi 160 000 tone baterii portabile obişnuite.

România importă un număr mic de baterii portabile şi acumulatori faţă de alte ţări europene.

Anual, pe piaţa românească, se vând aproximativ 40 milioane de baterii, dar, extrem de grav,
toate ajung la groapa de gunoi.

        


  
        
   
!   
 ! "  
     !     
   "
"

 #
 
  
   !  
 
$
     

Atenţie !!!

  $
!
% 

 
 
    
     

 
  
    
  
     
 

         
 

Fabricarea unei baterii consumă de 50 de ori mai multă energie decât cea produsă de baterie.

  



Intoxicaţia cu metale grele poate produce: dureri abdominale, confuzie, oboseală, pierderi de
memorie, convulsii, tulburări cardiovasculare, probleme respiratorii, cancer.

c 
 


Preocuparea pentru mediul inconjurator are


un pret al ei. Nici reciclarea nici aruncarea
materialelor nefolositoare nu sunt niste operatii
ieftine. De exemplu, o baterie auto obisnuita
cantarind 18 kilograme poate aduce dupa
reciclare aproximativ 2 dolari. Corporatia
Americana pentru Reciclarea Bateriilor a
estimat costurile colectarii si reciclarii bateriilor
pe baza de nichel si cadmium in 1996 la
aproximativ 5,5 milioane de dolari, adica 1% din
vanzarile de nichel si cadmium. La un nivel de
reciclare mai mare de 2,25 milioane de
kilograme in 1996, inseamna aproximativ 2,20
dolari per kilogram, adica acelasi cost ca si in
cazul in care materialele ar fi aruncate.
In Franta, pretul este asemanator, 3,20 dolari
per kilogram iar doi ani mai tarziu, Elvetia a
anuntat un pret de 6,60 dolari per kilogram.
O corecta si buna dispensare a bateriilor nu
aduce beneficii banesti directe, multi
consumatori gasind mai comoda si mai ieftina
calea aruncarii lor in tomberoanele publice sau
in alte locuri decat cele special amenajate in
scopul reutilizarii lor. Costurile aferente
dispensarii bateriilor trebuie sa constituie o
prioritate pentru corporatiile si organizatiile
insarcinate cu reciclarea acestor produse.

2.3.   


 

În prezent şase state europene deţin deja infrastructura pentru reciclarea bateriilor portabile. În
2002 , rata de colectare a bateriilor portabile în cele şase ţări care au stabilit deja reţele în acest
sens a fost: 59% în Belgia, 55% în Suedia, 44% în Austria, 39% în Germania, 32% în Olanda,
16% în Franţa.

O nouă directivă europeană fixează ratele minime de colectare a bateriilor portabile în statele
membre: 25% în 2012 şi 45% în 2016. Şi în România există prevederi legale privind importul,
desfacerea şi depozitarea bateriilor portabile, precum şi condiţiile de colectare şi reciclare a
bateriilor uzate. Însă puţini sunt aceia dintre noi care ştiu că magazinele care vând baterii sunt şi
obligate prin lege să primească bateriile folosite şi să pună la dispoziţia cumpăratorilor recipiente
speciale pentru colectarea selectivă a acestora.

Reciclarea bateriilor portabile şi a acumulatorilor este necesară pentru :

‡ Protejarea mediului şi a sănătăţii oamenilor

‡ Evitarea costurilor enorme implicate de decontaminarea apelor şi solurilor

‡ Conservarea resurselor naturale de metale grele şi sprijinirea industriei care poate folosi
metalele reciclate, cu costuri mai mici de producţie.

c   
   
  
 

Dintr-o mie de baterii portabile reciclate se pot obţine:

‡ 350 de kilograme de feromangan, necesar în industrie

‡ 280 de kilograme de oxid de zinc reutilizat la fabricarea altor baterii

‡ 190 de kilograme de fier, reutilizat în oţelării

‡ reziduuri de mercur, reutilizate la fabricarea de noi baterii

‡ în acumulatori, mai mult de 50 la sută din cadmiu şi nichel pot fi recuperaţi.

Sfat:   
 
  
    
   $ 
  
 

  $ 
 
 "
   
 !    &    $   


  
  


  
 !      

2.4 AUTOTURISMELE ŞI DEŞEURILE


 

Bateriile auto fac parte din categoria deşeurilor periculoase din


cauza substanţelor chimice pe care le conţin.

Firmele care se ocupă cu activitaţi de service auto au obligaţia

de a colecta bateriile uzate. Firmele care comercializează baterii

auto sunt obligate prin lege sa aplice sistemul Ädepozit´ asupra

preţului de vânzare. Astfel, conform legii, în termen de 30 de zile de la data achiziţionării bateriei
auto, vânzătorul trebuie să ramburseze valoarea depozitului pe baza chitanţei emise (10% din
preţul de vânzare al bateriei). Cu toate acestea, studiile arată că 8 la sută dintre bateriile auto
uzate sunt aruncate la ghena de gunoi sau în natură.

Cercetările din ultimii ani arată că cele mai periculoase deşeuri pentru România sunt bateriile de
maşină, uleiul de motor, produsele chimice folosite la curăţarea locuinţei şi bateriile portabile.

  
  

Pentru că sunt TOXICE.

Se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează
solul, apele şi aerul.

Bateriile auto conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la
intoxicaţii grave.

Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este vărsată accidental.

Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi
competent.

Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în containere speciale, rezistente la coroziune.

    
 


‡ pentru a proteja mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor

‡ din raţiuni economice, pentru colectarea plumbului şi reciclarea acestuia

‡ pentru a economisi energia necesară producerii plumbului

‡ pentru prelungirea duratei de viaţă a resurselor naturale

În mod ideal, o baterie auto funcţionează aproximativ şase ani, dar numeroşi factori contribuie la
reducerea acestei durate de viaţă. Creşterea numărului de maşini va duce în mod automat la
creşterea numărului de baterii uzate.

Pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri este importantă reciclarea acestui tip de deşeu prin:

‡ Predarea la atelierele de service auto sau la firmele care comercializează baterii auto

‡ Predarea într-un centru de colectare autorizat

3.GESTIONAREA BATERIILOR SI ACUMULATORILOR UZATI

3.1.Legislatia romana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:

ù HG nr.1057/2001 ± transpune, in legislatia romana Directiva 91/157/CEE si reglementeaza


conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante
periculoase, precum si modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati, in
scopul asigurarii conditiilor de protectie a mediului si sanatatii populatiei

In HG nr. 1057/2001 nu sunt prevazute tinte de colectare si de reciclare.

3.2.Legislatia europeana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:

ù Directiva 2006/66/CE ± privind bateriile si acumulatorii, care contin substante periculoase,


precum si deseurile de baterii si acumulatori uzati, abroga Directiva 91/157/CEE.
Directiva trebuia transpusa in legislatia romana pana in data de 26.09.2008.


 wc 

'

1.Norme aplicabile introducerii pe piata a


bateriilor si a acumulatorilor (in special o
interdictie de introducere pe piata a
bateriilor si a acumulatorilor care contin
substante periculoase).

2.Cantitatile maxime admisibile de substante


periculoase existente in componenta
bateriilor si acumulatorilor sunt
urmatoarele:
a)Hg ± 0,0005% din greutate

b)Cd Hg ± 0,0005% din greutate

c) Interdictia de la punctul a) nu se aplica bateriilor de tip pastila cu un continut de Hg sub


2% din greutate

d) Interdictia de la punctul b) nu se aplica bateriilor si acumulatorilor portabili utilizati


pentru:

- sisteme de urgenta si de alarma

- echipamente medicale
- scule electrice fara fir

2.Norme speciale pentru colectarea, tratarea,


reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii
si acumulatori (cu scopul de a promova un
nivel ridicat de colectare si reciclare a
deseurilor de baterii si de acumulatori)

@
   
   '

Ratele minime de colectare (inclusiv baterii si acumulatori integrati in aparate):

a) 25% incepand cu anul 2012

b) 45% incepand cu anul 2016

Rata de colectare se calculeaza ca procent din media vanzarilor calculata pe 3 ani anteriori
anului considerat.

Procesele de reciclare ating urmatoarele randamente minime de reciclare:

a) 65% din greutatea medie a bateriilor si a acumulatorilor cu plumb acid

b) 75% din greutatea medie a bateriilor si acumulatorilor Ni-Cd

c) 50% din greutatea medie a celorlalte baterii si acumulatori

( 
    


 

'
Ú colectarea bateriilor uzate
sortarea lor in functie de continut
recuperarea materialului reciclabil
Ú purificarea materialului reciclabil
Ú
Ú aruncarea partilor nereciclabile
Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in
functie de alcatuirea lor este foarte importanta,
intrucat sunt folosite procedee industriale
diferite pentru extragerea materialului din
fiecare tip de baterie in parte.
O O 
 
  
  
  

Bateriile auto :

> Bateriile auto vandute sunt:

- Baterii aflate in componenta vehiculelor

- Piese de schimb pentru inlocuirea celor uzate

> Luand in considerare o durata de viata de 5 ani:

Baterii auto disponibile pentru colectare 2007 = piese de schimb 2002 + VSU 2007
> In Uniunea Europeana in anul 2002 s-au vandut aproximativ 850.000 t baterii auto, dintre
care 600.000 t sunt baterii disponibile pentru colectare in anul 2007. Dintre acestea 80 ±
95% sunt colectate si reciclate. Veniturile obtinute din reciclare (vanzarile de Pb si mase
plastice) sunt suficiente pentru a acoperi costurile sistemului de gestionare a deseurilor de
baterii auto. Oricum, economia sistemului este sensibila la pretul de piata al Pb, care poate
varia semnificativ de-a lungul anilor.

Situatia colectarii acumulatorilor auto uzati in Romania


Baterii industriale :

> Exista 2 categorii de baterii industriale:

-Baterii NiCd

-Baterii Pb Acid

> In anul 2002 s-au vandut 200.000 t baterii industriale, dintre care 97% sunt baterii Pb
Acid. Considerand duratele medii de viata, rezulta ca in anul 2007 sunt disponibile pentru
colectare 185.000 t baterii industriale, din care 3.000 t baterii NiCd. 80 ± 90% din bateriile
industriale sunt colectate si trimise spre reciclare.

> Prin natura si domeniul de utilizare, colectarea si reciclarea bateriilor industriale este
reglementata de practicile industriale si de relatiile furnizor-beneficiar.

> Pentru bateriile NiCd trimise la fabricile de reciclare, reciclatorii incaseaza 0 ± 300 ¼/t,
functie de proportia metalelor recuperate si preturile de piata ale metalelor (Ni, Cd, otel).
Preturile ar putea sa scada la 0 - 200 ¼/t, prin cresterea cu 10-15% a recuperarii fero-
nichelului.

>

Baterii portabile:

> In anul 2002 in Uniunea Europeana s-au vandut 160.000 t baterii portabile, ceea ce
corespunde unei medii de 410g/locuitor/an. In functie de tara media variaza intre 250-
425g/locuitor/an. Aproximativ 75% din totalul bateriilor portabile vandute sunt
nereincarcabile.

> Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile (45.000 t) sunt continute in
echipamentele electrice si electronice (EEE). O medie de 20% din bateriile uzate
disponibile pentru colectare sunt continute in DEEE.

> Colectarea separata a bateriilor portabile este bine dezvoltata in 8 state europene:

- colectarea separata bazata pe bateriile NiCd ± Danemarca, Norvegia;

- colectarea separata a tuturor tipurilor de baterii portabile ± Austria, Belgia, Franta,


Germania, Olanda si Suedia.

> Diferentele intre rezultatele obtinute de statele europene pot fi explicate cu ajutorul
urmatorilor factori:

-data de incepere a colectarii separate; in unele tari sistemul are o vechime mai mare de 10 ani, in
altele de 1-2 ani, iar in altele este in curs de implementare;

-tipul si nivelul obiectivelor stabilite la nivel national, de la tinte obligatorii la obiective


necuantificate;

- schemele de colectare si programele de comunicare implementate, functie de obiectivele ce


trebuie atinse si de nivelele de penalizare prevazute.

> Limitarea ratelor de reciclare a bateriilor portabile este cauzata de:

- continutul relativ ridicat de Hg existent in bateriile puse pe piata inaintea intrarii in


vigoare a legislatiei in domeniu, ceea ce inseamna costuri ridicate de reciclare;

- depozitarea finala a anumitor tipuri de baterii portabile care nu contin substante


periculoase.

> Reciclarea bateriilor portabile se poate face in instalatii specializate, instalatii de topire si
cuptoare electrice cu arc.

> In Uniunea Europeana exista peste 30 instalatii de reciclare, concentrate in Franta si


Germania.

Categorii de costuri pentru sistemele de gestionare a bateriilor portabile:

A
 C   

D
E
FG  
H IJKLIJMN


A
F 
H OIJKIIJMN



 LIJKOIJMN

]
  F E
 H PJJKQJJMN


A
  R 


     IJKLSJJMN


@E  

C LOIKQJJMN


A
 

 LLLIKTSUIMN


In Romania exista ,,Asociatia de Baterii Portabile din Romania´:

- este o asociatie profesionala

- cota de piata a membrilor asociatiei este de peste 75% din piata de baterii portabile

- pe scheletul acestei asociatii se va infiinta viitoarea organizatie colectiva care va gestiona


sistemul de colectare si reciclare a bateriilor si acumulatorilor uzati

Dificultati de implementare a sistemului de gestionare bateriilor portabile uzate in Romania

> Lipsa infrastructurii de colectare (mai ales in mediul rural)

> Cantitate mare de baterii contrafacute

> Cantitate mare de baterii cu compozitie chimica necorespunzatoare (Hg, Cd, Pb peste
limitele admisibile)

> Lipsa instalatiilor de reciclare

> Costurile ridicate de gestionare ale sistemului

 
Ú Revista Spectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics
Engineers, Inc.)
http://www_alt-
energy.com/catalog/batteries.html
http://sunsite.pub.ro
http://www_envirosystemsinc.com

www.comarion.ro



 Copyright © 2010-201


E 






W
EX E
 X  
 Y N



Legislaţie europeană
´ 
 wc  )
     c   

 w  
  
     
 

      
 *c 
 ! +
@  ,   -+@,.  /w  w 
 w
Y
Transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile în legislaţia din
România
´ A   Ow   
 w - 
   
 @  
 w 
 w .    
   
   
    
  


 
 !  ' w * w

 ' A   w    


   
    $

$  

A   Oww
 !  $ $  
 wc 
)
     c    
 w  
 

     
  
      

*c 
 ! + @  ,   -+@,.  / w 
w 
 w

´ @   *O
w*    )    ! 
 
 
   
  

´ @   O**wOw  w 
 w* 
   )   
    $   
  
  
  
  
 
    
  


Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto portabili

Bateriile şi acumulatorii portabili:



 X  
 
  

  
 Z
 E

[Z
  E 
   
   
Z 
 


  X   
    
 
E
 [ 
 E
 Z  
   


@X

 \
^ Baterii nereîncărcabile FE R  
    ? X   
  K 
  
   HZ 
  
[Z 
   R E E 
_
` [ 
[R 
C75% din segmentul de baterii portabile;
^Baterii reîncărcabile sau acumulatoriFER 
  G?E Z
 G 
G E EZ  E
X   EHZ 
[R 
C
25%din segmentul de baterii portabile; 

În Judeţul Mehedinţi nu sunt operatori economici, autorizaţi ca producători
de baterii şi acumulatori portabili.
Y
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
Bateriile şi acumulatorii industriali:

 X  
  E
  

  
  
Y R C


  E
 [  [  Y ` 
ECG 
 
Bateriile şi acumulatorii auto: 

  X   
  
 
  
    
  E
Y  [  

 
 
E Z  
 E E
a 

  
C
[    A   OJJJNITONAZ
 
Y  Z X  G?E 
 
deşeuri periculoase


A   b
[c  E WC  LLTO E  
   OJJd Y 
  



 X  
 
  
 [
\

´ 25% până la data de 26 septembrie 2012; 


´ 45% până la data de 26 septembrie 2016; 

 Y 


 
Y 
C ` E[
 E
 X  
 

  F Y 
CY [` H

D
 
  X   
  E
   X  
  
 C[
[  Y 
[ E 

`
c
 X
    Y  X E    Y  ` R E EX    
 EZ E   
  [ 
   X  E 
 
   
    X
 X 
 [   
 C  [   [  D c[ 
Z  E[ X 
  Y  `
  Y   E    `  
 
  X   
  X 

E 
 E E
 X      E
  
 
 
  X 
 
 

Cerinţe de colectare prevăzute de  


C[OJJUNUUNA\

´ consumatorii
  [  [   

 E  
 EX  E 
 

  
E
 
 `C [

Z [[
 
RX 
 Y E [[
 _
´ distribuitorii 
  Y  [  [ `  EX  E 
  
 

  cE  [ 
  
  F`     `   ECEX
 [
 
 

CR 


  
H_
´ producătorii de baterii industriale
Y Y [` Z

 Y [ [` 
  E
 E
 
   _
´ producătorii de baterii auto
Y 
 [
 [ 
 E


EX E
 



  
 E G 
E

 
  
CCG 



Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali


1. Registrul producătorilor de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă:
Dc[  E
 E TL E   OJJdZ  
 E   X  C
[   Z
  @Y  Y [ 
 D
Y  E  Z `
 X
   
 
E[
 E
 X  
 `

 
   Y Z  C

[  C \
H
Z [X 


 X  
  
EX  Y[_

H
Z [X 

EX E
 X  
  



 

 eX 


Z 
X  
_

H
Z [X 

EX E
 X  
 

R



DEE` 

 X
 E    
  E  X 
EC
[ E X   
   X  YZ`
 EUJE E
E
 
[ `C 
 G
[c 
Dc[E
ETJ  OJJQZE[
 E
 X  
 R 
Y  Y[Z
 Y [ `  `
? 
 `

E  
 E   X C
[ 
 Z   @Y  Y [ 
 D
Y  E  Z  E   [ E
` 
   ` C   

 Y       
 CcE


 X  
 DEE` 
C 
 
[ E   
 
E  X EC
[ E X   
   X  Y

2. Introducerea pe piaţă:
f
E Y[?  E  Y  
YZ




Z

  c  Z  C 


 C  c  
D   X  e E   
 
E   Y[Z E[ E
 E OU 
  
OJJdZEc

  
 `E  Y
 G
[c 

f
E Y[
 X  
  [  E[

E[
 ` 
Y 

 
 E 
 
 [   
 X  
 C Y E
E[
 
` 
Y ` 
 


L

 
 E 
 
 [ [`   [ ZE[E
EOU

  OJJdZ
 X  
 `E 
 G
[c 


3. Interdicţii:

 
 [ 
E 
[\

H


  
 Y  `
?Y    E
JZJJJIgE 

Z E 
E[
 

`
_R
[

 

[Y 
E E 
OgE 



H
 X  
 
  Z  C 
Y `
ZY 
E `
?Y    EJZJJOgE 



4. Obligaţiile producătorilor
DE[
?  [ E 
? 

   Z 

    X 
E 
 E
G  E Cc 
 
[Z  C
G   E     E 
Y[Z
E 
  EY WC LTJNOJJJ C E
Y  
 
`G X R


E 
Y[Z 
[Z 
E
 E
[
  Y[ `  c  
    
 Z  C   `Y  ` 
  
CG 


5. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori portabili

DE[
 E
 X  
 
   Y 
C
Y [` 
 Y \

?[ C EY[[ E[[ E[   Y  C E


Z
 [X 


 X  
 
   
EX  Y[ZEX 
E
 X  
 
  

Z X 
E

 
_

?[
 [ 
 E
EC

EX E
 X  
 

  Z`CE`E   
E


6. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori industriali

DE[
 E
 X  
  E
  
Y Y [`
 
 Y \

 ? [ 
 [  
  E 
  EX  E 
    
 
E
  Z E 
 E   Y  G [ X  E   Z    [   
[

 
 E [
 
 
    ]Y  EEY  
Z E Z [


 X  
  E
  _
?[ EEX E
 X  
  E
  
Y  

 E [X[
C
[Y E

X N [E

_
? [    C EY[  [  E[   Y   C E
Z  [ X  



 X  
  E
  
Y X EY 


X N 

7. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori auto

DE[
 E
 X  
 

Y Y [` 

 Y \

 ?[EEX E


 X  
 
 
 
E [X[Z[E

Z
C
[Y E

X N _

 ?[ C EY[[ E[   Y  C E


Z [X 



 X  
 
 
EX  Y[Z X 
Z [X 



 X  
 

Y X EY 


X N
 _

 ?[
 [ 
 E
EX E
 X  
 
E

 
   E
E
  `C [


Z

 cE
E [X[`E 
 E
CG 
E F
 C
bWOPJUNOJJPH


8. Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

A
EX E
 X  
   E C EE[

E[
  
  
[Y Z[E

Z[


 


K Y 
C[

DE[
 E
 X  
 
  
 [  [


  E
\
 ?OIgc[E
EOU
  OJLO_
 ?PIgc[E
EOU
  OJLU


E

E 
?
eY 
 ` [Y 

[Y EX E
 
 X E 
 
  
Y 
 E 

CZ

 E 
 
 X  
 

  E[
  ` CcEE 

 
   Z `  C[
Y 

 CcEY 
 
   E  c  
CX 
O E 
 EY 

9. Obligaţiile distribuitorilor
Distribuitor? [  [
 X  
 Z

  Z
 
 
 _

Distribuitorii de baterii şi acumulatori auto au următoarele obligaţii:
´ [

 X  
 
E
 
   _
´ [    
  hdepozith  Y  E Cc  
  X 
 
 
_
´ [ E
 ` Y     e
Z ` e 
 X   
 

C    

Z 
  X   
  
  Y  `
G CcEY _
´ [E
 X  
 
E[
  
 


 
[R

` E[
 _
´ [  X   C    Y   [
 Y 
\ ; edaţi bateiile şi
acumulatoii auto în vedeea valoificăiih_
´ [ X` EC   Y

  

X C
E
 [
_
´ [
[ [[
 ZCc
   
 
ZG
Y[
[ CE
 _
´ [    [[
  C E
 Z   G
Y   Z `
 `  `
  E R   TJ E   E  E
 G  Y [ 
 [[
` E[
  



10. Sistemul "depozit"

 
 hE
h [Y ECcE[
E 
 
 E

 X  
 
Z   [
 
 Z 
[LJg
E YECc 
   

X 
[

E
[
G  Y  
   

Z``E[
 
 




 `
E   
  hE
hZ 

C EY 


`
 

 E [X[
C

E Y
 X 
 
 
X 

 
  
 
C
[Y E


 X  
 
Y 

 
11. Obligaţiile utilizatorului final:

Utilizator final ?   [  [Z [  [ 
 
[  [ e E [
  [[   EcEX
 
    
  
  Z 
     
 

Z
  
  E
  `
 [ ZX    [ _
Utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali 
  
 [ E
EX E
 X  
 
X  E
 
E
EX [
\
 ?E 
 
 E
 X  
 X ?E
 _
 ?
[Y 
[C  E` 
 X  
 _
 ?
E

EX E
 X  
 _
 ?E[
ZE[

12. Obligaţii generale ale producătorilor de baterii şi acumulatori

DE[
 E
 X  
 Z
Y  Y 
CY [`

  [
 Y \

´ [X [E[@Y Y [


D
Y  E  Zc[
E
EOd    [
 `C
 
E Y[
 
  X   
 Z  
  [  E[   Y  E
Z
 [X 


 X  
  
EX  Y[_
´ [X [E[@Y Y [
D
Y  E  Zc[
E
EOd    [
 `C
 
E Y[
 
  X   
 Z  
  [  E[   Y  E
Z
 [X 


 X  
 
Y _
´ [ [

 E I   E   cX
   E 
 `   


[ZC EY [
E
\

?
Z [X 


 X  
 
   
EX  Y[Z
EX E
 X  
 
  

Z X 
E

 


?
Z [X 


 X  
  E
  
Y X EY 



X N 

?
Z [X 


 X  
 
 
EX  Y[Z X 

Z [X 




 X  
 

Y X EY 



X N 

13. Îndepărtarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
Producătorii de aparate sunt obligaţi:

H[  
X [ 

`c
EX E
 X 
 
 [
[ `E[

X Y[_

H[ [
`
`

 X  
 
`Y

E 
Y  `
[ 
 
`E[

` Y[_

HE[Z[   
 
  C 

 X 
 
 `Y 


14. Tratarea şi reciclarea:
Până la 26 septembrie 2009:
HE[
 
Y Z  E  
G  E   

Y 
[[
[Y Y  X  E  Z
  
 
 

X  
EX E
 X  
 _

H


 X  
  E
  
Y  ` 

CE 

Sb
[c WC PPdNOJJI


Y X  Y   
 

[ZY Z Y Y [  
[Z` ` CX
[[


Y  Z YX 
EX 
Dc[  E
 E OU 
   OJLLZ 
      R
[ 
C
[Y  E
   
  X   
  E  

  [    [  E
 
[ C E  Y[ [ X  YRC[
`

E RT



Anexe cuprinse în H.G. nr. 1132/2008 :


@i@L f]fj@@
[ 
E

 

S FTH

ANEXA 2 SIMBOLURI pentru baterii, acumulatori şi ansambluri de baterii în


vederea colectării separate
ANEXA 3 CERINŢE DETALIATE privind tratarea şi reciclarea

@
 
C`E Y Y 
CY X Y    

E[
E[
 ZE 
 
 Z
 
 
  Y C 

 

 
\
LA
CY 


E@


Y [

Y  
 \

A

 
C
 
 EEOJJJ?UJJJ Z
E
E 
 
 
 


?[ XC   Y [


Y 
\hDEY 
 X  
 

`CEC [ h_

?[ X` EC   Y



  

X C
E
 [
_

?[
[ [[
 ZCc
   
 
ZG
Y[
[ CE
 _

?[  [[


 CE
 ZG
Y  Z`
``
 E R  TJE EE
G  Y [  [[
` E[

  




2. Contravenţii ce se pot constata de Garda Naţională de Mediu şi de Ministerul
Economiei şi Finanţelor.

f
E Y[ZE[E
EOU
  OJJdZ
 
 
 `E  Y
 G
[c 

 
C
 

 EEOIJJJ?TJJJJ Z
e E 


3.Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Conform Art. 5, alin (1) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ¶¶ Operatorii
economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să
raporteze autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului din judeţul în a cărui rază
teritorială funcţionează fiecare punct de lucru, până la data de 28 februarie a
fiecărui an, informaţii conform Anexei nr. 2. µ¶

Conform Art. 5, alin (2) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ¶¶ Operatorii


economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să
raporteze autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului din judeţul în a cărui rază
teritorială funcţionează fiecare punct de lucru, până la data de 28 februarie a
fiecărui an, informaţii conform Anexei nr. 3. µ¶


În Judeţul Mehedinţi nu sunt operatori economici, autorizaţi ca producatori
de baterii şi acumulatori auto şi industriali.

Judeţul Mehedinţi deţine


à agenţi economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de baterii şi
acumulatori auto şi/sau industriali;
à agenţi economici care generează baterii şi acumulatori auto şi/sau
industriali;
à agenţi economici distribuitori de baterii şi acumulatori auto şi/sau
industriali;


 $    
 $ 
  
     
 

 
  
   

    !  

 


 !
   
$ 
 
 


 

 $       


  
 
  
 
 
 
         
 
-    
  

     
 

  
$ .   $ 
  
   

  !  
  
    
 
 
           

 


 

   0
c   
  -.  A   Ow   
 w   

   
        
  


 $    

  
  
 
   $  

   
  -.  -.  A   Ow   

w    
   
        
 




În anul 2009, agenţii economici din Judeţul Mehedinţi, au colectat o cantitate
de 403,680 tone deşeuri de baterii/acumulatori auto uzaţi.