Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
j
?@
? j
A
B
Facultatea TPP
1 Introducere
Ú costurile detoxifierii
Ú bateriile auto
Ú bateriile industriale
Ú bateriile portabile
1.INTRODUCERE
Cumpărăm bunuri frumos ambalate, legume în casolete de plastic, sucuri în cutii de aluminiu,
aparatură electrică, electronică şi de uz casnic în înveliş de carton, scutece de unică folosinţă,
detergenţi, baterii şi ulei de maşină, cauciucuri, mobilă şi multe altele. Primim pungi de plastic la
piaţă sau la magazin. Ambalajele sunt primele care ajung în tomberon, urmate de resturile
menajere. Apoi, în funcţie de durata lor de viaţă, de modă şi de propriile noastre dorinţe, şi
celelalte lucruri sunt aruncate la gunoi şi înlocuite cu altele, noi.
@
Gunoaiele au existat dintotdeauna. Ele reprezintă chiar o modalitate prin care istoricii pot afla
date referitoare la modul de viaţă al unei populaţii dispărute.
care mai devreme sau mai târziu devin deşeuri, folosim cantităţi
Statistica ultimilor ani trage un puternic semnal de alarmă. Potrivit Agenţiei Europene pentru
Mediu, ţările Uniunii Europene aruncă 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă 3,5
tone de gunoaie anual pe cap de european. Din această cantitate, 40 de milioane de tone o
reprezintă deşeurile periculoase.
c
Cauzele acestui fenomen sunt multiple: evoluţia modului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare,
creşterea demografică, consumismul, industrializarea excesivă.
Deşeurile sunt vinovate de poluarea mediului şi implicit de schimbările climatice pe care le trăim
la începutul secolului XXI. Depozitate în gropi de gunoi sau aruncate în natură, deşeurile distrug
calitatea aerului pe care-l respirăm prin emisia de CO2 şi gaz metan, poluează pământul şi apele.
Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi pentru a controla distrugerea sau reciclarea acestora, ţările
Uniunii Europene, printre care şi România, au stabilit că:
Cel care produce este şi cel care reciclează (industria este obligată prin lege să adune o parte
dintre deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze)
Toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a selecta gunoiul
menajer şi de a-l depozita în pubelele speciale oferite de municipalitatea din oraşul său)
Fiecare deşeu a fost numerotat şi introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei
din care face parte şi a caracteristicilor sale. Avem, astfel, deşeuri menajere (din gospodărie) şi
deşeuri industriale; deşeuri periculoase (toxice); deşeuri biodegradabile (resturile alimentare şi
vegetale); deşeuri reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeuri care nu pot fi
reintroduse în circuitul industrialşi trebuie depozitate. Însă, în pofida angajamentelor asumate, o
cantitate însemnată de deşeuri este exportată către state slab dezvoltate, unde nu există sisteme de
control privind reciclarea sau distrugerea lor. Aici, gunoaiele ajung să reprezinte un pericol
deosebit de grav pentru oameni şi mediu.
c
c
Deşeurile menajere intră în categoria deşeurilor obişnuite. Ştim deja că unele dintre ele pot fi
reciclate. Mai ales românii de peste 30 de ani cunosc campaniile de colectare a deşeurilor de
dinainte de 1989: sticle şi borcane, hârtie şi cartoane, fier vechi.
Este şi unul dintre motivele pentru care termenii Äreciclare´, Ärefolosire´, Ärecondiţionare´ au o
conotaţie negativă pentru majoritatea populaţiei.
au asupra noastra, aruncăm de-a valma tot ce nu ne mai trebuie ± şi, destul de des, din păcate, nu
doar la tomberon, ci şi în natură.
PLASTICUL reprezintă aproape un sfert din gunoiul pe care-l aruncam.Pungile de plastic sunt
distribuite gratuit la casa oricărui magazin, alimentele sunt ambalate în cutii de plastic, iar apa
minerală şi băuturile carbogazoase în PET-uri.
Durata de viaţă a acestor ambalaje este foarte scurtă, uneori de mai puţin de o oră din
momentul în care au fost achiziţionate până în momentul în care ajung la gunoi.
Aruncat în natură, plasticul are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Din păcate, mulţi
dintre noi aruncă sticle de plastic pe stradă, pe malul apelor, în păduri sau pe pajişti, fără să se
gândească la efectele unui astfel de gest.
Plasticul reprezintă o ameninţare pentru delfinii şi broaştele ţestoase care se sufocă de-a lungul
coastelor în pungile de plastic aruncate în mări şi oceane.
Pe lângă substanţe cancerigene numite dioxine, arderea plasticului degajă cantităţi mari de
CO2, gaz cu efect de seră, responsabil pentru încălzirea globală.
Ambalajele din plastic pot fi reciclate, chiar dacă acest proces este destul de costisitor (deşi
depozitarea temporară a ambalajelor din plastic ocupă mult spaţiu, acestea se transportă sub
formă compactată către facilităţile de reciclare). Incinerate într-un mediu controlat de filtre
speciale, ambalajele din plastic degajă o energie extraordinară.
Arderea unei tone de plastic degajă tot atâta energie cât o tonă de petrol. Deocamdată însă,
dezavantajul incinerării plasticului este producerea de dioxid de carbon, care contribuie la
fenomenul de încălzire globală.
Potrivit unor studii, fiecare tonă de plastic reciclat economiseşte 1,8 tone de petrol.
Din 10 PET-uri reciclate se poate face un tricou. În cea mai mare parte, prin reciclarea sticlelor
din plastic se obţin fibre necesare la fabricarea covoarelor şi hainelor.
Din 670 de halbe de bere din plastic se poate fabrica o anvelopă de maşină.
Irlanda şi punga de plastic
În 2002, Irlanda a devenit prima ţară care a introdus o taxă de 15 eurocenţi pentru fiecare pungă
de plastic folosită de cumpărători la ambalarea produselor cumpărate din magazine. Până în acel
moment, statisticile arătau că fiecare irlandez utiliza, anual, 342 de pungi de plastic. După
introducerea taxei, în numai şase luni, au fost strânse 3,5 milioane de euro, bani folosiţi la proiecte
de protecţie a mediului. Taxa a dus la reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic folosite
de irlandezi.
HÂRTIE ŞI CARTON
Hârtia şi cartonul sunt fabricate din fibre de celuloză. Pentru fabricarea lor sunt tăiaţi copaci,
singura sursă de oxigen a Terrei.
Reciclarea unei tone de hârtie reduce emisiile de carbon cu 95% şi înseamnă un consum de apă
cu 3 000 de litri mai mic decât este necesar pentru a produce o tonă de hârtie.
Din hârtia reciclată se poate obţine carton, hârtie igienică, hârtie de ambalat, hârtie de ziar.
METAL
Este folosit în industria alimentară (conserve, doze de băuturi răcoritoare sau bere) precum şi în
industria cosmetică (tuburi de deodorant sau fixativ, recipienţi de pastă de dinţi).
Fabricarea unui produs nou din material reciclat economiseşte între 74 şi 95 % din energia
electrică necesară realizării acelui produs din materii prime.
Zăcămintele de fier nu sunt inepuizabile. O tonă de oţel reciclat reprezintă o tonă de minereu de
fier economisit.
Pentru extragerea bauxitei, folosită la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substanţe chimice
care otrăvesc solul şi apa. Fiecare tonă de aluminiu produs lasă în urma sa o tonă de noroi caustic,
rezultat din extragerea bauxitei.
Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decât oţelul.
Un televizor poate funcţiona trei ore iar un bec de 100 W poate sta aprins timp de 20 de ore cu
energia economisită prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu.
STICLĂ
Sticlele şi borcanele de sticlă pot fi topite. Materia astfel recuperată este folosită în industria
sticlăriei.
Cei mai mulţi oameni nu-şi dau seama câte lucruri otrăvitoare aruncă zilnic la lada de gunoi şi
care este impactul pe care aceste substanţe îl au asupra apei, aerului sau pământului.
w c
Explozive sau reactive ± care pot exploda sau degaja vapori toxici (amoniacul, gazele din dozele
de spray, acetona)
Corozive ± care ard sau distrug materialul (acidul din bateriile auto)
De cele mai multe ori un singur produs întruneşte două sau mai multe dintre aceste caracteristici,
fapt ce-l face cu atât mai periculos.
Pentru a înţelege mai bine cât de nocive sunt aceste produse pentru sănătatea noastră ar trebui ca
fabricanţii să atragă atenţia prin diverse metode asupra substanţelor periculoase pe care anumite
produse de folosinţă zilnică îl conţin.
Eliminarea lor se face greu şi cel mai adesea prin incinerarea gunoiului obişnuit în care sunt
incluse şi acestea.
Dar la reducerea deşeurilor menajere periculoase poate contribui oricine prin folosirea
substanţelor ecologice şi naturale în locul celor chimice pentru curăţarea locuinţei şi pentru igiena
personală. Trebuie să citim cu atenţie eticheta fiecărui produs pentru a afla cât de periculos este
pentru sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Un pas înainte ar fi acela de a căuta pe
rafturile magazinelor produsele ecologice.
Important este să producem mai puţine gunoaie. Şi pentru asta sunt necesare câteva gesturi
simple, la îndemâna fiecăruia din noi:
Refuză pungile de plastic oferite de magazine. Foloseşte o pungă adusă de acasă, din plastic sau
pânză.
Preferă cantităţile mai mari de produse (orez, zahăr,cafea, biscuiţi, ceai, apă minerală) celor
ambalate la minidoze.
Evită folosirea obiectelor de unică folosinţă: pixuri, aparate de ras, stilouri, aparate foto, căni,
pahare, tacâmuri.
Încearcă să foloseşti produse naturale sau biodegradabile în locul substanţelor chimice. În locul
detergenţilor obişnuiţi, foloseşte detergenţi ecologici ± există acum şi la noi în magazine.
w w
noastră. Unele dintre ele, de obicei cele foarte ieftine, cumpărate de la tarabă, sunt chiar mai
periculoase decât cele luate de la magazin.
În statele Uniunii Europene, în fiecare an sunt aruncate circa 190 000 tone de acumulatori
industriali şi 160 000 tone baterii portabile obişnuite.
România importă un număr mic de baterii portabile şi acumulatori faţă de alte ţări europene.
Anual, pe piaţa românească, se vând aproximativ 40 milioane de baterii, dar, extrem de grav,
toate ajung la groapa de gunoi.
#
!
$
Atenţie !!!
$
!
%
Fabricarea unei baterii consumă de 50 de ori mai multă energie decât cea produsă de baterie.
Intoxicaţia cu metale grele poate produce: dureri abdominale, confuzie, oboseală, pierderi de
memorie, convulsii, tulburări cardiovasculare, probleme respiratorii, cancer.
c
În prezent şase state europene deţin deja infrastructura pentru reciclarea bateriilor portabile. În
2002 , rata de colectare a bateriilor portabile în cele şase ţări care au stabilit deja reţele în acest
sens a fost: 59% în Belgia, 55% în Suedia, 44% în Austria, 39% în Germania, 32% în Olanda,
16% în Franţa.
O nouă directivă europeană fixează ratele minime de colectare a bateriilor portabile în statele
membre: 25% în 2012 şi 45% în 2016. Şi în România există prevederi legale privind importul,
desfacerea şi depozitarea bateriilor portabile, precum şi condiţiile de colectare şi reciclare a
bateriilor uzate. Însă puţini sunt aceia dintre noi care ştiu că magazinele care vând baterii sunt şi
obligate prin lege să primească bateriile folosite şi să pună la dispoziţia cumpăratorilor recipiente
speciale pentru colectarea selectivă a acestora.
Conservarea resurselor naturale de metale grele şi sprijinirea industriei care poate folosi
metalele reciclate, cu costuri mai mici de producţie.
c
Sfat:
$
$
"
!
&
$
!
preţului de vânzare. Astfel, conform legii, în termen de 30 de zile de la data achiziţionării bateriei
auto, vânzătorul trebuie să ramburseze valoarea depozitului pe baza chitanţei emise (10% din
preţul de vânzare al bateriei). Cu toate acestea, studiile arată că 8 la sută dintre bateriile auto
uzate sunt aruncate la ghena de gunoi sau în natură.
Cercetările din ultimii ani arată că cele mai periculoase deşeuri pentru România sunt bateriile de
maşină, uleiul de motor, produsele chimice folosite la curăţarea locuinţei şi bateriile portabile.
Se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează
solul, apele şi aerul.
Bateriile auto conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la
intoxicaţii grave.
Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este vărsată accidental.
Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi
competent.
Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în containere speciale, rezistente la coroziune.
În mod ideal, o baterie auto funcţionează aproximativ şase ani, dar numeroşi factori contribuie la
reducerea acestei durate de viaţă. Creşterea numărului de maşini va duce în mod automat la
creşterea numărului de baterii uzate.
Pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri este importantă reciclarea acestui tip de deşeu prin:
Predarea la atelierele de service auto sau la firmele care comercializează baterii auto
wc
'
- echipamente medicale
- scule electrice fara fir
@
'
Rata de colectare se calculeaza ca procent din media vanzarilor calculata pe 3 ani anteriori
anului considerat.
(
'
Ú colectarea bateriilor uzate
sortarea lor in functie de continut
recuperarea materialului reciclabil
Ú purificarea materialului reciclabil
Ú
Ú aruncarea partilor nereciclabile
Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in
functie de alcatuirea lor este foarte importanta,
intrucat sunt folosite procedee industriale
diferite pentru extragerea materialului din
fiecare tip de baterie in parte.
O O
Bateriile auto :
Baterii auto disponibile pentru colectare 2007 = piese de schimb 2002 + VSU 2007
> In Uniunea Europeana in anul 2002 s-au vandut aproximativ 850.000 t baterii auto, dintre
care 600.000 t sunt baterii disponibile pentru colectare in anul 2007. Dintre acestea 80 ±
95% sunt colectate si reciclate. Veniturile obtinute din reciclare (vanzarile de Pb si mase
plastice) sunt suficiente pentru a acoperi costurile sistemului de gestionare a deseurilor de
baterii auto. Oricum, economia sistemului este sensibila la pretul de piata al Pb, care poate
varia semnificativ de-a lungul anilor.
-Baterii NiCd
-Baterii Pb Acid
> In anul 2002 s-au vandut 200.000 t baterii industriale, dintre care 97% sunt baterii Pb
Acid. Considerand duratele medii de viata, rezulta ca in anul 2007 sunt disponibile pentru
colectare 185.000 t baterii industriale, din care 3.000 t baterii NiCd. 80 ± 90% din bateriile
industriale sunt colectate si trimise spre reciclare.
> Prin natura si domeniul de utilizare, colectarea si reciclarea bateriilor industriale este
reglementata de practicile industriale si de relatiile furnizor-beneficiar.
> Pentru bateriile NiCd trimise la fabricile de reciclare, reciclatorii incaseaza 0 ± 300 ¼/t,
functie de proportia metalelor recuperate si preturile de piata ale metalelor (Ni, Cd, otel).
Preturile ar putea sa scada la 0 - 200 ¼/t, prin cresterea cu 10-15% a recuperarii fero-
nichelului.
>
Baterii portabile:
> In anul 2002 in Uniunea Europeana s-au vandut 160.000 t baterii portabile, ceea ce
corespunde unei medii de 410g/locuitor/an. In functie de tara media variaza intre 250-
425g/locuitor/an. Aproximativ 75% din totalul bateriilor portabile vandute sunt
nereincarcabile.
> Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile (45.000 t) sunt continute in
echipamentele electrice si electronice (EEE). O medie de 20% din bateriile uzate
disponibile pentru colectare sunt continute in DEEE.
> Colectarea separata a bateriilor portabile este bine dezvoltata in 8 state europene:
> Diferentele intre rezultatele obtinute de statele europene pot fi explicate cu ajutorul
urmatorilor factori:
-data de incepere a colectarii separate; in unele tari sistemul are o vechime mai mare de 10 ani, in
altele de 1-2 ani, iar in altele este in curs de implementare;
> Reciclarea bateriilor portabile se poate face in instalatii specializate, instalatii de topire si
cuptoare electrice cu arc.
A
C
D
E
FG
H IJKLIJMN
A
F
H OIJKIIJMN
LIJKOIJMN
]
F E
H PJJKQJJMN
A
R
IJKLSJJMN
@E
C LOIKQJJMN
A
LLLIKTSUIMN
- cota de piata a membrilor asociatiei este de peste 75% din piata de baterii portabile
> Cantitate mare de baterii cu compozitie chimica necorespunzatoare (Hg, Cd, Pb peste
limitele admisibile)
Ú Revista Spectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics
Engineers, Inc.)
http://www_alt-
energy.com/catalog/batteries.html
http://sunsite.pub.ro
http://www_envirosystemsinc.com
www.comarion.ro
W
EXE
X
YN
Legislaţie europeană
´
wc )
c
w
*c
! +
@ , -+@,. /w w
w
Y
Transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile în legislaţia din
România
´ A Ow
w -
@
w
w .
! ' w * w
A Oww
! $ $
wc
)
c
w
*c
! + @ , -+@,. / w
w
w
´ @ *O
w* ) !
´ @ O**wOw w
w*
)
$
A
b
[c E WC LLTO E
OJJd Y
X
[
\
D
X
E
X
C[
[ Y
[ E
`
c
X
Y X E
Y ` R E EX
EZ E
[
X E
X
X
[
C
[ [ D c[
Z E[ X
Y `
Y E
`
X
X
E
E E
X E
X
´ consumatorii
[ [
E
EX E
E
`C[
Z [[
RX
YE
[[
_
´ distribuitorii
Y [
[ ` EX E
cE [
F` ` ECEX
[
CR
H_
´ producătorii de baterii industriale
YY[`
Z
Y[
[`
E
E
_
´ producătorii de baterii auto
Y
[
[
E
EXE
EG
E
CCG
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
1. Registrul producătorilor de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă:
Dc[ E
E TL E
OJJdZ
E X C
[ Z
@Y Y[
D
Y EZ `
X
E[
E
X
`
YZC
[C\
H
Z
[X
X
EXY[_
H
Z
[X
EXE
X
eX
Z
X
_
H
Z
[X
EXE
X
R
DEE`
X
E
EX
EC
[EX
X YZ`
EUJEE
E
[`C
G
[c
Dc[E
ETJOJJQZE[
E
X
R
YY[Z
Y[ ` `
?
`
E
E XC
[
Z @Y Y[
D
Y EZ
E
[ E
`
` C
Y
CcE
X
DEE`
C
[E
EXEC
[EX
X Y
2. Introducerea pe piaţă:
f
EY[? EY
YZ
Z
cZC
C
c
D X eE
E Y[Z E[ E
E OU
OJJdZEc
`EY
G
[c
f
EY[
X
[
E[
E[
`
Y
E
[
X
CYE
E[
`
Y`
L
E
[
[`
[ZE[E
EOU
OJJdZ
X
`E
G
[c
3. Interdicţii:
[
E
[\
H
Y
`
?Y
E
JZJJJIgE
ZE
E[
`
_R
[
[Y
E
E
OgE
H
X
ZC
Y`
ZY
E
`
?Y
EJZJJOgE
4. Obligaţiile producătorilor
DE[
? [ E
?
Z
X
E
E
G E Cc
[Z C
G E
E
Y[Z
E
EYWCLTJNOJJJCE
Y
`GXR
E
Y[Z
[Z
E
E
[
Y[ `
c
Z C `Y `
CG
5. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori portabili
DE[
E
X
Y
C
Y[`
Y\
?[
[
E
EC
EXE
X
Z`CE`E
E
DE[
E
X
E
YY[`
Y\
? [
[
E
EX E
E
Z E
E
Y G
[ X E Z [
[
E [
]Y EEY
Z E
Z [
X
E
_
?[EEXE
X
E
Y
E [X[
C
[YE
XN[E
_
? [ CEY[ [ E[
Y CE
Z
[ X
X
E
YXEY
XN
7. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori auto
DE[
E
X
YY[`
Y\
?[
[
E
EXE
X
E
E
E
`C[
Z
cE
E [X[`E
E
CG
EF
C
bWOPJUNOJJPH
8. Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
A
EXE
X
ECEE[
E[
[YZ[E
Z[
KY
C[
DE[
E
X
[
[
E
\
?OIgc[E
EOU
OJLO_
?PIgc[E
EOU
OJLU
E
E
?
eY
`
[Y
[YEXE
XE
Y
E
CZ
E
X
E[
`CcEE
Z `C[
Y
CcEY
E
c
CX
OE
EY
9. Obligaţiile distribuitorilor
Distribuitor?[ [
X
Z
Z
_
Distribuitorii de baterii şi acumulatori auto au următoarele obligaţii:
´ [
X
E
_
´ [
hdepozith Y E Cc
X
_
´ [ E
` Y
e
Z `
e
X
C
Z
X
Y `
G
CcEY_
´ [E
X
E[
[R
`
E[
_
´ [ X C Y
[
Y
\ ; edaţi bateiile şi
acumulatoii auto în vedeea valoificăiih_
´ [ X`
ECY
XC
E
[
_
´ [
[
[[
ZCc
ZG
Y[
[ CE
_
´ [
[[
C E
Z G
Y
Z `
` `
E
R
TJ E E E
GY[
[[
`E[
10. Sistemul "depozit"
hE
h[YECcE[
E
E
X
Z
[
Z
[LJg
EYECc
X
[
E
[
GY
Z``E[
`
E
hE
hZ
CEY
`
E [X[
C
E
Y
X
X
C
[YE
X
Y
11. Obligaţiile utilizatorului final:
Utilizator final ? [ [Z [ [
[ [ eE[
[[ EcEX
Z
Z
E
`
[ZX
[_
Utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali
[ E
EXE
X
XE
E
EX[
\
?E
E
X
X?E
_
?
[Y
[CE`
X
_
?
E
EXE
X
_
?E[
ZE[
12. Obligaţii generale ale producătorilor de baterii şi acumulatori
DE[
E
X
Z
YY
CY[`
[
Y\
?
Z
[X
X
EXY[Z
EXE
X
Z
X
E
?
Z
[X
X
E
YXEY
XN
?
Z
[X
X
EXY[Z
X
XN
13. Îndepărtarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
Producătorii de aparate sunt obligaţi:
H[
X[
`c
EXE
X
[
[ `E[
XY[_
H[[
`
`
X
`Y
E
Y`
[
`E[
`Y[_
HE[Z[
C
X
`Y
14. Tratarea şi reciclarea:
Până la 26 septembrie 2009:
HE[
YZ E
GE
Y
[[
[YYX
EZ
X
EXE
X
_
H
X
E
Y `
CE
Sb
[cWCPPdNOJJI
YXY
[ZYZYY[
[Z``CX
[[
YZYX
EX
Dc[ E
E OU
OJLLZ
R
[
C
[Y E
X
E
[ [ E
[CE Y[[XYRC[
`
ERT
\
LA
CY
E@
Y[
Y
\
A
C
EEOJJJ?UJJJZ
E
E
?[
[
[[
ZCc
ZG
Y[
[ CE
_
2. Contravenţii ce se pot constata de Garda Naţională de Mediu şi de Ministerul
Economiei şi Finanţelor.
f
EY[ZE[E
EOU
OJJdZ
`EY
G
[c
C
EEOIJJJ?TJJJJZ
eE
3.Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
Conform Art. 5, alin (1) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ¶¶ Operatorii
economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să
raporteze autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului din judeţul în a cărui rază
teritorială funcţionează fiecare punct de lucru, până la data de 28 februarie a
fiecărui an, informaţii conform Anexei nr. 2. µ¶
$
$
!
!
$
$
$
-. -. A Ow
w
În anul 2009, agenţii economici din Judeţul Mehedinţi, au colectat o cantitate
de 403,680 tone deşeuri de baterii/acumulatori auto uzaţi.