Revolutiile de la 1848

Anul 1848 a fost crucial caci intreaga Europa a fost

zguduita de o mare revolutie ,care a schimbat
destinul si mentalitatile pe continental nostru.
Aceasta revolutie organizata de ,,generatia
pasoptista “a urmarit:
 Unirea Moldovei si Tarii Romanesti intr-un
singur stat independent
 Recunoasterea natiunii romane din Transilvania
 Unirea tuturor tinuturilor romanesti din Imperiul
Habsburgic intr-un principat autonom si
desavarsirea statului unitar roman
Cauzele:

 nevoia de modernizare a societaţii şi

statelor româneşti;
 eliminarea vechilor privilegii feudale;
 emanciparea şi împroprietărirea
ţăranilor;
 respectarea autonomiei interne (în
Transilvania şi egalitate în drepturi
pentru naţiunea română);
  unitate şi chiar independenţă naţională.
Moldova  – începutul revoluţiei

 27 martie 1848-prima miscare

revolutionara,cand cu acordul domnului
Mihail Sturdza are loc o adunare in fata
hotelului Petesburg,la care participa
aproximativ 1000 de oameni.
Printre participanti se numara:Lascar
Rosseti,Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi.   
Se alcătuieşte programul numit ,,Petiţiunea-
Proclamaţie “ format din 35 de articole ,care
cuprinde printre altele:

1. desfiinţarea cenzurii;
2. responsabilitatea ministerelor;
3. siguranţa persoanei;
4. reforma învăţământului;
5. eliberarea deţinuţilor politici;
6. alegerea unui noi Adunări Obstesti;
7. îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor.
 29 martie 1848-13 dintre conducatori au
fost arestati si trimitisi
spre Constantinopol insa
pe drum unii fug sub
escorta si participa la
evenimentele din celelalte
tari romanesti
  Tara Romaneasca:
 martie 1848 la Paris -tinerii revoluţionari
munteni şi moldoveni participaseră la
evenimentele din capitala Franţei, au hotărât
să se întoarcă în ţară şi să declanşeze
revoluţia;
 Se organizează în luna mai, la Bucureşti,
un Comitet revoluţionar din care fac
parte Nicolae Bălcescu, I. Ghica, I.C.
Brătianu, C. A. Rosetti, fraţii Golescu, I. H.
Rădulescu etc.;


 9

iunie
1848-
 comitetul hotaraste declansarea revolutiei in patru
locuri:Bucuresti,Ocnele Mari, Telega si Islaz .
 Din cauza măsurilor luate de domnul Gheorghe Bibescu,
revoluţia izbucneşte doar la Islaz, unde, cu ajutorul
generalului Gheorghe Magheru şi a preotului Radu Şapcă,
mobilizatorul ţăranilor, are loc  o adunare la care participă
câteva mii de oameni;

 Celor adunaţi li se citeşte programul „Proclamaţia”,

cuprinzând 22 de articole, cele mai importante fiind
următoarele:

1. respectarea autonomiei administrative şi legislative ;

2. înfiinţarea unei gărzi naţionale;

3. Adunarea Obştească, formată din toate clasele sociale;

4. domn ales pe 5 ani;

5. Adunare Constituantă;

6. desfiinţarea cenzurii şi libertatea tiparului;

7. libertate şi egalitate în faţa legii;

8. desfiinţarea privilegiilor feudale şi impozit general;

9. împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire;

10. eliberarea deţinuţilor politici şi a robilor ţigani etc.


  Pe 11 iunie începe revoluţia şi la Bucureşti, domnitorul Gheorghe
Bibescu este de acord cu cererile revoluţionarilor, dar pe 13 iunie
abdică şi pleacă la Braşov;

 Pe 14 iunie se alcătuieşte „Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti”,

format prin contopirea celui de la Islaz cu cel de la Bucureşti;
guvernul este condus de Mitropolitul Neofit;

 Pe 15 iunie, pe câmpia de la Filaret, în prezenţa a mii de bucureşteni

şi ţărani din împrejurimi, se citeşte programul revoluţiei, care este
aprobat de mulţime;

 În zilele următoare, guvernul adoptă mai multe măsuri:  sunt abolite

rangurile boiereşti, se adoptă tricolorul cu deviza „Dreptate, Frăţie”,
sunt eliberaţi deţinuţii politici, se formează o comisie a proprietăţii.

Transilvania
–  în martie 1848, începe la Budapesta revoluţia şi apoi Dieta de la
Bratislava votează anexarea Transilvaniei la Ungaria;
– la 18 aprilie 1848, fruntaşii românilor se întâlnesc la Blaj şi
hotărăsc convocarea unei Mari Adunări Naţionale pentru luna
mai;

– 3-5 mai 1848: are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, la care

participă 40000 de oameni, unde se aprobă „Petiţiunea
Naţională”, care devine programul mişcării (16 puncte), dintre
care cele mai importante erau:

1. independenţa naţiunii române şi egalitate în drepturi cu celelalte

naţionalităţi

2. reprezentare în Dietă proporţional cu numărul locuitorilor

3. independenţa Bisericii române şi egalitatea ei în drepturi cu

celelalte biserici din Transilvania;

4. învăţământ românesc de toate gradele, folosirea limbii române în

justiţie şi administraţie;

5. emanciparea ţăranilor fără despăgubire;

6. se respinge anexarea Transilvaniei la Ungaria şi se exprimă

fidelitatea românilor faţă de împăratul de la Viena.

 la 2

septembrie 1848, la Blaj are loc a  doua Adunare

Naţională a românilor la care participă 60000 de oameni înarmaţi.
Este respinsă anexarea Transilvaniei la Ungaria şi se hotărăşte
înfiinţarea a 15 legiuni, conduse de prefecţi;
 în Munţii Apuseni, Avram Iancu organizează apărarea contra gărzilor
maghiare;

 în

octombrie 1848, trupe austriece din Galiţia pătrund în Transilvania,

dar din decembrie, ele vor fi înfrânte de armata revoluţionară
maghiară, condusă de generalul Bem;

 la 4 martie 1849, noul împărat Franz Joseph dă o nouă Constituţie,

prin care restabileşte autonomia Transilvaniei;

 împăratul se aliază cu ţarul Rusiei, în timp ce în Apuseni continuă

ciocnirile sângeroase dintre moţii lui Iancu şi gărzile maghiare;

 la 2 iulie 1849, la Seghedin se semnează un „Proiect de pacificaţie”

între Iancu şi Kossuth, datorită insitenţelor lui Bălcescu, dar acest act
va fi inutil

 în cele din urmă, armata revoluţionară maghiară este înfrântă de

trupele austro-ruse şi capitulează la Şiria (1 august 1849).
Urmările revoluţiei
1. a arătat necesitatea modernizarea societăţii şi a structurilor
politice din Ţările Române;

2. a contribuit la dezvoltarea coştiinţei naţionale;

3. a ridicat problema unirii şi chiar a independenţei naţionale.