Seminar 1

Stabilirea ipotezelor statistice

In multe situații practice se pune problema dacă se accepta sau se resping valorile obținute ale
parametrilor. Presupunerile făcute asupra valorilor parametrilor se numesc ipoteze statistice iar
procedura de decidere se numește testarea ipotezei statistice.

Se numește ipoteza statistica orice presupunere la parametrii uneia sau mai multor populații
statistice sau presupunere legata de distribuția de probabilitate a populației statistice. Ipotezele
pot fi acceptate sau nu cu anumite probabilități de corectitudine a deciziei.

În statistică, ipotezele apar întotdeauna în perechi: ipoteza nulă și ipoteza alternativă.

Ipoteza nulă afirmă că nu există nicio relație între fenomenul măsurat (variabila dependentă)
și variabila independentă . Nu trebuie să credeți că ipoteza nulă este adevărată pentru a o
testa. Dimpotrivă, probabil că veți suspecta că există o relație între un set de variabile. O
modalitate de a demonstra aceasta este respingerea ipotezei nule. 

Exemple de ipoteză nulă

Pentru a scrie o ipoteză nulă, începeți mai întâi prin a pune o întrebare. Reformulează această
întrebare într-o formă care nu presupune nicio relație între variabile. Cu alte cuvinte, să
presupunem că un tratament nu are efect. Scrieți-vă ipoteza într-un mod care să reflecte acest
lucru.

Întrebare Ipoteza nulă

Sunt adolescenții mai buni la matematică
decât adulții?
A lua aspirină în fiecare zi reduce șansa
de a face un atac de cord?
Adolescenții folosesc telefoanele mobile
pentru a accesa internetul mai mult decât
adulții?
Îi pasă pisicile de culoarea mâncării lor?
Coaja de salcie mestecată ameliorează
durerea?
Vârsta nu are niciun efect asupra abilității
matematice.
Administrarea zilnică a aspirinei nu afectează riscul
de infarct.
Vârsta nu are niciun efect asupra modului în care
telefoanele mobile sunt utilizate pentru accesul la
internet.
Pisicile nu exprimă nicio preferință alimentară pe
baza culorii.
Nu există nicio diferență în ameliorarea durerii după
mestecarea scoarței de salcie față de administrarea
unui placebo.

După efectuarea unui test putem:

 1. Respinge ipoteza nulă (ceea ce înseamnă că există o relație determinată, între cele două
fenomene) sau
2. Eșecul respingerii ipotezei nule (ceea ce înseamnă că testul nu a identificat o relație de
consecință între cele două fenomene)

• Într-un test de semnificație, ipoteza nulă afirmă că nu există o relație semnificativă între două
fenomene măsurate.

• Prin compararea ipotezei nule cu o ipoteză alternativă, oamenii de știință pot respinge sau nu
resping ipoteza nulă.

• Ipoteza nulă nu poate fi dovedită pozitiv (acceptata). Mai degrabă, tot ceea ce oamenii de știință
pot determina dintr-un test de semnificație este că dovezile colectate contestă sau nu infirmă
ipoteza nulă.

Este important de menționat că eșecul respingerii nu înseamnă că ipoteza nulă este

adevărată - doar că testul nu a dovedit că este falsă. În unele cazuri, în funcție de experiment,
poate exista o relație între două fenomene care nu este identificată de experiment. În astfel de
cazuri, noile experimente trebuie concepute pentru a exclude ipoteze alternative.

Ipoteza nula vs. Ipoteza alternativă

Ipoteza nulă este considerată implicită într-un experiment științific . În schimb, o ipoteză
alternativă este aceea care susține că există o relație semnificativă între două fenomene.  Aceste
două ipoteze concurente pot fi comparate prin efectuarea unui test statistic, care
determină dacă există o relație statistic semnificativă între date.
De exemplu, oamenii de știință care studiază calitatea apei unui curs pot dori să stabilească dacă
o anumită substanță chimică afectează aciditatea apei. Ipoteza nulă - că substanța chimică nu are
niciun efect asupra calității apei - poate fi testată prin măsurarea nivelului pH-ului a două probe
de apă, dintre care una conține o parte din substanța chimică și una a fost lăsată neatinsă. Dacă
eșantionul cu substanța chimică adăugată este măsurabil mai mult sau mai puțin acid - așa cum
se determină prin analize statistice - este un motiv pentru a respinge ipoteza nulă. Dacă aciditatea
eșantionului este neschimbată, este un motiv pentru a nu respinge ipoteza nulă.
Când oamenii de știință proiectează experimente, încearcă să găsească dovezi pentru
ipoteza alternativă. Ei nu încearcă să demonstreze că ipoteza nulă este adevărată. Se
presupune că ipoteza nulă este o afirmație exactă până când dovezile contrare nu demonstrează
contrariul. Ca rezultat, un test al semnificației nu produce nicio dovadă referitoare la adevărul
ipotezei nule.
Într-un experiment, ipoteza nulă și ipoteza alternativă ar trebui formulate cu atenție astfel
încât una și numai una dintre aceste afirmații să fie adevărate. 
Dacă datele colectate susțin ipoteza alternativă, atunci ipoteza nulă poate fi respinsă ca
falsă. 
Cu toate acestea, dacă datele nu acceptă ipoteza alternativă, acest lucru nu înseamnă că
ipoteza nulă este adevărată. Tot ceea ce înseamnă este că ipoteza nulă nu a fost infirmată -
de unde și termenul „eșec de respingere”. Un „eșec de a respinge” o ipoteză nu trebuie
confundat cu acceptarea.

Exemplu

În multe privințe, filosofia din spatele unui test de semnificație este similară cu cea a unui
proces. La începutul procedurii, atunci când inculpatul introduce o pledoarie de „nevinovat”,
acesta este analog cu afirmația ipotezei nule. În timp ce inculpatul poate fi într-adevăr nevinovat,
nu există nici o pledoarie de „nevinovat” care să fie formulată în mod oficial în instanță. Ipoteza
alternativă a „vinovatului” este ceea ce procurorul încearcă să demonstreze.

Prezumția de la începutul procesului este că inculpatul este nevinovat. În teorie, nu este nevoie
ca inculpatul să demonstreze că este nevinovat. Sarcina probei revine procurorului, care trebuie
să organizeze suficiente probe pentru a convinge juriul că inculpatul este vinovat dincolo de
orice îndoială rezonabilă. La fel, într-un test de semnificație, un om de știință poate respinge
ipoteza nulă doar oferind dovezi pentru ipoteza alternativă.

Dacă nu există suficiente dovezi într-un proces pentru a demonstra vinovăția, atunci inculpatul
este declarat „nevinovat”. Această afirmație nu are nicio legătură cu inocența; reflectă doar faptul
că acuzarea nu a reușit să furnizeze suficiente dovezi ale vinovăției. În mod similar, eșecul
respingerii ipotezei nule într-un test de semnificație nu înseamnă că ipoteza nulă este
adevărată. Înseamnă doar că omul de știință nu a putut furniza suficiente dovezi pentru ipoteza
alternativă.

Ipoteza alternativă poate avea una din cele trei forme (pe care le vom exemplifica pentru
testarea egalității parametrului „media colectivității generale”, μ cu valoarea μ0):
[1] să testăm dacă parametrul din colectivitatea generală (media μ) este egal cu o anumită
valoare (inclusiv zero, μ0), cu alternativa media diferită de valoarea μ0.
H0: μ = μ0,
H1: μ ≠ μ0 (μ < μ0 sau μ > μ0)
și acest test este un test bilateral;
[2] să testăm ipoteza nulă μ = μ0, cu alternativa media μ este mai mare decât μ0.
H0: μ =< μ0,
H1: μ > μ0,
care este un test unilateral dreapta;
[3] să testăm ipoteza nulă μ = μ0, cu alternativa media μ este mai mică decât μ0.
H0: μ => μ0,
H1: μ < μ0,
care este un test unilateral stânga.

1.Un sociolog doreşte să testeze ipoteza conform căreia vârsta medie a membrilor găştilor de
cartier dintr-un oraş mare este mai mică de 14 ani pentru un prag de semnificaţie de 10%.
Pentru 40 de membrii ai găştilor de cartier aflaţi în dosarele poliţiei, s-a determinat vârsta medie
ca fiind egală cu 13,1 ani cu o abatere medie pătratică de 2,5 ani.
H0: μ ≥ μ0=14
H1: μ < μ0 TUS

2. Un grup de cercetători urmăresc un grup de 500 de femei cu vârsta de peste 40 de ani şi vor să
testeze daca procentul femeilor din aceasta grupa de varsta care au programari regulate la
mamografie difera semnificativ de 28% .Va fi această ipoteză acceptată la un prag de
semnificaţie de 5%, dacă 151 de femei din cele 500 au programări regulate la mamografie?
Obs: Pot sa aiba programari regulate sau sa nu aiba.
H0: μ = μ0=0,28
H1: μ ≠ μ0 TB

3.O companie de asigurări doreşte să studieze incidenţa bolilor cardiovasculare în rândul

fumătorilor. Deaceea, ea organizează un sondaj prin care sunt selectati aleatoriu 40 de fumători şi
sunt întrebaţă dacă suferă sau nu de astfel de boli. Răspunsurile lor, codificate: 1 – sufăr de boli
cardiovasculare, 0 – nu sufăr de boli cardiovasculare – sunt redate în tabelul următor:
1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
Se poate afirma cu o probabilitate de 98% că mai mult de un sfert dintre fumători suferă de boli
cardiovasculare?
H0: μ ≤ μ0=0,25
H1: μ > μ0 TUD

4.Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a raportat că numărul mediu al locurilor de muncă nou
create în anul 2007 pe o regiune a ţării a fost de 450. Să se testeze ipoteza scăderii numărului
mediu al locurilor de muncă nou create pe regiune în anul 2008 faţă de 2007 pentru un prag de
semnificaţie de 5%, pentru aceasta ştiind că pentru un eşantion de 5 regiuni, numărul locurilor de
muncă nou create in 2008 a fost: 410,480,407,428,400.
H0: μ ≥ μ0=450
H1: μ < μ0 TUS

6. Dintr-o condică a studenţilor dintr-o universitate reiese că un student studiază în medie 30 de

ore pe săptămână. Un reprezentant al universităţii doreşte să testeze daca numărul mediu de ore
petrecute cu studiul de catre un student difera semnificativ de 30 de ore pe săptămână pentru un
prag de semnificaţie de 1%.

H0: μ = μ0=30
H1: μ ≠ μ0 TB

7.Un producător de aparate de aer condiţionat susţine că aparatele nou lansate pe piaţă consumă
în medie 6,5 kw pe zi. O agenţie care a achiziţionat acest tip de aparate de aer condiţionat susţine
că aparatele consumă în medie pe zi mai mult de 6,5 kw. Pentru a dovedi afirmaţia, agenţia
selectează 50 de aparate pentru care obţine un consum mediu de energie de 7 kw cu o abatere
medie pătratică de 1,4 kw. Este adevărată ipoteza producătorului pentru un prag de semnificaţie
de 5%? Dar pentru un prag de semnificaţie de 1%?

H0: μ ≤ μ0=6.5
H1: μ > μ0 TUD

8.În stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru un service auto se apreciază ca durata
medie de așteptare a unui client este de 5 ore. Managerul service-ului apreciază ca durata de
așteptare este semnificativ mai mare și solicită o suplimentare a veniturilor. Pentru a-și
argumenta afirmația, analizează un eșantion aleator de 50 de clienți din ultimele 6 săptămâni.
În urma prelucrării datelor se obțin rezultatele:

Indicatori Nivel

Media eșantionului 6.7

Dispersia 4.81

Testați afirmația managerului pentru o probabilitate de 95% (valoarea critica a testului = 1,645).

H0: μ ≤ μ0=5
H1: μ > μ0 TUD

9.Se știe că vânzările medii zilnice ale unui magazin alimentar sunt de 8000 lei, cu o abatere
standard de 1200 lei. Magazinul organizează mai multe campanii publicitare pentru creşterea
vânzărilor. Pentru a vedea dacă a crescut volumul vânzărilor ca efect al publicităţii, se
înregistrează vânzările zilnice pe o perioadă de 64 zile și se obţine un volum mediu zilnic de
8250 lei.
Se poate afirma, folosind o probabilitate de 95%, că volumul mediu al vânzărilor este
semnificativ mai mare în urma campaniei publicitare?
H0: μ ≤ μ0=8000
H1: μ > μ0 TUD