UNIVERSITATEA BABES-BOLIAY CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SCOALA DOCTORALĂ
A FACULTĂTII DE GEOGRAFIE

DEZVOLTARE REGIONALĂ

CONCEPTE SI MODELE

REFERAT

DEZVOLTARE REGIONALĂ – DISPARITĂTI REGIONALE

NIVELUL DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCĂ

ÎN REGIUNEA DE NORD VEST

CONDUCATOR DOCTORAT DOCTORAND AN I

PROF. UNIV. DR CLAUDIA POPESCU RĂDUCANU GELU

1
 Dezvoltare Regionala - Disparităţi regionale.

Nivelul de ocupaţie a fortei de munca în Regiunea de Nord-Vest.

1. Introducere

Populatia activa a unei tari este determinata de evolutia proceselor si fenomenelor

economice, precum si de complexitatea evolutiei demografice. Nivelul si structura
acesteia acumuleaza efectele progresului tehnic, a nivelului tehnologic si e determinata de
resursele materiale, umane si financiare actuale sau potentiale, preturi, nivelul salarial si
obiceiurile consumatorilor si nu in ultimul rand de politicile economice. Mai putin
vizibile, dar de asemenea importante sunt si conditiile demografice. Modificarile
structurale demografice la nivelul intregii populatii se regasesc atat in oferta cat si in
cererea de forta de munca. Aceste modificari numerice si structurale ale populatiei cat si
imbatranirea ei, influenteaza nivelul structurii populatiei active si a componentelor ei:
populatia angajata si somajul.

Partea cea mai importanta a populatiei angajate este populatia activa. Ea

furnizeaza bunurile si serviciile necesare pentru existenta intregii societati. Cererea de
forta de munca este determinata de evolutia proceselor economice si a fenomenelor legate
de complexitatea dezvoltarii demografice precum si de presiunile facute de orice
eventuala oferta.

Setul de indicatori de dezvoltare durabila pentru Romania este structurat pe

arhitectura Eurostat, cu ierarhizare pe trei niveluri: nivelul 1 (indicatori principali – de
baza), nivelul 2 ( indicatori pentru monitorizarea si revizuirea programelor de dezvoltare
durabila) si nivelul 3 (indicatori analitici).

Populatia ocupata in varsta de munca, face parte din indicatorii de nivel 2,

cuprinde toate persoanele in varsta de la 15 si 65 ani, care efectueaza o activitate
economica sau sociala producatoarte de bunuri sau servicii de la minim o ora in perioada

2
 de referinta (o saptamana), in scopul obtinerii de venituri sub forma de salarii, plata in
natura sau alte beneficii. Pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali
neremunerati care lucreaza in agricultura, durata minima este de 15 ore.

2. Dinamica populatiei ocupate in principalele regiuni de dezvoltare

Privatizarile si restructurarile efectuate in economia tarii au avut o influenta

semnificativa asupra fortei de munca provocand modificari semnificative, aparitia
somajului, involutie economica cu posibilitati limitate de ocupare a fortei de munca.

In Tabelul 1 este prezentata populatia ocupata in Romania si in regiunile de

dezvoltare in perioada 2001-2007

Populatia ocupata intre 2001-2007 Tabel 1.

Regiune 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Romania 100,00 99,35 87,87 87,77 87,15 87,04 88,63 89,00
Nord-Est 100,00 100,26 85,95 86,31 88,87 88,19 86,36 88,61
Sud-Est 100,00 98,03 87,88 89,01 87,19 86,89 89,54 87,5
Sud-Muntenia 100,00 99,41 85,69 85,69 84,14 83,97 85,33 87,17
Sud-Vest Oltenia 100,00 101,09 84,48 83,93 81,04 81,36 81,05 80,19
Vest 100,00 97,80 88,24 87,91 87,14 86,59 89,56 91,76
Nord-Vest 100,00 101,97 88,38 87,62 84,66 84,88 86,94 87,09
Centru 100,00 99,82 91,86 90,97 87,66 88,28 91,14 89,98
Bucuresti-Ilfov 100,00 94,29 94,39 94,08 99,90 99,90 106,23 105,71

Se observă din Tabelul 1, că reducerea ocupării forţei de muncă a fost un fenomen

care a avut loc în toate regiunile ţării, la o scară diferenţiată şi adâncimea de la o regiune
la alta şi a fost problema principală de restructurare a industriei. Multe dintre companiile
cu capital majoritar de stat, care au mobilizat cel mai mare număr de angajaţi, au făcut
restructurare, care a insemnat, renunţarea la o serie de activităţi cu concedierea unui
număr mare de personal. Cu toate acestea, ar trebui să fie remarcat faptul că singura
regiune în care populaţia ocupată a suferit o recuperare semnificativă în 2004 este
Bucuresti-Ilfov. Capitalul străin a fost mai concentrat în regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest,
Nord-Vest, Centru, si a avut un efect pozitiv asupra pieţelor muncii din aceste regiuni, cu
crearea de forţă de muncă calificată permanentă şi dezvoltarea de servicii pentru
intreprinderi.

3
 Populatia ocupata in Regiunea de Nord-Vest: Figura 1.

Populatia ocupata Nord-Vest

120
Angajati ca % din totalul populatiei

100

80
femei
active

60
barbati
40

20

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cauzele principale ale acestei dinamice au fost declinul economic general, cu

diminuarea volumului producţie, în special al industriei, în condiţiile de îngustare a pieţei
interne şi pierderea unor segmente mari de pieţele externe, eşecul programelor de
macrostabilizare şi întârziere in privatizare, reducerea investiţiilor şi restructurarea
întreprinderilor nerentabile, mobilităţii reduse a forţei de muncă în ambele planuri
teritoriale şi profesionale, constrângerile provocate de mediului economic internaţional.

3. Structura de ocupare pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Disparităţile în nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni sunt rezultatul

evolutiei diferentiate a lor la nivelul resurselor naturale si umane, si relativ a cadrelor
specifice de dezvoltării (economice, tehnologice, demografice, sociale, politice,
culturale), care au dat forma lor specifica de dezvoltare a lungul istoriei. Aceasta a
condus la poziţia dominantă a agriculturii, ca o forta economică în regiunile în care
condiţiile climatice au fost favorabile, o industrie grea în zone care s-au identificat
resursele de minereu de fier şi cărbune şi concentrarea sectorului serviciilor din centre
administrative.

4
 Structura de ocupare pe principalele activităţi ale economiei naţionale este
prezentată în tabelul 2. Este remarcat că, în timpul 2000-2007, populaţia ocupată în
agricultură a avut o tendinţă descrescătoare în toate regiuni ale ţării, în timp ce serviciile
au înregistrat o creştere a ocupării forţei de muncă. Cel mai mare scădere a ocupării
forţei de muncă în agricultură este înregistrat în regiunea Vest, cu 20.28%. În acest
regiune există o parte tot mai mare de locuri de muncă în sectorul serviciilor şi industrie.
În Vest, în 2007, populaţia ocupată a fost de peste 40% din volumul total al regiunii cu
cele mai semnificative în sectorul terţiar (39,29%).

Populaţia ocupate în industrie a scăzut semnificativ după 1990, în special în

judeţele puternic industrializate (Hunedoara si Caras-Severin), în principal ca urmare a
disponibilizarilor masive de personal din minerit şi siderurgie. În acest context de
restructurare şi de concedieri a populaţiei ocupate în sectorul industrial, populaţia s-a
orientat în principal spre sectorul serviciilor.

Structura angajatilor dupa principalele activitati economice. Tabel nr. 2

Sector principal Agricultura Industrie si constructii Servicii
Regiune 2000 2007 2007/2000 2000 2007 2007/2000 2000 2007 2007/2000
Romania 43,90 29,48 -14,42 25,70 31,41 5,71 30,04 39,11 8,71
Nord-Est 57,60 48,64 -8,96 19,70 21,87 2,17 22,7 29,49 6,79
Sud-Est 46,80 30,48 -16,32 21,00 30,73 9,73 32,2 38,79 6,59
Sud-Muntenia 49,,20 33,38 -15,82 25,20 32,63 7,43 25,6 33,99 8,39
Sud-Vest Oltenia 59,00 43,97 -15,03 20,20 25,77 5,57 20,8 30,26 9,46
Vest 38,60 18,32 -20,28 27,10 42,39 15,29 34,3 39,29 4,99
Nord-Vest 42,00 27,11 -14,89 26,90 34,25 7,35 31,1 38,64 7,54
Centru 31,20 16,10 -15,10 37,60 43,04 5,44 31,2 40,86 9,66
Bucuresti-Ilfov 5,80 1,18 -4,62 35,00 28,29 -6,71 59,2 70,53 11,33

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov are o structura a forţei de muncă, în

principalele sectoare economice, similar ca in statele membre ale UE, cu o pondere
scăzută a ocupării forţei de muncă în sectorul agricol sector care are o evoluţie
descrescătoare (reprezentând 1,18% din populaţia ocupată în agricultură în 2007) şi o
pondere ridicată în sectorul serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie amintit faptul că,
în jurisdicţia regiunilor avem de-a face cu entităţi complet diferite: oraşul Bucuresti si
judetul Ilfov, care oferă o regiune foarte neomogen în ceea ce priveşte structura de
ocupare a forţei de muncă în sectoarele mari de activitate. O caracteristică a ocupării

5
forţei de muncă în regiune Muntenia-Sud este faptul că o proporţie substanţială a acesteia
este cuprinsa la lucrări în agricultură (49,2% în 2000 şi 33.38% în 2007), diferenţa fiind
împărţita aproape în mod egal între sectoarele industriei şi construcţii (25,2% în 2000,
32.63% în 2007) şi sectorul comercial şi de servicii sociale (25,6% şi 33,99%).

În perioada de 2000-2007, populaţia ocupată din regiunea de Nord-Vest a intrat

într-o tendinţă descendentă. Declinul din sectoarele grele din regiune, în care marea
majoritate a angajaţilor au fost în rândul bărbaţilor şi reducerile de personal în industria
uşoară şi textilă au a condus la o scădere a ocupării forţei de muncă a femeilor şi a
bărbaţilor. Pe de altă parte, cu toate acestea, dezvoltarea continuă in domeniile de
construcţii şi servicii în regiune a dus la crearea de noi locuri de muncă pentru ambele
sexe. Începând cu anul 2000, populaţia ocupată pe sectoare de activitate a avut o tendinţă
de creştere în toate sectoarele, cu excepţia agriculturii, datorită atragerii unui număr mare
de investitori şi dezvoltarea sectorului economic privat (în special IMM-urilor din
regiune).

Populaţia ocupata în activităţi industriale în regiunea de Sud-Est este într-o poziţie

secundară. Sectorul "serviciilor" are pe prima poziţie (38.79% în 2007), în timp ce
activitatea industrială impreuna cu constructiile aduna 30.73% din totalul locurilor de
muncă în cadrul analizei economice. Efortulrile de dezvoltare a „serviciilor” ar trebui să
fie sprijinite, fiind în măsură să genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării
durabile, deşi vom observa o creştere a ocupării forţei de muncă în Sectorul "serviciilor"
şi o scădere accentuată a populaţiei ocupate în agricultură.

Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, jumătate se bazează pe agricultură, cu
cota sa regionalea de ocupare a forţei de muncă totală cuprinsă între 30% şi 48%.
Regiunea de Nord-Est este cea mai săracă, contribuind 15,2% din totalul locurilor de
muncă din ţară, deţinand în acelaşi timp, cea mai mare participarea la ocuparea forţei de
muncă în agricultură, 48.64%.

Industria şi construcţiile deţin 30% din totalul locurilor de muncă, regiuni care
sunt peste acest nivel fiind Regiunea de Centeru (43,04%), Regiunea de Vest (42.39%),
Regiunea Sud-Muntenia (32.63%) şi Regiunea de Nord-Vest (34.25%). Regiunea
Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional au 38% din

6
 totalul locurilor de muncă, generează cel mai mare numar de locuri de muncă, ajungând
la 70.53% din total ocupării forţei de muncă în regiune. Media la nivel naţional a fost
depăşita, de asemenea, de către Regiunea de Vest şi Regiunea de Centru, cu o cota de
locuri de muncă în zona de 39.29%, respectiv 40.86%.

Potrivit previziunilor făcute de Prognoza Comitetul Naţional până în 2013, cota

de populaţia ocupată în agricultură va scădea cu 16 puncte procentuale şi serviciile vor
avea o creştere de 11.5 puncte procentuale. Creşterea ocupării forţei de muncă poate fi
evaluat ca fiind în concordanţă cu dinamica de restructurare economică si a schimbarilor
funcţionale de baza structurilor productive ale sistemului economic şi social.

4. Rata de ocupare a populaţiei la nivel regional

Analiza ratei de ocupare a populaţiei evidenţiază prezenţa semnificativă a

fenomenului de subutilizaţre în întreaga economie. Rata de ocupare în cele opt regiuni de
dezvoltare în perioada 2000-2007 sunt prezentate în Tabelul. 3.

Rata persoanelor ocupate pe regiuni in Romania intre 2000-2007. Tabel nr. 3

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Romania 63,6 62,9 58,0 57,8 57,9 57,7 58,8 58,8
Nord-Est 67,1 66,4 60,1 59,9 62,4 61,5 60,1 61,3
Sud-Est 60,8 59,9 55,3 55,8 54,7 54,7 56,4 54,7
Sud-Muntenia 64,7 64,0 58,2 58,1 58,1 58,1 59,6 60,5
Sud-Vest Oltenia 69,1 69,5 61,8 62,0 59,9 60,1 60,1 59,3
Vest 62,2 61,2 57,6 57,1 56,9 56,6 58,7 59,6
Nord-Vest 63,4 64,0 57,8 57,2 56,1 56,0 57,1 57,0
Centru 59,8 59,6 55,9 55,2 53,9 54,2 56,0 55,1
Bucuresti-Ilfov 60,0 56,7 56,9 56,5 59,7 59,4 62,9 62,4

Conform tabelului 3, rata de ocupare a populaţiei în România s-a menţinut la un

nivel relativ constant în timpul 2000-2007 (58%), marcând o tendinţă uşor descendentă,
fiind situat la un nivel scăzut în comparaţie cu rata medie a ocupării forţei de muncă în
UE-27 (63,4% în 2005). Acest scădere a ocupării forţei de muncă este corelată cu
scăderea de locuri de muncă disponibile, precum şi cu fenomenul de migraţie temporară
pentru muncă în străinătate.

La nivel regional, ratale ocupării forţei de muncă peste media naţională sunt
înregistrate în puţine regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud şi Sud-Vest, cauzate de ratele

7
ridicate ale ocupării forţei de muncă în agricultură. In regiunea Bucureşti-Ilfov şi Vest s-a
înregistrat, de asemenea, rate peste media nationala de ocupăre a forţei de muncă, dar
aceasta este din cauza unei oferte crescute si variate de mână de lucru.

O consecinţă directă a procesului de restructurare industrială şi creşterea

şomajului în Regiunea de Nord-Vest este fenomenul unic în Europa, care consta în
migraţia populaţiei din zonele urbane în zonele rurale şi o creştere a ponderii populaţiei
rurale în toate judeţele din regiune.

În cazul Regiunii Bucureşti-Ilfov, declinul industrial treptat după 1990 a dus la

pierdere multor locuri de muncă şi închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente
va creşte reducerea forţei de muncă în sectorul industriei şi este cauza migrării către
sectorul terţiar-servicii. Comerţului, de la depozitare, distribuţie, administrae firma
comuna, constructii a avut o evoluţie rapidă, astfel încât regiunea, în ciuda poziţiei
geografice nefavorabile, a depasit alte regiuni şi oraşe lor de importanta majora, ca nivel
de dezvoltare.

Rata şomajului în regiunea Bucureşti-Ilfov este mică, datorită creşterii rapide a

serviciilor financiar-bancare şi a dezvoltarii sectorului de telecomunicaţii, care au creat
noi locuri de muncă, în special pentru persoanele cu calificări înalte, a căror cotă este cea
mai mare în această regiune.

Evolutiile Inegale ale economiilor judetelor si zonele geo-economice întinse ale

ţării au fost reflectate în comportamentul de şomaj regional. Distribuţi inegală a
somajului de-a lungul teritoriului naţional face din acesta un factor care una genereaza
cele mai tensionate problemele sociale a perioadei de tranziţie. Tensiunile sunt generate
pe de o parte, de rata ridicată a şomajului şi pe de altă parte, prin efortul material necesare
pentru a asigura protecţia socială pentru şomeri. Sursele demografice de creştere
cantitativă a resurselor de muncă vor fi limitate şi descrescătoare. Ratei de ocupare a
populaţiei de vârstă activă va continua să crească de la 58,8% în 2007 la 60,3% în 2013,
datorită politicilor fiscale, crearea de locuri de muncă durabile şi performante şi un
echilibru între flexibilitate şi securitatea ocupării forţei de muncă.

În consecinţă, chiar dacă nu la acelaşi nivel, resurse ocupării forţei de muncă au

diminuat, de asemenea si populaţia de vârstă activă (15-64 ani). În acest context al

8
 resurselor de muncă limitate, este Posibila îmbunătăţi statutuli de angajat. Avantajele
procesului de creştere economică, reflectat în creşterea populaţiei ocupate în sectorul
privat, vor atenua presiunile din partea ocuparii forţei de muncă generate de procesele de
privatizare şi de restructurare, dar, de asemenea, antreprenorii se referă la creşterea
productivităţii muncii ca principala condiţie în vederea îmbunătăţirii competitivităţii. În
plus, ei au amplificat schimbrile in structura locul de muncă, schimbari care au fost deja
vizibile în ultima perioadă, precum şi reducerea locurilor de muncă în agricultura şi de
creştere a lor in segmentul de construcţii şi servicii. Aceste procese au ca efect:

- Reducerea populaţiei nealariale în agricultură, în special persoanele în vârstă

(peste 64 ani), inclusiv ieşirea de pe piaţa muncii;

- Creşterea ocupării forţei de muncă, în special pentru angajaţi în servicii şi în

special în construcţii.

5. Structura ocupării forţei de muncă în funcţie de nivelul de educaţie

Între regiuni există diferenţe în ceea ce priveşte nivelul de pregătire a forţei de

muncă. Un factor important în alegerea locaţie de investiţii este existenţa calificărilor
superioare. De asemenea este in crestere cerinta pentru competente in sectorul creativ si
privitor la transferul de productivitate.

Deja există dificultăţi în recrutarea forţei de muncă cu calificările necesare pentru

cerinţele pieţei, în domenii tehnice, diferite locuri de muncă administrativă, în aceste
regiuni care au atras multe investitii straine semnificative, cum ar fi regiunile Vest
România, Sud, Vest, Bucureşti-Ilfov şi Centru.

In figura nr. 1 este prezentata structura populaţiei angajate pe regiuni de

dezvoltare legata de nivelul de instruire.

Structura populatiei angajate pe regiuni, nivel educatie (2007). Tabelul nr. 4

Scoala primara Gimnaziu Scoala Liceu Scoala Facultate
Fara absolvire Vocationala postliceala
Nord-Est 10,62 24,65 26,94 24,29 2,95 10,55
Sud-Est 7,97 20,52 26,06 30,13 5,02 10,3
Sud-Muntenia 8,05 19,27 26,23 32,7 3,95 9,8
Sud-Vest Oltenia 9,25 20,62 22,08 30,55 5,83 11,67
Vest 2,99 16,65 25,99 36,41 4,43 13,53

9
Nord-Vest 5,4 17,97 24,67 33,82 4,67 13,92
Centru 3,4 13,13 31,08 33,8 4,67 13,92
Bucuresti-Ilfov 1,18 7,76 15,62 38,41 5,11 31,92
Există diferenţe evidente între regiunile dezvoltate şi regiunile mai puţin
dezvoltate, în principal regiunile rurale, şi anume, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest care
înregistreaza un număr mare de populaţie angajata cu şcoala primară sau care nu a
absolvit scoala.

Regiunea Bucureşti-Ilfov apare prin cota neta de personal cu pregătire academică

mai mare (31.92%) şi secundar (38.41%), urmată de regiunile Vest şi Centru. Pe partea
opusa sunt Nord-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia regiuni in care educaţia forţei de
muncă este mai mică. În ceea ce priveşte distribuţia în ambele medii (rural şi urban) a
populaţiei ocupate, între regiunile de dezvoltare ale ţării există diferenţe notabile: Sud-
Muntenia şi Bucureşti-Ilfov au o preponderenţă a populaţiei de angajaţi în mediul urban,
şi Regiunile de Sud-Vest, Vest şi Nord-Vest au mici diferenţe între populaţia ocupată în
zonele urbane şi ocupării forţei de muncă în zonele rurale.

Această rată mare de activitate în zonele rurale este ca urmare a prezenţei

agriculturii ca ramură economică predominantă, cu un nivel scăzut de tehnicitate. Deşi,
raportat la activităţile economice desfăşurate în zonele rurale, forţa de muncă este
suficientă în termeni de cantitate, este necalificata. Acest lucru se datorează, în primul
rând, lipsei de instruire şi educaţie, şi că o mare parte a populaţiei rurale nu a participat la
o astfel de pregatire scolara.

6. Concluzii

Principalele probleme identificate în perioada analizată sunt: ponderea ridicată dar

în scădere a populaţiei ocupată în agricultură, creşterea procentului populaţiei ocupate în
servicii şi industrie. Cea mai mare scădere a ocupării forţei de muncă în agricultură este
înregistrată în Regiunea de Vest.

Repartizarea populaţiei ocupate pe sectoare, în regiunile de dezvoltare este

oarecum similar la nivel naţional, în sensul că ocuparea forţei de muncă în agricultură are

10
o cotă de peste o treime din totalul locurilor de muncă, cu excepţia regiunilor din
Bucureşti-Ilfov, Centru şi Vest.

Predominant in regiunile rurale locurile de muncă sunt ocupate in mare parte de

persoane cu studii primare sau care nu au absolvit scoala. Efortul de dezvoltare a
sectorului de servicii trebuie să fie sprijinit, fiind capabil de a genera noi locuri de muncă
în contextul dezvoltării durabile, deşi o creştere a ocupării forţei de muncă în servicii şi o
scădere reglementată a ocupării forţei de muncă în agricultură poate fi vazuta deja.

Referinte

1. Programul Operaţional Regional 2007-2013;

2. Statistica regionala, INSSE, www.inssee.ro;
3. România în cifre - Breviar statistic, INSSE, Bucureşti, 2008;
4. Indexul Regional al Societatii Durabile,Regiunea de Nord-Vest, IRDS Romania 2009
5. Anuarul Statistic din România 2007 şi 2008;
6. Planul de Dezvoltare Regională 2007 - 2013,

11