Tolocica Catalina, C-181

Colegiul Agroindustrial din Ungheni

Catedra Discipline Economice
Fisa Instrictiv-Tehnologica Nr.5
Pentru lucrarea practica
Disciplina: Reglemantarea prețurilor și a masei monetare
Tema: “Determinarea prețurilor în baza costului, profitului și cererii.”
Tipul lectiei: De verificare a cunostintelor, deprinderilor si priceperilor.
Locul de lucru: Cabinet
Durata: 90 minute
Obiectivul dominant: “Fixarea cunostintelor teoretice, perfectarea capacitatilor si deprinderilor practice la analiza
metodelor de determinare a costului”.
Obiective operationale (cunostinte, capacitati):
O1 Aprofundarea si însușirea metodelor de determinare a costurilor
O2 Formarea abilitatilor necesare;
O3 Consolidarea indemnarilor de lucru;
Utilizarea locului de lucru:
Foi formatul A4, radiera, pix negru, calculator, caiet prelegeri,, mapa, rigla.
Bibliografie:
1. Dictionar de economie, Editura economica, Bucuresti, 2001.
2. Basno Cezar “Moneda si credit”, vol.II-III,Bucuresti, A.S.E, 1991.
3. Bodnar Maria “Finante-moneda”, Bucuresti,A.S.E., 1995.
Cerintele securitatii muncii si protectiei utilajului:
● Elevul este obligat sa efectueze lucrarea de sinestatator sub observatia profesorului.
● Elevii nu trebuie sa deranjeze colegii cu fapta sau vorba.
● Elevul nu are dreptul sa paraseasca locul de lucru, fara permisiunea profesorului.
Intemeieri teoretice
Formule de calcul:
TC=FC+VC; AVC=VC/Q ; AFC=FC/Q; ATC=TC/Q=AFC+AVC; TR=P*Q ;
MC=∆TC/∆Q
MR=∆TR/∆Q, ATC=TC/Q

Procesul de fixare a prețului după Modelul 3 ’’C’’ corespunde o analiză a factorilor după următoarele
etape:
1) Etapa I: Definirea obiectivelor (Orice agent economic trebuie să-şi definească obiectivele pe
care le urmăreşte, să aibă o idee clară asupra a ceea ce doreşte să obţină prin fabricarea şi
desfacerea unor produse pe piaţa internă şi externă şi să înţeleagă rolul determinării preţurilor în
această activitate.)
2) Etapa II: Analiza situaţiei pe piaţă (Rolul acestei analize este stabilirea limitei superioare pentru
decizia de preţ, bazată pe cererea pentru bunul respectiv şi pe natura concurenţei. În acest context
se urmăresc trei aspecte:
a) cunoaşterea dimensiunilor pieţei (cererii) ;
b) cunoaşterea concurenţei ;
c) cunoaşterea preţurilor pieţei.)
3) Etapa III: Determinarea costurilor (Se determină consumurile directe şi indirecte, fixe şi
variabile, precum şi costul total al producţiei rezultând din cantităţile fabricate. Decizia privind
preţul necesită cunoaşterea structurii consumurilor şi cheltuielilor, a comportamentului lor diferit în
funcţie de modificarea volumului producţiei.)
4) Etapa IV: Stabilirea structurii şi nivelului (sau limitei) preţului (Stabilirea structurii şi
nivelului preţului se face cu scopul de a estima ce profit poate obţine firma prin comercializarea
produselor sale. La această etapă se alege metoda concretă de determinare a preţului, precum şi se
 iau în evidenţă factorii suplimentari, cum ar fi: riscul pieţei, rata inflaţiei, impozitele şi taxele din
structura preţului, comisioanele practicate de comercianţi etc.)
5) Etapa V: Prezentarea ofertei de preţ
(Prin oferta de preţ agentul economic furnizează unui potenţial cumpărător nivelul exact al preţului şi
condiţiile în care el este dispus să livreze marfa. O ofertă de preţ trebuie să conţină următoarele:
- Exprimarea de mulţumire pentru solicitarea bunului respectiv;
- Descrierea clară şi concisă a mărfii;
- Expunerea condiţiilor de livrare şi a costurilor suplimentare cuprinse în preţ;
- Detalii privind preţurile, rabaturile şi condiţiile de plată;
- Indicaţii privind data livrării;
- Perioada de valabilitate a ofertei;
- Cantităţile minime şi maxime de mărfuri ce pot fi comandate.)

La elaboarare unui barem se parcurg mai multe etape:

a) Pregătirea (presupune culegerea datelor privind condiţiile de producţie, analiza consumurilor
specifice şi a timpului de lucru;)
b) Calculul (constă în însumarea costurilor fixe şi a celor variabile, la care se adaugă profitul, TVA şi,
după caz, adaosul comercial, rezultând nivelul preţului;)
c) Verificarea (se face pe baza datelor privind producţia pe o anumită perioadă în structura
sortimentală dată care se înmulţesc, pe de o parte, cu preţurile pieţei, iar pe de altă parte, cu preţul
din proiectul din barem, rezultând valoarea totală în preţurile proiectate. Se compară cele două
valori totale şi dacă ele sunt apropriate înseamnă că preţurile din barem respectă nivelul general al
preţurilor. În situaţia în care ele nu coincid se determină raportul dintre cele două valori, în baza
cărora se determină coeficientul de corecţie care se va aplica la toate preţurile din proiect pentru a
le apropia de nivelul de preţuri practicate în perioada respectivă;)
d) Finisarea (este o operaţiune de rotunjire a preţurilor în scopul înlăturării eventualelor erori.)

Problemă
Costurile fixe ale firmei de la 1 la 10 un constituie 200 lei: determinați ceilalți indicatori.
Q P FC VC TC AFC AVC ATC MC TR
FC+VC FC/Q VC/Q TC/Q=AFC+AVC ∆TC/∆Q P*Q
1 110 200 90 290 200 90 290 - 110
2 110 200 170 370 100 85 185 80 220
3 110 200 240 440 66,67 80 146,67 70 330
4 110 200 300 500 50 75 125 60 440
5 110 200 370 570 40 74 114 70 550
6 110 200 450 650 33,33 75 108,33 80 660
7 110 200 540 740 28,57 77,14 105,71 90 770
8 110 200 640 840 25 80 105 100 880
9 110 200 750 950 22,22 83,33 105,55 110 990
10 110 200 870 1070 10 87 97 120 110
Problema metoda regresiei simple si multimple:
(regresie simpla)
Ecuatia de regresie a dependentei preturilor la covoare de continutul de lina este urmatoarea:
P=160.5+2.14*x, unde x este continutul de lina. Calculati pretul pentru un m2 de covor cu continut de 20 %
si 50 % de lina.
Rezolvare:
Determinam pretul covoarelor cu continut de lina de :
P20=160.5+2.14*20=203.3 (lei)
P50=160.5+2.14*50=267.2 (lei)

O întreprindere planifică să producă şi să vândă trei tipuri de produse: A,B,C. Cantitatea

producţiei vândute va alcătui respectiv 800, 800 şi 640 unit. la preţurile de 207, 297 şi
495 lei/unit. Consumurile variabile totale constituie pentru fiecare produs 134000 lei,
182000 lei, 224000 lei şi consumurile fixe totale 120000 lei. De calculat cantitatea de
producţie pentru care întreprinderea va atinge pragul de rentabilitate.

Rezolvare:
1) se determină volumul de încasări pentru fiecare produs:
TRA = PA x QA, etc.
TRA = 800 x 207 = 165600 lei;
TRB = 800 x 297 = 237600 lei;
TRC = 640 x 495 = 316800 lei.

2) se determină încasările totale pentru toate trei produse:

TRABC = TRA + TRB + TRC = 165600+237600+316800=720000 lei

3) se calculează aportul (în %) adus de fiecare produs în volumul total de încasări:

GSTRA = (165600 / 720000) x 100% = 23%;
GSTRB = (237600 / 720000) x 100% = 33%;
GSTRC = (316800 / 720000) x 100% = 44%.

Teste pentru autoverificare:

1. Care din afirmaţiile următoare caracterizează costul fix mediu:

a) sporul costului generat de producerea unei unităţi adiţionale;
b) costul necesar producerii unei unităţi;
c) costul ce nu depinde de volumul producţiei raportat la o unitate;
d) volumul consumurilor pentru salarii directe ce revine la o unitate
de produs.
Selectaţi varianta corectă.
 2. Care din următoarele articole de cost reprezintă costuri fixe:
1) salariile muncitorilor încadraţi în producţie;
2) uzura utilajului de producţie;
3) rechizitele de birou;
4) contribuţii în fondul asigurărilor sociale aferente salariului muncitorilor
de bază;
5) ambalajul;
6) salariile personalului administrativ;
7) contribuţii în fondul asigurărilor sociale aferente salariului personalului
administrativ;
8) materia primă;
9) utilităţile folosite în producţie (energie electrică, combustibil, apă).
Selectaţi combinaţia potrivită:

a) 2+3+6+7;
b) 2+4+8+9;
c) 1+2+3+4;
d) 1+4+5+8.

3. Care din următoarele articole de cost reprezintă costuri variabile:

1) salariile muncitorilor încadraţi în producţie;
2) uzura utilajului de producţie;
3) rechizite de birou;
4) contribuţiile în fondul asigurărilor sociale aferente salariului muncitorilor de
bază;
5) ambalajul;
6) salariile personalului administrativ;
7) contribuţii în fondul asigurărilor sociale aferente salariului personalului
administrativ;
8) materia primă;
9) utilităţile folosite în producţie (energie electrică, combustibil, apă).
10) Selectaţi combinaţia potrivită:
a) 1+4+5+8+9;
b) 2+3+4+6+7;
c) 2+4+6+8+9;
d) 1+2+3+4+7