Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată

Politica monetară și
oferta de monedă

Studenți Prof. Coordonator

Florea Adriana Loredana Papuc Chiva Marilena
Sandu Gheorghe Sebastian

București 2022
Politica monetară reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de băncile centrale pentru a
influența costul și disponibilitatea banilor într-o economie.

Rolul şi conducerea politicii monetare

• Rolul politicii monetare: stabilizarea macroeconomică, fiind principalul instrument de

gestionare a cererii agregate;
• Cadrul instituţional adecvat al conducerii politicii monetare: o bancă centrală
independentă şi concentrarea sa asupra obiectivului final – menţinerea stabilităţii preţurilor;
Stabilitatea preţurilor: „situaţia în care inflaţia este joasă şi stabilă astfel încât nu mai exercită
un efect material asupra deciziilor economice ale publicului”
• Implementarea politicii monetare: prin stabilirea ratei nominale a dobânzii, (moneda
devine endogenă).

Mecanismul de transmisie a politicii monetare

• Mecanismul de transmisie a politicii monetare încapsulat de modelul neo keynesian este

reprezentat în totalitate de rata dobânzii pe termen scurt (instrumentul politicii monetare), care
afecteaz ă activitatea economic ă prin diferite canale;
• Banca centrală furnizează o ancoră nominală pentru inflaţie prin ţinta sa de inflaţie pe
termen mediu şi lung şi prin angajamentul său de a modifica rata dobânzii pe termen scurt în
scopul atingerii acestei ţinte;
• Modelul de analiză şi prognoză utilizat este simplu, puternic stilizat, caracterizat prin
coerenţă internă;
• În unele cazuri, modelul încorporează şi o ecuaţie a cererii de bani - reflectând teoria
cantitativă a banilor; oferta de bani nu mai este, însă, controlată direct de banca centrală, masa
monetară depinzând de rata dobânzii, venitul naţional şi nivelul preţurilor, care la rândul lor
sunt determinate în cadrul modelului.
Moneda şi rolul atribuit acesteia în actualul cadru al politicii monetare

Moneda – concept, sferă de cuprindere

• Constituie un bun general acceptat ca plată în schimbul unor bunuri şi servicii şi pentru
achitarea datoriilor într-o anumită ţară sau într-un anumit context socio-economic;
• Funcţiile principale: mijloc de plată, etalon al valorii, mijloc de economisire;
• Există două categorii de monedă, care se deosebesc, în principal prin: (i) încrederea de care
se bucură entitatea care o emite, (ii) acceptabilitatea ei; (iii) securitatea plăţilor în respectiva
monedă. Acestea sunt:
a) Moneda centrală („outside money”), creată de banca centrală: disponibilităţile în
conturile curente deschise de bănci la banca centrală şi numerar în afara băncii
centrale (baza monetară);
b) Moneda creată de băncile comerciale („inside money”); prin acordarea de credite,
acestea creează depozite în sistemul bancar, respectiv masă monetară.

Crearea de monedă centrală versus „tipărirea de monedă”

Banca centrală crează în mod normal monedă centrală prin operaţiunile de politică
monetară destinate furnizării de lichiditate contra colaterale eligibile - corespunzător
cerinţelor de menţinere a obiectivului operaţional al politicii monetare la niveluri
conforme cu deciziile de politică monetară;
• Tipărirea „propriu-zisă” de monedă (în sens literal) reprezintă emiterea de numerar
de către banca centrală în virtutea funcţiei ce îi este atribuită prin lege (“emiterea
bancnotelor şi a monedelor ca mijloc de plată pe teritoriul României” – legea privind
Statutul Băncii Naţionale a României);
• Tipărirea de monedă „la figurat” reprezintă, în sensul definit de manualele de
economie, crearea de monedă centrală şi de masă monetară prilejuită de finanţarea
directă a deficitului bugetar de către banca centrală;

Oferta de monedă reprezintă cantitatea totală de bani aflată în economie (masa monetară) și
este creată atât de Banca Centrală, cât și de băncile comerciale. Banca Centrală are ca obiectiv
fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Pentru atingerea acestui obiectiv,
Banca Centrală are responsabilitatea de a asigura controlul masei monetare (ofertei de
monedă) cu ajutorul instrumentelor de politică monetară. De aceea, Banca Centrală este
singura instituție abilitată să stabilească strategia de politică monetară și să decidă asupra
instrumentelor folosite.
Cele mai importante instrumente de control monetar sunt:
• operațiunile de piață monetare (open market);
• facilitățile permanente acordate instituțiilor de credit;
• rata rezervelor minime obligatorii.

Ce a facut BNR incepand cu anul 2005 ?

Banca Naţională a României a adoptat în mod oficial strategia de ţintire directă a inflaţiei în
luna august 2005. Această strategie de țintire directă a inflației este considerată de teoria de
specialitate şi de practica implementării politicii monetare drept un cadru care îngăduie unei
bănci centrale să exercite un „discreţionarism constrâns”, în care rolul de ancoră nominală
este îndeplinit de ţintele de inflaţie. Țintirea directă a inflaţiei este considerată a fi strategia în
care politica monetară este conectată la termenul lung și la cel mediu fără, ca prin aceasta
capacitatea ei de a reacţiona la evoluţiile pe termen scurt să fie diminuată.

Sursa: BNR

Ar trebui sa ne mire?
Nu, pentru ca de-a lungul timpului cerintele unui regim de tintire a inflatiei au fost indeplinite
doar partial.
Poate va intrebati daca BNR ar putea sa renunte la tintirea inflatiei...
Credeti ca este posibil?
Nu, nu ar putea. Sau cel putin, nu momentan. BNR nu ar avea o strategie mai buna. Daca ne
uitam la tarile care au renuntat la tintirea directa a inflatiei, se poate observa usor ca acestea
au renuntat doar in contextul aderarii la zona euro.

Cum stam cu inflatia in 2022?

Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar
previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută
în luna decembrie 2021.
În ședința din 5 aprilie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment,
precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a
hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 sută pe an, de la 2,50 la
sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii
pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea
ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută pe an, de la 1,50 la sută, precum și păstrarea
controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de
administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum

și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii
durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual,
într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul
procesului de consolidare fiscală.

Concluzii

• Politica monetara are rol in stabilizarea macroeconomică

•  În cazul Băncii Naționale a României, obiectivul politicii monetare este menținerea
stabilității prețurilor, prin țintirea directă a inflatiei
• Politica monetară ajută la susținerea politicilor economice generale care vizează
ocuparea integrală a forței de muncă și creșterea economică susținută  pe termen
mediu.
BIBLIOGRAFIE

https://www.financialmarket.ro/terms/politica-monetara/
https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/monpol/html/index.ro.html
https://www.bnr.ro/Mecanismul-de-transmisie-a-politicii-monetare--712-Mobile.aspx
https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20777