Noțiunea de algoritm

1. Algoritmul
Algoritmul reprezintă o metodă de rezolvare a problemelor de un anumit tip și este constituit
dintr-o succesiune de operații care descriu, pas cu pas, modul de obținere a datelor de ieșire (a
rezultatelor), plecând de la datele de intrare.

Știați că?
 Cuvântul „algoritm” provine de la numele matematicianului şi astronomului persan Al-
Khwârizmî care a trăit în secolul al IX-lea.
 Unul dintre cei mai vechi algoritmi folosiţi în matematică a fost inventat de Eratostene
(matematician, astronom, filosof, geograf, muzician grec ce a trăit între 276 - 195 î.Hr.) şi
este cunoscut sub denumirea de „ciurul lui Eratostene”.
URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciurul_lui_Eratostene

2. Caracteristicile unui algoritm

 claritate (determinare): un algoritm trebuie să fie clar, să prevadă toate situațiile care pot
apărea, să trateze și cazurile particulare;
 generalitate (universalitate): o secvență de pași reprezintă un algoritm de rezolvare a unei
probleme dacă obține date de ieșire pentru orice set de date de intrare specifice problemei;
 finitudine: un algoritm trebuie să furnizeze rezultatele în timp finit cu efort de calcul cât mai
mic.
Un algoritm este constituit dintr-o succesiune clară de operații realizabile, care au ca scop
obținerea într-un timp finit a rezultatelor unei probleme, pentru orice set de date de intrare.

3. Etapele rezolvării unei probleme

 analizarea problemei (identificarea datelor de intrare și a celor de ieșire);
 proiectarea unui algoritm de rezolvare a problemei;
 codificarea (implementarea algoritmului într-un limbaj de programare);
 verificarea programului (testare, depanare, demonstrația corectitudini algoritmului).
 analizarea complexității algoritmului - determinarea eficienței:
- din punct de vedere al spațiului de memorie necesar;
- din punct de vedere al timpului de execuție.

1
4. Datele
Orice algoritm lucrează cu date ce pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere:
a) În funcție de fluxul în algoritm:
- date de intrare, date intermediare (de manevră), date de ieșire.
b) în funcție de posibilitatea de a-și modifica valoarea:
- constante – date care nu-și modifică valoarea (8; -10; 3.14; ”șir de caractere”; ’a’; false)
- variabile – date care își pot modifica valoarea
O variabilă este referită printr-un nume numit identificator (o succesiune de litere, cifre și
caracterul „_”, primul caracter fiind obligatoriu literă) și are asociată o valoare.
Identificatori variabile: A, a, x1, NumarPrim, numar_maxim, Edu_21, RGB
c) în funcție de valoarea lor:
- numerice: naturale, întregi, reale;
- alfabetice: caractere (’e’; ’3’; ’#’), șiruri de caractere (”Info”; ”Edu*21”; ”A a @”; ”1+1=”);
- logice: true (1) sau false (0).

Date Tip dată Tipuri date

alfa Variabilă
"alfa' Constantă de tip caracter
'alfa' Constantă de tip șir de caractere
"alfa" Constantă de tip numeric (nr. întreg)
"500" Constantă de tip numeric (nr. real)
'500' Construcție greșită
500
5.61
'$'
cls_9A
"1+1=?
"

2
 1_xyz
M10

5. Expresii
O expresie este alcătuită dint-o succesiune de operanzi legați între ei prin operatori.
Operanzii reprezintă valorile care intră în calcul și care pot fi variabile sau constante.
Operatorii desemnează operațiile care se execută spre a obține rezultatul. Pot fi aritmetici,
relaționali, logici.
Evaluarea unei expresii presupune calculul valorii expresiei, prin înlocuirea valorilor variabilelor
care intervin ca operanzi în expresie și efectuarea operațiilor specificate de operatori.

a) Operatori aritmetici
+ (adunare) ; - (scădere) ; * (înmulțire) ; / (împărțire reală),
div (împărțire întreagă - furnizează rezultatul dacă ambele valori ale operanzilor sunt întregi),
Ex. 14 div 5 rezultatul va fi 2 (5 intra de 2 ori în 14)
mod (% - rest al împărțirii întregi) - furnizează rezultatul corect dacă ambele valori ale operanzilor
sunt numere întregi
Ex. 14 mod 5 rezultatul va fi 4 (restul împărțirii lui 14 la 5 este 4)
Operatorii aritmetici se aplică numai operanzilor de tip numeric.
Rezultatul evaluării unei expresii aritmetice este întotdeauna de tip numeric.

b) Operatori relaționali (de comparație)

< (mai mic); > (mai mare); <= (mai mic sau egal); >= (mai mare sau egal); = (egal); ≠ (diferit: != <>);
Operatorii relaționali se aplică operanzilor numerici, alfabetici și logici (F<A).
Rezultatul evaluării unei expresii relaționale este întotdeauna de tip logic (adevărat sau fals).

c) Operatori logici
! (NOT, negare) ; AND (și) ; OR (sau)

a b a și b a sau b a !a

fals fals fals fals fals adevărat

fals adevărat fals adevărat adevărat fals

adevărat fals fals adevărat

adevărat adevărat adevărat adevărat

3
Operatorii logici se aplică operanzilor logici.
Rezultatul evaluării unei expresii logice este întotdeauna de tip logic (adevărat sau fals).

d) Operatorul de concatenare
+ (reunește două șiruri de caractere)
Exemplu: ”Trei” + ”zeci” va rezulta ”Treizeci”

e) Operatorul de atribuire
nume  expresie (atribuie unei variabile o valoare sau rezultatul unei expresii)
Exemple:
n  3.1415;
s  a + b;
sir  ”Știință și tehnică - 2020”;

f) Prioritatea operatorilor
Prioritate Operatori
1. parantezele
2. ! (negare)
3. *, /, div, mod
4. + (adunare), - (scădere)
5. + (concatenare)
6. <, >, <=, >=, =, 
7. și (and)
8. sau (or)
9.  (atribuire)