Infracţiuni contra exercitării drepturilor politice şi cetăţeneşti

Sediul materiei îl constituie dispoziţiile art. 100-108 din Legea nr. 373/2004 pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului1; 102-112 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale2 şi art 53 din Legea sindicatelor nr. 54/20033.

Texte incriminatorii
Art. 100 din Legea nr. 373/2004 - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului
exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane
care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Art. 101 - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii
biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 102 - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în
scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un
anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită de un observator intern, pedeapsa
este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.
(4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică,
inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.
Art. 103 - (1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de
două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.

1
Publicată în M.Of. nr. 887 din 29.09.2004.
2
Publicată în M.Of. nr. 271 din 29.03.2004.
3
Publicată în M.Of. nr. 73 din 05.02.2003.

1
 Art. 104 - (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de alegător false ori
a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât
cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la
birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 105 - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei
sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7
ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 106 - (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării,
precum şi transportarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 83 constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 107 - (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului
electoral al secţiei de votare ori transportarea de către o persoană a urnei speciale fără a face
parte din biroul electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 108 - (1) Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii
aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare,
totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri
care duc la alterarea sistemului informaţional naţional.
(3) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Art. 109 - Pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege, acţiunea penală se pune în
mişcare din oficiu.
Art. 110 - Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art.
97 lit. l) şi s) sau a infracţiunilor prevăzute la art. 102 şi 104 ori rezultate din comiterea
acestora se confiscă.
Art. 102 din Legea nr. 67/2004 - (1) Menţionarea în declaraţia de acceptare a
candidaturii a unor date neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la
1 la 5 ani.

2
 (2) Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane
care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 103 - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a
alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a
integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de
zile sau care a produs una dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau a unui organ,
încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori
punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 104 - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii
biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 105 - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul
campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze
o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier,
precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept
de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 106 - (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a
unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice
mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate
nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 107 - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei
sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu
închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(2) Tentativa se pedepseşte.

3
 Art. 108 - (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării,
precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 83 constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 109 - (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului
electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la
5 ani.
(2) Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care transportă urna specială fără a face
parte din biroul electoral al secţiei de votare.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 110 - Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în
legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, se majorează cu
jumătatea maximului special.
Art. 111 - Pentru toate infracţiunile prevăzute în prezenta lege, săvârşite în legătură cu
alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
Art. 112 - Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art.
99 lit. i) şi r) ori a infracţiunilor prevăzute la art. 105 şi 106 sau rezultate din comiterea
acestora se confiscă.
Art. 53 din Legea nr. 54/2003 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare
de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în
scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării
atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a
organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiinţării acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate,
în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute
la alin. (1) lit. c).

Dreptul de vot (sau dreptul de a alege) şi dreptul de a fi ales sunt drepturi fundamentale
cu caracter exclusiv politic, ele asigurând participarea cetăţeanului la conducerea statului, la
actul de guvernare, direct sau prin intermediul reprezentanţilor aleşi în mod liber.
Infracţiunile analizate au menirea de a preveni şi sancţiona, cu forţa dreptului penal,
orice manifestare de natură a stânjeni, încorseta ori obstacula liberul exerciţiu al acestor

4
drepturi fundamentale, pe de o parte, cât şi, pe de altă parte, orice încercare -brutală sau
perfidă - de a influenţa exprimarea neîngrădită a opţiunilor politice, ori de a mistifica
rezultatele alegerilor.
Dreptul de organizare sau asociere sindicală constituie una din dimensiunile unui alt
drept cetăţenesc fundamental - dreptul de asociere.
Activitatea sindicală se desfăşoară în condiţiile legii, iar actul normativ care
reglementează cadrul organizatoric şi funcţional al acestei considerabile forţe sociale este
Legea nr. 54/2003, Legea sindicatelor.
Prin această normă a fost pusă sub protecţie penală libera exercitare a dreptului de
organizare sau asociere sindicală, cât şi libera exercitare a atribuţiilor funcţionale de către
membrii organelor de conducere ale sindicatelor.
Aceste fapte penale nu sunt altceva decât alte infracţiuni de tipuri diferite - lovire,
vătămare corporală, dare şi luare de mită, fals şi uz de fals, şantaj - particularizate (adaptate)
însă la fenomenul electoral.

Obiectul ocrotirii penale

Obiectul juridic generic al infracţiunilor analizate îl constituie relaţiile sociale care
privesc normala desfăşurare a vieţii politice în România. Sunt astfel ocrotite juridic relaţiile
sociale referitoare la unele drepturi fundamentale ale cetăţeanului, şi anume dreptul de a alege
şi de a fi ales, respectiv dreptul de asociere - art. 36, art. 37 şi art. 40, alin. (1) din Constituţie.
În raport cu natura incriminării, obiectul juridic specific este constituit, după caz, şi din
relaţiile sociale care privesc:
- integritatea corporală sau sănătatea;
- corecta formare şi desfăşurare a raporturilor interumane în viaţa politică sau în viaţa
sindicală;
- patrimoniul public sau privat.
Aidoma tuturor faptelor penale îndreptate împotriva unui drept personal al individului,
infracţiunile analizate sunt lipsite, în regulă generală, de obiect material.
Totuşi, la anumite modalităţi normative sau infracţiuni obiectul material este:
- corpul persoanei asupra căreia este purtată acţiunea vătămătoare (în măsura în care
acţiunile de împiedicare şi constrângere se comit prin violenţă);
- documentele asupra cărora se operează falsul, respectiv buletine de vot, documente de
la birourile electorale, cărţi de alegător;
- imobilul în care s-a organizat secţia de votare.

5
 Subiecţii infracţiunii
În regulă generală, subiectul activ nu este circumstanţiat de text, deci el poate fi orice
persoană. Chiar şi acolo unde, aparent, s-a pretins existenţa unei anumite calităţi - „membrii
biroului electoral”, în realitate legiuitorul nu a vrut să circumscrie subiectul activ al
infracţiunii la acest segment - de vreme ce fraza continuă cu sintagma „sau de alte persoane” -
, ci a intenţionat doar să avertizeze asupra răspunderii ce revine reprezentanţilor autorităţilor
publice în ipoteza că prin faptele lor divulgă secretul votului.
Sunt însă şi infracţiuni, ori modalităţi normative ale acestora, la care subiectul activ este
calificat astfel:
- „alegător”, care primeşte bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale
sau care votează fără a avea drept de vot sau votează de mai multe ori în ziua alegerilor sau a
referendumului – art. 102;
- „observator intern”, care corupe alegătorii – art. 102 alin. (2).
Infracţiunile sunt susceptibile de săvârşire în toate formele de participaţie - coautorat,
instigare, complicitate.
Subiectul pasiv principal este statul, manifestările incriminate având aptitudinea de a
periclita normala desfăşurare a relaţiilor sociale de esenţă politică. În aceeaşi măsură însă,
subiect pasiv al majorităţii infracţiunilor este, de regulă, cetăţeanul român - pentru că numai
cetăţeanul român are drept de vot şi dreptul de a fi ales - şi, nu numai atât, ci cetăţeanul român
care îndeplineşte condiţiile prevăzute în art. 36 şi art. 37 din Constituţie şi nu este exclus de la
beneficiul acestor drepturi.3
Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în art. 304 este instituţia publică sau agentul
economic - în incinta cărora s-a organizat secţia de votare -, ce suportă consecinţele atacului
întreprins asupra imobilului.

Latura obiectivă
Elementul material al infracţiunilor analizate se exprimă, în marea majoritate a cazurilor,
printr-o acţiune, materializată în modalităţi variate.
Astfel:
„Împiedicare” a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales – art. 100 alin
(1) din Legea nr. 373/2004.
Acţiunea de „împiedicare” este o acţiune de obstrucţionare, de obstaculare a unui
alegător - în cazul dreptului de a alege - de a se prezenta la secţia de votare în vederea

3
Ioan Muraru, în Constituţia României - comentată şi adnotată, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
Bucureşti, 1992, p. 87 şi 89.

6
exercitării dreptului său, ori de obligare a acestuia de a exprima o altă opţiune politică decât
cea nutrită de el, sau de obstrucţionare ori de obstaculare a unui candidat -în cazul dreptului
de a fi ales - de a depune candidatura, ori de obligare a acestuia de a depune candidatura pe o
altă listă de candidaţi decât aceea pe care intenţiona să fie înscris. Aşadar, prin acţiunea
autorului infracţiunii - realizată cu/prin orice mijloace - se înfrânge voinţa alegătorului sau
candidatului de a exercita unul din drepturile electorale şi se produce, efectiv, rezultatul
prevăzut de text.
Mijloacele puse în funcţiune pentru împiedicarea liberului exerciţiu al drepturilor
electorale sunt dispuse pe o plajă largă, cele mai multe din acestea manifestându-se însă într-o
modalitate dură -pentru asigurarea eficienţei acţiunii - şi, de aceea, ele însele intră, de regulă,
sub incidenţa legii penale: lovirile sau alte violenţe, vătămarea corporală, lipsirea de libertate
în mod ilegal, ameninţarea, şantajul ş.a.
În opinia noastră, săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 100 alin. (1) prin mijloace care
constituie ele însele infracţiuni impune reţinerea şi încadrarea juridică distinctă a fiecărei
fapte, cu aplicarea regulilor privitoare la concursul de infracţiuni.
În varianta asimilată este incriminată înscrierea , cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală
permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă.
„Divulgarea” secretului votului - art. 101 alin. (1) din Legea nr. 373/2004.
Este acţiunea de deconspirare, de dezvăluire, de a face să ajungă la cunoştinţa altor
persoane opţiunea electorală a alegătorului, fără încuviinţarea acestuia.
„Promisiunea, oferirea sau darea” de bani, bunuri ori alte foloase de către o persoană,
respectiv „primirea" de bani, bunuri ori alte foloase de către alegător - art. 102 din Legea nr.
373/2004.
Acţiunile şi conceptele ce le exprimă sunt cele explicate la infracţiunile de dare şi luare
de mită, ceea ce le diferenţiază fiind doar calitatea subiectului corupt ori provocat la corupţie:
alegătorul - în cazul dat -, funcţionarul public sau funcţionarul - în cazul infracţiunilor
prevăzute de art. 254 şi art. 255 C. pen.. Se poate deci afirma că dispoziţiile art. 102
reglementează şi sancţionează o faptă de corupţie, de corupţie electorală, care constă în
cumpărarea conştiinţei alegătorului.
În legătură cu elementul material al acestei infracţiuni este de observat şi reţinut că textul
pretinde doar efectuarea uneia dintre acţiunile numite - „promitere”, „oferire”, „dare”,
„primire” - nu şi producerea rezultatului urmărit. Deci este irelevant pentru realizarea
infracţiunii, dacă în urma tentării sau coruperii alegătorului, acesta a şi întreprins actul în
scopul căruia s-a purtat acţiunea, adică dacă el a votat efectiv sau nu a votat pentru o anumită
listă de candidaţi sau candidat, aşa cum a fost formulată cerinţa corupătorului.

7
 „Votare” fără a avea drept de vot şi „votare” de mai multe ori - art. 103 alin. (1) din
Legea nr. 373/2004.
Acţiunea de votare constă în aplicarea pe buletinul de vot a ştampilei cu menţiunea
„votat”.
În prima variantă prevăzută de text, autorul, lipsit de dreptul de vot şi conştient că nu are
vocaţie electorală, întreprinde acţiunea de votare. În a doua variantă, autorul are drept de vot,
dar repetă acţiunea de votare - încă o dată sau de mai multe ori - la aceeaşi secţie de votare ori
la secţii diferite.
„Tipărire” şi „utilizare” de buletine de vot false – art. 104 din Legea nr. 373/2004.
Infracţiunea prevăzută de art. 104 absoarbe, în conţinutul ei, infracţiunea de uz de fals,
prevăzută de art. 291, dar nu şi pe acelea de fals material în înscrisuri oficiale sau fals
intelectual, prevăzute de art. 288 şi 289 săvârşite asupra unui buletin de vot. În ipoteza că
acţiunile de falsificare a documentelor oficiale sunt opera aceleiaşi persoane care le-a utilizat,
faptele se reţin şi încadrează distinct în dispoziţiile legale, fiind incidente regulile concursului
de infracţiuni.
„Introducerea” (conectarea, pornirea etc.) în uz şi folosirea unui program de calculator
cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de
votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii – art.
108 din Legea nr. 373/2004. În alin. (2) este incriminată introducerea de date, informaţii sau
proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional.
„Falsificare” a documentelor de la birourile electorale - art. 106 alin. (1), teza III din
Legea nr. 67/2004.
Acţiunea şi conceptul de falsificare - în sensul său larg - la care se referă textul sunt cele
examinate la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale şi fals intelectual.
În cazul infracţiunii analizate însă, indiferent dacă acţiunea de falsificare poartă asupra
unui act oficial preexistent, ori actul oficial este întocmit în mod fals, înscrisurile falsificate
sunt exclusiv din cele aflătoare la birourile electorale. Legiuitorul nu a înţeles să precizeze
care anume documente sunt protejate penal împotriva unor acţiuni de falsificare, ci a folosit
expresia generică „documente de la birourile electorale”, pentru a descuraja sau sancţiona,
după caz, orice încercare de mistificare a adevărului conţinut în actele dresate în cadrul
procesului electoral.
„Atacul” asupra localului secţiei de votare - art. 105 din Legea nr. 373/2004.
„Atacul”, în sensul şi finalitatea textului, constituie orice acţiune în forţă îndreptată
împotriva sediului secţiei de votare, indiferent de numărul persoanelor participante, de
împrejurarea că s-au folosit sau nu mijloace mecanice ori arme sau materiale explozive ori

8
radioactive , şi indiferent de rezultatul produs. Ceea ce s-a incriminat a fost doar declanşarea,
pur şi simplu, a unui atac asupra obiectivului protejat de lege.
„Deschiderea” urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării - art. 106 din Legea
nr. 373/2004.
Această acţiune este operaţiunea de desfacere a urnei, astfel încât buletinele de vot să
poată fi extrase din interior. Este irelevantă pentru săvârşirea infracţiunii modalitatea
practicată la desfacerea urnei - oficial sau în ascuns -, ori scopul urmărit, ceea ce s-a
incriminat fiind doar efectuarea acestei operaţiuni înainte de încheierea procedurii de votare.
Împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală - art. 53
din Legea nr. 54/2003.
„Condiţionarea” şi „constrângerea” membrilor în organele de conducere ale sindicatelor.
Condiţionarea. Se înţelege acţiunea de a pretinde membrului unui organ de conducere
sindicală să-şi îndeplinească atribuţiunea funcţională într-un anumit mod, în caz contrar el sau
organul pe care-1 reprezintă urmând a suferi un anumit prejudiciu (de tipul „dacă faci -fac sau
nu fac”, ori invers „dacă nu faci - fac sau nu fac”).
Constrângere. Conceptul face parte din aceeaşi familie cu cel anterior, dar, în deosebire
de primul, la care acţiunea se limita la „a pretinde”, în acest caz este desemnată acţiunea prin
care membrul organului de conducere sindical este silit (obligat, forţat) să facă ori să nu facă
ceva în contra intereselor organizaţiei sau a membrilor acesteia.
Pentru ca acţiunea de constrângere să aibă semnificaţie penală se cer îndeplinite două
cerinţe: a) să fie aptă a produce victimei o stare de temere, indiferent dacă starea s-a produs
ori nu; b) să fie întreprinsă în scopul determinării victimei de a adopta o anumită conduită (se
apropie de infracţiunea de şantaj).
La infracţiunile electorale, urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol
pentru corectitudinea procesului electoral, cât şi pentru starea de normalitate a raporturilor
interumane formate în cadrul acestui proces.
Acestei urmări imediate, principale şi generale, îi sunt subsumate şi alte urmări
(consecinţe) la diferitele ipostaze normative, cum sunt: provocarea de vătămări - morale sau
fizice - unor persoane, distrugeri de bunuri, falsificarea de acte oficiale.
La infracţiunea prevăzută de art. 53 alin. (1) teza II (constrângere), urmarea imediată
constă în afectarea efectivă a exerciţiului dreptului la asociere sindicală, respectiv în limitarea
efectivă a îndeplinirii atribuţiunilor funcţionale de către un lider de sindicat; aceste modalităţi
normative se înscriu în categoria infracţiunilor de rezultat. În cazul modalităţii normative
prevăzute în art. 53 alin. (2), teza I (condiţionarea), urmarea imediată constă în crearea unei

9
stări primejdioase pentru libera exercitare a atribuţiilor ce revin liderului de sindicat; este
asimilată deci infracţiunilor de pericol.
Cu două excepţii, legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmările lor
imediate rezultă ex re.
Astfel, la infracţiunea prevăzută de art. 100 alin. (2) este necesar a se proba raportul de
determinare dintre acţiunea de împiedicare întreprinsă de făptuitor şi rezultatul vătămător
produs, deci legătura de cauzalitate dintre aceşti doi termeni ai laturii obiective.
La infracţiunea prevăzută de art. 53 este necesar a se dovedi că împiedicarea la asociere
sindicală, respectiv la exercitarea nestânjenită a atribuţiilor liderilor sindicali a fost
determinată de acţiunea autorului.

Latura subiectivă
Infracţiunile prevăzute în actele normative citate se săvârşesc, fără excepţie, cu intenţie,
în ambele ei forme - directă sau indirectă. Comiterea oricăreia dintre faptele descrise în aceste
texte din culpă exclude răspunderea penală.
La infracţiunea prevăzută de art. 103 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 forma de vinovăţie
poate fi şi praeterintenţia, iar la infracţiunea prevăzută de art. 102 din Legea nr. 373/2004 şi
de art. 105 din Legea nr. 67/2004 intenţia este calificată, întrucât însumează elementul scop.
Pentru realizarea infracţiunilor din textele analizate nu se cere existenţa unui anumit
mobil şi, cu excepţiile citate, nici a unui scop anume.

Forme. Sancţiuni
Forme. Infracţiunile analizate sunt susceptibile de săvârşire în forma imperfectă a
tentativei care este incriminată. Va exista tentativă în situaţia în care agentul începe
executarea acţiunilor proprii fiecăreia dintre aceste infracţiuni, dar fără să ajungă la atingerea
rezultatului (consecinţei) urmărit sau acceptat.
Infracţiunile prevăzute de art. 102 din Legea nr. 373/2004 şi de art. 105 din Legea
nr.67/2004 - „mita electorală” - nu pot fi săvârşite în forma tentativei, întrucât acţiunile - de
promitere sau oferire, cât şi de acceptare a ofertei sau promisiunii ori de nerespingerea
acestora - sunt asimilate, prin voinţa legiuitorului, formei consumate.
Consumarea oricăreia dintre infracţiunile examinate survine în momentul apariţiei
urmării imediate, adică al producerii consecinţei prevăzute de text.
Sancţiuni. Infracţiunile analizate sunt sancţionate, în raport cu pericolul lor social, cu
pedepse cuprinse între 6 luni la 3 ani închisoare şi 2 la 7 ani închisoare.

10
 Sancţionarea tentativei urmează regula instituită prin art. 21 C. pen., adică pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată redusă la jumătate.

Referate
1. Împiedicarea exercitării drepturilor politice şi cetăţeneşti
2. Divulgarea secretului votului
3. Falsificarea votului
4. Mita electorală
5. Atacul asupra localului secţiei de votare
6. Deschiderea anticipată a urnelor
7. Împiedicarea exercitării drepturilor sindicale

Bibliografie generală
1. Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Drept penal. Partea specială. Noul
Cod penal, Curs universitar, vol. I, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2006, p. 423-429
2. Revista de Drept Penal nr.1/2005, p.70 şi urm.
3. Dreptul nr. 6/2005, p.107 şi urm.
4. Surse documentare pe INTERNET:
Institutul Naţional al Magistraturii - http://www.inm-lex.ro/
Portalul Ministerului Justiţiei (practica judiciară) - http://portal.just.ro/
Baza de date legislativă a Ministerului Justiţiei - http://legislatie.just.ro/
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (incluzând jurisprudenţa Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie) - http://www.scj.ro/adresa.asp

11