Sunteți pe pagina 1din 19

REZIDUURI DE HORMONI IN PRODUSELE

ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA

1
CUPRINS

Introducere
1. Anabolizantii hormonali
2. Antibiotice si agenti de crestere (hormoni)
3. Hormonii de crestere
3.1. Hormonul bovin de crestere
3.2. Factorii de creştere din lapte
3.3. Hormonii din produsele avicole
4. Substante cu actiune asupra schimburilor nutritive
5. Nivele admisibile conform legislatiei UE
6. Prevenirea eventualelor riscuri
Concluzii
Bibliografie

2
Introducere

Hormonii sunt folositi in cresterea animalelor, fiind prezenti in pasarile de curte, dar si
in laptele şi ouale rezultate din animalele la care s-au folosit hormonii de crestere.

Numeroase studii au demonstrat interesul si constientizarea consumatorilor privind


calitatea si siguranta alimentelor consumate. In urma mediatizarii crescute a unor probleme de
siguranta alimentara (BSE, OMG), utilizarea hormonilor de crestere, a reziduurilor de
pesticide, interesul oamenilor pentru alimentatie a crescut. Situatia este, in realitate, mult mai
complicata, deoarece majoritatea consumatorilor nu au cunostinte minime despre siguranta
alimentelor.

Un aspect al problemei a fost totusi neglijat pana acum in discutia privind consecintele
ecologice ale productiei de carne. Cresterea unor specii pentru un randament mai bun, hrana
anormala care le este administrata si conditiile nenaturale in care sunt tinute au ca efect
cresterea imbolnavirilor in randul animalelor. In multe tari este interzisa in prezent
administrarea preventiva a antibioticelor animalelor sanatoase. Aceasta interdictie este
necesara, in conditiile in care antibioticele (precum si alti hormoni) au fost folosite gresit de
fermieri ca stimulente de crestere. Cu toate acestea, administrarea antibioticelor animalelor
bolnave este inca permisa.

Toate medicamentele si hormonii care sunt administrati animalelor (folosite frecvent


in SUA pentru a mari productia de carne si lapte) ajung in final in ecosistem prin carne, oua,
lapte sau excremente. Consecintele acestui proces pe termen lung sunt imposibil de prezis.

Cresterea pe scara larga a animalelor si dorinta de mari profituri, a dus la hranirea


animalelor din ferme cu xenoestrogeni, pentru a deveni mai grase si a retine mai multa apa in
organismul lor. Este o metoda ieftina de a le ingrasa intr-un timp foarte scurt si extrem de
profitabila din acest punct de vedere. Sa nu uitam insa ca toate aceste cantitati de estrogeni
straini patrund, prin ingerarea carnii si a produselor lactate ale animalelor, direct in
organismul uman, provocand cunoscutele efecte secundare ale hiperestrogenismului atat la
copii (pubertate precoce la fetite, aparitia sanilor si feminizare la baieti) cat si la adulti
(adenom de prostata, cancer la san).

3
Cei mai folositi hormoni in scopul biostimularii productiilor animale sunt cei
anabolizanti (ce pot fi inclusi in hrana sau injectati, pentru imbunatatirea productiei de carne)
si cei cu potential de sporire a productiei de lapte (ca BST-ul sau somatocrinina, administrati,
insa, numai parenteral); ca atare, sub aspect furajer, ar interesa numai prima categorie
amintita.

1. Anabolizantii hormonali

Sunt substante cu rol reglator si biostimulator asupra asimilatiei si sintezei proteice in


organimsmul animal, imbunatatind balanta azotata si favorizand formarea si dezvoltarea
musculaturii in conditiile unei valorificari superioare a proteinelor si energiei din hrana;
efectele utilizarii lor difera mai ales in functie de sexul, specia si varsta animalelor.

Dupa originea lor, anabolizantii hormonali pot fi grupati in mai multe categorii:

o naturali / artificiali,
o endogeni / exogeni,
o steroizi / nesteroizi;

Hormonii pot fi clasificati si tinand cont de glanda secretoare, modul de asociere,


activitatea lor.
In ceea ce priveste utilizarea preparatelor hormonale in hrana tineretului taurin destinat
productiei de carne, desi controversata, este relativ extinsa, indeosebi in SUA. Se considera ca
pe aceasta cale, viteza de crestere in greutate si implicit, productia cantitativa de carne, pot fi
marite cu 10-30 %, in conditiile reducerii proportiei de grasime din carcasa.

In prezent, hormonii cei mai folositi in acest scop - deseori impotriva legii - sunt cei
steroidieni (dintre cei clasici, naturali), trembolonul (dintre cei artificiali) si mai nou, beta-
agonistii.
In special datorita posibilei remanente a produselor hormonale in carnea animalelor
(dar si datorita supraproductiei de carne si concurentei acerbe de pe aceasta piata), Uniunea

4
Europeana a hotarat interzicerea utilizarii in alimentatia animalelor a hormonilor naturali sau
sintetici, incepand din anul 1988.

De un interes deosebit se bucura, in prezent, studiul posibilitatilor de utilizare a


hormonilor in cresterea vacilor de lapte. Administrarea acestor hormoni la animale nu se face
pe cale furajera, ci prin injectare subcutanata sau intramusculara si ca atare, acestia nu fac
parte din categoria aditivilor furajeri; cu toate acestea, avand in vedere posibilitatile actuale de
producere cu ajutorul bacteriilor manipulate genetic si importanta zootehnica pe care o pot
avea, am considerat oportuna prezentarea catorva aspecte legate de utilizarea lor.

Administrarea hormonului somatotrop bovin (somatotropina, GH sau BST) sau a


somatocrininei (GRF) se considera ca poate determina o marire cu 10-30 % (circa 1000
l/vaca/lactatie) a productiei cantitative de lapte, in conditiile cresterii valorii nutritive a
laptelui cu 5-15 % .

Hormonul BST este secretat, in mod natural, de catre glanda hipofiza a bovinelor si a
fost izolat pentru prima data in anul 1936, de catre cercetatori rusi. Folosirea in scopul
cresterii productiei de lapte la vaci a inceput in Anglia, in timpul celui de-al doilea razboi
mondial, perioada in care era nevoie de prelevarea a 20 de glande hipofize pentru extragerea
unei singure doze zilnice.

In prezent, prin inginerie genetica, hormonul BST se produce de maniera industriala


cu ajutorul bacteriilor. Practic, se izoleaza din ADN-ul unei celule somatice de la vaca gena
raspunzatoare de producerea hormonului BST, gena ce este decupata cu ajutorul enzimelor de
restrictie, este extrasa din celula initiala si implantata intr-o plasmida bacteriana (E.Coli); ca
urmare, celula bacteriana continand aceasta noua informatie genetica incepe sa produca
hormon BST, odata cu multiplicarea (de miliarde de ori) a bacteriei multiplicându-se si
cantitatea hormonului produs, ce este apoi separat si purificat din cultura respectiva.

2. Antibiotice si agenti de crestere (hormoni)

La hrana animalelor au fost adaugati hormoni pentru ca rata lor de crestere sa fie
accelerata si pentru a mari productia de lapte la vaci. UE a interzis utilizarea hormonilor de

5
crestere in septeluri in anul 1988, totusi acestia sunt folositi in SUA, Canada si Australia.
Acest subiect ramane unul controversat, in special in termenii comertului international cu
carne de vita tratata cu hormoni.

Utilizarea hormonilor de crestere si a antibioticelor in septeluri a constituit o


controversa timp de multi ani. Utilizarea antibioticelor in septeluri fermiere este esentiala in
prevenirea efectelor devastatoare si larg raspandite ale bolilor in turme.
In unele cazuri, antibioticele au fost adaugate furajelor pentru a accelera cresterea. S-a
aratat ca in cantitate mica, reziduuri ale medicamentelor se pot acumula in tesuturile grase,
rinichii sau ficatul animalelor; totusi, acestea nu sunt considerate a avea vreun risc asupra
sanatatii omului.

S-a crezut ca utilizarea antibioticelor in septeluri este una dintre cauzele aparitiei unor
specii de bacterii rezistente la antibiotice, desi cauza cea mai obisnuita este incorecta tratare a
medicamentelor in tratamentul oamenilor. Aceasta, la randul sau, rezulta in aparitia unor boli
la oameni, care nu pot fi tratate cu antibiotice traditionale. In luna martie a anului 2002, UE a
propus ca utilizarea antibioticelor ca agenti de crestere sa fie suspendata din 2006.

3. Hormonii de crestere

Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului de
lapte provenit de la vaci la care s-a folosit somatotropina bovina pentru stimularea productiei
de lapte.

Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994, Food and Drug Administration (FDA) din
SUA a aprobat utilizarea în scopuri zootehnice a hormonului de crestere de la bovine
recombinat (recombinant bovine somatotropin-rbST sau rBGH, de la Biosynthetic Growth
Hormone), care determina cresterea productiei de lapte cu pana la 20 la suta. Acest hormon a
fost obtinut prin inginerie genetică pe Escherichia coli de Monsanto.

S-a dovedit ca rBGH stimuleaza productia hepatica de IGF, care se excreta prin lapte,
concentratia acestuia fiind mai mare de zece ori, comparativ cu cea a vacilor care nu au primit
rBGH. IGF este identic cu cel uman si nu se distruge prin pasteurizare.

6
3.1. Hormonul bovin de crestere

O alta problema majora legata de consumul de lapte o constituie efectele hormonului


bovin de crestere recombinat (rBGH). Corporatia Monsanto a dezvoltat acest hormon bovin
de crestere din bacteriile E. coli. Hormonul de crestere a fost dezvoltat initial cu scopul de a
mari producţia de lapte.

Unele studii demonstreaza ca acest hormon de crestere (rBGH) este cancerigen.


Numeroase studii demonstreaza ca acest hormon prolifereaza (intensifica) dezvoltarea
cancerului. rBGH stimulează functionarea sistemului endocrin, in special tiroida şi
suprarenalele.

Acest lucru influenteaza cresterea, alti factori de dezvoltare şi echilibrul hormonal.


Societatea contemporana se confrunta cu masive dezechilibre hormonale care ne distrug
sanatatea şi economia.

In ultimele decenii, studii de specialitate au evidentiat existenta unor riscuri pentru


consumatorii de lapte si produse lactate de a dezvolta anumite forme de cancer, mai ales in
conditiile utilizarii laptelui de la vaci stimulate prin administrarea de hormoni.

In tarile UE este interzisa, de mai multi ani, folosirea hormonilor pentru stimularea
productiei de lapte si carne, nu numai la bovine, dar si la alte specii.

3.2. Factorii de creştere din lapte

Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului de
lapte provenit de la vaci la care s-a folosit somatotropina bovina pentru stimularea productiei
de lapte.

Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994, Food and Drug Administration (FDA) din
SUA a aprobat utilizarea în scopuri zootehnice a hormonului de crestere de la bovine

7
recombinat (recombinant bovine somatotropin-rbST sau rBGH, de la Biosynthetic Growth
Hormone), care determina cresterea productiei de lapte cu pana la 20 la suta.
Acest hormon a fost obtinut prin inginerie genetică pe Escherichia coli de Monsanto.

Compozitia laptelui este extrem de complexa si de variabila. Laptele contine, pe langa


componentii de baza (proteine, grasimi, glucide, vitamine, substante minerale etc.) si anumiti
componenti, considerati minori sub aspect cantitativ, dar care prezinta efecte biologice
considerabile.

De exemplu, in anumite stari fiziologice ale vacilor, laptele poate contine peste 20 de
substante (hormoni, peptide) cu rol in multiplicarea unor celule, dintre care cele mai
importante sunt: bombesina (implicata în producerea cancerului mamar, de prostata, cerebral,
de pancreas, de colon); gastrin-releasing peptide (risc pentru cancerul pulmonar); insulin-like
growth factor (IGF - cu risc pentru cancer mamar, ovarian, de prostată, de colon, de pancreas,
pulmonar, leucemii); epidermal growth factor (risc pentru cancer mamar, de prostata, de
pancreas); prolactin-releasing peptide (risc pentru cancer mamar, de prostata, tumori
cerebrale si leucemii); growth-hormone-releasing factor (risc pentru cancer mamar, ovarian,
de prostata, tumori cerebrale, osoase, leucemii); triiodothyronine (creste numarul de receptori
pentru estrogeni); progesteronul; substanta P, insulina; beta-endorfine si altele.

Consumul acestui lapte poate avea efecte biologice diferite, in functie de varsta
organismului, de concentratia substantelor cu rol de crestere, de modul de procesare a laptelui,
de cantitatea consumata.

Incepand cu anul 2006, cei mai mari procesatori de lapte si unele supermarketuri din
SUA au decis să comercializeze doar lapte care provine din ferme in care nu se practica
stimularea productiei prin administrarea de hormoni de crestere (lapte rBGH-free).

In Canada, Australia, Noua Zeelanda si Japonia a fost interzisa procesarea laptelui din
fermele în care se foloseşte rBST, ca urmare a cresterii temerilor privind posibila favorizare a
unor forme de cancer la consumatori, dar si pentru ca s-a constatat ca vacile stimulate prin
rBGH prezinta o crestere a numarului de celule somatice in lapte si a frecventei mastitelor,
ceea ce impune un consum sporit de antibiotice pentru tratamente si conduce implicit la
cresterea concentratiei reziduale de antibiotice din lapte.

8
3.3. Hormonii din produsele avicole

Un studiu al Institutului de Cercetări Alimentare a dezvăluit faptul că 90% din ouale


pe care le achizitionam de la magazin sunt periculoase pentru sanatatea noastra.

Daca codul de cifre de pe produsul avicol începe cu cifra 3 înseamna ca sunt oua
provenite de la gaini ce sunt tinute in custi, sunt hranite cu furaje concetrate, si uneori chiar
sedate, afirma cercetatorii. Acele pasari de abia traiesc în captivitate, de aceea ele elimină
hormoni de stres permanent, hormoni care mai apoi sunt transmisi in oua. După ce consumam
aceste oua , hormonii de stres ajung în organismul nostru fiind periculoase pentru sanatate.

Cifrele cu care incepe codul de pe oua pot fi 0,1,2 sau 3. Daca prima cifra este 0,
atunci inseamna ca ouale sunt de cea mai buna calitate, produse ecologice recomandate pentru
consum. Cifra 1 la începutul codului reprezinta faptul ca pasarile care au produs acele oua
sunt crescute in aer iber, in curti. Dacă codul începe cu cifra 2, pasarile respective traiesc in
cotete la nivelul solului, iar cifra 3 înseamna ca gainile au fost inghesuite într-un fel de cotete-
rafturi la inaltime.

Consumul oualelor cu cifra 3 ar trebui evitat in special in alimentatia copiilor,


batranilor, persoanelor sedentare sau a femeilor aflate la menopauza, recomanda specialistii.
Ei spun ca hormonul stresului (cortizolul) este foarte daunator sanatătii.

4. Substante cu actiune asupra schimburilor nutritive

Substantele cu efect anabolic sunt folosite pentru a intensifica conversia hranei, rata de
crestere sau depunerile de tesut muscular, in fermele de productie, de mai multe decenii.
Majoritatea acestor substante anabolice au efecte biochimice similare cu steroizii sexuali
(androgeni, estrogeni, gestageni).

In orice caz, in Uniunea Europeana, utilizarea hormonilor pentru sporirea cresterii la


animale sau pentru ingrasare, este interzisa. Monitorizarea reziduurilor promotorilor de
crestere hormonali, in carne sau lapte, este esentiala pentru punerea in aplicare a acestei

9
interdictii, precum si pentru protectia sanatatii publice fata de efectele daunatoare ale acestor
substanate, care intamplator se mai găsesc in produsele de origine animală.

5. Nivele admisibile conform legislatiei UE

Inca din 1988 Comunitatea Europeana a interzis utilizarea următoarelor substante


hormonale, folosite ca stimulatori de crestere, la animale:

 17-β-estradiol
 testosteron
 progesteron
 zeranol
 acetat de trenbolon
 acetat de melengestrol

Aceasta interdictie trebuia sa se aplice fara discriminare in cadrul Comunitatii


Europene in asa fel incat pentru importurile care proveneau din tarile terte sa se tina cont de la
1 ianuarie 1989. Unele tari terte, printre care Statele Unite si Canada, au contestat interzicerea
utilizarii hormonilor de catre U.E.

5.1. Pentru evitarea conflictelor, doar din anul 1996 a aparut legislatia
definitiva referitoare la substantele interzise si la controlul acestora
(valabila si in zilele noastre), precum:

 Directiva 96⁄22⁄CE – Interzicerea anumitor substante cu efect hormonal (cu exceptia


celor folosite in scop terapeutic sau zootehnic), tireostatice si β-agoniste (prin
abrogarea Directivelor 81⁄602⁄CEE, 88⁄146⁄ CEE si 88⁄299⁄CEE);

 Ulterior a apărut Directiva 2003⁄74⁄CE a Parlamentului si Consiliului European din 22


septembrie 2003, de modificare a Directivei 96⁄22⁄CE), si Directiva 96⁄23⁄CE – Măsuri
de monitorizare a anumitor substante si reziduuri de la animalele in viata sau din
produsele de origine animală;

10
 Regulamentul 2377⁄90 – Stabileste limitele maxime de reziduuri pentru diferite
substante in produsele de origine animală;

 In fine, in Monitorul Oficial, Regulamentul 470⁄2009⁄CE din 6 mai 2009, de stabilire a


procedurilor comunitare in vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substantelor
farmacologic active din alimentele de origine animala, de abrogare a Regulamentului
2377⁄90 si de modificare a Directivei 2001⁄82⁄CE si a Regulamentului 726⁄2004⁄CE;

5.2. Conform legislatiei in vigoare, mai precis in Directiva 96⁄22⁄CE,


substantele anabolizante interzise sunt:

 Stilbenele si derivati de stilbene


 Tireostaticele
 Steroizii
 Lactonele acidului rezorcilic incluzand zeranol
 Beta agonistii
 Compusii inclusi in Anexa IV din Regulamentul 2377⁄90

5.2.1. Stilbenele si derivatii

Pentru prima data au fost sintetizate si folosite in S.U.A. in anul 1938. Fara nicio
indoiala dietilstilbestrolul sau DES este hormonul de sinteza cel mai cunoscut dintre toti.

Datorita progresului stiintific, prin anii 1960 – 1970 s-a aratat ca DES este genotoxic
si cancerigen.

Prima data cand s-au folosit hormonii ca stimulatori de crestere la bovine, s-a realizat
in anul 1947, cand la Universitatea Purdue s-a investigat actiunea dietilstilbestrolului asupra
junincilor. S-a folosit un implant subcutanat de DES.

11
Stimularea cresterii si rata de imbunatatire a utilizarii hranei, precum si mai putine
efecte secundare au fost observate in cazul administrarii per os, atat la bovine cat si la ovine.

In anul 1954 US Food and Drug Administration a aprobat utilizarea DES pe cale
orala, la bovine pentru crestere – finisare. In anul 1957, folosirea implantului cu DES la
bovine a fost interzis in U.S.

Cercetarile ulterioare au determinat chiar o doza optima pentru administrarea orala la


bovine. Incidenta scazută a reziduurilor de DES in ficat a fost asociată cu utilizarea incorecta
a acestuia.
Biochimistul englez Charles Edward Dodds a fost cel care l-a sintetizat. Incepand cu
anul 1946, DES a fost administrat femeilor insarcinate pentru a preveni riscul avortului
spontan. La animale s-a folosit ca accelerator de crestere.

Reziduurile intamplatoare de DES au determinat pe reprezentantii de la US Food and


Drug Administration sa scoata de pe piata, in 1981, produsele pentru administrarea orala la
bovine, iar in anul următor au interzis si implantul cu DES.

Scoaterea de pe piata a produselor pe bază de DES au condus la aparitia altor produse


pentru a stimula cresterea la bovine.

5.2.2. Tireostaticele

Reprezentantii acestei grupe sunt din punct de vedere chimic derivati de tiouree
radicalii: metil-, etil-, dimetil-, propil-, benzil-, feniltiouracil, Tapazol, Carbimazol,
Mercaptobenzimidazol.

Aceste substante actioneaza prin deprimarea functiei de sinteza a hormonilor


tiroidieni. Datorită opririi formarii hormonului si scaderii metabolismului bazal, are loc
umplerea tractului gastrointestinal, retentia apei la nivel tisular si prin urmare animalul va
avea o greutate mai mare.

12
Prin administrarea acestor substante se face de fapt: vanzarea apei la pret de carne.
Calitatea carnii provenita de la animalele tratate cu tireostatice este slaba, iar muschii si
organele contin reziduuri ce reprezintă un risc potential pentru sanatatea omului, datorita
proprietatilor teratogene si carcinogene ale acestor substante.

Utilizarea medicatiei tireostatice, in scopul ingrasarii animalelor a fost interzisa din


1981, in toate statele membre U.E. Deoarece productiile in efectivele de animale au crescut,
folosirea ilegala a promotorilor de crestere ramane o problemă importantă.

Interpretarea probelor suspecte este o chestiune de finete, mai ales in cazul in care
trebuie facuta diferentierea intre probele ce contin tiouracil de origine naturală sau sunt o
consecinta a abuzului intentionat.
Terapeutic, se administreaza la animale in boala Basedow si adenom tireotoxic.

5.2.3. Steroizii

Hormonii steroizi sunt sintetizati la nivelul gonadelor, placentei si in partea corticala a


glandelor suprarenale dintr-un precursor comun, colesterolul.

In urma scindării catenei laterale a colesterolului se formeaza pregnelonul. In functie


de tesutul si complexul enzimatic prezent, pregnelonul poate fi transformat in progesteron sau
testosteron sau poate fi aromatizat formand diferiti estrogeni (estronă sau estradiol).

Hormonii steroizi sunt folositi pentru ingrasarea animalelor, datorită capacitatii lor de
a le creste masa musculara si de a le imbunatati rata de conversie a hranei.

De asemenea, efectele sinergice ale acestora si abilitatea de a reduce retentia azotului


si de a creste continutul de grasime au fost demonstrate in literatura de specialitate. La fel si
corticosteroizii pot fi folositi ilegal pentru ingrasarea animalelor, mai ales datorită efectului
sinergic pe care il au in combinatie cu alti steroizi anabolizanti sau chiar cu beta agonisti.

13
5.2.3.1. Estrogenii

Estrogenii steroizi naturali includ: 17-β–estradiolul, estrona si estriolul.

Influenteaza caracterele sexuale femele, dezvoltarea glandei mamare; ei induc


comportamentul estral la femele si libidoul la masculi. Printre altele, au efecte asupra
metabolismului general, inclusiv asupra distributiei grăsimilor in corp, cresterea oaselor si
sinteza proteica in numeroase tesuturi.

Estrogenii steroizi sintetici includ substante cum ar fi: benzoatul sau valeratul de
estradiol, care in momentul hidrolizei elibereaza molecula de baza. Cresterea potentei
estrogenilor este obtinuta prin introducerea gruparilor etilen in pozitiile C-17 sau formarea
unui eter ciclopentil la C-3. Ultimul compus avand o actiune mai prelungita (de ordinul
săptămanilor). Durata actiunii estrogenilor sintetici este direct proportionala cu lungimea
lantului de carbon.

5.2.3.2. Androgenii

Androgenii naturali care prezintă importanta majora sunt: testosteronul,


dihidrotestosteronul si androsteronul.

La masculi, androgenii stimulează spermatogeneza, cresterea, dezvoltarea si secretia


de fluid de la nivelul testiculelor, aparitia caracterelor secundare mascule, dezvoltarea
musculară.

La femele sunt principalii precursori ai sintezei de estrogeni din foliculi.


Androgenii sintetici sunt reprezentati de catre: nandrolona, metiltestosteronul, 17β-
boldenona, metilboldenona, trenbolona, stanozololul, noretandrolona.

Cresterea potentei androgenilor se realizeaza prin esterificarea la gruparea 17 – OH


unui acid organic. Astfel se obtine o actiune mai prelungită in timp prin eliberarea lenta in

14
circulatie si la fel ca la estrogenii sintetici, durata actiunii este direct proportională cu
lungimea lantului de carbon.

Androgenii favorizeaza retentia sodiului ceea ce va conduce la o retentie de fluide


suficient de mare pentru a conduce si agrava o insuficientă cardiacă. Printre altele, acestia
exacerbeaza hipertrofia prostatei si dezvoltarea tumorală.

5.2.3.3. Progestagenii

Progesteronul este secretat in organismul femelelor, de corpul galben in prima


perioada a gestatiei. In continuare, functia de secretie a acestui hormon este preluata de
corticosuprarenale si de catre placenta.

Rolul sau este de a pregati miometrul pentru procesul de nidatie, pregatirea glandei
mamare pentru viitoarea lactatie, efect antigonadotrop.
Se elimina prin urina sub forma de pregnanolon si pregnadiol.

Produsii de sinteză cei mai importanti sunt: medroxiprogesteron, acetatul de


megestrol, acetatul de clormadinon, acetatul de delmadinon, acetat de melengestrol.

5.2.4. Lactonele acidului rezorcilic

Lactonele acidului rezorciclic sunt agenti anabolizanti folositi la animalele de fermă.


Acestea au fost descoperite cand s-a observat ca porcii hraniti cu porumb mucegait au
avut o rata de crestere mai mare.

In urma izolarii in laborator a speciei de fungi din porumbul mucegait, numerosi


derivati au fost sintetizati..

5.2.4.1. Zearanolul (α-zearalanol)

Este un stimulator de crestere estrogenic non – steroidal. Este produs de reducerea


chimica a zearalenonei cunoscuta si ca toxina produsa de Fusarium spp.

15
Zearanolul a fost folosit pe scara larga ca stimulator de crestere la animalele de renta
pentru a creste rata de masă obsinuta, pentru a imbunatati conversia hranei si pentru a reduce
stress-ul la vaca.

Inca din 1990, luandu-se in considerare proprietatile intrinsece ale hormonilor si


descoperirile stiintifice, folosirea zeranolului si a altor substante hormonale naturale sau
sintetice pentru stimularea cresterii animalelor de ferma, a fost interzisa de catre Uniunea
Europeana .

Zearanolul si metabolitul său primar taleranolul (β-zearalanol) sunt lactonele acidului


rezorciclic, care de asemenea includ: α-zearalenolul, β-zearalenolul, zearalenona si
zearalanona.

5.2.5. Βeta-agonistii

Catecolaminele sunt substante chimice produse de către glandele suprarenale.


Ele formează un grup de compusi denumit beta-agonisti care au efecte hormonale. Ele
sunt activate cand sunt administrate pe cale orala, iar in cazul prductiei de carne, se
administrau, mai ales pentru a provoca schimbari ale compozitiei carnii, ce antrenau pierderea
cantitatii de grasime si cresterea continutului de carne slaba.

Beta-agonistii folositi doar terapeutic, conform legislatiei europene, sunt clenbuterolul


in caz de bronhodilatatie la cai si vitei si in caz de tocoliza la vaci.
Folosirea β-agonistilor pe langa actiunea principala de bronhodilatator si tocolitic,
creste raportul de carne slabă pe grasime si aduc o imbunatatire a eficientei de conversie a
furajelor.

In martie 1996, UE a extins interzicerea folosirii hormonilor ca promotori de crestere


la beta-agonisti (Directiva 96⁄22⁄EC), iar controlul si sanctiunile cu privire la folosirea ilegala
au fost stranse in Directiva 96⁄23⁄EC.

16
5.2.6. Compusii inclusi in Anexa IV din Regulamentul
2377/90

In anexa IV din Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al consiliului Europei din 26 iunie
1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri
de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animala sunt incluse urmatoarele
substante:

• Cloramfenicol,
• Cloroform,
• Clorpromazină,
• Colchicină,
• D
 apsona,
• D
 imetridazol,
• M
 etronidazol.
• N
 itrofurani (incluzand furazolidona)
• Ronidazol

6. Prevenirea eventualelor riscuri

Intrucat normele sanitare veterinare nu prevad efectuarea unor analize pentru


determinarea steroizilor si a substantelor antitiroidiene, se impune completarea legislatiei si
inasprirea controlului de stat preventiv pentru garantarea sanatatii publice.

Pe langa aceste masuri de ordin legislativ si pana la elucidarea sub aspect stiintific a
suspiciunilor privind riscurile derivate din consumul de lapte provenit de la vaci gestante şi
mai ales de la cele stimulate hormonal, ar putea fi luate in considerare urmatoarele
recomandari, de principiu:

17
• consumul de preferinta al laptelui si al produselor lactate degresate, macar partial, deoarece
majoritatea factorilor de crestere sunt liposolubili;

• consumul preferential al produselor lactate fermentate, deoarece fermentarea microbiana are


efect distructiv asupra factorilor de crestere;

• diminuarea ingestiei factorilor de crestere si a substantelor cu efect mutagenic. Aceasta


masura devine si mai importanta in viitor, deoarece in unele tari exista companii interesate de
extinderea folosirii somatotropinei bovine si a altor hormoni in scop zootehnic.

CONCLUZII

Viitorul utilizarii hormonilor - obtinuti prin biotehnologii sau nu - in alimentatia


animala si in zootehnie in general, este dificil de prognozat, existand argumente atât in
favoarea avantajelor permise de utilizarea acestora, cat si in sensul unor rezerve sau chiar
interdictii fata de folosirea lor.

Carnea din crescatorii - o adevarata otrava


In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in toata lumea
"civilizata" este obtinuta in crescatorii intensive
Aceasta doar in teorie, pentru ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare ale
mortii are o toxicitate mult mai mare.
Intr-o asemenea crescatorie, un pui ajunge la maturitate in doar 12 saptamani, in timp
ce unuia care creste liber, ii trebuie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la aceleasi
dimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o zi cat altii in zece? Tinand
animalul intr-un spatiu in care are doar cativa centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cu
nutreturi concentrate pline de vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cu
nemiluita si, mai ales, dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste substante se acumuleaza in
carne, iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii. Aspectul pufos, excesul de
greutate, efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au ca sursa dezechilibrele glandulare si
metabolice produse de carnea de crescatorie.

18
BIBLIOGRAFIE:

1. Cristina, Romeo-Teodor, Introducere in farmacologia si terapia veterinara. Substantele


hormonale, Ed. Solness, Timisoara, 2006.
2. Nastasa, Valentin, Farmacologie veterinara, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2006.
3. Zamfir, Ion, Sistemul legislativ şi instituţional de protecţie a consumatorilor în România,
Ed.Eurografica, Bucureşti, 2001.

www.fda.gov
www.romalimenta.ro
www.rompan.ro

19