Sunteți pe pagina 1din 2

Asist. univ. drd.

Bianca Hanganu

INTRODUCERE ÎN MEDICINA LEGALĂ


Autopsia medico-legală
Hanganu Bianca
Autopsia medico-legală este procedura prin care este examinat un cadavru în vederea
aflării răspunsului la o serie de obiective. Cadrul în care se efectuează autopsia este prevăzut în
codul de procedură penală (art. 185 NCPP- Noul Cod de Procedură Penală): „se dispune de către
organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, în caz de moarte violentă ori când
aceasta este suspectă de a fi violentă sau când nu se cunoaşte cauza morţii ori există o suspiciune
rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracţiune ori în legătură cu
comiterea unei infracţiuni. În cazul în care corpul victimei a fost înhumat, este dispusă exhumarea
pentru examinarea cadavrului prin autopsie.”
Obiective (art. 185 NCPP):
- Identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este
cunoscută;
- Felul morţii
- Cauza medicală a morţii
- Existenţa leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului
vulnerant şi legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice şi deces
- Rezultatele investigaţiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de
la cadavru şi a substanţelor suspecte descoperite
- Urmele biologice găsite pe corpul persoanei decedate
- Data probabilă a morţii
- Orice alte elemente care pot contribui la lămurirea împrejurărilor producerii morţii
Câteva reguli de efectuare a autopsiei medico-legale:
- Se efectuează numai la solicitarea organelor de anchetă care eliberează un document
oficial numit „ordonanţă”.
- Familia şi nicio altă persoană nu se poate opune efectuării autopsiei medico-legale atâta
timp cât există ordonanţa
- Autopsia va fi completă, cu deschiderea tuturor cavităţilor
- Elementele constatate pe parcursul autopsiei (normale, patologice, traumatice etc.) vor
fi înregistrate în scris într-un raport de autopsie, care va fi înaintat instituţiei care a
solicitat autopsia
Examenul extern al cadavrului urmăreşte evidenţierea a patru seturi de semne: semne
particulare, semne de moarte reală, semne de violenţă şi semne de boală şi tratament medical.
Semnele particulare ajută la identificarea cadavrului, iar semnele de moarte reală atestă realitatea
decesului. Semnele de violenţă trebuie consemnate ordonat, respectând o criteriologie specifică,
utilă în stabilirea măsurii în care traumatismul respectiv a avut o influenţă asupra decesului.
Semnele de boală şi tratament medical trebuie evaluate similar, dovedind fie afecţiunile care ar fi
putut avea o legătură cu decesul, fie utilizarea şi corectitudinea aplicării tratamentului
Asist. univ. drd. Bianca Hanganu

corespunzător (ex.: puncţii venoase la locurile de elecţie, icter în ciroza hepatică decompensată
etc.).
Examenul intern al cadavrului urmăreşte deschiderea tuturor cavităţilor (craniană, toracică,
abdominală, pelvină) la fiecare caz, putând fi uneori suplimentată de tehnici speciale pentru cazuri
particulare (ex.: deschiderea coloanei vertebrale în traumatismele acesteia). Se examinează fiecare
ogan în parte, atât in situ cât şi după detaşare, atât în întregime cât şi pe secţiuni. După secţionarea
elementelor ţin în loc organele, fiecare organ se cântăreşte şi se măsoară.
La finalul autopsiei cadavrul va fi îmbălsămat, iar secţiunile vor fi suturate.
După stabilirea cauzei decesului în sala de necropsie se completează certificatul constatator
al decesului.
Bibliografie
1. BG Ioan. Tanatologie medico-legală. Note de curs. Ed. Junimea, 2007
2. Noul Cod de Procedură Penală
3. V Beliş (Ed.). Tratat de Medicină Legală, vol I, ed. Medicală, Bucureşti, 1995

S-ar putea să vă placă și