Adunate

CS
1. CS Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut:

a) Capsula
b) Peptidoglicanul
c) Pilii
d) Antigenul O
e) Flagelii
2. CS Selectați caracteristici pentru micoplasme :

a) Lipsa peretelui celular.
b) Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) Formarea sporilor
d) Lipsa incluziunilor de colesterol
e) Prezenţa peptidoglicanului
3. CS Selectați ce este caracteristic pentru clostridii:

a) Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b) Formarea sporilor care deformează celula
c) Przenţa granulaţiilor de volutină care deformează
d) Sunt acido- alcoolorezistente
e) Sunt gramnegative
4. CS Selectați particularităţile ce caracterizează bacilii :

a) Formează spori care deformează celula
b) Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) Sunt monotrichi
e) Sunt eucariote
5. CS Selectați caracteristici pentru rickettsii :

a) Structură acelulară.
b) Se cultivă pe medii elective
c) Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) Sunt paraziţi strict intracelulari
e) Posedă capsulă
6. CS Selectați ce ce este caracteristic pentru treponeme:

a) Posedă polimorfism pronunţat
b) Posedă flageli peritrichi
c) Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) Posedă 4-8 spire neregulate
e) Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
7. CS Selectați ce este caracteristic pentru treponeme - leptospire? :

a) Posedă formă bacilară
b) Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
8. CS Selectați ce este caracteristic pentru peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi

acidorezistente :
a) Cantitate mare de proteine
b) O cantitate mare de ceruri, lipide şi acizi graşi
c) Cantitate mare de peptidoglican
d) Cantitate mare de polizaharide
e) Toate de mai sus
9. CS Alegeți metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:

a) Gram
b) Ziehl-Neelsen
c) Neisser
d) Loeffler
e) Burii-Hins
10. CS Numiți metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor:

a) Burri-Hins
b) Giemsa
c) Ziehl - Neelsen
d) Gram
e) Loeffler
11. CS Selectați metoda compusa de evidenţiere a granulațiilor de volutina :

a) Gram
b) Burri-Hins
c) Albert
d) Ziehl-Neelsen
e) Giemsa
–Neisser
12. CS Alegeți metoda compusa pentru evidenţierea capsulei:

a) Coloraţia Giemsa
b) Ziehl-Neelsen
c) Neisser
d) Burri-Hins
e) Loeffler
13. CS Selectați metoda de evidențiere a sporiilor :

a) Neisser
b) Burri-Hins
c) Loeffler
d) Aujeszki
e) Morozov
14. CS Selectați metoda de evidențiere a substanţei nucleare :

a) Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) Colorerea preparatului cu fucsină Ziehl
c) Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) Reacţia microchimică Feulgen
e) Microscopia cu contrast de fază
15. CS Selectați elementul permanent de structură al celulei bacteriene:

a) Capsula
b) Flagelii
c) Ribosomii
d) Fimbriile
e) Granulaţiile de volutină
perete celular, membrana citoplasmatica, citoplasma, nucleoid, ribosomi, mezosomi
16. CS Selectați metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în
prelevatul patologic:
a) Microscopia cu fond întunecat
b) Microscopia imunofluorescentă
c) Microscopia cu contrast de fază
d) Microscopia optică cu sistem de imersie
e) Microscopia optică cu obiectiv uscat
17. CS Selectați denumirea taxonomică care se scrie cu litere mici:

a) Clasa
b) Ordinul
c) Familia
d) Genul
e) Specia
18. CS Selectați particularitatea care nu este carateristica pentru specie:

a) Origine comună
b) Adaptate la un habitat anumit
c) Caracterizate prin metabolism similar
d) Elemente genetice plasmidice identice
e) Aparat genetic cromozomial identic
19. CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:

a) Biologică
b) Biofizică
c) Fizică
d) Sintetică
e) Biochimică
20.CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:

a) Biologică
b) Biofizică
c) Chimică
d) Sintetică
e) Biochimică
20. CS Selectați puterea de rezoluţie a microscopului optic:

a) 2,0 mkm
b) 0,2 mkm
c) 0,1 mkm
d) 0,01 mkm
e) 0,001 mkm
21. CS Precizați, care este scopul utilizării uleiului de imersie in microscopia optică:
a) Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
b) Contrastarea obiectului studiat
c) Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat?
d) Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) Refractarea razelor de lumină
22. CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică:
a) Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
23. CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare :

a) Micrococii
b) Diplococii
c) Tetracocii
d) Sarcina
e) Staphylococii
24. CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

a) Micrococcus
b) Diplococcus
c) Tetracoccus
d) Sarcina
e) Staphylococcus
25. CS Numiți cocii care se divid în câteva planuri neregulate:

a) Micrococii
b) Diplococii
c) Tetracocii
d) Sarcinele
e) Staphylococii
26. CS Selectați varianta ce caracterizezază streptococii:

a) Se aranjează în perechi
b) Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) Se aranjează în grămezi neregulate
d) Se divid în câteva planuri
e) Se divid în planuri perpendiculare
27. CS Alegeți particularitatea ce caracterizează stafilococii :

d) Se divid într-un singur plan
28. CS Numiți particularitatea care caracterizează tetracocii:

e) Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
29. CS Precizați denumirea bacteriilor care conţin un fascicul de flageli la un pol:

a) Monotriche
b) Lofotriche
c) Amfitriche
d) Peritriche
e) Politriche
30. CS Precizați denumirea bacteriilor care conțin un fascicul de flageli la ambii poli :
a) Monotriche
b) Lofotriche
c) Amfitriche
d) Peritriche
e) Politriche
31. CS Precizați care grupe de microorganisme posedă flageli externi:

a) Coci
b) Spirochete
c) Rickettsii
d) Mycoplasme
e) Vibrioni
32. CS Precizați care grupe de bacterii posedă flageli externi:

a) Coccus
b) Spirochaeta
c) Rickettsia
d) Mycoplasma
e) Bacterium
33. CS Numiți particularitățile biologice ce caracterizează flagelii bacterieni:

a) Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b) Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) Participă în conjugarea bacteriană
e) Se fixează de celulă prin corpusculii bazali

c) Sunt constituiţi din proteine
d) Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) Sunt fixaţi de ribozomi
35. CS Precizați care sunt particularitățile biologice de bază a capsulei bacteriene:

a) Conţine 90% peptidoglican
b) Conţine 5-20% lipoproteine
c) Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) Participă la sinteza peretelui celular
37 . Selectaț moleculele de ADN extracromozomial :

a) particule Golgi
b) proteine
c) plasmide
d) lizozomi
e) sulfide
38. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:

a) membrana celulara
b) plasmide
c) membrana nucleara
d) perete celular
e) granulații de volutina
aparat golgi
39. Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă:

a) Domeniu,Regn,Tip,Clasa,Ordin,Familie,Gen,Specie
b) Ordin,Familie,Gen,Specie,Domeniu,Regn Tip,Clasa
c)Tip,Clasa,Ordin,Familie,Gen,Specie,Domeniu,Regn
d) Gen,Specie,Regn,Tip,Clasa,Ordin,Domeniu,,Familie
c)Specie,Regn,Domeniu,Clasa,Ordin,Tip,Gen,,Familie
40. Selectați structura semipermeabilă ce efectuiaza transportului intern și extern:

b) peretele celular
c) citoplasma
d) membrana nucleara
e) aparatul nuclear
41. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) Sarcina
b) Bacillus
c) Bacterium
d) Clostridium
e) Borrelia
42. Indicați funcția peretelui cellular:

a) conferă formă celulei
b) asigură proecția celulei
c) antigenitate
d) menține presiunea osmotică
e) toate de mai sus
43. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

a) barieră protectoare față de complement
b) menține presiunea osmotica internă
c) mobilitatea
d) redă forma celulei
e) are rol in conjugare bacteriilor
44. Selectați m/o care poseda flageli externi:

a) treponeme
b) vibrioni
c) spirochete
d) fungi
e) cocci
45. Indicati metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

a) metoda Loeffler
b) metoda Ziehl-Neelsen
c) metoda Burri-Ginss
d) metoda Gram
e) preparatul umed intre lama si lamella
46. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

a) glicogen
b) amidon
c) sulf
d) polimetafosfați
d) Lipide
Metafosfati
47. Selectați proteina specifica flagelilor:
a) cheratina
b) flagelina
c) gelatina
d) ceazeina
e) toate de mai sus
48. Selectati incluziunile citoplasmatice:

a) glicogen
b) granulații de volutină
c) granule de sulf
d) toate de mai sus
e) niciuna de mai sus
49. Alegeți m/o cu conținut major de peptidoglican:

a) bacterii Gram-negative
b) bacterii Gram-positive
c) micoplasme
d) fungi
e) virusuri
50. Indicați structura celulară la care este present peptidoglicanul :

a) membrana celulară
b) glicocalix
c) sporii
d) peretele cellular
e) flagelii
51. Indicați localizarea cromosomul bacterian :

a) nucleolul
b) nucleul
c) nucleoidul
d) nucleotide
e) plasmide
52. Indicați ce este periplasma :

a) spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-negative
b) spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-pozitive
c) partea internă a citoplasmei
d) porțiunea interna a plasmidelor
e) spatiu dintre mezozomii laterali si mediali
53. Selectați m/o spiralat:

a) cocci
b) bacterium
c) bacillus
d) treponema
e) clostridium
54. Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:

a) flagelii
b) sporii
c) plasmidele
d) ribosomii
e) pilii
55. Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) mitocondriile
b) lizosomii
c) aparatul Golgi
d) reticul endiplasmatic
e) peretele celular
56. Bacteriile ce nu poseda flageli nu au capacitatea să se:

a) reproducă
b) miște
c) adere la suprafețe
d) dezvolte(creasca) în agar nutritiv
e) transporte nutrienți
57. Selectați cocii cu aranjare in perechi sau solitari:

a) streptococii
b) staphilococii
c) diplococii
d) tetracocii
e) sarcina
58. Indicati incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:

a) inccluziuni de sulf
b) incluziuni lipidice
c) incluziuni de glicogen
d) incluziuni de volutina
e) incluziuni de Ca
59. Selectati care element de structură nu este prezent la procariote:

a) flagelii
b) capsula
c) ribosomii
d) aparat Golgi
e) mezozomii
60. Selectati culoarea specifica pentru bacteriile Gram- pozitive:

a) violet
b) cafeniu-brun
c) verde
d) roz spre rosu
e) albastru
61. Selectați bacterii la care lipsește peretele cellular și au formă iregulată:

a) chlamydia
b) mycobacteria
c) mycoplasma
d) rickettsia
e) candida
62. Alegeți formle acelulare de m/o:

a) mycoplasma
b) chlamidia
c) rickettsia
d) virusuri
e) fungi
63. Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii:

a) bacterii gram-pozitive
b) bacterii gram-negative
c) bacterii acido-rezistente
d) bacterii mobile
e) cocii
64. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

a) Gram
b) Neisser
c) Aujeszky
d) Loefller
e) Burri-Ginss
65. Indicați locul de amplasare a porinelor:

a) membrana externă a bacteriilor gram-negative
b) peptidoglicanul bacteriilor gram-pozitive
c) spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive
d) aparatul genetic
e) incluziunile
66. Selectati cre din urmatoarele m/o sunt mai inferioare ca virusurile:
a) chlamydia
b) cyanobacteria
d) rickettsia
d) mycoplasma
e) prionii si viroizii
67. Selectați ținta de atac al lizozimului:

a) punți interpeptidice
b) partea glicanică
c) legături terapeptidice
d) acizi teichoici
e) toate de mai sus
68. Selectați ținta de atac a penicilinei:

a) acid N-acetil-muramic
b) N-acetil-glucozamina
c) terapeptid
d) punți iterpeptidice
e) lipidul A
inhiba sinteza peptidoglicani
69. Selectați numele savantului fondator al microscopiei optice:

a) Anton van Leeuwenhoek
b) Hans Jansen
c) Luis Pasteur
d) Robert Hooke
e) Ilia Mecinicov
70. Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) trponeme
b) vibrioni
c) clostridii
d) micoplasme
e) chlamidii
71. Alegeți formele drepte de bacterii:

a) vibrio
b) clostridium
c) spirochete
d) tetracoci
e) micoplasme
72. Indicați compoziția chimică a sporilor:

a) lipide
b) dipicolonat de calciu
c) ceruri
d) protein
e) LPS( lipopolizaharide) )
73. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) tuș de China
b) albastru de metilen
c) HCl
d) fucsină carbolică
e) H2SO4
74. Indicați funcția sporilor:

a) participă in diviziune
b) asigură termorezistența
c) asigură nutriția bacteriei
d) asigură sinteza enzimelor
e) este sediul metabolismului lipidic
perpetuare a speciei
75.Alegeți metoda de fixare a frotiurilor din sputa:

a) în flacara spirtierei
b) amestecul Nikiforov
c) biochimic
d) fizic
e) latemperatura camerei
76. Indicați scopul metodei simple de colorare:

a) evidențiază peretele cellular
b) determină forma bacteriilor
c) determină compoziția chimică a bacteriilor
d) evidențiază sporii bacteriilor
e) evidențiază bacteriile acido-rezistente
77. Selectați primul reactiv utilizat in colorația Ziehl- Neelsen:

a) fucsina apoasă
b) HCl
c) fucsina carbolică
d) albastru de metilen
e) alcool
78. Selectați metoda directă in diagnosticul bolilor infecțioase :
a) metoda biochimica
b) examenul microscopic
c) intradermoreacțiile
d) serodiagnosticul
e) metoda biofizica
79. Selectați metoda indirectă in diagnosticul bolilor infecțioase :

a) serodiagnosticul
b) identificarea ADN sau ARN microbian
c) examenul bacteriologic
d) examenul microscopic
e) examenul biologic
80. Selectați forme celulare procariote de m/o:

a) virusuri
b) viroizi
c) prioni
d) eubacterii
e) fungi
81. Selectați forme polimorfe de bacterii:

a) coci
b) bastonașe
c) clostridii
d) micoplasma
e) spiralate
82. Alegeți elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie :

a) incluziuni de glicogen
b) incluziuni de sulf
c) incluziuni proteice
d) incluziuni de volutină
e) incluziuni lipidice
83. Selectați proprietațile specifice lipidului A:

a)determină efect toxic la bacteriile Gram+
b) determină efect toxic la bacteriile Gram –
c) funcție antigenică
d) favorizează fagocitoza
e) asigură metabolismul proteic
84. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

a) Burri-Ginss
b) Loeffler-TOT
c) Gram
d) Albert
e) Zeihl- Neelsen
85. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

a) microscopia fluorescenta
b) microscopia optică cu imersie
c) microscopia optică cu obiectiv uscat
d) microscopia electronica
e) microscopia cu contrast de fază
86. Alegeți elementul characteristic micetelor:
a) capsula
b) acizii teichoici
c) acizii lipoteichoici
d) flageli
e) membrane nucleară
CM
1. CM Alegeti bacterii cu perete defective:
a) protoplaști
b) sferoplaști
c) spirochete
d) sarcina
e) forme L
2. CM Indicati funcțiile glicocalexului:

a) bariera protectoare
b) aderență la substrat
c) funcție antifagocitară
d) asigură mobilitatea bacteriilor
e) țintă de atac pentru antibiotic-NU STIU
3. Selectați funcțiile flagelilor:

a) funcție antigenică
b) asigură mobilitatea
c) țintă de atac pentru antibiotic
d) participa la diviziune
e) asigură chemotaxisul bacterian-nu stiu
4. Selectați metode indirecte de studiere a flagelilor:

a) insemințare in coloană
b)preparat lamă-lamelă
c) metoda Burri-Ginss
d) metoda Loeffler
e) preparat picatura suspendată
5. Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive:

a) membrane externă
b) peptidoglicanul
c) spațiu periplasmatic
d) membrana citoplasmatica
e) capsula
6. Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

a) membrana citoplasmatica
b) capsula
c) spațiu periplasmatic
d) peptidoglicanul
e) membrane externă
7. Selectați componentele de structură ale sporului:

a) perete sporal
b) membrane citoplasmatică
c) cortexul
d) tunică proteică
e) membrana externă poate exospor
exosporum, adn cromozomial sporal, invelis extern,perete
8. Selectați coloranții și reactivele utilizați in colorația Burri-Ginss:

a) violet de gențiană
b) tuș de China
c) fucsină carbolică
d) fucsină apoasă
e) albastru de metilen
9. Selectați tipurile de laboratoare in dependență de destinația lor:

a) clinico-diagnostice
b) de studii
c) de producere
d) bacteriologice
e) virusologice
10. Indicați compoziția chimică a virusurilor:

a) capsida
b) acizi nucleici
c) glicoproteine?
d) granulații volutină
e) peptidoglycan
11. Indicați compoziția chimică a citoplasmei:

a) proteine
b) lipide
c) apa 80%
d) tionina
e) vitamin
12. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:

a) fucsina apoasă
b) fucsina acidă
c) crizoidină
e) metionina
13. Selectați funcțiile specifice acizilor lipoteichoici:

a) sinteza proteinelor !NU
b) adeziunea la cellule
c) efect toxic slab
d) crează sarcină electrică negativă
e) participă la respirația bacteriei
14. Selectați metode de evidențiere a peretelui cellular:

a) microscopia electronica
b) metoda Neisser
c) plasmoliză
d) plasmoptiză
e) metoda Loeffler
15. Numiți scopurile utilizarii colorației Gram:

a) diagnostic
b) evidențierea granulațiilor de volutină
c) sensibilitatea la antibiotice
d) evidențiera bacteriilor acidorezistente
e) determinarea acizilor nucleici
16. Selectați funcțiile peretelui cellular:

a) determină toxicitatea bacteriilor
b) reprezintă ținta de atc aunor enzyme
c) funcție de receptor
d) asigură mobilitatea bacteriilor
e) funcție antifagocitară-?
17. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:

a)implicare in chemotaxie
b) implicare in sinteza fosfolipidelor
c) sinteza acizilor nucleici
d) asigură rezistența sporită in mediul extern
e) asigură transportul active
18. Enumerați metode directe de evidențiere MCP :

b) plasmoliza
c) plasmoptiza
d) metoda Burri-Ginss
e) Foelgen
19. Enumerați funcțiile specific capsule:

a) împedică desicarea
b) rezervă nutritivă
c) specificitate antigenică(Ag H)
d) transfer de informație genetică
e) Asigură aderarea bacteriei la substrat
20. Selectați tipurile de pili bacterieni :

a) pili comuni (fimbrii)
b) pili conjugative
c) pili parietali
d) pili laterali
e) pili transversali
21. Selectați elemente specifice celulelor procariote :

a) perete cellular
b) aparat Golgi
c) membrana citoplasmatica
d) nucleolul
e) nucleoplasma
22. Selectați elemente specifice celulelor eucariote :

a) ribosomii 80S
b) perete cellular
c) mitocondrii
d) plasmide
e) reticul endoplasmatic
23. Selectați forme sferice de bacterii:

a) sarcine
b) diplococi lanceolați
c) tetracoci
d) clostridii
e) bacilli
24. Sectați metodele microscopice utilizate in microbiologie:

a) microscopia imunofluorescentă
b) microscopia optică cu imersie
c) microscopia optică cu obiectiv uscat
d) microscopia electronică
e) microscopia cu contrast de fază
25. Selectați subunitați de masură utilizate pentru m/o:

a) milimetri(mm)
b) micrometri(mm )
c) nanometri( nm)
d) decimetri (dc)
e) picometri (pm)?NU
26. Selectați elemente de structură specifice virusurilor:

a) capsida
b) capsomere
c) capsula
d) glicocalex
e) peplos
[x] acizi nucleici
[x] supercapsida
[x] nucleocapsida
27. Selectați esența metodei simple de colorare:

a) determină forma bacteriei
b) evidențiază peretele cellular
c) determină aranjarea in frotiu
d) determină proprietațile tinctoriuale ale bacteriilor
e) evidențiază sporii bacteriilor
28. Selectați metode complexe de colorare:

a) Gram
b) Aujeszky
c) Zeihl-Neelsen
d) Loeffler(granulații de volutină)
e) nici una de mai sus
Neisser(granule volutina)
29. Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:

a) nucleocapsida
b) supercapsida
c) capsula
d) perete cellular
e) acizi nucleici
30. Selectați compoziția chimică a supercapsidei :

a) glicoproteine
b) lipide
c) protein transmembranare
d) acizi teichoici
e) proteaze
31. Selectați etapele repplicare virale:

a) adsorbția
b) chemotxia
c) penetrarea
d) decapsidarea
e) biosinteza
32. Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă :

a) inmugurire
b) liza celulei
c) translocare
d) eflux
e) fuziune
33. Selectați elementelede structură ce asigură adeziunea m/o:

a) perete cellular?
b) capsula?
c) fimbrii
d) sporii
e) membrana citoplasmatică
34. Selectați funcțiile pililor:

a) adeziune
b) asigură virulența
c) pastrează informația genetică
d) participă la conjugarea bacteriilor
e) asigură mobilitatea
35. Selectați reactivele utilizate in colorația Albert:

a) fucsina apoasă
b) soliție iodată Gensen
c) HCl
d) colorantul Albert
e) tanină
36. Enumerați metode microscopice de studiere a preparatelor native:

a) microscopia cu contrast de fază
b) microscopia cu fond negru
c) microscopia electronică
d) microscopia optică cu obiectiv uscat
e) microscopia luminiscentă
37. Selectați tipurile de plasmide bacteriene :

a) plasmide tox
b) plasmide col
c) plasmide V
d) plasmide R
e) plasmideHly?
38. Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:

a) acizi nucleici
b) sporul bacterian
c) capsula
d) membrana citoplasmatică
e)ribosomii
39.Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:

a) perete cellular gros
b) in peretele cellular predomină peptidoglicanul
c) sunt Gram positive
d) peretele cellular lipsește
e) sunt Gram negative
40. Selectati compoziția chimica a peretelui cellular:

a) peptidoglycan
b) acizi teichoici
c) sulf
d)asparagine
e) fosfolipide
41. Selectați caracteristicile nucleoidului:

a) se gasește liber in citoplasmă
b) este legat de mezosomii septali
c) este legat de mezosomii laterali
d) contine ADN circular
e) conține ADN dublu catenar
42. Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină:

a) protein-?
b) metafosfați
c) polimetafosfați
d) acizi teichoici
e) lipidul A
43. Selectați particularitațile biologice specifice micetelor:

a) sunt microorganisme procariote
b) sunt microorganisme eucariote
c) sunt formate din miceliu de substrat și aerian
d) hifele septate și neseptate
e) se inmulțesc prin diviziune directa
44. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

a) nucleu diferențiat
b) mitocondrii
c) microcapsulă
d) complex Golgi
e) endoflageli
45. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:

a) înmugurire
b) sporulare
c) germinare
d) biosinteza
e) transducție
46. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

a) miceliu neseptat
b) prezența sporangiilor
c) endospori
d) exospor
e) miceliu septat
47. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

a) miceliu septat
b) exospori
c) conidiospor unicellular
d) miceliu neseptat
e)pili conjugativi
48.Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

a) miceliu pluricelular
b) conidioforul ramificat
c) formează sterigme
d) formeză microcapsule
e) prezența endosporilor
49. Alegeți etape specifice ciclului de reproducere a chlamidiilor:

a) corpi elementari
b) corpi reticulari
c) forme intermediare
d) protoplaști
e) reticuli endoplasmatici
50.Indicați metode evidențiere a chlamidiilor:

a) imunofluorescența
b) Romanovski- Giemsa
c) colorație simplă
d)colorația Zdroddovski
e) metoda Neisser
52. CM Numiți condițiile care asigură rezistența înaltă a sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului
a) Conţinut sporit de lipoproteine
b) Conţinut sporit de săruri de Ca
c) Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) Prezenţa polimetafosfaţilor
e) Lipsa apei libere
53. CM Numiți reactivele care se utilizează în coloraţia Gram:

a) Violet de gentiană
b) Acidul clorhidric de 0,5%
c) Fucsină fenicată
d) Fucsină apoasă
e) Soluţia Lugol
54. CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Gram:

a) Albastru de metilen
b) Vezuvina
c) Fucsina Pfeiffer
d) Soluţia Lugol
e) Alcool cu iod
55. CM Selectați reactivele care se utilizează în coloraţia Ziehl-Neelsen:
a) Fucsina Pfeiffer
b) Fucsină fenicată
c) Acid clorhidric de 0,5%
d) Acid sulfuric 5%
e) Albastru de metilen

a) Fucsină fenicată
b) Violet de genţiană
c) Albastru de metilen
d) Acid sulfuric de 5%
e) Acid clorhidric de 0,5%
57. CM Alegeți reactivele care se utilizează în coloraţia Aujeszky:

a) Fucsina Ziehl
b) Fucsina Pfeiffer
d) Acid sulfuric de 5%
58. CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Burri-Hins:

a) Acid sulfuric de 5%
b) Fucsină apoasă
c) Tuş de China
d) Fucsină fenicată
59. CM Selectați grupele în care se împart bacteriile în dependență de dispoziţia flagelilor:

a) Monotriche
b) Amfitriche
c) Lofotriche
d) Peritriche
e) Politriche
60. CM Numiți metodele de colorare prin care se studiază caracterele tinctoriale ale bacteriilor:
a) Cu fucsină apoasă
b) Cu albastru de metilen
c) Prin metoda Gram
d) Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) Metoda Burri
61. CM Precizați modul de situare a sporilor la bacterii:

a) Bipolar
b) Terminal
c) Subterminal
d) Central
e) Lateral
62. CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa membranei citoplasmatice:
a) Proteine
b) Glucide în cantităţi mari
c) Fosfolipide
d) Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) Oxidoreductaze
63. CM Selectați modul de aranjare a formelor sferice de bacterii în frotiu:
a) În perechi
b) În lanţuri
c) În formă de brăduţ inversat
d) În formă icosaedrică
e) În ciorchine
64. CM Numiți funcții realizate de capsula bacteriană:

a) Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
b) Este sediul oxidoreductazelor
c) Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) Participă activ în sporogeneză
e) Este un factor antifagocitar
[x] rezervă nutritivă
[x] împedică desicarea bacteriei
65. CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa chimică a capsulei:
a) Flagelina
b) Peptidoglicanul
c) Polizaharide
d) Fosfolipide
e) Polipeptide
66. CM Precizați variantele formelor filamentoase caracteristice spirochetelor:

a) Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
b) Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) Forme filamentoase aspiralate
67. CM Alegeți metodele de studiere a mobilității bacteriilor:

a) În microscopul cu fond negru
b) În microscopul cu contrast de fază
c) În microscopul electronic
d) În microscopul luminiscent
e) În coloană de geloză semilichidă
68. CM Selectați care component chimic predomină în structura peretelui celular al bacteriilor gram-
pozitive:
a) Peptidoglicanul
b) Lipoproteine
c) Lipopolizaharide
d) Acizi teichoici
e) Sulfolipide
69. CM Numiți elementele de structură utilizate pentru identificarea bacteriilor:

a) Fimbriilor
b) Capsulei
c) Pililor sexuali
d) Flagelilor
e) Granulaţiilor de volutină
70. CM Numiți metodele de fixarea a frotiurilor:

a) Biologică
b) Biofizică
c) Fizică
d) Chimică
e) Biochimică
71. CM Numiți categoriile taxonomice utilizate pentru denumirea speciei de bacterii:

a) Specia
b) Genul
c) Familia
d) Ordinul
e) Clasa
72. CM Numiți categoriile taxonomice care se scriu cu litere majuscule:

a) Clasa
b) Ordinul
c) Familia
d) Genul
e) Specia
73. CM Selectați care particularități caracterizează reprezentanții speciei bacteriene ca o totalitate de

indivizi care posedă
a) Origine comună
c) Aparat genetic cromozomial identic
e) Metabolism similar
74. CM Selectați cocii care se divid într-un singur:

a) Micrococcus
b) Diploccus
c) Tetracoccus
d) Streptococcus
e) Sarcina
75. CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri :

a) Micrococcus
b) Diplococcus
c) Tetracoccus
d) Staphylococcus
e) Sarcina
76. CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:

a) Micrococcus
b) Diploccus
c) Tetracoccus
d) Staphylococcus
e) Sarcina
77. CM Selectați particularitățile caracteristice streptococilor:

a) Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b) Se divid într-un singur plan
c) Se divid în câteva planuri
d) Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) Se aranjează în grămezi
78. CM Selectați particularitățile caracteristice stafilococilor:
e) Se aranjează în grămezi neregulate
79. CM Selectați bacteriile care se referă către formele alungite de microorganisme:

a) Bacterium
b) Mycoplasma
c) Bacillus
d) Rickettsia
f) Clostridium
Streptobacteriile, clostridiile
80. CM Selectați coloranții utilizați pentru colorarea bacteriilor:

a) Hematoxilina
b) Albastru de metilen
c) Fucsina
d) Tionina
e) Violetul de genţiană
81. CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele eucariote:

a) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b) Au membrană nucleară
c) Conţin mezosomi
d) Conţin reticul endoplasmatic
e) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
82. CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele procariote:

c) Conţin mezosomi
83. CM Selectați categoriile taxonomice care denumesc speciile bacteriene:

a) Schizomycetes
b) Micrococcaceae
c) Staphylococcus aureus
d) Bacillus
e) Bacillus anthracis
84. CM Selectați grupul de bacterii care posedă mobilitate:

a) Coccus
b) Bacterium
c) Rickettsia
d) Vibrio
e) Spirillum
85. CM Selectați particularitățile care caracterizează plasmidele bacteriene:

a) Prezintă elemente genetice cromozomiale
b) Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) Sunt independente de cromozomul bacterian
d) Poartă un caracter de specie
e) Poartă un caracter de tulpină
86. CM Selectați particularitățile care caracterizează nucleoidul bacterian:

a) Este înconjurat de membrană nucleară
b) Este legat de mezosomii laterali
c) Este legat de mezosomii septali
d) Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
87. CM Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni:

a) Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
b) Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) Conţin subunităţi lipopolizaharidice

a) Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
b) Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) Pilii sexuali au o structură tubulară
d) Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) Conţin proteină de tip "flagelină"
89. CM Selectați compușii chimici din care este constituită membrana citoplasmatică:
a) Acizi nucleici
b) Fosfolipide
c) Steroli
d) Proteine
e) Porine
90. CM Numiți functiile biologice realizate de membrana citoplasmatică:

a) Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) Menţine forma stabilă a celulei
d) Prezintă o barieră osmotică
e) Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
91. CM Selectați compușii chimici ce se conțin în peretele celular al bacteriilor grampozitive:

a) Lipopolizaharide
b) Membrana externă
c) Acizi teihoici
d) Acizi lipoteichoici
e) Peptidoglican
92. CM Numiți modul de arangare a sporului оn celula bacteriană:

a) Terminală
b) Bipolară
c) Subterminală
d) Centrală
e) Haotică
93. CM Numiți elementele de structura a virusurilor:

a) Capsomeri
b) Capsid
c) Supercapsidă
d) Endospori
e) Exospori
94. CM Numiți stadiile de reproducere al chlamidiilor:

a) Corpi elimentari
b) Protoplaşti
c) Corpi reticulari
d) Reticuli endoplasmatici
e) Forme intermediare
95. CM Selectați particularitățile nucleoidului bacterian:

a) Conţine un set haploid de cromozomi
b) Conţine un set diploid de cromozomi
c) Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) Este constituit dintr-un singur cromozom
e) Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
Indicaţi afirmaţiile corecte:

a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot

a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:

a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:

a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi
e) [x] este nefluctuantă
Indicaţi formele alungite de bacterii:

a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:

a) [x] biovarianta
b) [x] patovarianta
c) [x] fagovarianta
d) [ ] genovarianta
e) [x] serovarianta
Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:

a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină

a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice

a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:

b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:

a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
Enumerați metodele directe d evidențiere a membranei citoplasmatice:

a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
28. CS Profagul reprezintă:

a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent
b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
Coloranti bazici- violet de gentian sau metil, fucsina bazica, albastru de metilen, vezuvina, chrizoidina.
1.Coloratia simpla cu albastru de metilen- albastru de metilen (germeniintracelulari/incapsulati)
1.Gram. Coloratia diferentiala Gram+violet/Gram- rosu

-solutie de cristal violet(violet de gentian)
-lugol (iodul serveste ca mordant)
-alcool cu acetone-deoclorare
-fuxina fenicata diluata (sau safarina)(fucsina apoasa)
2. Ziehl-Neelsen (alcool-acido-rezistete)(rosii pe fon albastru)(se mai pot colora cu auramina sau auramina-
rhodamina)
-fuxina fenicata Ziehl
-decolorare cu acid azotic sau sulfuric (acid-alcool)
- recolorare cu albastru de metilen
3.Giemsa
-fixare cu alcool metilic sau alcool-eter
-solutie Giemsa
1. Capsula – albastru de metilen (necolorata)
Burry Hinss (metoda negative)(capsula ca halou incolor pe fonnegru, citoplasma bacteri in rosu)
-tus de China
-fixare alcool sau clorura de mercur
-fuxina Pfeiffer (fuxina apoasa)
Coloratia Romanovski-Giemsa (coloratie pozitiva a capsule)(capsula se coloreaza roz)
(Capsula adevarata-vizibim microscop optic, microcapsule- detectibilala microscop electronic, capsula flezibila
(glicocalex)- nu se evidentiaza microscopic)
2.Granule de volutina- Neisser
-albastru dupa Neisser

-Lugol
-Recolorare cu solutie de hrizoidina sau vizuvin
Metoda Loffer
Metoda Albert
3.Spori- Aujeszky
-solutie acid clorhidric
-fucsina Zeihl
-decolorare acid clorhidric sau acid sulfuric
-recolorare albastru de metilen Loeffer
4.Perete celular- Gram, Ziehl-Neelsen
5.Membrana citoplasmatica
Plasmoliza sau plasmoptiza
Microscopia electronica
6.Citoplasma-orice metoda de colorare
7.Nucleoidul bacterian
Microscopiaelectronica
Colorare Feulgen (hcl, aldehida, react Shiff…culoare rosie)
8.Flageli
Metoda directa-microscopia electronica, coloratia Loeffer(mordascina cu tanina, saruri de aluminiu,fe,apoi colorare
cu fuxina sau albastru de metilen)
Metoda indirecta- preparate native (picatura suspendata sau intre lama si lamella)(microscopia cu contrast de faza
sau pe fond negru), insamintarea culturii pe medii solide, cresterea culturii in val pe suprafata mediului solid)
9.Fimbrii/pili-microscopia electronica
Totalizarea Nr. 2 la compartimentul
“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele”
I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
Autotrofe
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon
heterotrofe
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
Saprofite -Metatrofe
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
Parazite-paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
Prototrofe
6. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
Catalizează reacțiile chimice din celula bacteriana
7. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Diferențial diagnostice
8. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
Hidrogen sulfurat
9. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
Indol
10. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
Amoniac
11. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
Hidrolaze
12. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
Transferaze
13. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
Oxidoreductaze
14. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
Izomeraze
15. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
Sulful
Carbonul
Azotul
18. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
Glucidele
19. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
Autotrofe
20. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
Auxotrofe
21. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
Chimioheterotrofe
22. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
Chimioautotrofe
23. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe:
CO2 –Alcool etilic sau butiric
24. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
Prototrofe
25. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa
de H:
Chemoorganotrofe
26. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
Saprofite
27. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
Sporulate
28. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
Dezinfectie
29. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme:
Asepsie
30. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
+20-+40
31. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:
0-+30
32. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
+45-+60
33. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
Alcool etilic de 70* pentru prelucrarea tegumentelor
34. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
Liofilizare
35. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la
– 700C:
Congelare
36. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
Pasteurizare
37. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
Tindalizare
38. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
Sterilizare
39. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
Dezinfecție
40. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
Cloramina
41. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
Sterilizare cu căldură uscată
42. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
Cu vapori fluenți
43. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
30-60 sec
44. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
60 min la 180C
45. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
Obiecte din sticlă
Pulberi
Uleiuri
48. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
Acin benzoic
49. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
Bacterii sporulate
50. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
120C ,15-20 min
51. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
56-58C,30 min,5-6 zile
52. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
Anabioză
53. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este
prelungită:
Exponențială
54. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
Numărul bacteriilor inoculate ramine stationar
55. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:
Numarul bacteriilor cresste in progresie geometrica
56. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
Concentrația de bacterii este stabilă
57. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
Progresiv crește viteza de pieire a bacteriilor
58. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
Oxigenul
59. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
Bioxidul de carbon
60. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
Oxigen
61. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
Bioxid de carbon
62. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacteri
Specia
63. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
Zaharoza
64. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
7,2-7,6
65. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
Klauberg
66. Selectaţi mediile de cultură elective:
Geloză-sînge
67. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
Kitt-Tarozzi
68. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice :
Hiss
69. Selectaţi mediile de cultură de transport:
Sol.Fosfat tampon
70. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
Fenilalanina-Arginina
71. Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
5-10%- CO2
72. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
Îmbogățire
73. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
Izolarea anaerobilor
74. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
Prelucrarea termică la 80C-20 min
75. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice :
Gelatină peptonată în coloană
76. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii
Acetat de plumb imbibat in banda de hirtie
77. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
Mediul Hiss
78. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
CO2
79. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
H2S
80. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
Nitrații
81. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
Determinarea activității peptolitice
82. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
Diluțiilor succesive în geloză
83. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
Antagonism
84. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
Septicemii
85. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Sulbactam
86. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Acid Clavulamic
87. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
Inhibă sinteza proteinelor
88. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
8:32
II Complement multiplu
1. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

Poseda 2 centre active
Au specificitate de substrat
Activitatea lor poate fi reglata
2. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:

Metabolitii formati
Raportul substrat-enzima
3. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:

Locul de actiune in raport cu celula
Conditiile de sinteza
Modul de actiune
Natura substratelor degradate
4. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:

Sulfatii
Nitratii
Elementul S
5. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Aerobe
Anaerobe
Carboxilice
Facultativ anaerobe
6. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:

Fotolitotrofe
Fotoorganotrofe
Chemolitotrofe
7. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:

Glucide
Alcooli poliatomari
Proteine
8. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
De metabolism
De patogenitate
9. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
Albastru de metilen
Rezozarina
Trifeniltetrasoliumchlorid
10. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:

Difuzie simpla
Difuzie facilitara
Transport activ
Translocare
11. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
Empirice
Artificiale
Sintetice
12. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
Lichide
Semilichide
Solide
13. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

Sa fie sterile
Sa posede un anumit redox potential
Sa fie nutritive
14. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

Sa fie izotonice
Sa posede o anumita viscozitate
Sa posede un anumit grad de umeditate
15. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:

Microelemente
Saruri minerale
Hidrocarburi
Factori de crestere
16. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
Simple
Compuse
17. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Elective
Diferential-diagnostice
De imbogatire
18. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:

Peptona 1%
Natriu clor 0.5%
Extras apos din carne - restul
19. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
Peptona 1%
Natriu clor 0.5%
Agar- agar 2.5%
20. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice :
Levine
Endo
Ploskirev
21. Selectaţi mediile de cultură elective:

Bulionul glucozat
Bulionul biliat
Serul coagulat
Geloza- sange
22. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Muller
Kauffman
Kitt – Tarozzi
23. Selectaţi mediile de cultură de transport:

Solutie fosfat- tampon
Solutie clorir de sodiu 3%
24. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:

Lactoza
Fucsina
Geloza
25. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
Lactoza
Albastru de metilen
Geloza
26. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

Glucoza
Lactoza
Manitol
27. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

Manitol
Zaharoza
Maltoza
28. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:

Glucoza
Lactoza
Sulfat de Fe
29. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:

Glucoza
Lactoza
Sulfat de Fe
30. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
Glucoza
Lactoza
Zaharoza
Uree
31. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
Hidrogenul sulforat
Indolul
Amoniacul
32. Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:

Sunt culturi de microorganisme de aceeasi specie
Sunt culturi de microorganisme de aceeasi specie izolate din diferite surse
Sunt culturi microbiene de aceeasi specie izolate din aceesai sursa in diferite intervale de timp
33. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:

O colonie de bacterii
O cultura de bacterii obtinuta dintr-o singura celula
O tulpina de bacterii
34. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
Acizii grasi
Sapunurile
Detergentii
35. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
Verde de briliant
Albastru de metilen
Rivanolul
36. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
Cloramina
Peroxid de hidrogen
Tinctura de iod
37. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor

obiecte:
Gazoasa- incintelor
Gazoasa- lengerie de pat
38. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
Alcoolii
Acizii
Saruri ale metalelor grele
39. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:

Sputa
Fecale
40. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :
Sputei
Fecalelor
Veselei contaminate
41. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

Sporulate
Saprofite
Microorganisme din mediul extern
42. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:

Deshidratarea celulelor
Cresterea concentratiei in citoplasma
43. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:

Fenilul si derivatii lui
Clorura de var
Cloramina
44. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:

100 0 C
110 0 C
120 0 C
1340 C
45. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
Fractionata cu vapori fluenti
Prin filtre bacterieen
Tydalizare
46. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:

110 0 C – 10 minute
100 0 C fractionat
Filtrare
47. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:

Dereglarea bacteriei osmotice
Coagularea proteinelor
Deteriorarea ribosomilor celulare
48. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:

Filtrarea prin filtrele de nitroceluloza
Utilizarea filtrelor de asbest
49. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

Pulberii
Obiectele din sticla
Uleiurile
50. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
Recipientele si instrumentele destinate izolarii ciulturii pure de microorganisme
Mediile de cultura
Instrumentariul care vine in contact cu mucoasele ( edoscoape, sonde)
51. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:

Instrumentele care penetreaza invelisurile organismului si patrund in tesuturi
Medicamentele se injectteaza sau se perfuzeaza
Instrumentarul care vine in contact cu mucoasele
52. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:

Este rapida si cu eficienta absoluta
Se foloseste pentru obiecte care nu se degradeaza
Este indicata pentru ansa bacteriologica
53. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă

îndelungată de timp:
Congelarea la -196 0 C
Liofilizare
54. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:

Sporii bacterieni
Acidul benzoic
55. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
61 – 65 0 C – 30 min.
71- 75 0 C – 30 – 45 secunde
85 – 90 0 C – 10 – 15sec cu racire brusca
56. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:

Prelevatele se recolteza din focarele afectate
Materialul se preleva pana la administrarea abtibioticelor
Prelevatele de urgenta se transporta in laborator
57. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:

Studierea caracterelor morfologice si tinctoriale
Determinarea activitatilor biochimice
Determinarea structurii antigenice
58. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

Mecanica
Fizica
Chimica
Biologica
59. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
Zeissler
Weinberg
60. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
Studierea caracterelor de cultura
Insamantarea pe placa de geloza
61. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Studierea caracterelor morfo- tinctoriale
Insamantarea pe geloza inclinata
62. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Determinarea activitatii biochimice
Studierea caracterelor de cutura
Antibioticograma
Studierea caracterelor morfo – tinctoriale
63. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:

Insamantarea uin mediul Kitt- Tarozzi
64. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
Insamantarea in mediul Zeissler
65. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
Insamantarea in mediul kitt- Tarozzi
66. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
Determinarea activitatii biochimice
Identificarea exotoxinelor bacteriene
67. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
Amoniac
Indol
Hidrogen sulfurat
68. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:

Sunt transparente sau semitransparente
Suprafata este umeda si lucioasa
69. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:

Marginile sunt neregulate
Au structura neomogena

Suprafata este mata si uscata
Marginile sunt neregulate
Au structura neomogena
71. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:

Au o forma de cupola
Sunt transparente sau semitransparente
Usor se detaseaza de la mediu

Sunt plate
Reainsamantarea in mediu lichid formeaza sediment granular
Au structura granulara
73. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
Testul iodometric
Testul acidimetric
74. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
Beta – lactamice
Cefalosporinele
75. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
Polimixine
Poliene
76. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Tetracicline
Aminoglicozide
Macrolide
77. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
Chinolone
Rifampicina
78. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
Dilutiilor succesive in mediul lichid
Dilutiile succesive pe mediile solide
Dufuzimetrica
79. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:

Cresterea persistenta a proteinei C reactive
Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor
Depistarea agentului cauzal in prelevate
80. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
Administrarea antibioticelor toxice
Pacientii cu deficiente metabolice
Testarea unui antibiotic nou
81. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:

Toxice
Disbioze
Majorarea fondului plasmadic de rezistenta
82. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
Sinteza componentelor peretelui celular
Functia membranei citoplasmatice
Sinteza proteinelor
Transcriptia si sinteza acizilor nucleici
83. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
Candidelor
Micetelor patogene
84. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
Pana la stabilirea antibioticogramei
In unele infectii mixte
Pentru a obtine efecte sinergice
85. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
≥ 4-8
≥16-32
≥64
86. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
2:16
4:32
87. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
4:16
8:32
88. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
Septicemii
Insuficienta renala
Endocardite
1
TESTE PENTRU TOTALIZAREA nr. 3 e) Este eliberat de mastocite
anul de studii 2016-2017
6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare
COMPLEMENT SIMPLU atacă bacteria:
a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
1. Selectați factorul care NU are funcție de barieră b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
antimicrobiană: c) Prin fagocitoză
a) Tegumentul d) Prin secreția complementului
b) Mucusul e) Prin secreția interferonilor
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară 7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe
e) Microflora intestinală anticorpii fixatori de complement:
a) C1q
2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului: b) C1s
a) C3b c) C3b
b) C3bBb d) C5a
c) Factorul B e) C9
d) Factorul H
e) Factorul D 8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:
a) Glicolipide
3. Indicați complexul de atac membranar: b) Citokine
a) Factorul B c) Enzime
b) Colicinele d) Hormoni
c) C3b3b,Bb e) Anticorpi
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina 9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale
alternativă:
4. Precizați rolul fracției C3b a complementului: a) C2
a) Este un chemotactic b) C4
b) Este o anafilatoxină c) C4b
c) Opsonizează bacteria d) C5a
d) Distruge celula bacteriană e) C3
e) Este o formă inactivă a fracției C3
10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser
5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim: anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
a) Este o structură citoplasmatică a) 10 min
b) Activează complementul b) 1 oră
c) Este o enzimă proteolitică c) 5-7 zile
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican d) 3-4 săptămâni
2
e) Doar după un contact repetat cu antigenul d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
11. Plasmocitele secretă:
a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de 16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:
pe suprafața limfocitului B activat a) Macrofagele
b) Anticorpi cu două specificități b) Limfocitele T
c) Anticorpi cu diferite specificități c) Plasmocitele
d) Citokine d) Eozinofilele
e) Lizozim e) Celulele NK
12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene 17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:
proprii: a) Memoria imunologică
a) Toleranță b) Efectul multivalent al măduvei osoase
b) Anergie c) Activarea complementului
c) Memorie d) Degranularea mastocitelor
d) Imunitate naturală e) Selecția clonală a limfocitelor
e) Hipersensibilitate
18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:
13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra a) Anticorpii
agenților infecțioși: b) Limfocitele Tc
a) Autoanticorpi c) C3b
b) Opsonine d) C1q
c) Toxoizi e) Complexul de atac membranar
d) Killeri naturali
e) Nespecifici 19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:
a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
14. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
din macrofage sunt distruși mai eficient: c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
a) Anticorpi d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
b) Kinine e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
c) Properdină
d) Interferon gamma 20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
e) Anafilatoxine a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun c) Este responsabil de legarea antigenului
secundar: d) Este constituit doar din lanțuri grele
a) Determină protecție contra diferitor antigene e) Lipsesc punțile disulfidice
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
3
21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul a) Un monomer de Ig
mucoaselor (sIgA): b) Un tetramer
a) Nu are catena de legătură J c) Un homodimer
b) Nu are component secretor d) Un heterodimer
c) Este un dimer e) O moleculă monocatenară
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară 27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule
MHC de clasa II:
22. Selectați caracterul specific pentru IgM: a) Toate celulele macroorganismului
a) Posedă afinitate înaltă b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
b) Este un tetramer c) Doar celulele activate de interferon
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
d) Nu activează complementul e) Celulele infectate cu virus
e) Are până la 10 centre active (paratopi)
28. Selectați afirmația corectă despre legătura dintre un antigen și
23. Selectați caracterul specific pentru IgD: un anticorp:
a) Este un pentamer a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața c) Implică legături covalente
limfocitelor B d) Este optimizată de complementaritatea spațială a
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor epitopului și paratopului
e) Se conține în lapte e) Nu este afectată de nivelul pH-ului
24. Selectați caracterul specific pentru IgE: 29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la
a) Este abundență în salivă interacțiunea dintre antigen și anticorp:
b) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc a) Doar forțe electrostatice
c) Nu se leagă de macrofage b) Doar forțe Van der Waals
d) Activează complementul c) Doar forțe hidrofobice
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate
25. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe
suprafața unui limfocit B: 30. Selectați afirmația corectă despre epitop:
a) IgA a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia
b) sIgA interacționează cu anticorpul
c) IgE b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia
d) IgG interacționează cu antigenul
e) IgM c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru
recunoașterea sa
26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR: d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
4
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului c) Fc
d) Zona-balama
31. Șocul septic asociat cu bacteriile gramnegative este e) Locul de fixare a complementului
determinat de:
a) Lipopolizaharidul din peretele celular 36. Indicați ce reprezintă o haptenă:
b) Secreția enterotoxinei a) O grupare chimică de dimensiuni mici care
c) Agregarea trombocitelor interacționează cu anticorpi preformați
d) Blocarea secreției de citokine b) Un epitop
e) Fragmente de peptidoglican c) Un paratop
d) Un imunogen
32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul e) O proteină purtătoare (carrier)
anticorpilor:
a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici 37. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:
b) Afinitatea anticorilor a) Este prezentat de către CMH
c) Aviditatea anticorpilor b) Este uzual concav
d) Concentrația anticorpilor specifici c) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă d) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice
rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o test-sistemă situate la distanță
e) Activează limfocitele Th1
33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia
macrofagul recunoaște un agent străin:
a) Anticorpul 38. Selectați afirmația corectă despre superantigene:
b) TCR a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
c) BCR b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
d) Receptorul toll-like (TLR) c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
e) Complexul de atac membranar al complementului d) Determină anergie clonală
34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul
imunității dobândite:
a) Epitop 39. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a
b) Izotip complementului:
c) Paratop a) Alterează permeabilitatea vasculară
d) Citokină b) Stimulează fagocitoza
e) Chemokină c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe e) Opsonizează bacteriile
mastocite și bazofile:
a) Lanțul ușor 40. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea
b) Fab clasică de activare a complementului:
5
a) Antigenul
b) Factorul B 45. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:
c) Complexul antigen-IgG a) Limfocitele B
d) Lipopolizaharidul bacterian b) Limfocitele T
e) Agregate de IgG c) Ig A
d) Ig G
41. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și e) Ig M
C5a:
a) Liza bacteriilor 46. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I
b) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine (anafilactice):
c) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E a) Ig A
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2 b) Ig M
e) Scindarea fracției C3 c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
42. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th
activat: 47. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:
a) Interleukina 1 a) Ig A
b) Interleukina 2 b) Ig M
c) Interleukina 4 c) Ig G
d) Interleukina 10 d) Ig E
e) Interferonul gamma e) Ig D
43. Indicați principala diferență dintre reacția de 48. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la
hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de reacția de nivelul mucoaselor:
hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune): a) Ig A
a) Tipul de Ig care participă în reacție b) Ig M
b) Locul formării complexului antigen-anticorp c) Ig G
c) Participarea complementului d) Ig E
d) Participarea limfocitelor T e) Ig D
e) Participarea macrofagelor
49. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
44. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul a) Ig A
IV (tardivă): b) Ig M
a) Edem fără infiltrat celular c) Ig G
b) Infiltrat celular leucocitar d) Ig E
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage e) Ig D
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat 50. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:
6
a) Ig A c) C5b
b) IgM d) C3b
c) Ig G e) C5b6789
d) Ig E
e) Ig D 56. Indicați factorul care determină activarea macrofagelor
pentru a distruge bacteriile facultativ-intracelulare:
51. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar: a) Properdina
a) Ig A b) Anafilatoxina
b) Ig M c) Interferonul gamma
c) Ig G d) Complementul
d) Ig E e) Asnticorpii
e) Ig D
57. Celulele purtătoare de molecule CMH I asociate cu un peptid
52. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de sunt țintă pentru:
structura fragmentului Fc: a) Limfocite B
a) Capacitatea de a traversa placenta b) Limfocite Tc
b) Capacitatea de a fixa complementul c) Limfocite Th1
c) Izotipul d) Limfocite Th2
d) Afinitatea pentru antigen e) Celule dendritice
e) Afinitatea pentru mastocite
58. Precizaţi calea de activare a complementului:
53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul: a) Butilen-glicolică
a) Anticorpilor b) Fermentativă
b) Complementului c) Acidă mixtă
c) Anatoxinelor d) Clasică
d) Interferonului e) Oxidativă
e) Enzimelor proteolitice
59. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:
54. Limfocitele T citotoxice: a) Ig A
a) Posedă receptorul CD4 b) Ig E
b) Recunosc antigene virale native c) Ig D
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte d) Ig M
d) Omoară celulele infectate cu virus e) Ig G
e) Omoară direct virusurile
60. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG:
55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect a) Neutralizează toxine bacteriene
chemotactic pentru leucocite: b) Opsonizează celule
a) C9 c) Traversează placenta
b) C5a d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
7
e) Fixează complementul a) IgD
b) Component secretor izolat
61. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului: c) IgA
a) Hemaglutinare d) IgE
b) Imunofluorescență e) sIgA
c) Hemoliză
d) Precipitare 67. Selectați celula care prezintă markerul CD8:
e) Inhibare a hemaglutinării a) Limfocitul B
b) Limfocitul Th
62. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile: c) Macrofagul activat
a) Bacterioliză d) Limfocitul Tc
b) Imobilizare e) Mastocitul
c) Hemaglutinare
d) Imunofluorescență 68. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-
e) Precipitare născutului:
a) Ig A
63. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile: b) Ig E
a) Antigenul O c) Ig G
b) Antigenul K d) Ig M
c) Antigenul H e) Ig D
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R 69. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări
obligatorii:
64. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor a) Anti hepatita A
gramnegative: b) Anti hepatita B
a) Antigenul O c) Anti poliomielită
b) Antigenul K d) Anti pneumococ
c) Antigenul H e) Anti rujeolă
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F 70. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul
contra hepatitei virale B:
65. În splină se produce răspunsul imun față de antigene aflate în: a) 2 – 4 zile
a) Intestin b) 24 ore
b) Leziuni ale tegumentului c) O lună
c) Faringe d) Două luni
d) Sânge e) 12 luni
e) Tractul urogenital
71. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de
66. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria: administrarea unui ser heterolog:
8
a) Reacție citotoxică d) IgM
b) Șoc endotoxinic e) IgE
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză 77. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:
e) Paralizii a) Adjuvantul
b) Antiserul
72. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic): c) Antigenul purificat
a) Este intens d) Haptena
b) Este rapid e) Imunoglobulina
c) Este eficient
d) Memorie rapidă 78. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:
e) Toate de mai sus a) Limfocitele
b) Plasmocitele
73. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină: c) Mielocitele
a) Proteină d) Hibridomul
b) Carbohidrat e) Celulele splinei
c) Glicoproteină
d) Acid gras 79. Indicați esența opsonizării:
e) Complex lipopolizaharidic a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
74. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura: c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv) d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc) e) Inactivarea virusurilor
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc) 80. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a
e) Regiunii balama unui alergen în cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
75. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin: b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
a) IgA c) Eliberarea/secreția histaminei
b) IgG d) Contracția musculaturii netede
c) IgD e) Vasodilatare
d) IgM
e) IgE
COMPLEMENT MULTIPLU
76. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în
serul sangvin: 1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:
a) IgA
b) IgG A. Factori de structură
c) IgD B. Factori biochimici
9
C. Factori enzimatici A. Sunt elaborate doar de bacterii G+
D. Factori toxici B. Sunt de origine proteică
E. Factori de transport C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: E. Acționează la locul de secreție
A. Membrana externă 7) Indicați exotoxinele bacteriene citolitice:

B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican A. Toxina botulinică
D. Mezozomii B. Toxina holerică
E. Fimbriile C. Lecitinaza
D. Hemolizina
3) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: E. Fibrinolizina
A. Acizii lipoteichoici 8) Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice:

B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul A. Hemolizina
D. Sisteme de secreție B. Toxina tetanică
E. Proteina M la S.pyogenes C. Leucocidina
D. Toxina holerică
4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: E. Toxina difterică
A. Dehidrogenaza 9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:

B. ADN-aza
C. Neuraminidaza A. Este prezentă doar la bacterii G-
D. Hemaglutinina B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
E. Elastaza C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: E. Este înalt imunogenă
A. IgA- proteaza 10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)

B. Colagenaza
C. Lizozima A. Limfocitele B și T
D. Hialuronidaza B. Tegumentul și mucoasele intacte
E. Fibrinolizina C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene: E. Lizozima
10
11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite: B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un D. Posedă antigenitate
antigen E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier
B. Toleranță la antigenele proprii (purtătoare)
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții 16) Indicați particularitățile unui superantigen:
E. Memorie imunologică
A. Este de natură proteică
12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale: B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig) D. Determină procese imunopatologice
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare E. Induce o imunitate de lungă durată
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor 17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:
modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul
13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare: anticorpului sau cu receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari
A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T și conformaționali
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a conformaționali
celulelor modificate E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig) suprafața limfocitelor B
E. Participă la activarea macrofagelor
18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:
14) Indicați particularitățile unui antigen complet:
A. Splina
A. Este de natură proteică sau complexă B. Maduva osoasă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa C. Ganglionii limfatici
C. Este neimunogen D. Plăcile Payer
D. Nu posedă antigenitate E. Timusul
E. Posedă antigenitate
19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet:
A. Splina
A. Are masă moleculară mică B. Timusul
11
C. Plăcile Payer A. TCR
D. Amigdalele B. BCR
E. Măduva osoasă C. CD3
D. CD4
20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR: E. CD8
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B 24) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:
mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH
mature clasa II
C. Este reprezentat de pentameri de IgM B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD clasa I
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază
membranare în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în
21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR: celule efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B celular
mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T 25) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:
mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de clasa II
pe suprafața CPA B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH
E. Este constituit din două catene proteice clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în
22) Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor celule efectoare Th
endogene: D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază
A. Asocierea cu CMH clasa II în celule efectoare Tc
B. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de
C. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome limfocite
D. Disocierea catenei invariabile
E. Asocierea cu CMH clasa I 26) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de

23) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs macrofage și celule dendritice
de maturizare: B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
12
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, C. Leucocitele
stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc D. Celulele dendritice
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și E. Limfocitele B
eliminarea helminților
31) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA)
27) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2: „neprofesioniste”:
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13 A. Hepatocitele

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF B. Hematiile
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, C. Celulele epiteliale
stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc D. Limfocitele T și B
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și E. Celulele endoteliale
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B 32) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de
Compatibilitate (CMH):
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după
interacțiunea cu un antigen specific: A. Reprezintă un complex polizaharidic
B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
A. Diferențierea în plasmocite C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice
C. Proliferarea limfocitelor T
D. Activarea E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
E. Producerea și secreția Ig
33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:
29) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după
interacțiunea cu un antigen specific: A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în
A. Diferențierea în plasmocite fagolizosome)
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate
C. Activarea în citoplasmă)
D. Sinteza de Ig D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe
E. Proliferarea limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe
30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) limfocitele T
„profesioniste”:
34) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:
A. Hematiile
B. Macrofagele A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
13
B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate 38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în A. Molecula de IgG este un dimer
citoplasmă) B. Molecula de IgG este un pentamer
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
limfocitele T D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe placentară
limfocitele T E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
complement
35) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
39) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-
globulinelor A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ- B. Molecula de sIgA este un dimer
globulinelor C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen 40) Precizați particularitățile imunității umorale:
36) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig: A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc
B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
A. Două catene glicoproteice L C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
B. Două catene glicoproteice M D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
C. Un fragment Fab E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și
D. Doi epitopi B
E. Un fragment Fc
41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen
37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM: T-independent:
A. Molecula de IgM este un dimer A. Moarte prin apoptoză

B. Molecula de IgM este un pentamer B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente C. Diferențiere în plasmocite
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera D. Diferențiere în celule efectoare Tc
placentară E. Inducerea memoriei imunologice
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
complement 42) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen
T-dependent:
14
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți
limfocitul Th activate de același antigen intacelulari (bacterii, virusuri)
B. Moarte prin apoptoză E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite 47) Precizați mecanismele imunității celulare:
E. Inducerea memoriei imunologice
A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig
43) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact
anticorpi in vivo: direct, stimulînd capacitatea lor de a distruge
microorganismele facultativ-intacelulare
A. Neutralizarea toxinelor bacteriene C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul
B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus unor citokine (IFN-γ), stimulând capacitatea lor de a
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă distruge microorganismele facultativ-intacelulare
D. Opsonizarea bacteriilor D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor cu paraziți intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin
44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar: acțiunea concomitentă a perforinelor și granzimelor
A. Faza de latență durează 4-7 zile 48) Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină
B. Faza de latență durează câteva ore modificată care:
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM a) Şi-a pierdut imunogenitatea
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG b) Şi-a păstrat imunogenitatea
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
45) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar: e) Şi-a păstrat antigenitatea
A. Faza de latență durează 4-7 zile 49) Indicaţi căile de activare a complementului:
B. Faza de latență durează câteva ore a) Alternativă
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM b) Lectinică
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG c) Clasică
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie d) Primară
e) Secundară
46) Precizați particularitățile imunității celulare:
50. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:
A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig) a) Origine complexă
B. Este asigurată de limfocitele T b) Natură lipidică
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD
15
a) Originea antigenului
51. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet: b) Durata perioadei latente
a) Nu posedă imunogenitate c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
b) Este de natură proteică d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate 57. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al
52. Numiţi proprietăţile complementului: antigenelor moleculare:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în a) Trombocite
serul sangvin proaspăt b) Hematii
b) Constituie un complex de lipopolizaharide c) Leucocite
c) Stimulează reproducerea virusurilor d) Particule de celuloză
d) Participă în unele reacţii imunologice e) Particule de latex
e) Este un factor nespecific de rezistenţă
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:
53. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică a) Auramina
(imunitatea înnăscută): b) Fosfataza alcalină
a) IgM c) Hialuronidaza
b) Limfocitele B d) Peroxidaza
c) Sistemul complement e) O – streptolizina
d) Properdina
e) β, x – lizinele 59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:
a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
54. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun: b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
a) Măduva osoasă c) Reacţia are loc în mediul lichid
b) Ganglionii limfatici d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
c) Splina e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi 60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra
macroorganismului:
55. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun: a) Paralizii
a) Ganglionii limfatici b) Febră
b) Măduva osoasă c) Leucopenie
c) Splina d) Hipotensiune
d) Timusul e) Hemoragii
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur
61. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:
56. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de a) Reacția imunoenzimatică directă
cel secundar: b) Reacția imunoenzimatică indirectă
16
c) Reacția Western blot d) Antidifteric
d) RFC e) Antigripal de tip A
e) Analiza radioimună
67. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:
62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație: a) Conține microorganisme vii
a) Antihelmintice b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
b) Antitumorale c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
c) Antibacteriene d) Conține exotoxină modificată
d) Antivirale e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II
e) Antitoxice
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:
63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice: a) Eritrocite de berbec
a) Serul antitoxic antidifteric ecvin b) Fosfat de aluminiu
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică c) Hidroxid de aluminiu
c) Imunoglobulina standardă d) Particule de latex
d) Imunoglobulina antistafilococică umană e) Ribozomi bacterieni
e) Serul heterolog antitetanic
69. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
organismul uman sensibilizat în urma administrării serurilor b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
imune heteroloage: c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau
a) Complementul componente extrase din celula microbiană
b) Lizozima d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
c) Histamina e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
d) Serotonina
e) Prostaglandine 70.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:
a) Este un caracter de specie
65. Indicaţi serurile imune antitoxice: b) Este un caracter stabil
a) Antileptospirozic c) Este determinată genetic
b) Antibotulinic d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini
c) Antiantrax bacteriene
d) Antitetanic e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată
e) Antidifteric
71.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:
66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de a) Este un caracter de specie
acțiune: b) Este un caracter de tulpină
a) Antipertussis c) Este un caracter determinat genetic
b) Antibotulinic d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
c) Antigangrenos
17
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii e) Pot fi transformate în anatoxine
bacteriene de a declanşa o infecţie
77. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:
72. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi
microorganismelor: ţesuturi
a) Granulațiile de volutină b) Nu sunt imunogene
b) Pilii c) Pot fi transformate în anatoxine
c) Glicocalixul d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
d) Antigenele de suprafaţă e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
e) Capsula
78. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:
73. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor a) Este termosensibilă
patogene: b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
a) Hialuronidaza c) Posedă imunogenitate pronunţată
b) Sintetaza d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
c) Neuraminidaza e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către
d) Transferaza macrofage
e) Colagenaza
79. Selectați citokinele produse de limfocitele Th2:
74. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice a) IFN-gamma
microorganismelor patogene: b) TNF
a) Oxidoreductaza c) IL-4
b) Plasmocoagulaza d) IL-5
c) Citocromoxidaza e) IL-1
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza 80. Selectați citokinele produse de limfocitele Th1:
a) IFN-gamma
75. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene: b) TNF
f) Sunt secretate în mediul extracelular c) IL-4
g) Sunt de natură lipopolizaharidică d) IL-5
h) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului e) IL-1
i) Acționează imediat
j) Sunt imunogene 81. Indicați perioadele maladiei infecţioase:
a) De infectare
76. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene: b) De incubaţie
a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian c) Prodromală
b) Sunt de natură proteică d) De stare
c) Sunt inactivate la temperaturi înalte e) De reconvalescență
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
18
82. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă 87. Precizați proprietățile haptenelor:
nespecifică): a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
a) Anticorpii naturali b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii
b) Complementul specifici
c) Interferonul c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii
d) Imunoglobulinele Ig M specifici
e) Imunoglobulinele Ig G d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică
83. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică): 88. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:
a) Limfocitele T a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Macrofagele b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Leucocitele polimorfonucleare c) Reprezintă un dimer
d) Limfocitele B d) Trec bariera placentară
e) Celulele prezentatoare de antigen e) Sunt sintetizate de plasmocite
84. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de 89. Indicați particularitățile antigenului O:
rezistenţă nespecifică): a) Este de natură proteică
a) Tegumentul intact b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor
b) Imunoglobulinele IgA gramnegative
c) Microflora normală c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Epiteliul ciliat d) Este termolabil
e) Lizozima din lacrimi şi salivă e) Este termostabil
85. Precizați căile de activare a complementului: 90. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor
a) Biologică solubile:
b) Clasică a) Precipitare inelară
c) Alternativă b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
d) Biochimică c) Imunoelectroforeză
e) Lectinică d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi
86. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:
a) Apar primele după un stimul antigenic primar 91. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în
b) Traversează bariera placentară reacțiile serologice:
c) Structural reprezintă un pentamer a) Hematii de berbec
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate c) Trombocite
de tip I d) Ribozomi
e) Particule de latex
19
a) Nu există restricţii în utilizare
92. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport b) Pot fi păstrate timp îndelungat
cu RA: c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
a) Se efectuează pe lamă d) Se multiplică în organismul vaccinat
b) Este mai sensibilă e) Induc doar imunitate locală
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute 98. Precizați indicațiile vaccinărilor:
e) Este mai demonstrativă a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
93. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului: c) Selectiv individual
a) Hemaglutinare indirectă d) În perioada de convalescenţă
b) Hemoliză e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului 99. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:
e) Bacterioliză a) Antigenice
b) Antitoxice
94. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză: c) Antivirale
a) Depistarea antigenelor virale d) Antibacteriene
b) Depistarea antigenelor corpusculare e) Antiprionice
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi 100. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului tipul I:
a) Mastocitele
95. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai b) Imunoglobulinele Ig A
înaltă: c) Imunoglobulinele Ig E
a) De aglutinare în tuburi d) Complementul
b) De imunofluorescenţă e) Amine vasoactive (histamina)
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică 101. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de
e) De precipitare în gel tip I:
a) Astmul bronşic
96. Indicați particularitățile anatoxinelor: b) Boala serului
a) Stimulează imunitate antimicrobiană c) Artrite reumatoide
b) Stimulează imunitate antitoxică d) Şocul anafilactic
c) Sunt imunogene e) Urticaria
e) Sunt lipsite de toxicitate 102. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:
a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
97. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate: b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
20
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual o) Celulele NK
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice 108. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun
umoral:
103. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip a) Limfocitele TCD8+
IV: b) Limfocitele TCD4+
a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore) c) CPA
b) Nu se transferă prin seruri imune d) Limfocitele B
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului e) Plasmocitele
(dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză 109. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului celular:
a) Limfocitele TCD8+
104. Selectați particularitățile imunității artificiale active: b) Limfocitele TCD4+
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune c) CPA
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor d) Limfocitele B
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) e) Plasmocitele
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar 110.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:
a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
105. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive: b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune c) Producerea inițială de anticorpi IgM
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor d) Producerea inițială de anticorpi IgG
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) e) Apariţia celulelor B- memorie
e) Se transmite ereditar 111. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:
106. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
a) Limfocitele Tc c) Producerea de anticorpi IgM
b) Limfocitele Th d) Producerea de anticorpi IgG
c) Limfocitele B e) Apariţia celulelor B- memorie
d) Plasmocitele
e) Celulele NK 112. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui
răspuns imun:
107. Selectați celulele imunocompetente: a) Plasmocitele
k) Limfocitele T b) Trombocitele
l) Limfocitele B c) Limfocitele B
m) Macrofagele d) Limfocitele T
n) Celulele K e) Macrofagele
21
a) CMH clasa I
113. Indicați efectele biologice realizate de IgG: b) CMH clasa II
a) Neutralizarea toxinelor bacteriene c) CMH clasa III
b) Opsonizarea helminților d) C3b
c) Opsonizarea bacteriilor e) C5a
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor 119. Indicați proprietățile limfocitelor B:
a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
114. Indicați efectele biologice realizate de IgE: b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea
a) Neutralizare toxinelor bacteriene anticorpilor
b) Opsonizarea helminților c) Pot acționa ca o CPA
c) Opsonizarea bacteriilor d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
d) Neutralizarea virusurilor e) BCR este constituit din molecule de IgG
e) Degranularea mastocitelor
120. Indicați proprietățile limfocitelor T:
115. Indicați efectele biologice realizate de IgM: a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
a) Degranularea mastocitelor b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea
b) Opsonizarea helminților anticorpilor
c) Opsonizarea bacteriilor c) Pot acționa ca o CPA
d) Activarea complementului d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) Aglutinarea bacteriilor e) TCR este constituit din molecule de IgM
IMUNOLOGIE
116. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu
vaccinul ADTP: COMPLEMENT SIMPLU
a) O lună
b) 2 luni 45. Selectați factorul care nu are funcție de barieră
c) 3 luni antimicrobiană:
d) 4 luni f) Tegumentul
e) 6 luni g) Mucusul
h) Acidul gastric
117. Selectați vaccinurile vii atenuate: i) Amilaza salivară
a) BCG j) Microflora intestinală
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion 46. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:
d) Anti-rujeolă f) C3b
e) Anti-pneumococic g) C3bBb
h) Factorul B
118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea i) Factorul H
antigenelor: j) Factorul D
22
f) Glicolipide
47. Indicați complexul de atac membranar: g) Citokine
f) Factorul B h) Enzime
g) Colicinele i) Hormoni
h) C3b3b,Bb j) Anticorpi
i) C5b,6,7,8,9
j) Properdina 53. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale
alternativă:
48. Precizați rolul fracției C3b a complementului: f) C2
f) Este un chemotactic g) C4
g) Este o anafilatoxină h) C4b
h) Opsonizează bacteria i) C5a
i) Distruge celula bacteriană j) C3
j) Este o formă inactivă a fracției C3
54. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser
49. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim: anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
f) Este o structură citoplasmatică f) 10 min
g) Activează complementul g) 1 oră
h) Este o enzimă proteolitică h) 5-7 zile
i) Descompune catena glicanică din peptidoglican i) 3-4 săptămâni
j) Este eliberat de mastocite j) Doar după un contact repetat cu antigenul
50. Selectați mecanismul prin care leucocitele 55. Plasmocitele secretă:

polimorfonucleare atacă bacteria: f) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe
f) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente suprafața limfocitului B activat
g) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente g) Anticorpi cu două specificități
h) Prin fagocitoză h) Anticorpi cu diferite specificități
i) Prin secreția complementului i) Citokine
j) Prin secreția interferonilor j) Lizozim
51. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe 56. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene
anticorpii fixatori de complement: proprii:
f) C1q f) Toleranță
g) C1s g) Anergie
h) C3b h) Memorie
i) C5a i) Imunitate naturală
j) C9 j) Hipersensibilitate
52. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

23
57. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra f) Anticorpii
agenților infecțioși: g) Limfocitele Tc
f) Autoanticorpi h) C3b
g) Opsonine i) C1q
h) Toxoizi j) Complexul de atac membranar
i) Killeri naturali
j) Nespecifici 63. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:
f) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
58. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari g) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
din macrofage sunt distruși mai eficient: h) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
f) Anticorpi i) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
g) Kinine j) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
h) Properdină
i) Interferon gamma 64. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
j) Anafilatoxine f) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
g) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
59. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun h) Este responsabil de legarea antigenului/ interacțiunea cu
secundar: epitopul unui Ag
f) Determină protecție contra diferitor antigene i) Este constituit doar din lanțuri grele
g) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B j) Lipsesc punțile disulfidice
h) Se produc anticorpi fixatori de complement
i) Nu necesită intervenția limfocitelor Th 65. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul
j) Este mai intens și mai rapid mucoaselor (sIgA):
f) Nu are catena de legătură J
60. Indicați tipul de celule care produc anticorpi: g) Nu are component secretor
f) Macrofagele h) Este un dimer
g) Limfocitele T i) Activează complementul pe cale clasică
h) Plasmocitele j) Traversează bariera placentară
i) Eozinofilele
j) Celulele NK 66. Selectați caracterul specific pentru IgM:
f) Posedă afinitate înaltă
61. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar: g) Este un tetramer
f) Memoria imunologică h) Manifestă activitate aglutinantă slabă
g) Efectul multivalent al măduvei osoase i) Nu activează complementul
h) Activarea complementului j) Are până la 10 centre active (paratopi)
i) Degranularea mastocitelor
j) Selecția clonală a limfocitelor 67. Selectați caracterul specific pentru IgD:
f) Este un pentamer
62. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare: g) Este rezistentă la degradarea proteolitică
24
h) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața h) Implică legături covalente
limfocitelor B i) Este optimizată de complementaritatea spațială a
i) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor epitopului și paratopului
j) Se conține în lapte j) Nu este afectată de nivelul pH-ului
68. Selectați caracterul specific pentru IgE: 73. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la
f) Este abundență în salivă interacțiunea dintre antigen și anticorp:
g) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc f) Doar forțe electrostatice
h) Nu se leagă de macrofage g) Doar forțe Van der Waals
i) Activează complementul h) Doar forțe hidrofobice
j) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare i) Doar legături de hidrogen
j) O combinație din toate forțele enumerate
69. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe
suprafața unui limfocit Bt: 74. Selectați afirmația corectă despre epitop:
f) IgA f) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia
g) sIgA interacționează cu anticorpul
h) IgE g) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia
i) IgG interacționează cu antigenul
j) IgM h) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru
recunoașterea sa
70. Precizați ce reprezintă un receptor TCR: i) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
f) Un monomer de Ig j) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
g) Un tetramer
h) Un homodimer 75. Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și
i) Un heterodimer anticorp :
j) O moleculă monocatenară f) Este ireversibilă
g) Depinde le legături covalente
71. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule h) Se produce doar prin punți hidrofobe
MHC de clasa II: i) Depinde de complementaritatea spațială a epitopului și
f) Toate celulele macroorganismului paratopului
g) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele j) Este întotdeauna de afinitate înaltă
h) Doar celulele activate de interferon
i) Toate celulele nucleate ale macroorganismului 76. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul
j) Celulele infectate cu virus anticorpilor:
f) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
72. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea g) Afinitatea anticorilor
dintre un antigen și un anticorp: h) Aviditatea anticorpilor
f) Nu este afectată de rigiditatea moleculei i) Concentrația anticorpilor specifici
g) Nu este afectată de prezența sau absența apei
25
j) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat i) Determină anergie clonală
pozitiv (cel puțin +++) într-o test-sistemă j) Activează limfocitele Th1
77. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia

macrofagul recunoaște un agent străin: 82. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a
f) Anticorpul complementului:
g) TCR f) Alterează permeabilitatea vasculară
h) BCR g) Stimulează fagocitoza
i) Receptorul toll-like (TLR) h) Induce formarea C3-convertazei
j) Complexul de atac membranar al complementului i) Induce formarea C5-convertazei
j) Opsonizează bacteriile
78. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul
imunității dobândite: 83. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea
f) Epitop clasică de activare a complementului:
g) Izotip f) Antigenul
h) Paratop g) Factorul B
i) Citokină h) Complexul antigen-IgG
j) Chemokină i) Lipopolizaharidul bacterian
j) Agregate de IgG
79. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe
mastocite și bazofile: 84. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și
f) Lanțul ușor C5a:
g) Fab f) Liza bacteriilor
h) Fc g) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine
i) Zona-balama h) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E
j) Locul de fixare a complementului i) Agregarea fracțiilor C4 și C2
j) Scindarea fracției C3
80. Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care
au epitopi identici:
f) Izotip 85. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th
g) Heterotip activat:
h) Haptenă f) Interleukina 1
i) Idiotip g) Interleukina 2
j) Autotip h) Interleukina 4
i) Interleukina 10
81. Selectați afirmația corectă despre superantigene: j) Interferonul gamma
f) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
g) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
h) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
26
86. Indicați principala diferență dintre reacția de e) Ig D
hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de reacția de
hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune): 50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la
f) Tipul de Ig care participă în reacție nivelul mucoaselor:
g) Locul formării complexului antigen-anticorp a) Ig A
h) Participarea complementului b) Ig M
i) Participarea limfocitelor T c) Ig G
j) Participarea macrofagelor d) Ig E
e) Ig D
87. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul
IV (tardivă): 51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
f) Edem fără infiltrat celular a) Ig A
g) Infiltrat celular leucocitar b) Ig M
h) Infiltrat din limfocite T și macrofage c) Ig G
i) Infiltrat din eozinofile d) Ig E
j) Hiperemie fără infiltrat e) Ig D
52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV: b) IgM
a) Limfocitele B c) Ig G
b) Limfocitele T d) Ig E
c) Ig A e) Ig D
d) Ig G
e) Ig M 53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:
a) Ig A
48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I b) Ig M
(anafilactice): c) Ig G
a) Ig A d) Ig E
b) Ig M e) Ig D
c) Ig G
d) Ig E 54. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de
e) Ig D structura fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară: b) Capacitatea de a fixa complementul
a) Ig A c) Izotipul
b) Ig M d) Afinitatea pentru antigen
c) Ig G e) Afinitatea pentru mastocite
d) Ig E
27
55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o
evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică: 60. Precizaţi calea de activare a complementului:
a) Infecţie acută a) Butilen-glicolică
b) Infecţie cronică b) Fermentativă
c) Infecţie secundară c) Acidă mixtă
d) Reinfecţie d) Clasică
e) Suprainfecţie e) Oxidativă
56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de 61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:
microorganisme după vindecare: a) Ig A
a) Infecţie acută b) Ig E
b) Infecţie cronică c) Ig D
c) Infecţie secundară d) Ig M
d) Reinfecţie e) Ig G
e) Suprainfecţie
62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în
57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la sânge fără multiplicare:
reconvalescenţă: a) Bacteriemie
a) Infecţie acută b) Toxinemie
b) Suprainfecţie c) Septicopiemie
c) Infecţie secundară d) Virusemie
d) Reinfecţie e) Septicemie
e) Infecţie cronică
63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi
58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii multiplicarea bacteriilor în sânge:
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii: a) Virusemie
a) Infecţie acută b) Septicemie
b) Infecţie cronică c) Bacteriemie
c) Infecţie secundară d) Toxinemie
d) Suprainfecţie e) Septicopiemie
e) Reinfecţie
64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în
59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie organe:
de lungă durată cu persistenţa agentului cauzal în organism: a) Septicemie
a) Suprainfecţie b) Toxinemie
b) Reinfecţie c) Septicopiemie
c) Infecţie acută d) Virusemie
d) Infecţie secundară e) Bacteriemie
28
65. Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor prin a) Antigenul O
intermediul sângelui: b) Antigenul K
a) Septicopiemie c) Antigenul H
b) Toxinemie d) Antigenul Vi
c) Bacteriemie e) Antigenul F
d) Virusemie
e) Septicemie 71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii
microbiene (monovalent):
66. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin a) Vaccinul antigripal
intermediul sângelui: b) Vaccinul poliomielitic
a) Septicemie c) Vaccinul BCG
b) Septicopiemie d) Vaccinul TABTe
c) Bacteriemie e) Vacinul ADTP
d) Virusemie
e) Toxinemie 72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii
diferite (asociat):
67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului: a) Vaccinul ADTP
a) Hemaglutinare b) Vaccinul antiantrax
b) Imunofluorescență c) Vaccinul BCG
c) Hemoliză d) Anatoxina botulinică
d) Precipitare e) Anatoxina stafilococică
e) Inhibare a hemaglutinării
73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:
68. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile: a) Dick
a) Bacterioliză b) Schultz-Charlton
b) Imobilizare c) Schick
c) Hemaglutinare d) Burnet
d) imunofluorescență e) Mantoux
e) Precipitare
74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:
69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile: a) Dick
a) Antigenul O b) Schultz - Charlton
b) Antigenul K c) Schick
c) Antigenul H d) Burnet
d) Antigenul Vi e) Mantoux
e) Antigenul R
75. Numiți reacția de neutralizare in vivo indicată în diagnosticul
70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor difteriei:
gramnegative: a) Burnet
29
b) Dick b) Șoc endotoxinic
c) Ţuvercalov c) Șoc anafilactic
d) Schick d) Dermonecroză
e) Mantoux e) Paralizii
76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou- 81. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):
născutului: a) Este intens
a) Ig A b) Este rapid
b) Ig E c) Este eficient
c) Ig G d) Memorie rapidă
d) Ig M e) Toate de mai sus
e) Ig D
82. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric: a) Proteină
a) Suspenzie de bacterii inactivate b) Carbohidrat
b) Cultură bacteriană avirulentă c) Glicoproteină
c) Anatoxină d) Acid gras
d) Polizaharid capsular e) Complex lipopolizaharidic
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
83. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
obligatorii: b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
a) Anti hepatita A c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
b) Anti hepatita B d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
c) Anti poliomielită e) Regiunii balama
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă 84. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:
a) IgA
79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul b) IgG
contra hepatitei virale B: c) IgD
a) 2 – 4 zile d) IgM
b) 24 ore e) IgE
c) O lună
d) Două luni 85. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în
e) 12 luni serul sangvin:
a) IgA
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de b) IgG
administrarea unui ser heterolog: c) IgD
a) Reacție citotoxică d) IgM
30
e) IgE
91. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a
86. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun: unui alergen în cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Adjuvantul a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc
b) Antiserul b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Antigenul purificat c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Haptena d) Contracția musculaturii netede
e) Imunoglobulina e) Vasodilatare
87. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

a) Limfocitele COMPLEMENT MULTIPLU
b) Plasmocitele
c) Mielocitele 48) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:
d) Hibridomul
e) Celulele splinei F. Factori de structură !
G. Factori biochimici
88. Indicați esența opsonizării: H. Factori enzimatici !
a) Degranularea lizosomei I. Factori toxici !
b) Aglutinarea hematiilor J. Factori de transport
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și
complement 49) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor F. Membrana externă
G. Capsula
89. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat: H. Fragmente de peptidoglican
a) Conține microorganisme vii I. Mezozomii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente J. Fimbriile
c) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I
d) Toate de mai sus (sau Conține exotoxină modificată) 50) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
e) Niciunul de mai sus (sau Produce antigene prezentate în asociație
cu CMH clasa II) F. Acizii lipoteichoici
G. Proteina A la S.aureus
H. Sporul
90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen: I. Sisteme de secreție
a) Reacția imunoenzimatică directă J. Proteina M la S.pyogenes
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot 51) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
d) Toate de mai sus (sau RFC)
e) Niciunul de mai sus (sau Analiza radioimună)
31
F. Dehidrogenaza 56) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:
G. ADN-aza
H. Neuraminidaza F. Este prezentă doar la bacterii G-
I. Hemaglutinina G. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
J. Elastaza H. Este de origine proteică
I. Determină efecte generale
52) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: J. Este înalt imunogenă
F. IgA- proteaza 57) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)

G. Colagenaza
H. Lizozima F. Limfocitele B și T
I. Hialuronidaza G. Tegumentul și mucoasele intacte
J. Fibrinolizina H. Anticorpii normali
I. Sistemul complement
53) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene: J. Lizozima
F. Sunt elaborate doar de bacterii G+ 58) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
G. Sunt de origine proteică
H. Manifestă specificitate de acțiune F. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un
I. Sunt imunogene antigen
J. Acționează la locul de secreție G. Toleranță la antigenele proprii
H. Recunoașterea specifică a antigenelor
54) Indicați toxinele bacteriene citolitice: I. Imunitate la reinfecții
J. Memorie imunologică
F. Toxina botulinică
G. Toxina holerică 59) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
H. Lecitinaza
I. Hemolizina F. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
J. Fibrinolizina G. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
H. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
55) Indicați toxinele bacteriene citotoxice: I. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor
modificate
F. Hemolizina J. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
G. Toxina tetanică
H. Leucocidina 60) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
I. Toxina holerică
J. Toxina difterică F. Este realizată prin intermediul limfocitelor T
G. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
32
H. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a I. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și
celulelor modificate conformaționali
I. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig) J. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe
J. Participă la activarea macrofagelor suprafața limfocitelor B
61) Indicați particularitățile unui antigen complet: 65) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:
F. Este de natură proteică sau complexă F. Splina

G. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa G. Maduva osoasă
H. Este neimunogen H. Ganglionii limfatici
I. Nu posedă antigenitate I. Plăcile Payer
J. Posedă antigenitate J. Timusul
62) Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă): 66) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
F. Are masă moleculară mică F. Splina

G. Este imunogen G. Timusul
H. Nu este imunogen H. Plăcile Payer
I. Posedă antigenitate I. Amigdalele
J. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier J. Măduva osoasă
(purtătoare)
67) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
63) Indicați particularitățile unui superantigen:
F. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B
F. Este de natură proteică mature
G. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T G. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
H. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B H. Este reprezentat de pentameri de IgM
I. Determină procese imunopatologice I. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
J. Induce o imunitate de lungă durată J. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau
membranare
64) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:
68) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
F. Determină antigenitatea
G. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul F. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
anticorpului sau cu receptorul unui limfocit G. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T
H. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari mature
și conformaționali H. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
33
I. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de 72) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
pe suprafața CPA
J. Este constituit din două catene proteice F. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de
macrofage și celule dendritice
69) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs G. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
de maturizare: H. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
I. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor,
F. TCR stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
G. BCR J. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și
H. CD3 eliminarea helminților
I. CD4
J. CD8 73) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:
70) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4: F. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
G. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
F. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule H. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor,
CMH clasa II stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
G. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH I. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și
clasa I eliminarea helminților
H. La un stimul antigenic, urmare a activării, se J. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
diferențiază în celule efectoare Th
I. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în 74) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după
celule efectoare Tc interacțiunea cu un antigen specific:
J. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și
celular F. Diferențierea în plasmocite
G. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
71) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8: H. Proliferarea
I. Activarea
F. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH J. Producerea și secreția Ig
clasa II
G. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule 75) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după
CMH clasa I interacțiunea cu un antigen specific:
H. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în
celule efectoare Th F. Diferențierea în plasmocite
I. La un stimul antigenic, urmare a activării, se G. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
diferențiază în celule efectoare Tc H. Activarea
J. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de I. Sinteza de Ig
limfocite J. Proliferarea
34
76) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) J. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe
„profesioniste”: limfocitele T
F. Hematiile 80) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:

G. Macrofagele
H. Leucocitele F. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
I. Celulele dendritice G. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate
J. Limfocitele B în fagolizosome)
H. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în
77) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) citoplasmă)
„neprofesioniste”: I. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe
limfocitele T
F. Hepatocitele J. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe
G. Hematiile limfocitele T
H. Celulele epiteliale
I. Limfocitele T și B 81) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
J. Celulele endoteliale
F. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-
78) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de globulinelor
Compatibilitate (CMH): G. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-
globulinelor
F. Reprezintă un complex polizaharidic H. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
G. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine I. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B
H. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate activate de un antigen
I. Participă la prezentarea antigenelor peptidice J. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
limfocitelor T
J. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B 82) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:
79) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I: F. Două catene glicoproteice L
G. Două catene glicoproteice M
F. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste H. Un fragment Fab
G. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în I. Doi epitopi
fagolizosome) J. Un fragment Fc
H. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate
în citoplasmă) 83) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:
I. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe
limfocitele T F. Molecula de IgM este un dimer
G. Molecula de IgM este un pentamer
35
H. Reprezintă un indicator al unei infecții recente H. Diferențiere în plasmocite
I. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera I. Diferențiere în celule efectoare Tc
placentară J. Inducerea memoriei imunologice
J. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
complement 88) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen
T-dependent:
84) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
F. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și
F. Molecula de IgG este un dimer limfocitul Th activate de același antigen
G. Molecula de IgG este un pentamer G. Moarte prin apoptoză
H. Reprezintă un indicator al unei infecții recente H. Diferențiere în celule efectoare Tc
I. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera I. Diferențiere în plasmocite
placentară J. Inducerea memoriei imunologice
J. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
complement 89) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și
anticorpi in vivo:
85) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:
F. Neutralizarea toxinelor bacteriene
F. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane G. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
G. Molecula de sIgA este un dimer H. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
H. Participă la activarea complementului pe cale clasică I. Opsonizarea bacteriilor
I. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin J. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
J. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
90) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
86) Precizați particularitățile imunității umorale:
F. Faza de latență durează 4-7 zile
F. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc G. Faza de latență durează câteva ore
G. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig) H. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
H. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele I. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
I. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare J. Este asigurat de limfocitele B-memorie
J. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și
B 91) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:
87) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un F. Faza de latență durează 4-7 zile
antigen T-independent: G. Faza de latență durează câteva ore
H. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
F. Moarte prin apoptoză I. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
G. Proliferare (expansiune clonală) directă J. Este asigurat de limfocitele B-memorie
36
92) Precizați particularitățile imunității celulare: a) Origine complexă
b) Natură lipidică
F. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig) c) Posedă imunogenitate
G. Este asigurată de limfocitele T d) Nu posedă antigenitate
H. Elimină microbii din vacuole fagocitare e) Masa moleculară mai mare de 10kD
I. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți
intacelulari (bacterii, virusuri) 50. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:
J. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
93) Precizați mecanismele imunității celulare: c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
F. Limfocitele Th2 induc producerea Ig e) Posedă antigenitate
G. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct,
stimulînd capacitatea lor de a distruge microorganismele 51. Numiţi proprietăţile complementului:
facultativ-intacelulare a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul
H. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul sangvin proaspăt
unor citokine (IFN-γ), stimulând capacitatea lor de a b) Constituie un complex de lipopolizaharide
distruge microorganismele facultativ-intacelulare c) Stimulează reproducerea virusurilor
I. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate d) Participă în unele reacţii imunologice
cu paraziți intracelulari e) Este un factor nespecific de rezistenţă
J. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin
acțiunea concomitentă a perforinelor și granzimelor 52. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică
(imunitatea înnăscută):
47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină a) IgM
modificată care: b) Limfocitele B
a) Şi-a pierdut imunogenitatea c) Sistemul complement
b) Şi-a păstrat imunogenitatea d) Properdina
c) Şi-a păstrat toxicitatea e) β, x – lizinele
e) Şi-a păstrat antigenitatea 53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:
a) Măduva osoasă
48. Indicaţi căile de activare a complementului: b) Ganglionii limfatici
a) Alternativă c) Splina
b) Lectinică d) Timusul
c) Clasică e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi
d) Primară
e) Secundară 54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:
a) Ganglionii limfatici
49. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet: b) Măduva osoasă
37
c) Splina 59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:
d) Timusul a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
55. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
cel secundar: e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
b) Durata perioadei latente 60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici macroorganismului:
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi a) Paralizii
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial b) Febră
c) Leucopenie
56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al d) Hipotensiune
antigenelor moleculare: e) Hemoragii
a) Trombocite
b) Hematii 61. Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:
c) Leucocite a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
d) Particule de celuloză b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
e) Particule de latex c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a e) Este utilizată în medicina legală
hemaglutinării:
a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene 62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:
respiratorii a) Antihelmintice
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă b) Antitumorale
inversată c) Antibacteriene
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de d) Antivirale
buton e) Antitoxice
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor 63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice:
hemaglutinante a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică: c) Imunoglobulina standardă
a) Auramina d) Imunoglobulina antistafilococică umană
b) Fosfataza alcalină e) Serul heterolog antitetanic
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza 64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în
e) O – streptolizina organismul uman sensibilizat în urma administrării serurilor
imune heteroloage:
38
a) Complementul b) Tuberculoza
b) Lizozima c) Antraxul
c) Histamina d) Tularemia
d) Serotonina e) Difteria
e) Prostaglandine
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:
65. Indicaţi serurile imune antitoxice: a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
a) Antileptospirozic b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
b) Antibotulinic c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente
c) Antiantrax extrase din celula microbiană
d) Antitetanic d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Antidifteric e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de 71.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:
acțiune: a) Este un caracter de specie
a) Antipertussis b) Este un caracter stabil
b) Antibotulinic c) Este determinată genetic
c) Antigangrenos d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
d) Antidifteric e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată
e) Antigripal de tip A
72.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:
67.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al a) Este un caracter de specie
infecțiilor: b) Este un caracter de tulpină
a) Reacţia de bacterioliză c) Este un caracter determinat genetic
b) Reacția de neutralizare d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
c) ELISA e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a
d) Reacția de hemaglutinare indirectă declanşa o infecţie
e) RIF directă
73. Selectați unităţile de masură a virulenţei:
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor: a) Dosis certae letalis - DCL
a) Eritrocite de berbec b) Dosis letalis minima - DLM
b) Fosfat de aluminiu c) Dosis pathogenica - DP
c) Hidroxid de aluminiu d) Dosis letalis50 - DL50
d) Particule de latex e) Dosis infectiosis – DI
e) Ribozomi bacterieni
74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea
69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate microorganismelor:
intradermoreacţiile: a) Granulațiile de volutină
a) Leptospiroza b) Pilii
39
c) Glicocalixul d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
d) Antigenele de suprafaţă e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
e) Capsula
75. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor a) Este termosensibilă
patogene: b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
a) Hialuronidaza c) Posedă imunogenitate pronunţată
b) Sintetaza d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
c) Neuraminidaza e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către
d) Transferaza macrofage
e) Colagenaza
81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:
76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice a) Prin continuitate
microorganismelor patogene: b) Pe cale limfatică
a) Oxidoreductaza c) Pe cale hematogenă
b) Plasmocoagulaza d) Prin intermediul trombocitelor
c) Citocromoxidaza e) Pe calea nervilor
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza 83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:
a) De infectare
77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene: b) De incubaţie
a) Sunt secretate în mediul extracelular c) Prodromală
b) Sunt de natură lipopolizaharidică d) De stare
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului e) De reconvalescență
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene 84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
78. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene: a) Anticorpii naturali
a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian b) Complementul
b) Sunt de natură proteică c) Interferonul
c) Sunt inactivate la temperaturi înalte d) Imunoglobulinele Ig M
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune) e) Imunoglobulinele Ig G
e) Pot fi transformate în anatoxine
85. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene: nespecifică):
a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi a) Limfocitele T
ţesuturi b) Macrofagele
b) Nu sunt imunogene c) Leucocitele polimorfonucleare
c) Pot fi transformate în anatoxine d) Limfocitele B
40
e) Celulele prezentatoare de antigen
91. Indicați particularitățile antigenului O:
86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de a) Este de natură proteică
rezistenţă nespecifică): b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor
a) Tegumentul intact gramnegative
b) Imunoglobulinele IgA c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
c) Microflora normală d) Este termolabil
d) Epiteliul ciliat e) Este termostabil
e) Lizozima din lacrimi şi salivă
92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:
87. Precizați căile de activare a complementului: a) Suportarea unei infecţii
a) Biologică b) Achiziţie de anticorpi materni
b) Clasică c) Administrarea unui ser imun
c) Alternativă d) Administrarea unui vaccin
d) Biochimică e) Transfuzii sangvine
e) Lectinică
93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor
88. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M: solubile:
a) Apar primele după un stimul antigenic primar a) Precipitare inelară
b) Traversează bariera placentară b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Structural reprezintă un pentamer c) Imunoelectroforeză
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică d) Aglutinare pe lamă
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip e) Aglutinare în tuburi
I
94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în
89. Precizați proprietățile haptenelor: reacțiile serologice:
a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa a) Hematii de berbec
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii c) Trombocite
specifici d) Ribozomi
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici e) Particule de latex
95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport
90. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA: cu RA:
a) Protejează mucoasele de infecția microbiană a) Se efectuează pe lamă
b) Sunt secretate de celulele epiteliale b) Este mai sensibilă
c) Reprezintă un dimer c) Este mai rapidă
d) Trec bariera placentară d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Sunt sintetizate de plasmocite e) Este mai demonstrativă
41
96. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului: c) Selectiv individual
a) Hemaglutinare indirectă d) În perioada de convalescenţă
b) Hemoliză e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
d) Fixare a complementului 102. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:
e) Bacterioliză a) Antigenice
b) Antitoxice
97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză: c) Antivirale
a) Depistarea antigenelor virale d) Antibacteriene
b) Depistarea antigenelor corpusculare e) Antiprionice
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi 103. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului tipul I:
a) Mastocitele
98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai b) Imunoglobulinele Ig A
înaltă: c) Imunoglobulinele Ig E
a) De aglutinare în tuburi d) Complementul
b) De imunofluorescenţă e) Amine vasoactive (histamina)
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică 104. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de
e) De precipitare în gel tip I:
a) Astmul bronşic
99. Indicați particularitățile anatoxinelor: b) Boala serului
a) Stimulează imunitate antimicrobiană c) Artrite reumatoide
b) Stimulează imunitate antitoxică d) Şocul anafilactic
c) Sunt imunogene e) Urticaria
e) Sunt lipsite de toxicitate 105. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:
100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate: b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
a) Nu există restricţii în utilizare c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
b) Pot fi păstrate timp îndelungat d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată e) Sunt alergen-specifice
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală 106. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip
IV:
101. Precizați indicațiile vaccinărilor: a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
a) În perioada de stare a infecţiilor acute b) Nu se transferă prin seruri imune
42
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului e) Plasmocitele
(dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză 112. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului celular:
107. Selectați particularitățile imunității artificiale active: b) Limfocitele TCD4+
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune c) CPA
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor d) Limfocitele B
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) e) Plasmocitele
e) Se transmite ereditar 113.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:
108. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive: b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune c) Producerea inițială de anticorpi IgM
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor d) Producerea inițială de anticorpi IgG
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) e) Apariţia celulelor B- memorie
e) Se transmite ereditar 114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:
109. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
a) Limfocitele Tc c) Producerea de anticorpi IgM
b) Limfocitele Th d) Producerea de anticorpi IgG
c) Limfocitele B e) Apariţia celulelor B- memorie
d) Plasmocitele
e) Celulele NK 115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui
răspuns imun:
110. Selectați celulele imunocompetente: a) Plasmocitele
a) Limfocitele T b) Trombocitele
b) Limfocitele B c) Limfocitele B
c) Macrofagele d) Limfocitele T
d) Celulele K e) Macrofagele
e) Celulele NK
116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:
111. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun a) Neutralizare toxinelor bacteriene
umoral: b) Opsonizarea helminților
a) Limfocitele TCD8+ c) Opsonizarea bacteriilor
b) Limfocitele TCD4+ d) Neutralizarea virusurilor
c) CPA e) Degranularea mastocitelor
d) Limfocitele B
43
117. Indicați efectele biologice realizate de IgE: b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea
a) Neutralizare toxinelor bacteriene anticorpilor
b) Opsonizarea helminților c) Pot acționa ca o CPA
c) Opsonizarea bacteriilor d) Pot recunoaște doar antigene solubile
d) Neutralizarea virusurilor e) BCR este constituit din molecule de IgG
e) Degranularea mastocitelor IMUNOLOGIE
118. Indicați efectele biologice realizate de IgM:
a) Degranularea mastocitelor COMPLEMENT SIMPLU
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor 88. Selectați factorul care nu are funcție de barieră
d) Activarea complementului antimicrobiană:
e) Aglutinarea bacteriilor
k) Tegumentul
119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu l) Mucusul
vaccinul ADTP: m) Acidul gastric
a) O lună n) Amilaza salivară
b) 2 luni
c) 3 luni
o) Microflora intestinală
d) 4 luni
e) 6 luni 89. Indicați factorul care clivează fracția C3 a
complementului:
120. Selectați vaccinurile vii atenuate:
a) BCG
k) C3b
b) Anti-hepatita B l) C3bBb
c) Anti-oreion m) Factorul B
d) Anti-rujeolă n) Factorul H
e) Anti-pneumococic
o) Factorul D
121. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea
antigenelor: 90. Indicați complexul de atac membranar:
a) CMH clasa I k) OH
b) CMH clasa II l) Colicinele
c) CMH clasa III
d) C3b m) C3b3b,Bb
e) C5a n) C5b,6,7,8,9
o) Properdina
122. Indicați proprietățile limfocitelor B:
a) Proliferează și se diferențiază în plasmocite
44
91. Precizați rolul fracției C3b a complementului: 95. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:
k) Este un chemotactic k) Glicolipide
l) Este o anafilatoxină l) Citokine
m) Opsonizează bacteria m) Enzime
n) Distruge celula bacteriană n) Hormoni
o) Este o formă inactivă a fracției C3 o) Anticorpi
92. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim: 96. Indicați fracția de inițiere a activării complementului
k) Este o structură citoplasmatică pe cale alternativă:
l) Activează complementul k) C2
m) Este o enzimă proteolitică l) C4
n) Descompune catena glicanică din peptidoglican m) C4b
o) Este eliberat de mastocite n) C5a
o) C3
93. Selectați mecanismul prin care leucocitele
polimorfonucleare atacă bacteria: 97. Precizați perioada de timp în care devin detectabili
k) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente în ser anticorpii specifici după un stimul antigenic
l) În exclusivitate prin mecanisme oxigen- primar:
independente k) 10 min
m) Prin fagocitoză l) 1 oră
n) Prin secreția complementului m) 5-7 zile
o) Prin secreția interferonilor n) 3-4 săptămâni
o) Doar după un contact repetat cu antigenul
94. Indicați fracția complementului care se fixează
inițial pe anticorpii fixatori de complement: 98. Plasmocitele secretă:
k) C1q k) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig
l) C1s de pe suprafața limfocitului B activat
m) C3b l) Anticorpi cu două specificități
n) C5a m) Anticorpi cu diferite specificități
o) C9 n) Citokine
o) Lizozim
45
n) Nu necesită intervenția limfocitelor Th

99. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la o) Este mai intens și mai rapid
antigene proprii:
k) Toleranță 103. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:
l) Tolerogen k) Macrofagele
m) Memorie l) Limfocitele T
n) Imunitate dobândită m) Plasmocitele
o) Hipersensibilitate n) Eozinofilele
o) NK
100. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi
protectivi contra agenților infecțioși: 104. Precizați ce stă la baza răspunsului imun
k) Autoanticorpi secundar:
l) Opsonine k) Memoria imunologică
m) Toxoizi l) Efectul multivalent al măduvei osoase
n) Killeri naturali m) Activarea complementului
o) Nespecifici n) Degranularea mastocitelor
o) Selecția clonală
101. Indicați substanța în prezența căreia paraziții
intracelulari din macrofage sunt distruși mai 105. Indicați efectorii contra microorganismelor
eficient: intracelulare:
k) Anticorpi k) Anticorpii
l) Kinine l) Limfocitele Tc
m) Properdină m) C3b
n) Interferon gamma n) C1q
o) Anafilatoxine o) Complexul de atac membranar
102. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui 106. Selectați elementele de structură ale unui
răspuns imun secundar: monomer de Ig:
k) Determină protecție contra diferitor antigene k) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
l) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B l) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
m) Se produc anticorpi fixatori de complement m) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
46
n) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele m) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața
o) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente limfocitelor B
n) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
107. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul o) Se conține în lapte
Fab:
k) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu 111. Selectați caracterul specific pentru IgE:
pepsin k) Este abundență în salivă
l) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele l) Se fixează de mastocite
ușoare m) Nu se leagă de macrofage
m) Leagă antigenul n) Activează complementul
n) Este constituit doar din lanțuri grele o) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
o) Lipsesc punțile disulfidice
112. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi
108. Selectați caracterul specific pentru IgA de la exprimat pe suprafața unui limfocit Bt:
nivelul mucoaselor (sIgA): k) IgA
k) Nu are catena de legătură J l) sIgA
l) Nu are component secretor m) IgE
m) Este un dimer n) IgG
n) Activează complementul pe cale clasică o) IgM
o) Traversează bariera placentară
113. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:
109. Selectați caracterul specific pentru IgM: k) Un monomer de Ig
k) Posedă afinitate înaltă l) Un tetramer
l) Este un tetramer m) Un homodimer
m) Manifestă activitate aglutinantă slabă n) Un heterodimer
n) Nu activează complementul o) O moleculă monocatenară
o) Are până la 10 centre active (paratopi)
114. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi
110. Selectați caracterul specific pentru IgD: prezente molecule MHC de clasa II:
k) Este un pentamer k) Toate celulele macroorganismului
l) Este rezistentă la degradarea proteolitică l) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
47
m) Doar celulele activate de interferon o) Este uzual asociat cu o regiune concavă a

n) Toate celulele nucleate ale macroorganismului antigenului
o) Celulele infectate cu virus
118. Precizați afirmația corectă despre legătura
115. Selectați afirmația corectă despre dintre antigen și anticorp :
legătura/interacțiunea dintre un antigen și un k) Este ireversibilă
anticorp: l) Depinde le legături covalente
k) Nu este afectată de rigiditatea moleculei m) Se produce doar prin punți hidrofobe
l) Nu este afectată de prezența sau absența apei n) Depinde de complementaritatea spațială
m) Implică legături covalente o) Este întotdeauna de afinitate înaltă
n) Este optimizată de complementaritatea spațială
o) Nu este afectată de nivelul pH-ului 119. Selectați afirmația corectă despre ce
reprezintă titrul anticorpilor:
116. Indicați forțele intermoleculare care k) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
contribuie la interacțiunea dintre antigen și l) Afinitatea anticorilor
anticorp: m) Aviditatea anticorpilor
k) Doar forțe electrostatice n) Concentrația anticorpilor specifici
l) Doar forțe Van der Waals o) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă
m) Doar forțe hidrofobice rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o test-sistemă
n) Doar legături de hidrogen
o) O combinație din toate forțele enumerate 120. Numiți molecula de suprafață prin intermediul
căreia macrofagul recunoaște un agent străin:
117. Selectați afirmația corectă despre epitop: k) Anticorpul
k) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia l) TCR
interacționează cu anticorpul m) BCR
l) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia n) Receptorul toll-like (TLR)
interacționează cu antigenul o) Complexul de atac membranar al complementului
m) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de
Ig pentru recunoașterea sa 121. Numiți partea antigenului care este
n) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de recunoscută în cadrul imunității dobândite:
aminoacizi k) Epitop
48
l) Izotip a) O boală autoimună

m) Paratop b) Reactivitatea încrucișată
n) Citokină c) Imunizarea pasivă
o) Chemokină d) Neutralizarea antigenelor
e) O stare de imunodeficiență
122. Numiți partea din structura IgE responsabilă f) Toleranța imună
de fixarea pe mastocite și bazofile:
k) Lanțul ușor 126. Indicați efectul în care NU este implicată
l) Fab fracția C3b a complementului:
m) Fc k) Alterează permeabilitatea vasculară
n) Zona-balama l) Stimulează fagocitoza
o) Locul de fixare a complementului m) Induce formarea C3-convertazei
n) Induce formarea C5-convertazei
123. Indicați la ce tip de antigen se referă o) Opsonizează bacteriile
moleculele de Ig care au epitopi identici:
k) Izotip 127. Identificați elementul de care se leagă C1
l) Heterotip pentru a iniția calea clasică de activare a
m) Haptenă complementului:
n) Idiotip k) Antigenul
o) Autotip l) Factorul B
m) Complexul antigen-IgG
124. Selectați afirmația corectă despre n) Lipopolizaharidul bacterian
superantigene: o) Agregate de IgG
k) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
l) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II 128. Precizați rolul biologic al fracțiilor
m) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și complementului C3a și C5a:
TCR k) Liza bacteriilor
n) Determină anergie clonală l) Creșterea permeabilității vasculare
o) Activează limfocitele Th1 m) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
n) Agregarea fracțiilor C4 și C2
125. Precizați cauza reumatismului articular acut: o) Scindarea fracției C3
49
o) Hiperemie fără infiltrat

129. Precizați semnificația testului tuberculinic:
a) Inducerea unui răspuns imun umoral 46. Indicaţi maladia care NU este cauzată de exotoxine
b) Indică o stare de hipersensibilitate tipul IV bacteriene:
c) Inducerea unui răspuns imun umoral și celular a) Difteria
d) Indică o stare de anergie b) Tetanosul
e) Indică un răspuns autoimun c) Scarlatina
d) Bruceloza
130. Selectați substanța care NU este secretată de e) Gangrena gazoasă
limfocitul Th activat:
k) Interleukina 1 47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de
l) Interleukina 2 tip IV:
m) Interleukina 4 a) Limfocitele B
n) Interleukina 10 b) Limfocitele T
o) Interferonul gamma c) Ig A
d) Ig G
131. Indicați principala diferență dintre reacția de e) Ig M
hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de reacția
de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune): 48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip
k) Tipul de Ig care participă în reacție I (anafilactice):
l) Locul formării complexului antigen-anticorp a) Ig A
m) Participarea complementului b) Ig M
n) Participarea limfocitelor T c) Ig G
o) Participarea macrofagelor d) Ig E
e) Ig D
132. Precizați manifestarea unei stări de
hipersensibilitate de tipul IV (tardivă): 49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:
k) Edem fără infiltrat celular a) Ig A
l) Infiltrat celular leucocitar b) Ig M
m) Infiltrat din limfocite T și macrofage c) Ig G
n) Infiltrat din eozinofile d) Ig E
50
e) Ig D e) Ig D
50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate 54. Indicați proprietatea anticorpilor care nu este
antimicrobiană la nivelul mucoaselor: dependentă de structura fragmentului Fc:
a) Ig A a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Ig M b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Ig G c) Izotipul
d) Ig E d) Afinitatea pentru antigen
e) Ig D e) Afinitatea pentru mastocite
51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un 55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o
pentamer: evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
a) Ig A a) Infecţie acută
b) Ig M b) Infecţie cronică
c) Ig G c) Infecţie secundară
d) Ig E d) Reinfecţie
e) Ig D e) Suprainfecţie
52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută: 56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de
a) Ig A microorganisme după vindecare:
b) IgM a) Infecţie acută
c) Ig G b) Infecţie cronică
d) Ig E c) Infecţie secundară
e) Ig D d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun
secundar: 57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la
a) Ig A reconvalescenţă:
b) Ig M a) Infecţie acută
c) Ig G b) Suprainfecţie
d) Ig E c) Infecţie secundară
51
d) Reinfecţie c) Ig D
e) Infecţie cronică d) Ig M
e) Ig G
58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii: 62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a
a) Infecţie acută bacteriilor în sânge fără multiplicare:
b) Infecţie cronică a) Bacteriemie
c) Infecţie secundară b) Toxinemie
d) Suprainfecţie c) Septicopiemie
e) Reinfecţie d) Virusemie
e) Septicemie
59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o
evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului cauzal în 63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa
organism: şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) Suprainfecţie a) Virusemie
b) Reinfecţie b) Septicemie
c) Infecţie acută c) Bacteriemie
d) Infecţie secundară d) Toxinemie
e) Infecţie cronică e) Septicopiemie
60. Precizaţi calea de activare a complementului: 64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor
a) Butilen-glicolică supurative în organe:
b) Fermentativă a) Septicemie
c) Acidă mixtă b) Toxinemie
d) Clasică c) Septicopiemie
e) Oxidativă d) Virusemie
e) Bacteriemie
61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile
anafilactice: 65. Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor
a) Ig A prin intermediul sângelui:
b) Ig E a) Septicopiemie
52
b) Toxinemie a) Antigenul O
c) Bacteriemie b) Antigenul K
d) Virusemie c) Antigenul H
e) Septicemie d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
66. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor
prin intermediul sângelui: 70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor
a) Septicemie gramnegative:
b) Septicopiemie a) Antigenul O
c) Bacteriemie b) Antigenul K
d) Virusemie c) Antigenul H
e) Toxinemie d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa
complementului: 71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure
a) Hemaglutinare specii microbiene (monovalent):
b) Imunofluorescență a) Vaccinul antigripal
c) Hemoliză b) Vaccinul poliomielitic
d) Precipitare c) Vaccinul BCG
e) Inhibare a hemaglutinării d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
68. Numiţi reacţia utilizată frecvent în depistarea
antigenelor solubile: 72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la
a) Bacterioliză specii diferite (asociat):
b) Inhibare a hemaglutinării a) Vaccinul ADTP
c) Hemaglutinare b) Vaccinul antiantrax
d) imunofluorescență c) Vaccinul BCG
e) Precipitare d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile
mobile:
53
73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul

brucelozei: 77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:
a) Dick a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Schultz-Charlton b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Schick c) Anatoxină
d) Burnet d) Polizaharid capsular
e) Mantoux e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul 78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de
tuberculozei: vaccinări obligatorii:
a) Dick a) Anti hepatita A
b) Schultz - Charlton b) Anti hepatita B
c) Schick c) Anti poliomielită
d) Burnet d) Anti pneumococ
e) Mantoux e) Anti rujeolă
75. Numiți reacția de neutralizare in vivoindicată în 79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată
diagnosticul difteriei: vaccinul contra hepatitei virale B:
a) Burnet a) 2 – 4 zile
b) Dick b) 24 ore
c) Ţuvercalov c) O lună
d) Schick d) Două luni
e) Mantoux e) 12 luni
76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele 80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de
nou-născutului: administrarea unui ser heterolog:
a) Ig A a) Reacție citotoxică
b) Ig E b) Șoc endotoxinic
c) Ig G c) Șoc anafilactic
d) Ig M d) Dermonecroză
e) Ig D e) Paralizii
54
K. Dehidrogenaza
L. ADN-aza
M. Neuraminidaza
COMPLEMENT MULTIPLU N. Hemaglutinina
O. Elastaza
94) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:
98) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
K. Factori de structură
L. Factori biochimici K. IgA- proteaza
M. Factori enzimatici L. Colagenaza
N. Factori toxici M. Beta-lactamaza
O. Factori de transport N. Hialuronidaza
O. Fibrinolizina
95) Selectați factorii structurali de patogenitate ai
bacteriilor: 99) Selectați caracterele specifice exotoxinelor
bacteriene:
K. Sporul
L. Capsula K. Sunt elaborate doar de bacterii G+
M. Fragmente de peptidoglican L. Sunt de origine proteică
N. Mezozomii M. Manifestă specificitate de acțiune
O. Fimbriile N. Sunt imunogene
O. Acționează local
96) Selectați factorii structurali de patogenitate ai
bacteriilor: 100) Indicați toxinele bacteriene citolitice:
K. Acizii lipoteichoici K. Toxina botulinică

L. Proteina A la S.aureus L. Toxina holerică
M. Sporul M. Lecitinaza
N. Sisteme de secreție N. Hemolizina
O. Proteina M la S.pyogenes O. Fibrinolizina
97) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: 101) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:
55
K. Hemolizina 105) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:

L. Toxina tetanică
M. Leucocidina K. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
N. Toxina holerică L. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
O. Toxina Shiga M. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
N. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a
102) Selectați caracterele specifice endotoxinei celulelor modificate
bacteriene: O. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
K. Este prezentă doar la bacterii G- 106) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
L. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
M. Este de origine proteică K. Este realizată prin intermediul limfocitelor T
N. Determină efecte generale L. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
O. Este înalt imunogenă M. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a
celulelor modificate
103) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței N. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
nespecifice) O. Participă la activarea macrofagelor
K. Limfocitele B și T 107) Indicați particularitățile unui antigen complet:

L. Tegumentul și mucoasele intacte
M. Anticorpii normali K. Este de natură proteică sau complexă
N. Sistemul complement L. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
O. Lizozimul M. Este imunogen
N. Nu posedă antigenitate
104) Selectați caracterele specifice imunității dobândite: O. Posedă antigenitate
K. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea 108) Indicați particularitățile unui antigen incomplet
cu un antigen (haptenă):
L. Toleranță la antigenele proprii
M. Recunoașterea specifică a antigenelor K. Are masă moleculară mică
N. Imunitate la reinfecții L. Este imunogen
O. Memorie imunologică M. Nu este imunogen
56
N. Posedă antigenitate O. Timusul

O. Devine imunogen la combinarea cu o substanță
carrier (purtătoare) 112) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
109) Indicați particularitățile unui superantigen: K. Splina

L. Timusul
K. Este de natură proteică M. Plăcile Payer
L. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T N. Amigdalele
M. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B O. Măduva osoasă
N. Determină procese imunopatologice
O. Induce o imunitate de lungă durată 113) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
110) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui K. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite
antigen: B mature
L. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite
K. Determină antigenitatea T mature
L. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu M. Este reprezentat de pentameri de IgM
paratopul anticorpului sau cu receptorul unui N. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
limfocit O. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
M. Antigenele polizaharidice sunt constituite din sau membranare
epitopi liniari și conformaționali
N. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi 114) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
liniari și conformaționali
O. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR K. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite
de pe suprafața limfocitelor B B mature
L. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite
111) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun: T mature
M. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
K. Splina N. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH
L. Maduva osoasă de pe suprafața CPA
M. Ganglionii limfatici O. Este constituit din două catene proteice
N. Plăcile Payer
57
115) Precizați receptorii care apar pe suprafața N. La un stimul antigenic, urmare a activării, se
limfocitelor T în curs de maturizare: diferențiază în celule efectoare Tc
O. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de
K. TCR limfocite
L. BCR
M. CD3 118) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
N. CD4
O. CD8 K. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12,
secretată de macrofage și celule dendritice
116) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T L. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
CD4: M. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
N. Citokinele secretate determină activarea
K. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii
CMH clasa II limfocitelor Tc
L. Recunosc peptide antigenice combinate cu O. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și
molecule CMH clasa I eliminarea helminților
M. La un stimul antigenic, urmare a activării, se
diferențiază în celule efectoare Th 119) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:
N. La un stimul antigenic, urmare a activării, se
diferențiază în celule efectoare Tc K. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
O. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și L. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
celular M. Citokinele secretate determină activarea
macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii
117) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T limfocitelor Tc
CD8: N. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și
K. Recunosc peptide antigenice combinate cu O. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
molecule CMH clasa II
L. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule 120) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv
CMH clasa I după interacțiunea cu un antigen specific:
M. La un stimul antigenic, urmare a activării, se
diferențiază în celule efectoare Th K. Diferențierea în plasmocite
58
L. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc 124) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul

M. Proliferarea Major de Compatibilitate (CMH):
N. Activarea
O. Producerea și secreția Ig K. Reprezintă un complex polizaharidic
L. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
121) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv M. Reprezintă un marker (antigen) individual de
după interacțiunea cu un antigen specific: identitate
N. Participă la prezentarea antigenelor peptidice
K. Diferențierea în plasmocite limfocitelor T
L. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc O. Participă la prezentarea antigenelor peptidice
M. Activarea limfocitelor B
N. Sinteza de Ig
O. Proliferarea 125) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de
clasa I:
122) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA)
„profesioniste”: K. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
L. Participă la prezentarea antigenelor exogene
K. Hematiile (procesate în fagolizosome)
L. Macrofagele M. Participă la prezentarea antigenelor endogene
M. Leucocitele (procesate în citoplasmă)
N. Celulele dendritice N. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de
O. Limfocitele B pe limfocitele T
O. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de
123) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) pe limfocitele T
„neprofesioniste”:
126) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de
K. Hepatocitele clasa II:
L. Hematiile
M. Celulele epiteliale K. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
N. Limfocitele T și B L. Participă la prezentarea antigenelor exogene
O. Celulele endoteliale (procesate în fagolizosome)
59
M. Participă la prezentarea antigenelor endogene L. Molecula de IgM este un pentamer

(procesate în citoplasmă) M. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
N. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de N. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera
pe limfocitele T placentară
O. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de O. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
pe limfocitele T complement
127) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig): 130) Selectați caracterele de bază ale clasei de
imunoglobuline IgG:
K. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din
clasa α-globulinelor K. Molecula de IgG este un dimer
L. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din L. Molecula de IgG este un pentamer
clasa γ-globulinelor M. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
M. Reprezintă complexe lipopolizaharidice N. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera
N. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele placentară
B activate de un antigen O. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
O. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un complement
antigen
131) Selectați caracterele de bază ale clasei de
128) Indicați elementele de structură ale unei molecule imunoglobuline IgA:
de Ig:
K. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline
K. Două catene glicoproteice L umane
L. Două catene glicoproteice M L. Molecula de sIgA este un dimer
M. Un fragment Fab M. Participă la activarea complementului pe cale clasică
N. Doi epitopi N. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
O. Un fragment Fc O. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
129) Selectați caracterele de bază ale clasei de 132) Precizați particularitățile imunității umorale:
imunoglobuline IgM:
K. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc
K. Molecula de IgM este un dimer L. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
60
M. Elimină microbii extracelulari și neutralizează N. Opsonizarea bacteriilor

toxinele O. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
N. Distruge celulele infectate cu microorganisme
intracelulare 136) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral
O. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 primar:
și B
K. Faza de latență durează 4-7 zile
133) Indicați consecințele activării unui limfocit B de L. Faza de latență durează câteva ore
către un antigen T-independent: M. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
N. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
K. Moarte prin apoptoză O. Este asigurat de limfocitele B-memorie
L. Proliferare (expansiune clonală) directă
M. Diferențiere în plasmocite 137) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral
N. Diferențiere în celule efectoare Tc secundar:
O. Inducerea memoriei imunologice
K. Faza de latență durează 4-7 zile
134) Indicați consecințele activării unui limfocit B de L. Faza de latență durează câteva ore
către un antigen T-dependent: M. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
N. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
K. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul O. Este asigurat de limfocitele B-memorie
B și limfocitul Th activate de același antigen
L. Moarte prin apoptoză 138) Precizați particularitățile imunității celulare:
M. Diferențiere în celule efectoare Tc
N. Diferențiere în plasmocite K. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
O. Inducerea memoriei imunologice L. Este asigurată de limfocitele T
M. Elimină microbii din vacuole fagocitare
135) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre N. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți
antigen și anticorpi in vivo: intacelulari (bacterii, virusuri)
O. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
K. Neutralizarea toxinelor bacteriene
L. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus 139) Precizați mecanismele imunității celulare:
M. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
61
K. Limfocitele Th2 induc producerea Ig b) Natură lipidică

L. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact c) Posedă imunogenitate
direct, stimulînd capacitatea lor de a distruge d) Nu posedă antigenitate
patogenii facultativ-intacelulari e) Masa moleculară mai mare de 10kD
M. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin
intermediul unor citokine (IFN-γ), stimulând 50. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:
capacitatea lor de a distruge patogenii facultativ- a) Nu posedă imunogenitate
intacelulari b) Este de natură proteică
N. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
infectate cu paraziți intracelulari d) Posedă imunogenitate
O. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate e) Posedă antigenitate
prin acțiunea concomitentă a perforinelor și
granzimelor 51. Numiţi proprietăţile complementului:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în
47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o serul sangvin proaspăt
exotoxină modificată care: b) Constituie un complex de lipopolizaharide
a) Şi-a pierdut imunogenitatea c) Stimulează reproducerea virusurilor
b) Şi-a păstrat imunogenitatea d) Participă în unele reacţii imunologice
c) Şi-a păstrat toxicitatea e) Este un factor nespecific de rezistenţă
e) Şi-a păstrat antigenitatea 52. Indicaţi factorii care asigură rezistenţa nespecifică
umorală:/innascuta
48. Indicaţi căile de activare a complementului: a) IgM
a) Alternativă b) Limfocitele B
b) Lectinică c) Sistemul complement
c) Clasică d) Properdina
d) Primară e) β, x – lizinele
e) Secundară
53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:
49. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet: a) Măduva osoasă
a) Origine complexă b) Ganglionii limfatici
62
c) Splina b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă

d) Timusul de umbrelă inversată
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de
buton
54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun: d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
a) Ganglionii limfatici e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor
b) Măduva osoasă hemaglutinante
c) Splina
d) Timusul 58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
55. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun c) Hialuronidaza
primar de cel secundar: d) Peroxidaza din hrean
a) Originea antigenului e) O – streptolizina
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici 59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi precipitare:
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător c) Reacţia are loc în mediul lichid
pasiv al antigenelor moleculare: d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
a) Trombocite e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
b) Hematii
c) Leucocite 60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra
d) Particule de celuloză macroorganismului:
e) Particule de latex a) Paralizii
b) Febră
57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de c) Leucopenie
inhibare a hemaglutinării: d) Hipotensiune
a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor e) Hemoragii
bacteriene respiratorii
63
61. Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:

a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară 65. Indicaţi serurile imune antitoxice:
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală a) Antileptospirozic
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului b) Antibotulinic
d) Este utilizată pentru seroidentificare c) Antiantrax
e) Este utilizată în medicina legală d) Antitetanic
e) Antidifteric
62.Selectați tipurile de seruri imune curative după
destinație: 66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de
a) Antifungice acțiune:
b) Antitumorale a) Antipertussis
c) Antibacteriene b) Antibotulinic
d) Antivirale c) Antigangrenos
e) Antitoxice d) Antidifteric
63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice pentru
organismul uman: 67.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul
a) Serul antitoxic antidifteric ecvin rapid al infecțiilor:
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică a) Reacţia de bacterioliză
c) Imunoglobulina standardă b) Reacția de neutralizare
d) Imunoglobulina antistafilococică umană c) ELISA
e) Ser heterolog antitetanic d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în
organismul uman sensibilizat în urma administrării 68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența
serurilor imune heteroloage: vaccinurilor:
a) Complementul a) Eritrocite de berbec
b) Lizozimul b) Fosfat de aluminiu
c) Histamina c) Hidroxid de aluminiu
d) Serotonina d) Particule de latex
e) Prostaglandine e) Ribozomi bacterieni
64
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de

69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate patogenitate
intradermoreacţiile: e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii
a) Leptospiroza bacteriene de a declanşa o infecţie
b) Tuberculoza
c) Antraxul 73. Selectați unităţile de masură a virulenţei:
d) Tularemia a) Dosis certa lethalis - DCL
e) Difteria b) Dosis lethalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri: d) Dosis lethalis50 - DL50
a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de e) Dosis infectiosis – DI
serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei 74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau microorganismelor:
componente extrase din celula microbiană a) Granulațiile de volutină
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări b) Pilii
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
71.Precizați afirmația corectă despre virulenţă: e) Capsula
b) Este un caracter stabil 75. Selectați enzimele invazive caracteristice
c) Este determinată genetic microorganismelor patogene:
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini a) Hialuronidaza
bacteriene b) Sintetaza
e) Virulenţa poate fi diminuată c) Neuraminidaza
d) Transferaza
72.Precizați afirmațiile corectedespre patogenitate: e) Colagenaza
b) Este un caracter de tulpină 76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice
c) Este un caracter determinat genetic microorganismelor patogene:
a) Oxidoreductaza
65
b) Plasmocoagulaza b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului

c) Citocromoxidaza c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Fibrinolizina d) Se eliberează în urma lizei celulei bacteriene
e) Neuraminidaza e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către
macrofage
77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele
microbiene: 81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în
a) Sunt secretate în mediul extracelular macroorganism:
b) Sunt de natură lipopolizaharidică a) Prin continuitate
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului b) Pe cale limfatică
d) Acționează imediat c) Pe cale hematogenă
e) Sunt imunogene d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor
78. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele
bacteriene:
a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian 83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:
b) Sunt de natură proteică a) De infectare
c) Se inactivează la temperaturi înalte b) De incubaţie
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune) c) Prodromală
e) Pot fi transformate în anatoxine d) De stare
e) De declin
79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:
a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi 84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de
ţesuturi rezistenţă nespecifică):
b) Nu sunt imunogene a) Anticorpii naturali
c) Se transformă în anatoxine b) Complementul
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic c) Interferonul
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
a) Este termosensibilă
66
85. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de 89. Precizați proprietățile haptenelor:
rezistenţă nespecifică): a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
a) Limfocitele T b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii
b) Macrofagele specifici
c) Leucocitele polimorfonucleare c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii
d) Limfocitele B specifici
e) Celulele prezentatoare de antigen d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii
înnăscute (de rezistenţă nespecifică): 90. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:
a) Tegumentul intact a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Imunoglobulinele IgA b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Microflora normală c) Reprezintă un dimer
d) Epiteliul ciliat d) Trec bariera placentară
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă e) Sunt sintetizate de plasmocite
87. Precizați căile de activare a complementului: 91. Indicați particularitățile antigenului O:

a) Biologică a) Este de natură proteică
b) Clasică b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor
c) Alternativă gramnegative
d) Biochimică c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
e) Lectinică d) Este termolabil
e) Este termostabil
88. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:
a) Apar primele după un stimul antigenic 92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității
b) Traversează bariera placentară naturale:
c) Structural reprezintă un pentamer a) Suportarea unei infecţii
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică b) Achiziţie de anticorpi materni
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de c) Administrarea unui ser imun
hipersensibilitate de tip I d) Administrarea unui vaccin
e) Transfuzii sangvine
67
e) Bacterioliză
93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea
antigenelor solubile: 97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:
a) Precipitare inelară a) Depistarea antigenelor virale
b) Imunodifuzie simplă (Mancini) b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Imunoelectroforeză c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Aglutinare pe lamă d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Aglutinare în tuburi e) Efectuarea reacției de fixare a complementului
94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de 98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate
antigen în reacțiile serologice: mai înaltă:
a) Hematii de berbec a) De aglutinare în tuburi
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă b) De imunofluorescenţă
c) Trombocite c) Radioimună
d) Ribozomi d) Imunoenzimatică
e) Particule de latex e) De precipitare în gel
95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă 99. Indicați particularitățile anatoxinelor:
în raport cu RA: a) Stimulează imunitate antimicrobiană
a) Se efectuează pe lamă b) Stimulează imunitate antitoxică
b) Este mai sensibilă c) Sunt imunogene
c) Este mai rapidă d) Nu posedă antigenitate
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute e) Sunt lipsite de toxicitate
e) Este mai demonstrativă
100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:
96. Indicați reacțiile serologice cu participarea a) Nu există restricţii în utilizare
complementului: b) Pot fi păstrate timp îndelungat
a) Hemaglutinare indirectă c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
b) Hemoliză d) Se multiplică în organismul vaccinat
c) Imunofluorescenţă indirectă e) Induc doar imunitate locală
d) Fixare a complementului
68
101. Precizați indicațiile vaccinărilor: 105. Precizați particularitățile reacţiilor de

a) În perioada de stare a infecţiilor acute hipersensibilitate:
b) După indicaţii epidemiologice a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
c) Selectiv individual b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
d) În perioada de convalescenţă c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice
102. Selectați tipurile serurilor imune curative după modul
de acţiune: 106. Precizați particularitățile reacțiilor de
a) Antigenice hipersensibilitate de tip IV:
b) Antitoxice a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
c) Antivirale b) Nu se transferă prin seruri imune
d) Antibacteriene c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
e) Antiprionice (dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
103. Selectați factorii implicați în reacţiile de e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
hipersensibilitate de tipul I:
a) Mastocitele 107. Selectați particularitățile imunității artificiale active:
b) Imunoglobulinele Ig A a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
c) Imunoglobulinele Ig E b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
d) Complementul c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
e) Amine vasoactive (histamina) d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
104. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii
imediate de tip I: 108. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:
a) Astmul bronşic a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Boala serului b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Artrite reumatoide c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Şocul anafilactic d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Urticaria e) Se transmite ereditar
69
109. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun 113.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral
umoral: primar:
a) Limfocitele Tc a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Limfocitele Th b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Limfocitele B c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Plasmocitele d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Celulele NK e) Apariţia celulelor B- memorie
110. Selectați celulele imunocompetente: 114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral
a) Limfocitele T secundar:
b) Limfocitele B a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
c) Macrofagele b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
d) Celulele K c) Producerea de anticorpi IgM
e) Celulele NK d) Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
111. Selectați celulele implicate în instaurarea
răspunsului imun umoral: 115. Selectați tipurile de celule care participă la
a) Limfocitele TCD8+ elaborarea unui răspuns imun:
b) Limfocitele TCD4+ a) Plasmocitele
c) CPA b) Trombocitele
d) Limfocitele B c) Limfocitele B
e) Plasmocite d) Limfocitele T
e) Macrofagele
112. Selectați celulele implicate în instaurarea
răspunsului imun celular: 116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:
a) Limfocitele TCD8+ a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Limfocitele TCD4+ b) Opsonizarea helminților
c) CPA c) Opsonizarea bacteriilor
d) Limfocitele B d) Neutralizarea virusurilor
e) Plasmocite e) Degranularea mastocitelor
70
117. Indicați efectele biologice realizate de IgE: LIPSA: CS

a) Neutralizare toxinelor bacteriene 36.Indicați ce reprezintă o haptenă:
b) Opsonizarea helminților p) O grupare chimică de dimensiuni mici care
c) Opsonizarea bacteriilor interacționează cu anticorpi preformați
d) Neutralizarea virusurilor q) Un epitop
e) Degranularea mastocitelor r) Un paratop
s) Un imunogen
118. Indicați efectele biologice realizate de IgM: t) O proteină purtătoare
a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților 133. Selectați afirmația corectă despre un epitop
c) Opsonizarea bacteriilor conformațional:
d) Activarea complementului p) Este prezentat de către CMH
e) Aglutinarea bacteriilor q) Este uzual concav
r) Este constituit de o secvență peptidică liniară
119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea continuă
primară cu vaccinul ADTP: s) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice
a) O lună situate la distanță
b) 2 luni t) Activează limfocitele Th1
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni 53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:
a) Anticorpilor
120. Selectați vaccinurile vii atenuate: b) Complementului
a) BCG c) Anatoxinelor
b) Anti-hepatita B d) Interferonului
c) Anti-oreion e) Enzimelor proteolitice
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic 54.Limfocitele T citotoxice:
a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte
71
d) Omoară celulele infectate cu virus b) Opsonizează celule

e) Omoară direct virusurile c) Traversează placenta
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect e) Fixează complementul
chemotactic pentru leucocite:
a) C9 63. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor
b) C5a prin intermediul sângelui:
c) C5b a) Septicemie
d) C3b b) Septicopiemie
e) C5b6789 c) Bacteriemie
d) Virusemie
56. Indicați factorul care determină activarea e) Toxinemie
macrofagelor pentru a distruge bacteriile facultativ-
intracelulare: 68. În splină se produce răspunsul imun față de antigene
a) Properdina aflate în:
b) Anafilatoxina a) Intestin
c) Interferonul gamma b) Leziuni ale tegumentului
d) Complementul c) Faringe
e) Anticorpii d) Sânge
e) Tractul urogenital
57.Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o
evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului cauzal în 69. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria:
organism: a) IgD
a) Suprainfecţie b) Component secretor izolat
b) Reinfecţie c) IgA
c) Infecţie acută d) IgE
d) Infecţie secundară e) sIgA
70. Selectați celula care prezintă markerul CD8:
62. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG: a) Limfocitul B
a) Neutralizează toxine bacteriene b) Limfocitul Th
72
c) Macrofagul activat b) IgG

d) Limfocitul Tc c) IgD
e) Mastocitul d) IgM
e) IgE
75. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar 79. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de
(anamnestic): prezență în serul sangvin:
a) Este intens a) IgA
b) Este rapid b) IgG
c) Este eficient c) IgD
d) Memorie rapidă d) IgM
e) Toate de mai sus e) IgE
76. Indicați compoziția chimică a moleculei de 80. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:
imunoglobulină: a) Adjuvantul
a) Proteină b) Antiserul
b) Carbohidrat c) Antigenul purificat
c) Glicoproteină d) Haptena
d) Acid gras e) Imunoglobulina
e) Complex lipopolizaharidic
81. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:
77. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura: a) Limfocitele
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv) b) Plasmocitele
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc) c) Mielocitele
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv) d) Hibridomul
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc) e) Celulele splinei
e) Regiunii balama
82. Indicați esența opsonizării:
78. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul a) Degranularea lizosomei
sangvin: b) Aglutinarea hematiilor
a) IgA
73
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și 67. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:
complement a) Conține microorganisme vii
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
e) Inactivarea virusurilor c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d) Conține exotoxină modificată
91. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I
repetată a unui alergen în cazul unei reacții de si II
hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc 118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate antigenelor:
c) Eliberarea/secreția histaminei a) CMH clasa I
d) Contracția musculaturii netede b) CMH clasa II
e) Vasodilatare c) CMH clasa III
d) C3b
Compliment multiplu e) C5a
134. Selectați afirmația corectă despre procesarea
antigenelor endogene: 119. Indicați proprietățile limfocitelor B:
F. Asocierea cu CMH clasa II a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
G. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea
H. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome anticorpilor
I. Disocierea catenei invariabile c) Pot acționa ca o CPA
J. Asocierea cu CMH clasa I d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) BCR este constituit din molecule de IgG
90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un
cromogen:
a) Reacția imunoenzimatică directă Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea
b) Reacția imunoenzimatică indirectă microorganismului de ţesut este:
c) Reacția Western blot
d) RFC a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
e) Analiza radioimună
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
74
e) [ ] Flagelii a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Posedă flageli peritrichi
2) Pentru micoplasme este caracteristic: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [x] Lipsa peretelui celular. e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină distanţă între ele
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului 7) Despre leptospire se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Posedă formă bacilară
b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi
--------------------------------------------------------------------- acidorezistente conţine:
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
a) [ ] Formează spori care deformează celula b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
d) [ ] Sunt monotrichi e) [ ] Toate de mai sus
e) [ ] Sunt eucariote ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
5) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Gram
a) [ ] Structură acelulară. b) [x] Ziehl-Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective c) [ ] Neisser
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz d) [ ] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari e) [ ] Burii-Hins
e) [ ] Posedă capsulă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
75
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
76
c) [x] Neisser 16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea
d) [ ] Ziehl-Neelsen rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
e) [ ] Giemsa
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Microscopia cu fond întunecat
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei b) [x] Microscopia imunofluorescentă
este: c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
a) [x] Coloraţia Giemsa
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei
bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
77
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat b) [x] 0,2 mkm
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] 0,1 mkm
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu d) [ ] 0,01 mkm
litere majuscule, cu excepţia: e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi
cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
78
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru: b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului d) [ ] Sarcina
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat e) [x] Staphylococcus
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din ---------------------------------------------------------------------
preparat 27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv particularitate:
e) [ ] Refractarea razelor de lumină a) [ ] Se aranjează în perechi
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
79
d) [ ] Se divid în câteva planuri 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Coci
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea b) [ ] Spirochete
particularitate: c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
a) [ ] Se aranjează în perechi e) [x] Vibrioni
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea
particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
80
e) [ ] Prin metode chimice
a) [ ] Coccus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Spirochaeta 38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic
c) [ ] Rickettsia dacă:
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi

sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă

b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
81
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 e) [x] Sulbactam
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8 ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
e) [x] CMI : CT = 8 : 32 a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei: c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
citoplasmatice
b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea
dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea
transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
82
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Pasteurizarea
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plajelor sterile 49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea
îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
83
a) [x] Antagonism e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
b) [ ] Sinergism ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Simbioză 54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză a) [ ] Otto
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Appelmann
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei c) [ ] Weinberg
bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii
mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se
caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă

b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
84
d) [ ] Furt ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Fischer 59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de
--------------------------------------------------------------------- temperaturi:
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea
substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se a) [x] 0 - + 200C
numeşte: b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
a) [ ] Sterilizare d) [ ] - 10 - + 100C
b) [ ] Antisepsie e) [ ] > 600C
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat
la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul
bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul
bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
85
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul ---------------------------------------------------------------------
infectat se numeşte: 64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu
excepţia:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare a) [ ] Difteria
c) [ ] Sterilizare b) [ ] Tetanosul
d) [x] Dezinfecţie c) [ ] Scarlatina
e) [ ] Liofilizare d) [x] Bruceloza
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul

regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor

la o bacterie acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta
prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o
celulă bacteriană la alta via un bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un
sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al
aceleiaşi celule
86
e) [ ] Gangrena gazoasă b) [ ] Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Ig G
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea d) [ ] Ig E
clasă de Ig: e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ig M 70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I
(anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
87
a) [ ] Ig A 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
b) [x] Ig M microorganisme după vindecare:
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E a) [ ] Infecţie acută
e) [ ] Ig D b) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu
simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută

b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
88
c) [ ] Infecţie secundară 80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ig E
76) Constituie o reinfectare a organismului până la c) [ ] Ig D
reconvalescenţă: d) [ ] Ig M
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
89
e) [ ] Ig G a) [ ] Septicemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Septicopiemie
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se c) [ ] Bacteriemie
multiplica: d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
a) [x] Bacteriemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Toxinemie 86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea
c) [ ] Septicopiemie reacţie:
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi
multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în
organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
90
e) [ ] Antigenul F
a) [x] Coombs ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Precipitare 91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză a) [ ] Vaccin polivalent
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării b) [x] Vaccin monovalent
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea
reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic

b) [ ] Antigenul K superficial
c) [ ] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
91
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
e) [ ] Vacinul ADTP b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Difuzimetrică
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform
se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de
preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice
este indicată metoda:
92
e) [ ] Plajelor sterile în gel
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică c) [ ] V. parahaemolyticus
intradermică: d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
a) [ ] Dick ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia
alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
93
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
a) [x] TCBS 107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair a) [ ] Adenozintrifosfatul
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după
sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
94
b) [ ] Adenozindifosfatul ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Oxidoreductazele celulare 112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele a) [ ] Infecţii holeriforme
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Infecţii dizenteriforme
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu

holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
95
c) [ ] Enterocolite hemoragice a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare c) [ ] Se colorează grampozitiv
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează: e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se
efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
96
--------------------------------------------------------------------- 122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea următoarele teste biochimice:
enterobacteriilor determină: a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
a) [ ] Specia c) [ ] Teste biochimice primare
b) [ ] Genul d) [x] Teste biochimice secundare
c) [x] Familia e) [ ] Antibioticogramă.
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru
determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru
determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
97
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De transport
123) Genul Shigella include specia: b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
a) [x] S. boydii d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea
b) [ ] S. bovis primară
c) [ ] S. Enteritidis e) [ ] Speciale
d) [ ] S. Newport ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu

b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se
utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul

de medii:
98
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă c) [x] Hemocultura
se examinează: d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
99
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă: b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
eritrocitar ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Mielocultura 138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina
reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează
colonii:
10
0
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate nervos şi suprarenalelor
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente 143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de
patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4

săptămâni
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia
plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe

medii uzuale
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
10
1
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni c) [ ] Bruceloză
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice d) [ ] Tusea convulsivă
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la e) [ ] Scarlatină
cultivare ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Este sporogen 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
--------------------------------------------------------------------- hipersensibilitate de tip întârziat în:
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele
caractere: a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca c) [ ] Tularemie
40% lipide d) [x] Tuberculoză
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul
celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de
tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea
la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
10
2
e) [ ] Difterie d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Roşii cu luciu metalic
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa ---------------------------------------------------------------------
antitoxinelor în: 153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Tularemie a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se

utilizează mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale
formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej

b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de
mercur
10
3
b) [ ] Hemolizinei beta ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Capsulei polizaharidice 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări
d) [ ] Pililor clinice cu caracter supurativ:
e) [ ] Cord-factorului
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bruceloza
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul
mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou

b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
10
4
b) [ ] Tularemia ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antraxul 163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice a) [ ] S. aureus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] B. anthracis
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară c) [ ] Y. pestis
în: d) [x] S. pyogenes
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe
medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini
neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
10
5
e) [ ] N. meningitidis a) [ ] Brucelozei
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Pestei
164) Posedă proteina A : c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
a) [x] S. aureus e) [ ] Febrei Q
b) [ ] S. agalactiae ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] S.epidermidis 169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul
d) [ ] S. saprophyticus infectat:
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu
excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării
aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în
diagnosticul:
10
6
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] S. pyogenes 174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul
d) [ ] B. abortus unei palete de tenis
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga
infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
10
7
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul d) [x] H
bastonaşului de toboşar e) [ ] Vi
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi
gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de grup:
a) []A
b) []B
c) [x] O
d) []H
e) []K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
10
8
a) [x] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin c) [ ] Omul bolnav
următorul procedeu: d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
10
9
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] ADN monocatenar circular
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este: d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
a) [ ] Porcii ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Raţele 189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli
c) [ ] Caii la plante:
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia
de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou
embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
11
0
a) [ ] Retrovirusuri ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Delta virus 194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii
e) [x] Viroizi b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet,
incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
11
1
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi a) [ ] Orthomyxovirus
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK b) [ ] Paramyxovirus
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Retrovirus
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4

b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică
pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor
celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
11
2
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
numesc: b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
a) [ ] Transplante de organ d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
b) [ ] Tulpini diploide e) [ ] Virusuri defective
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50
pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se
numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă

b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager se numesc:
11
3
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] CD6
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon 210) Particula virală infectantă se numeşte:
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă
se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) []K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
11
4
b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
a) [ ] Viroid c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
b) [ ] Provirus d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
c) [ ] Prion e) [x] Lipsa apei libere
d) [ ] Virus lizogen ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului
este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

11
5
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Albastru de metilen
a) [ ] Albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% 220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă a) [ ] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Soluţia Lugol b) [x] Fucsină apoasă
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată

b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
11
6
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată a) [x] În perechi
e) [ ] Albastru de metilen b) [x] În lanţuri
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] În formă de brăduţ inversat
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart d) [ ] În formă icosaedrică
în: e) [x] În ciorchine
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
11
7
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Acizi teichoici
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali 231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor prezenţa:
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză a) [ ] Fimbriilor
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive
predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
11
8
b) [x] Capsulei ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Pililor sexuali 236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină a) [x] Micrococcus
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Diploccus
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode: c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele
categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună

b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
11
9
e) [ ] Sarcina a) [x] Bacterium
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Mycoplasma
237) Se divid în câteva planuri : c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
a) [ ] Micrococcus e) [x] Clostridium
b) [ ] Diplococcus ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Tetracoccus 242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
12
0
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hematoxilina 247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
d) [ ] Tionina b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
12
1
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian 252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii
d) [ ] Poartă un caracter de specie biologice:
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
următoarele: c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită
din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
12
2
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Lipopolizaharide 258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
12
3
c) [x] Artificiale
a) [ ] Micoplasmelor d) [ ] Semisintetice
b) [x] Micetelor levuriforme e) [x] Sintetice
c) [ ] Micobacteriilor ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Fungilor dimorfi 263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
e) [ ] Enterobacteriilor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vâscoase
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de b) [x] Lichide
multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele
căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
12
4
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide 268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin
--------------------------------------------------------------------- depistarea următoarelor produse metabolice:
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor
cerinţe: a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
a) [ ] Să posede reacţie alcalină
b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice

b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe
trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
12
5
c) [x] Amoniacului ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Hidrogenului sulfurat 273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele
e) [ ] Acetoinei particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de a) [ ] Structură omogenă
izolare a culturii pure se realizează cu: b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele
particularităţi:
a) [x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
12
6
d) [x] Opace 278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri
e) [x] Margini dantelate de temperatură:
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi a) [x] 1000C
înalte, se face prin următoarele căi: b) [x] 1100C
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin
metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate

b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează
prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
12
7
c) [x] 1200C e) [ ] Baia de apă 1000C
d) [x] 1340C ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] 1600C 283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi
--------------------------------------------------------------------- înalte se realizează prin următoarele căi:
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în

următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor
din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
12
8
e) [x] Solide
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Pasteurizare 288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare a) [x] Lactoză
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin
evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
12
9
b) [ ] Glucoză e) [ ] Sintetice
c) [x] Fucsina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Albastru de bromtimol 293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
e) [x] Geloză
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Soluţii apoase
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele b) [ ] Obiecte din cauciuc
procedee: c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
a) [x] Mecanice e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de
cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
13
0
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sterilă
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de b) [x] Nesterilă
bacterii aerobe include: c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice e) [ ] Colectivă
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură 299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă

b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului
microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
13
1
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea 304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] IgM
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele b) [ ] Limfocitele B
căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen
complet:
a) [x] Origine heterogenă

b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen
incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate

b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul

sangvin proaspăt
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
13
2
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină a) [x] Agentul cauzal
e) [x] β, x - lizine b) [ ] Doza infectantă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Poarta de intrare
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt: d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
a) [ ] Măduva osoasă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii
factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată
de:
13
3
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare 314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism
pot fi utilizate: determină:
a) [ ] Trombocite a) [ ] Paralizii
b) [x] Hematii b) [x] Febră
c) [ ] Leucocite c) [x] Leucopenie
d) [x] Particule de celuloză d) [x] Hipotensiune
e) [x] Particule de latex e) [ ] Hepatosplenomegalie
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate 315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor
bacteriene respiratorii
b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă
de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în
formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor
hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot
fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
13
4
b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală e) [x] Antidifteric
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare 320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
e) [x] Este utilizată în medicina legală
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antipertussis
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune
orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare

b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman
sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin

b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul
uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe
biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
13
5
b) [ ] Antiexantematic 325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric a) [x] Agentul cauzal
e) [ ] Antigripal de tip A b) [ ] Doza infectantă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Poarta de intrare
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
următoarele reacţii: e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului

b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi
utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau
componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
13
6
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Pilii
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot c) [x] Glicocalixul
determina: d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
a) [ ] Paralizii ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Febră 331) Enzime invazive caracteristice
c) [x] Leucopenie microorganismelor patogene:
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de
patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea
microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
13
7
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hialuronidaza 336) Endotoxina bacteriană:
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza a) [ ] Este de natură proteică
d) [ ] Transferaza b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
13
8
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii a) [x] Anticorpii naturali
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi b) [x] Fagocitoza
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului c) [x] Lizozimul
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Limfocitele B
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se
petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate

b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
13
9
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
a) [x] Sistemul complement e) [ ] Sunt de natură proteică
b) [x] Lizinele ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Interferonii 347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie
este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin
următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic

b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare
de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
a) [x] Nu posedă imunogenitate

14
0
afirma: d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale 352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui
antigen complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă

b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
14
1
c) [ ] Se menţine timp îndelungat e) [x] Este mai demonstrativă
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă 357) Complementul participă în reacţiile:
trombocitară
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Hemaglutinare indirectă
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele b) [x] Hemoliză
reacţii: c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
a) [x] De precipitare inelară
b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de
aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de
anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec

b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu
scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
14
2
e) [x] Bacterioliză 362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi
--------------------------------------------------------------------- obţinute prin următoarele metode:
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
a) [ ] Antigenelor virale b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
b) [ ] Antigenelor corpusculare c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
c) [x] Complementului d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
d) [ ] Anticorpilor incompleţi e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii
imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană

b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi
obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
14
3
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Boala serului
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje: c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
a) [ ] Sunt înalt reactogene e) [x] Urticaria
b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată 368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat următoarele particularităţi:
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri
imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi
următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I
sunt:
a) [x] Astmul bronşic

14
4
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul 373) Sunt imunocompetente:
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E a) [x] Limfocitele T
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D b) [x] Limfocitele B
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin

următoarele particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv

b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
14
5
c) [ ] Macrofagele b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
d) [ ] Celulele K c) [x] Producerea de anticorpi IgM
e) [ ] Celulele NK d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici

b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

14
6
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin: d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore 384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG a) [ ] Tinsdal
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie b) [x] TCBS
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele
tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după
fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
14
7
c) [x] Geloză alcalină a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
d) [ ] Ploskirev b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
e) [x] Apă peptonată alcalină c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Tinsdal 389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele
de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V.

cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor
sunt:
14
8
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] V. cholerae eltor 394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus a) [x] Antigenul A
d) [x] Vibrionii NAG b) [x] Antigenul B
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate

b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
14
9
c) [x] Antigenul C e) [ ] Limfadenite mezenteriale
d) [ ] Antigenul D ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: 399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă a) [x] EPEC

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1 b) [x] EIEC
c) [ ] Analiza radioimună c) [x] ETEC
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag
specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii
ale bolii:
a) [x] Enterita holerică

b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele
mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces

b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic
în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism
prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
15
0
d) [ ] EBEC a) [ ] ABCDE
e) [ ] EDEC b) [x] OKA
--------------------------------------------------------------------- c) [x] OKB
400) Categoriile patogene de E. coli sunt: d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii
factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se
realizează cu serurile:
15
1
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
405) Pentru E. coli este caracteristic: c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
a) [x] Produce indol e) [ ] Sunt oxidazopozitive
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt
indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a

intestinului gros
b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării
fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
15
2
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin a) [x] S. dysenteriae
testele: b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu d) [ ] S. sonnei
b) [x] Producerea ureazei e) [ ] S. enteritidis
c) [ ] Fermentarea lactozei ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin

testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează
următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
15
3
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează b) [x] Vaccin inactivat curativ
mediile: c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
a) [x] Endo e) [ ] Vaccinul ADTP
b) [x] Levin ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bismut sulfit agar 420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu bacteriologic se poate preleva:
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum
urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se
utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

15
4
a) [x] Sânge d) [x] Serurile monovalente H
b) [ ] Lichid cefalorahidian e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
c) [x] Măduva osoasă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Urină 425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
e) [x] Bila
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Vacinuri inactivate
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare
şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai
febrelor tifoparatifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-
paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se
realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA

b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
15
5
b) [ ] Vacinuri vii atenuate ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică 430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide
d) [x] Vaccinul TABTe se pot manifesta prin:
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemii
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
caracterelor: c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc
următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
15
6
d) [ ] Gastroenterită ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Meningoencefalite 435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase a) [x] Monovaccinuri inactivate
are loc în: b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
a) [x] Plămâni d) [x] Vaccinul TABTe
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică
au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au
semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie

diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H

b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
15
7
e) [ ] Vaccinul ADTP c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Este termolabilă
436) Despre C. tetani se poate afirma: e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză 441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson -

Blair
b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
15
8
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
a) [ ] Plăgi operatorii d) [ ] Coma uremică
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare e) [x] Stop cardiac
c) [ ] Plăgi superficiale ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ 446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi
anaerobe morfologice:
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite
trombozante) a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele terminal
specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele
simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
15
9
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi 451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi a) [ ] De precipitare
central b) [ ] De neutralizare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Wright
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele
căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)

b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
16
0
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
reacţiile: d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig 457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele
prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

16
1
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară 462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi prelevă:
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [x] Aspirat din bubon
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo b) [ ] Urină
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sânge pentru hemocultură
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: d) [ ] Bilă
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor
infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
16
2
e) [x] Spută 467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de
--------------------------------------------------------------------- antrax:
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele: a) [x] Cutanată
a) [x] Bacterioscopică b) [x] Pulmonară
b) [ ] Contraimunoelectroforeza c) [x] Intestinală
c) [x] Biologică d) [ ] Bubonică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec e) [ ] Anginoganglionară
e) [x] Bacteriologică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se
prelevă:
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează
celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
16
3
a) [x] Exudat din carbuncul c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
b) [x] Sputa d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de
c) [ ] Urina hipersensibilitate de tip IV
d) [x] Materii fecale e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
e) [x] Sânge ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. a) [ ] Microscopică (Gram)

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini
neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui
glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc
prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se
utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
16
4
b) [x] Bacteriologică ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Biologică 478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
rickettsiilor? d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi
spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de
patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
16
5
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi: a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni,
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii purici).
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
alcalină e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi,

capsulaţi
b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
16
6
--------------------------------------------------------------------- 488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de
484) Pentru B. anthracis este caracteristic: patogenitate:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil a) [ ] Oxidaza

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de c) [x] Hialuronidaza
hemoliză d) [x] Fibrinolizina
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul
"colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent
sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
16
7
e) [ ] Mucinaza a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,
--------------------------------------------------------------------- bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu
patogenitate: zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
a) [x] Lecitinaza d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un
b) [x] ADN-aza sediment
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de
contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
16
8
granular 498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu prelevatele:
margini festonate şi zonă de hemoliză
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Puroi
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare b) [x] Mase vomitive
semnificativă au următoarele teste: c) [x] Urina
d) [x] Sânge
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute
severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic

b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se
utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic

b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
16
9
e) [ ] Maduva osoasă d) [x] Cresc la 220C
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Predomină colonii pigmentate
499) Genul Neisseria reuneşte: ---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea
b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
17
0
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză e) [ ] Fără restricţii
b) [x] Parazitează specific numai omul ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital 509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80% a) [ ] Transparent
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Hemoragic
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice
se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se
realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
17
1
c) [x] Opalescent e) [ ] Encefalita
d) [x] Tulbure ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată) 514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în a) [ ] Aerogenă
mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele

caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade
de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
17
2
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată a) [x] Treponema pallidum
d) [x] Sexuală b) [ ] Borrelia burgdorferi
e) [ ] Transmisivă (prin vectori) c) [x] Chlamidia trachomatis
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Trichomonas vaginalis
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere
se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică

b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
17
3
e) [x] HIV 524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul a) [x] Sunt coci sferici
gonoreei se prelevă: b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi
forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin:
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza
următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
17
4
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri a) []K
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi b) []T
--------------------------------------------------------------------- c) [x] A
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin: d) [x] B
e) [x] C
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om
aparţin grupelor:
17
5
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Determinarea antihialuronidazei
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
patogenitate: e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Streptolizina S 535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele
teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
17
6
imunologice: d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
a) [ ] Reacţia Mantoux ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Reacţia Dick 540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul
Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele
metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă

b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
17
7
b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar a) [ ] Parenteral
d) [x] La persoanele cu forme latente b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
e) [ ] Din primele zile de boală c) [ ] Picături Flugge
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Inţepătura căpuşelor
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur

b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
544) Despre leptospire se poate afirma:
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu

capetele încârligate
b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
17
8
e) [x] Prin tegumente şi mucoase 550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează
--------------------------------------------------------------------- reacţiile:
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se
examinează: a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene c) [x] De hemaglutinare indirectă
b) [x] Sânge d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
c) [x] Urina e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C

b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează
prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe

fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C

b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
17
9
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] E. coli
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se c) [x] Streptococii hemolitici
utilizează: d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
a) [ ] Vaccin viu atenuat ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Vaccin inactivat 556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes
medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
microbiologici:
a) [x] S. aureus
18
0
a) [ ] De fracţionare d) [ ] Ploskirev
b) [x] De sedimentare e) [ ] Wilson-Blair
c) [x] De filtrare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] De aspiraţie 561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
e) [ ] De incluzionare patogene:
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară
a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor
preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele
medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
18
1
a) [x] Yersinia d) [x] Rezistente la alcool
b) [ ] Klebsiella e) [ ] Rezistente la formol
c) [ ] Enterobacter ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Salmonella 566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
e) [x] Shigella caractere:
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri a) [x] Sunt de natură proteică
condiţionat patogene: b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [x] Specificitate de grup

b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
18
2
d) [ ] Rezistente la alcool e) [ ] RHA
e) [x] Rezistente la formol ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele a) [ ] Paralizii flasce
medii: b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
a) [x] Endo d) [x] Stare tifică
b) [x] Levin e) [ ] Leucopenie
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în
serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se
tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează

următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
18
3
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Inactivate complete
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
a) [x] Microscopia electronică e) [x] Subunitare
b) [x] Ultracentrifugare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Microscopia luminiscentă 577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A
sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

18
4
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări 582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate a) [ ] Posedă reverstranscriptază
serotipurile virusurilor gripale b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile

b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
18
5
c) [ ] Se transmite parenteral a) [x] Are genom ARN monocatenar
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic c) [x] Conţine reverstranscriptază
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Se transmite prin vectori
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la
familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
18
6
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt: c) [ ] VHC
d) [x] VHD
a) [x] VHA e) [ ] VHE
b) [ ] VHB ---------------------------------------------------------------------
c) [x] VHC 593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo- oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul
parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical
sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
18
7
d) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] Enterocolita acută e) [ ] Vacinul TABTe
b) [ ] Disbioza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ciroza hepatică 598) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea a) [ ] Variola
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Varicela
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin c) [x] Herpes genital
depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele
biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele
prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
1 Simplu
glucoza A, Lactoza +, H2S-
2 Multiplu
glucoza A, Lactoza +, H2S-

3 Simplu
glucoza AG, Lactoza -, H2S+

Numiţi reacţia serologică prezentată în imagine:
4 Simplu
Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

Aujeszky
5 Simplu
Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:

A. Forma vegetativă a fagului virulent
6 B. Forma vegetativă a fagului temperat Simplu
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
7 b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare Simplu
c) !Este responsabil de legarea antigenului/ interacțiunea cu epitopul unui
Ag
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice
Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
8 B. Permanganatul de potasiu Multiplu
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:
a) [ ] acizii teichoici
9 b) [ ] capsula Simplu
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii
Alegeți formele drepte de bacterii:
a) [x] clostridium
10 b) [ ] vibrio Simplu
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după
destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
11 C. ! Diferenţial-diagnostice Multiplu
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
12 Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după Multiplu
destinaţie:
Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
A. Dozate
13 B. Empirice Multiplu
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
a) [ ] Zeihl- Neelsen
14 b) [x] Albert Simplu
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
Alegeți metoda de fixare a frotiurilor din sputa
a) în flacara spirtierei
15 b) x amestecul Nikiforov Simplu
c) biochimic
d) fizic
e) la temperatura camerei
Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a) [ ] microscopia fluorescentă
16 b) [ ] microscopia optică cu imersie Simplu
c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:

a) [x] liza celulei
17 b) [x] înmugurire Multiplu
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
18 C. ! Pulberii Multiplu
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
19 C. Veselă Multiplu
D. ! Fecale
E. Mâini
Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină
activitatea peptolitică a bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
20 D. ! Hidrogen sulfurat Multiplu
E. Bioxid de carbon
Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:

a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
21 c) [ ] germinare Multiplu
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:

22 SexuataAsexuata Multiplu
Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un

antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
23 B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc -
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un
antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
24 B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc -
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
25 Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un -
antigen specific:
Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a) implicare in chemotaxie
b) implicare in sinteza fosfolipidelor
26 c)sinteza acizilor nucleici Multiplu
d) asigură rezistența sporită in mediul extern
e) asigură transportul active
Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) [x] asigură arderea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
27 c) [ ] specificitate antigenică (AgH) Multiplu
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
28 c) [ ] specificitate antigenică (AgH) Multiplu
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:

b) plasmoliza
29 c)plasmoptiza Multiplu
d) metoda Burri-Ginss
e) Foelgen
Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de

activare a complementului:
a) Antigenul
30 b) Factorul B -
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG
31 Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii: Simplu
toleranta
Indicați funcția glicocalixului bacterian:

a) [ ] redă forma celulei
32 b) [ ] menține presiunea osmotica internă Simplu
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
33 Indicați funcția glicocalixului bacterian: aderenta la substrat Simplu
Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate

(CMH):
A. Reprezintă un complex polizaharidic
B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
34 D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T Multiplu
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
35 c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot Multiplu

a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
36 c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Multiplu
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
eucariot
a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
37 c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot Multiplu
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
Indicaţi amplasarea sporului:
Simplu
Central
38
39 Simplu
Subterminal
40 Simplu
Terminal
Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) Antigenul O
b) Antigenul K
41 c) Antigenul H Simplu
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate

antibioticele polienice (nistatina, levorina):
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
a) Micoplasmelor
b) xMicetelor levuriforme
c) Micobacteriilor
42 d) xFungilor dimorfi Multiplu
e) Enterobacteriilor
Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:

A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
43 C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor Multiplu
modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor
Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
44 C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene Multiplu
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor
modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:
a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
45 c) Se transformă în anatoxine Multiplu
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:

a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi
e) [x] este nefluctuantă
46 > Necompartimentată Multiplu
> Lipsesc organitele celulare
> Compusă din apă (80%), are incluziuni, ribosomi, nucleoid
> pH acid
> Stare gel – asigură permanența mediului intern
Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
47 C. ! Identificarea culturilor bacteriene Multiplu
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
48 c) [ ] Grad Multiplu
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
49 c) [x] Gen Multiplu
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
50 b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B Simplu
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
Indicați ce este spațiul periplasmic:

a) spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-
negative
51 b) spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram- Simplu
pozitive
c)partea internă a citoplasmei
d) porțiunea interna a plasmidelor
e) spatiu dintre mezozomii laterali si mediali
Indicaţi ce secretă plasmocitele:

a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe
suprafața limfocitului B activat
52 b) Anticorpi cu două specificități Simplu
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
Indicați cele mai inofensive preparate biologice:
a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
53 c) Imunoglobulina standardă Multiplu
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Ser heterolog antitetanic
Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa

II:
54 a) Toate celulele macroorganismului Simplu
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:
a) Ig A
b) IgM
55 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
a) Ig A
b) Ig M
56 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A
b) Ig M
57 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
58 c) Ig G Simplu
d) Ig M
e) Ig D
Indicaţi clasa imunoglobulinei din imagine:
IgM
59 Simplu
IgA
Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:
a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
60 c) [x] neutri Multiplu
d) [x] bazici
e) [x] acizi
Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) [x] sintetici
b) [x] naturali
61 c) [ ] neutri Multiplu
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
62 c) [ ] tetracocii Multiplu
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
F) [x] micrococcus
Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:
a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
63 c) [ ] fucsina acidă Multiplu
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
Indicați complexul de atac membranar:

a) OH
64 b) Colicinele Simplu
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina
Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a) glicogen
b) amidon
65 c) sulf Simplu
d) polimetafosfați
e) lipide
Indicați compoziția chimică a citoplasmei:

a) proteine
b) lipide
66 c) apa 80% Multiplu
d) tionina
e) vitamin
Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină:
a) proteine
b) metafosfați
67 c) polimetafosfați Simplu
d) acizi teichoici
e) lipidul A
Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
a) Proteină
b) Carbohidrat
68 c) Glicoproteină Simplu
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor:
a) lipide
b) dipicolonat de calciu
69 c) ceruri Simplu
d) protein
e) LPS( lipopolizaharide) )
Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-

dependent:
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul
Th activate de același antigen
70 B. Moarte prin apoptoză Multiplu
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-
independent:
A. Moarte prin apoptoză
71 B. Proliferare (expansiune clonală) directă Multiplu
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
72 c) [x] a introdus sistemul de imersie Multiplu
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:
a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
73 c) [x] a introdus mediile nutritive solide Multiplu
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
74 d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide Multiplu
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină

75 b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei Multiplu
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice

a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
76 b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare Multiplu
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:
a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
77 c) Titrarea complementului din serul sangvin Multiplu
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului
Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial:

a) [ ] mesosomi
78 b) [x] plasmide Simplu
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:

A. ! Antagonism
B. Sinergism Simplu
C. Simbioză
79 D. Interferenţă
E. Metabioză
Indicați efectele biologice realizate de IgE:
a) Neutralizare toxinelor bacteriene
80 c) Opsonizarea bacteriilor Multiplu
81 Indicați efectele biologice realizate de IgE: Multiplu

Indicați efectele biologice realizate de IgG:
a) Neutralizare toxinelor bacteriene
Indicați efectele biologice realizate de IgM:

a) Degranularea mastocitelor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
84 Indicați efectele biologice realizate de IgM: Multiplu
Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:
a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
85 c) C3b Simplu
d) C1q
e) Complexul de atac membranar
Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

a) X Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza Simplu
c) Induce formarea C3-convertazei
86 d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor
moleculare:
a) Trombocite
b) Hematii
87 c) Leucocite Multiplu
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex
Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
88 C. Neuraminidaza Multiplu
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
89 C. Beta-lactamaza Multiplu
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
Indicați esența opsonizării:
a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
90 c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement Simplu
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
Indicați exotoxinele bacteriene citolitice:

A. Toxina botulinică
91 B. Toxina holerică Multiplu
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice:
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
92 C. Leucocidina Multiplu
D. Toxina holerică
E. Toxina Shiga
Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
93 C. Anticorpii normali Multiplu
D. Sistemul complement
E. Lizozimul
Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
94 c) Glicocalixul Multiplu
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula
Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea
înnăscută):
84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
95 e) Imunoglobulinele Ig G Multiplu
a)IgM b)Limfocitele B
c)xSistemul complement d)xProperdina
e)xβ, x – lizinele
Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

a) C3b
96 b) C3bBb Simplu
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D
Indicaţi formele alungite de bacterii:
a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
97 c) [x] clostridiile Multiplu
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
Bacterium+Bacillus+Clostridium
Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
98 c) [ ] streptococii Multiplu
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
99 c) [x] spirilele Multiplu
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre
antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
100 b) Doar forțe Van der Waals Simplu
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate
Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori
de complement:
a) C1q
101 b) C1s Simplu
c) C3b
d) C5a
e) C9
Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

a) C2
102 b) C4 Simplu
c) C4b
d) C5a
e) C3
Indicați funcția peretelui cellular:
a) conferă formă celulei
b) asigură proecția celulei
103 c) antigenitate Simplu
d) menține presiunea osmotică
d) toate de mai sus
Indicați funcția sporilor:

a) participă in diviziune
b) asigură termorezistența
c) asigură nutriția bacteriei
104 d) asigură sinteza enzimelor Simplu
e) este sediul metabolismului lipidic De perpetuare a speciei
Indicati funcțiile glicocalixului:

barieră protectoare față de complement
105 Aderenta la substrat Functie antifagocitara Multiplu
Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-

lactamaze:
A. Sulfanilamidic
106 B. Paraaminobenzoic Simplu
C. Folic
D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic Sulbactam++
Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
107 c) [ ] incluziuni de glicogen Simplu
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine:
Diferenţial diagnostic de izolare
108 Simplu
Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat:

Diferenţial diagnostic de acumulare şi identificare preliminară
109 Simplu
Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui

limfocit B:
a) IgA
110 b) sIgA Simplu
c) IgE
d) IgG
e) IgM
Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
111 c) [ ] plasmide Simplu
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
112 c) [ ] plasmide Simplu
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
Indicați locul de amplasare a porinelor:
a) membrana externă a bacteriilor gram-negative
b) peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive
113 c)spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive Simplu
d) aparatul genetic
e) incluziunile
Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:
a) Astmul bronşic
b) Boala serului
114 c) Artrite reumatoide Multiplu
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria
Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a) Astmul bronşic
b) Boala serului
115 c) Artrite reumatoide Multiplu
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria
Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
116 c) Hialuronidaza Multiplu
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina
Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:

a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
117 b) [ ] coagulează proteinele celulare Simplu
c) [ ] reduc tensiunea superficială
d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:
b) [ ] inhibă sinteza proteică
118 c) [ ] coagulează proteinele celulare Simplu
d) [x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:
a) [ ] mecanică
119 b) [x] ardere la roşu Simplu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:
a) [ ] metoda Loeffler
120 b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen Simplu
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă(Preparatul picătură
suspendată)
e) [ ] metoda Gram
Indicaţi metodele de creare s condiţiilor de anaerobioză: Chimică
121 Fizică (sau mecanică) biologică Multiplu
Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [ ] chimică
b) [x] biologică
124 c) [x] bacteriologică Multiplu
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la

bacterii:
125 Transformare Transducţie conjugare Multiplu
Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de

bacteriofag:
A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
126 B. Fomarea unui sediment Simplu
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de
bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
127 B. Colonii de tip “R” Simplu
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:
128 Simplu
1.Neisserii 2.Diplococi
Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:
129 Simplu
1. Streptococi
2. Gramm +
130 Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine: Simplu

1. Neisserii
2. Diplococi
Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: glucoza A, Lactoza +, H2S-
131 Simplu
132 Multiplu
glucoza AG Lactoza - H2S-

133 Multiplu
glucoza AG, Lactoza -, H2S+
134 Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: se repeta Simplu

Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:
135 Simplu
Diplobacili
1.Stafilococi 2.Gram + 3.Ag pathogen al
infectiilor
Stafilococice
Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:
136 Simplu
Stafilococi
Vibrioni
1. Neisserii
2. Gramm –
3. Diplococ
4. Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice
1. Vibrioni 1. Coci lanceolate

2. Gramm - 2.Streptococus Pneumoniae
Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

a) Glicolipide
137 b) Citokine Simplu
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi
Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I: Individual redus
138 Colectiv redus Multiplu
Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III: Individual mare

139 Colectiv redus Multiplu
Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV: Individual mare

140 Colectiv mare Multiplu
Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:

A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
141 C. + Obiecte din sticlă Simplu
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
142 B. Material contaminat din laborator Simplu
C. + Pulberi
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc
143 C. + Uleiuri Simplu
Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:
a) [x] aerul
144 b) [ ] catetere Simplu
c) [x] unele medii de cultură lichide
d) [ ] instrumentariul chirurgical
e) [ ] materialul de pansament
Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:
a) [x] aerul
145 b) [x] unele medicamente Multiplu
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:

A. Splina
146 B. Maduva osoasă Multiplu
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:

A. Splina
147 B. Timusul Multiplu
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă
Indicați particularitățile anatoxinelor:
a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
148 c) Sunt imunogene Multiplu
e) Sunt lipsite de toxicitate
Indicați particularitățile antigenului O:
a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
149 c) Prezintă un compus lipopolizaharidic Multiplu
d) Este termolabil
e) Este termostabil
Indicați particularitățile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
150 C. Este imunogen Multiplu
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):

A. Are masă moleculară mică
B. Este imunogen
151 C. Nu este imunogen Multiplu
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier
(purtătoare)
Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile
B. Faza de latență durează câteva ore
152 C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM Multiplu
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
Indicați particularitățile unui superantigen:
A. Este de natură proteică
B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
153 C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B Multiplu
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
154 c) [ ] microscopia cu contrast de fază Multiplu
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
155 c) Prodromală Multiplu
d) De stare
e) De declin
Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
156 C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute Simplu
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II

(citototoxică) de reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe
imune):
157 a) Tipul de Ig care participă în reacție Simplu
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor
Indicaţi procedeele utilizate pentru izolarea culturii pure de bacterii dintr-
un amestec:
158 insamintare in striuri paralele - insamintare in cadrane - etalare consecutiva -
pe 3 cutii - metoda dilutiilor logaritmice
Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura
fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
159 c) Izotipul Simplu
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite
Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
160 c) Posedă imunogenitate pronunţată Multiplu
d) Se eliberează în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
Indicați proprietățile limfocitelor B:

a) Proliferează și se diferențiază în plasmocite
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
161 c) Pot acționa ca o CPA Multiplu
d) Pot recunoaște doar antigene solubile
e) BCR este constituit din molecule de IgG6
Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de
macrofage și celule dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
162 D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, Multiplu
stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea
helminților
163 Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1: Multiplu
Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea
164 proliferării și diferențierii limfocitelor Tc Multiplu
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea
helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
165 Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2: Multiplu
Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic: a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
166 c) [ ] 130-134°С Simplu
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
Indicaţi punctul de topire a fenacetinei: a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
167 c) [ ] 122°C Simplu
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf: a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
168 c) [ ] 122°C Simplu
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
Indicaţi punctul de topire a tioureei: a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
169 c) [x] 180° Simplu
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:
a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
170 c) Hemoliză Simplu
d) Precipitare
Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
171 c) Imunofluorescenţă indirectă Multiplu
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză
Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:
a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
172 c) Reacția Western blot Multiplu
d)Toate de mai sus (sau RFC)
e) Niciunul de mai sus (sau Analiza radioimună)
Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
A. 30 minute la 1800 C
B. ! 60 minute la 1800 C
173 C. 180 minute la 1400 C Simplu
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:

A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
174 C. Acumularea culturii pure Simplu
D. ! Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
A. Obţinerea culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
175 C. ! Determinării activităţii peptolitice Simplu
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
176 c) Antiantrax Multiplu
d) Antitetanic
e) Antidifteric
Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser

heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic Simplu
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
177
Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează
bacteriofagii:
A. !Peretele celular al bacteriilor
178 B. Capsulă Multiplu
C. !Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage
sunt distruși mai eficient:
a) Anticorpi
179 b) Kinine Simplu
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine
Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:

a) Adjuvantul
b) Antiserul
180 c) Antigenul purificat Simplu
d) Haptena
e) Imunoglobulina
Indicaţi taxonii intraspecifici:
181 biovar - patovar - lizovar - serovar - antibiovar Multiplu
Indicaţi taxonii intraspecifici:
182 biovar - patovar - lizovar - serovar - antibiovar Multiplu
Indicaţi tehnica de însămânţare:
183 Simplu
Clasică
Indicaţi tehnica de însămânţare:
184 Simplu
Drigalschi
Indicati tipul de bacterii care se va dezvolta în produsele conservate dacă
185 rocedura de conservare nu a fost respectată: Simplu
bacilul botulinic - stafiloc
Indicați tipul de celule care produc anticorpi:
a) [ ] limfocitele
186 b) [ ] plasmoblaştii Simplu
c) [x] celulele plasmocite
d) [ ] celulele reticulare
e) [ ] mastocitele
187 Simplu
Indicaţi tipul de colonii: M
188 Simplu
Indicaţi tipul de colonii: R
189 Simplu
Indicaţi tipul de colonii: S
190 Simplu
Indicaţi tipul de hemoliză: α-hemoliză
Indicaţi tipul de hemoliză:
191 Simplu
β-hemoliză
Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
192 c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv) Simplu
d) + Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
Mumiţi imunoglobulina din imagine:
193 Simplu
Ig A
Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a
bacteriilor:
A. Sulful
194 B. Azotul Simplu
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a
bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
195 D. Clorul Simplu
E. Natriu
F. Oxigenul
G. ! Carbonaţii
H. Magneziu
I. Clorul
J. Natriu
+Nitrati
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia
sintezei acizilor nucleici:
A. Poliene
196 B. !Sulfamide Multiplu
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia
sintezei proteice:
A. ! Tetracicline
197 B. ! Aminoglicozide Multiplu
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea
permeabilităţii membranei citoplasmatice:
A. ! Polimixine
198 B. ! Poliene Multiplu
C. !Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea
sintezei peretelui celular:
A. Tetracicline
199 B. ! Beta-lactamice Multiplu
C. ! Cefalosporinele
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
200 e) Antigenul R Simplu
Numiţi aparatul din imagine:
201 Simplu
AUTOCLAV
Numiţi aparatul din imagine:
202 Simplu
ANAEROSTAT
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului
ambiant:
A. Patogene
203 B. Cultivate în laborator Simplu
C. ! Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de
mediu:
A. Patogene
204 B. + Saprofite Simplu
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
205 C. ! Să posede un anumit redox potenţial Multiplu
D. Să fie hipotonice
E. ! Să fie nutritive
Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să conţină antibiotice
B. ! Să fie izotonice
206 C. ! Să posede o anumită viscozitate Multiplu
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul
mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
207 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:

a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
208 c) [x] Tetracocii Simplu
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
209 e) [ ] Staphylococcus Simplu
Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
210 C. Albumoze Multiplu
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:
b) Durata perioadei latente
211 c) Viteza sintezei anticorpilor specifici Multiplu
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:
212 Multiplu
1-Capsidă 2-ADN 5-Coadă
Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:
213 Multiplu
3-Baza 6-Gîtul
Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1:
214 Simplu
1-Capsida
Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 4:
215 Simplu
4-fibrele cozii
216 Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 5: Simplu

5-Coada
Numiţi elementul de structură cu numărul 11:
217 Simplu
11-Mezozom
218 Simplu
1-Capsula
219 Simplu
1-Pilii / Fimbrii
220 Simplu
2-Nucleoid
221 Numiţi elementul de structură cu numărul 5: Simplu
5-Perete celular
222 Simplu
6-Membrana citoplasmatică
223 Simplu
8-Flagel
Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
224 Simplu
Diplobacili
Streptococ
225 Simplu
1. Forme filamentoase
2. Actinomicete
3. Provoaca actinomicoze
4. Gramm +
226 Simplu
1. Enterobacterii
2. Ag pathogen al salmonelozei, dizinteriei, escherihiozei…
227 Simplu
1. Vibrioni
2. Gramm -
228 Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat: Simplu
1. Coci lanceolate
2. St. pneumoniae
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
229 Simplu
Aspergilius
230 Simplu
Mucor
231 Simplu
Penicilium
Numiţi grupele de medii de cultură în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
232 C. Artificiale Multiplu
D. Anorganice
E. ! Sintetice
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:
Monotriche
233 Simplu
234 Simplu
Peritriche
235 Simplu
Amfitrich
236 Simplu
Lofotrich
Numiţi imunoglobulina din imagine:
237 Simplu
Ig A
Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana
citoplasmatică:
A. ! Difuzie simplă
238 B. ! Difuzie facilitară Multiplu
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
Numiţi mediul de cultură din imagine:
Geloză singe
Endo
239 Simplu
Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor
prin congelarea acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
240 B. Pasteurizare Simplu
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă
la – 70 grade C:
A. Tyndalizare
241 B. Pasteurizare Simplu
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
Numiţi metoda de determinare a sensibilitaţii la antibiotice reprezentată în
imagine: Dilutiilor succesive
242 Simplu
Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în

imagine:
243 Simplu
Difuzimetrică
Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la

antibiotice:
244 a) [ ] Widal Simplu
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din
substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
245 C. Sterilizare Simplu
D. Congelare
E. Liofilizare.
Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
246 C. Liofilizare Simplu
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor
din substrat la temperaturi mai mici de 60 grade C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
247 C. Sterilizare Simplu
D. Congelare
E. Liofilizare
Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:

A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
248 D. Dezaminare Multiplu
E. ! Digestie enzimatică
Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:

A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
249 C. Hidroliză alcalină Multiplu
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
Numiţi micropreparatul din imagine:
Picătură suspendată
250 Simplu
Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul

recunoaște un agent străin:
a) Anticorpul
251 b) TCR Simplu
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului
Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității
dobândite:
252 a) Epitop Simplu
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină
Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și

bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
253 c) Fc Simplu
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului
Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
254 C. Conţin enzime metabolice Multiplu
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
F. !Se reproduc doar intracelular
Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii: margini
neregulate - suprafata uscata, rugoasa neomogena A.Au dimensiuni
punctiforme
255 B.Sunt transparente sau semitransparente C.Suprafaţa este umedă şi Multiplu
lucioasă
!D.Marginle sunt neregulate
!E.Au structură neomogenă
Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii: Plate, formeaza
sediment granular, structura granulara
!A.Sunt plate
256 B.Sunt transparente sau semitransparente Multiplu
!C.Uşor se detaşează de la mediu
D.Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
!E.Au structură granulară
Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul S de colonii:
rotunde, netede, umede, lucioase, forma de cupola, transparente, usor se
detaseaza
!A.Au dimensiuni punctiforme
257 !B.Sunt transparente sau semitransparente Multiplu
!C.Suprafaţa este umedă şi lucioasă D.Marginle sunt neregulate
E.Au structură neomogenă
Numiţi particularităţile tulpinii microbiene:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din
258 diferite surse Multiplu
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi
sursă în diferite intervale de timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă
simultan
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de

bacterii aerobe:
259 A.Determinarea activităţii biochimice B.xStudierea caracterelor morfo- Multiplu
tinctoriale C.Studierea caracterelor de cultură
D.xÎnsămânţarea pe placa de geloză E.Însămânţarea în bulion peptonat
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice B.xStudierea caracterelor morfo-
260 tinctoriale C.Studierea caracterelor de cultură Multiplu
D.Însămânşarea în mediul Zeissler E.xÎnsămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure

de bacterii anaerobe:
261 tinctoriale C.xStudierea caracterelor de cultură D.xÎnsămânşarea în mediul Multiplu
Zeissler
E.Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure
de bacterii aerobe:
262 tinctoriale C.xStudierea caracterelor de cultură Multiplu
D.Însămânţarea pe placa de geloză
E.x Însămânţarea pe geloză înclinată
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure
A.Determinarea activităţii biochimice B.xStudierea caracterelor morfo-
263 tinctoriale C.xStudierea caracterelor de cultură Multiplu
D.Însămânşarea în mediul Zeissler E.xÎnsămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure

de bacterii aerobe:
A.x Determinarea activităţii biochimice B.xStudierea caracterelor morfo-
264 tinctoriale C.xStudierea caracterelor de cultură D.xAntibioticograma Multiplu
E.Însămânţarea pe geloză înclinată
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure
A.x Determinarea activităţii biochimice B.xStudierea caracterelor morfo-
265 tinctoriale C.Studierea caracterelor de cultură Multiplu
D.Însămânşarea în mediul Zeissler E.xIdentificarea exotoxinelor bacteriene
Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face

identificarea bacteriilor:
A. ! Amoniacul
266 B. Nitriţi Simplu
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face
identificarea bacteriilor:
A.Nitraţi B.Acizi graşi C.Nitriţi D.xIndol
267 E.Acizi organici. Simplu
Numiţi proprietatea biochimică a bacteriilor determinată pe mediul de

cultură prezentat în imagine:
268 Simplu
mobilitatea
Numiţi proprietăţile complementului:

a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin
proaspăt
269 b) Constituie un complex de lipopolizaharide Multiplu
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă
Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine: Reacţia de precipitare
inelară
270 Simplu
Numiţi reacţia serologică reprezentată în imagine:
271 Simplu
Reacţia de aglutinare pe lamă
Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile: a)Bacterioliză

b)Imobilizare c)Hemaglutinare d)Imunofluorescență e)xPrecipitare
272 Simplu
Numiţi reacţie serologică reprezentată în imagine: Reacţia

imunofluorescentă
273 Simplu
Numiţi reacţie serologică reprezentată în imagine: Reactia de precipitare in
gel ( imunodifuzie dubla)
Reactia imunoblot
274 Simplu
Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea
bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) Septicemie
275 c) Bacteriemie Simplu
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
276 Simplu
Burri-Gin
277 Simplu
Ziehl-Neelsen
278 Simplu
Albert
279 Simplu
Gram
Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Gram
280 Simplu
Gram
281 Simplu
Giemsa
282 Simplu
283 Simplu
Loeffler
284 Simplu
neisser
285 Simplu
Loeffler
Numiţi testul serologic demonstrat în imagine:
286 Simplu
testul elisa(indirect
Numiţi tipurile de bacterii patogene:
obligat (cert) patogene - potential patogene (oportuniste) A.xDe
metabolism
287 B.Auxobolice C.Antibolice Multiplu
D.xDe patogenitate E.Heterobolice
Numiţi tipurile de bacterii patogene:

obligat (cert) patogene - potential patogene (oportuniste)
carboxifile facultative anaerobe aerobe
288 anaerobe Multiplu
Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

b) Este un caracter stabil
289 c) Este determinată genetic Multiplu
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa poate fi diminuată
Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:
a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
290 c) Se inactivează la temperaturi înalte Multiplu
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine
Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene: a)xSunt

secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
291 c) xPierd toxicitatea sub acţiunea formolului d)Acționează imediat Multiplu
e)xSunt imunogene
Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:

b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
292 d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate Multiplu
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a
declanşa o infecţie
Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
293 c) Şi-a păstrat toxicitatea Multiplu
e) Şi-a păstrat antigenitatea
Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

b) Pot fi păstrate timp îndelungat
294 c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată Multiplu
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală
Precizaţi calea de activare a complementului:
a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
295 c) Acidă mixtă Simplu
d) Clasică
e) Oxidativă
Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
296 c) Un homodimer Simplu
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară
Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:
a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
297 c) Activarea complementului Simplu
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală
Precizaţi etapa utilizată uneori în examenul bacteriologic pentru culturi
aerobe:
imbogatirea anaerobilor
298 ! A.Îmbogăţirea B.Izolarea C.Acumularea D.Identificarea Simplu
E.Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în

microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
299 b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat Simplu
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
Precizați indicațiile vaccinărilor:
a) În perioada de stare a infecţiilor acute
300 c) Selectiv individual Multiplu
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra

hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
301 b) 24 ore Simplu
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

a) Edem fără infiltrat celular
302 b) Infiltrat celular leucocitar Simplu
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat
Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără
multiplicare:
a) Bacteriemie
303 b) Toxinemie Simplu
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
Precizați particularitățile imunității umorale:
A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc
B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
304 C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele Multiplu
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:
a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de
305 contact, granulom) Multiplu
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
306 c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual Multiplu
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice
Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici
după un stimul antigenic primar:
a) 10 min
307 b) 1 oră Simplu
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul
Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:
Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:
a) O lună
b) 2 luni
308 c) 3 luni Multiplu
d) 4 luni
e) 6 luni
Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:

A. Neutralizarea toxinelor bacteriene
B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
309 C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă Multiplu
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor
solubile:
a) Precipitare inelară
310 b) Imunodifuzie simplă (Mancini) Multiplu
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
311 Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor Multiplu
solubile:
Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de
maturizare:
A. TCR
312 B. BCR Multiplu
C. CD3
D. CD4
E. CD8
Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:
a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
313 c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E Simplu
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3
Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
314 c) Opsonizează bacteria Simplu
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3
Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman
sensibilizat în urma administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
315 b) Lizozimul Multiplu
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:
a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
316 c) Hidroxid de aluminiu Multiplu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni
Selectaţi afimatia corectă despre culturile bacteriene în faza de declin:
A. Rata cu creştere nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
317 C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică Simplu
D. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
Selectaţi afirmaţia ce corectă despre culturile bacteriene în faza
exponenţială:
A. Rata de creştere este minimă
318 B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar Simplu
C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:
a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
319 d) Concentrația anticorpilor specifici Simplu
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv
(cel puțin +++) într-o test-sistemă
Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia
interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia
320 interacționează cu antigenul Simplu
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru
recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen

și un anticorp:
a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
321 b) Nu este afectată de prezența sau absența apei Simplu
c) Implică legături covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului
Selectați afirmația corectă despre superantigene:

322 a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I Simplu
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:

A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH
clasa II
B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
323 C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule Multiplu
efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule
efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
324 Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4: Multiplu
Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule
325 efectoare Th Multiplu
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule
efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
326 Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8: Multiplu

Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-
globulinelor
B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-
globulinelor
327 C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice Multiplu
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate
de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
328 Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig): Multiplu
Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
329 D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD Multiplu
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau
membranare
Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:

A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul
anticorpului sau cu receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și
conformaționali
330 D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și Multiplu
conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața
limfocitelor B
Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:
a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
331 c) Este o enzimă proteolitică Simplu
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite
Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
332 c) Reacţia are loc în mediul lichid Multiplu
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
333 D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe Multiplu
suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice
Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:
Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
334 din celula microbiană Multiplu
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic: Bacteriofagii

335 Virușii (viroizii) Simplu
336 Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine: Prionii Simplu
Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu reacţia

de aglutinare:
a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
337 c) Este mai rapidă Multiplu
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă
Selectați bacteriile ce posedă mobilitate:

a) trponeme
b) vibrioni
338 c) clostridii Simplu
d) micoplasme
e) chlamidii
Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:
a) protoplaști
b) sferoplaști
339 c) spirochete Multiplu
d) sarcina
e) ? forme L
340 Selectaţi bacteriile cu perete defectiv: Multiplu
Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:

A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
B. Molecula de sIgA este un dimer
341 C. Participă la activarea complementului pe cale clasică Multiplu
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
A. Molecula de IgG este un dimer
B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
342 E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement Multiplu
Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:

A. Molecula de IgM este un dimer
B. Molecula de IgM este un pentamer
343 C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente Multiplu
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:
A. Este prezentă doar la bacterii G-
B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
344 C. Este de origine proteică Multiplu
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă
Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:
A. Sunt elaborate doar de bacterii G+
B. Sunt de origine proteică
345 C. Manifestă specificitate de acțiune Multiplu
D. Sunt imunogene
E. Acționează local
Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
346 C. Recunoașterea specifică a antigenelor Multiplu
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică
Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în
347 citoplasmă) Multiplu
D. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele
T
348 Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I: Multiplu
Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în
349 citoplasmă) Multiplu
D. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele
T
E. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):

a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală
351 Simplu
Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic): a)Este
intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) xToate de mai sus
Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
a) miceliu septat
b) exospori
352 c)conidiospor unicellular Multiplu
d) miceliu neseptat
e) pili conjugativi
353 Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus: Multiplu
Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) miceliu neseptat
b) prezența sporangiilor
354 c)endospori Multiplu
d) exospor
e) miceliu septat
355 Selectați caracteristici specifice genului Mucor: Multiplu
Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) miceliu pluricelular
b) conidioforul ramificat
356 c)formează sterigme Multiplu
d) formeză microcapsule
e) prezența endosporilor
357 Selectați caracteristici specifice genului Penicillium: Multiplu
Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):
a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
358 c) Este un dimer Simplu
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară
Selectați caracterul specific pentru IgD:
a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
359 d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor Simplu
e) Se conține în lapte
Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite
360 c) Nu se leagă de macrofage Simplu
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
Selectați caracterul specific pentru IgM:
a) Posedă afinitate înaltă
361 b) Este un tetramer Simplu
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)
Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii:
a) bacterii gram-pozitive
b) bacterii gram-negative
362 c) bacterii acido-rezistente Simplu
d) bacterii mobile
e) cocii
Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
363 Simplu
a) membrana celulară
b) plasmide
c) x membrana nucleară
d) perete celular
e) granulații de volutină
Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor
multitest, conţine mediul Olkeniţki:
A. Geloză
364 B. ! Zaharoza, ureea Simplu
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene:
A. Heterotrofe
365 B. Chemoautotrofe Simplu
C. Chemotrofe
D. X Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
366 c) Limfocitele B Multiplu
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
Selectați celulele imunocompetente:
a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
367 d) Celulele K Multiplu
e) Celulele NK
Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:

A. Hepatocitele
B. Hematiile
368 C. Celulele epiteliale Multiplu
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:
A. Hematiile
B. Macrofagele
369 C. Leucocitele Multiplu
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul
sangvin:
a) IgA
370 b) IgG Simplu
c) IgD
d) IgM
e) IgE
Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:
a) Ig A
b) Ig M
371 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
372 c) Ig D Simplu
d) Ig M
e) Ig G
Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b)IgG
373 c) IgD Simplu
d) IgM
e) IgE
Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) fucsina apoasă
b) fucsina acidă
374 c)crizoidină Multiplu
e) metionina
Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:

a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
375 c) [x] crizoidină Multiplu
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
376 C. ! Fucsină Multiplu
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
Selectați componentele de structură ale sporului:
a) perete sporal
b) membrane citoplasmatică
377 c) cortexul Multiplu
d) tunică proteică
e) membrana externă
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a

complementului cu
scop de seroidentificare:
-sistem de baza: Ag1 (diagnostic sau Ag necunoscut) + Ac1 (serul bolnavului
sau serul imun)
378 - complement -
- sistem indicator ( hematii de berbec (Ag2) + Ac specifici din serul hemolitic
(Ac2)
A. antigen necunoscut B. ser imun
C. complement
Selectaţi componentele necesare pentru efectuarea reacţiei de fixare a
complementului cu scop de serodiagnostic:
➢ Ac marcați cu un fluorocrom
379 ➢ Ac marcat cu un izotop radioactiv -
➢ Ac marcați cu o enzimă
A. Ag cunoscut
B. Serul bolnavului
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de
hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic:
Ag solubil fixat pe hematii - Ac
380 ➢ serul pacientului -
➢ hematii(diagnosticum eritrocitar)
➢ soluție (fiziologică, de tanină)
Antigen fixat pe eritrocite
Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:

a) [ ] polimetafosfaţi
381 b) [ ] acid glucuronic Multiplu
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
Selectati compoziția chimica a peretelui celular:
a) peptidoglycan
b) acizi teichoici
382 c)sulf d)asparagine Multiplu
e) fosfolipide
Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

a) [ ] acizi teichoici
383 b) [ ] proteinе transmembranare Multiplu
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:
a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
384 c) [x] lipide Multiplu
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
Selectaţi condiţiile optime de cultivare a bacteriilor carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
385 C. 5 – 10 % azot Simplu
D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor
patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la
bolnavi:
386 A. Sterilizare Simplu
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
Selectaţi disciplinile microbiologice:
a) [x] parazitologia
b) [ ] creatologia
387 c) [x] micologia Multiplu
d) [x] imunologia
e) [ ] biochimia
Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):
a) Ig A
b) Ig M
388 c) Ig G Simplu
d) Ig E
e) Ig D
Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
389 c) Ig A Simplu
d) Ig G
e) Ig M
Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen

în cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE/IgG de mastocite prin intermediul Fc
390 b) Degranularea mastocitelor sensibilizate Simplu
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) nucleu diferențiat
b) mitocondrii
391 c)microcapsulă Multiplu
d) complex Golgi
e) endoflageli
Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
392 a) [ ] endoflageli Multiplu
b) [ ] exoflageli
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferenţiat
393 Selectați elemente de structură caracteristice fungilor: Multiplu

Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
394 c) [ ] acizi nucleici Multiplu
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
395 c) [x] mitocondrii Multiplu
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
Selectați elemente specifice celulelor procariote:

a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
396 c) [x] membrană citoplasmatică Multiplu
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:
a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
397 c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele Simplu
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
Selectați elementele de structură ale virusurilor complexe:
a) nucleocapsida
b) supercapsida
398 c) capsula Multiplu
d) perete cellular
e) acizi nucleici
Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
399 c) [x] fimbriile Multiplu
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flageli
Selectați elementele de structura specifice celulelor eucariote:
a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
400 c) [x] mitocondrii Multiplu
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
Selectați elementele de structura specifice celulelor procariote:
a) [x] perete cellular
401 b) [ ] aparat Golgi Multiplu
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
Selectați elementele facultative ale celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
402 c) [x] fimbriile Multiplu
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
Capsula, flagelii, sporii, fimbriile, granulaţii de volutină
Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de metacromazie:
a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
403 c) [x] incluziunile de volutină Simplu
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele
procariote:
404 b) plasmide Simplu
c) membrana nucleara
d) perete celular
e) granulații de volutina
Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) mitocondriile
b) lizosomii
405 c) aparatul Golgi Simplu
d) reticul endiplasmatic
e) peretele celular
Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
406 C. Transferaze Simplu
D. Ligaze
E. Izomeraze.
Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) Oxidoreductaza
407 b) Plasmocoagulaza Multiplu
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
Selectați esența metodei simple de colorare:
408 c)determină aranjarea in frotiu Multiplu
Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
409 c) [x] decapsidarea Multiplu
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
410 Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă: Multiplu
Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:

A. Factori de structură
411 B. Factori biochimici Multiplu
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport
Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Sporul
412 B. Capsula Multiplu
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Acizii lipoteichoici
413 B. Proteina A la S.aureus Multiplu
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Anticorpii naturali
b) Complementul
414 c) Interferonul Multiplu
Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană:

a) Tegumentul
415 b) Mucusul Simplu
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală
Selectaţi forma acelulara de microorganisme:
a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
416 c) [ ] fungii Simplu
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
Selectați forma spiralata de bacterii:
a) Sarcina
b) Bacillus
c) Bacterium
d) Clostridium
e) Borrelia a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
417 e) [ ] streptobacteriile Simplu
a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
+treponema
Selectați forme sferice de bacterii:
a) sarcine
b) diplococi lanceolați
418 c)tetracoci Multiplu
d) clostridii
e) bacilli
Selectați funcțiile flagelilor:

a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
419 c) [x] asigură mobilitatea Multiplu
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
Selectați funcțiile peretelui celular:
a) [ ?] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
420 c) [x] funcție de receptor Multiplu
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
Selectați funcțiile pililor:
a) [x] adeziune
b) [?] asigură virulența
421 c) [ ] păstrează informația genetică Multiplu
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
Selectați funcțiile pililor:

a) adeziune
b) asigură virulența
422 c)pastrează informația genetică Multiplu
d) participă la conjugarea bacteriilor
e) ?asigură mobilitatea
Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:
a) sinteza proteinelor
b) adeziunea la cellule
423 c) efect toxic slab Multiplu
d) crează sarcină electrică negativă
e) participă la respirația bacteriei
Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de
energie şi carbon:
A. ! Fotolitotrofe
424 B. Microaerofile Multiplu
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
425 Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de Multiplu
energie şi carbon:
Selectaţi grupele de medii de cultură după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
426 C. Artificiale Multiplu
D. ! Semilichide
E. ! Solide
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
427 C. ! Manitol Multiplu
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
Glucide, alcool, manitol
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
428 C. ! Manitol Multiplu
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
429 Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss: Multiplu
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
430 C. ! Sulfat de fier Multiplu
D. Ureea
E. Acetat de plumb
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
431 C. ! Albastru de metilen Multiplu
D. Albastru de bromtimol
E. ! Geloză
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se
multiplică:
A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
432 C. +45 - +600C Simplu
D. – 10 - +100C E.>600C.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se

multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
433 C. !+45 - +600C Simplu
D. – 10 - +100C E.>950C.
Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă

bacteria:
a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
434 b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente Simplu
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor
435 Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: Multiplu
Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. ! Muller
B. ! Kauffmann
436 C. ! Kitt – Tarozzi Multiplu
D. Zeissler
E. Hiss
Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
437 C. ! Endo Multiplu
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Gelatina peptonată
B. ! Bulionul glucozat
438 C. ! Bulionul biliat Multiplu
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge
Selectaţi mediile de cultura utilizate pentru studierea activitatăţii
enzimatice a bacteriilor:
A. Elective
439 B. Selective Simplu
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
Selectaţi mediul de cultură de îmbogăţire:
A. Levine
B. Kligler
440 C. Olkeniţki Simplu
D. ! Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
Selectaţi mediul de cultură de transport:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
441 C. ! Soluţie fosfat-tampon Simplu
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
Selectaţi mediul de cultură diferenţial-diagnostic:
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
442 C. ! Endo Simplu
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
Selectaţi mediul de cultură special:
A. ! Klauberg
B. Kligler
443 C. Endo Simplu
D. Muller
E. Kauffmann
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea activitatii
proteolitice:
A. Kitt-Tarozzi
444 B. Hiss Simplu
C. ! Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii
zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
445 B. Geloză-sânge Simplu
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. ! Mediul Hiss
Selectați metoda de evidențiere a sporilor:
a)Gram
b) Neisser
446 c) Aujeszky Simplu
d) Loefller
e) Burri-Ginss
Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
a) [ ] serodiagnosticul
b) [x] examenul microscopic
447 c) [ ] intradermoreacțiile Simplu
d) [ ] examenul biochimic
e) [ ] examenul biofizic
Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:

a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
448 c) [x] serodiagnosticul Simplu
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
449 c) [x] Zeihl-Neelsen Multiplu
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
450 Selectați metodele complexe de colorare: Multiplu
Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă:
a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
451 c) [ ] translocare Multiplu
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular:
a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
452 c) [x] plasmoliză Multiplu
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular:
a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
453 c) [x] plasmoliză Multiplu
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor: Zeissler
454 Weinberg Multiplu
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
455 B. Pasteurizare Multiplu
C. ! Prin filtre bacteriene
D. ! Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
Selectati mi/o care este dependent absolut de oxigenul din aer pentru
456 crestere -
strict aerobe ( brucellele, micrococii, mycobacteriile tuberculozei)
457 Selectati mi/o care pot oxida substraţele în prezenţa oxigenului şi fermenta -
în absenţa lui:
bacterii facultativ anaerobe (majoritatea speciilor patogene si saprofite
Selectaţi microorganismele care conțin un strat gros de peptidoglican in
peretele celular:
a) bacterii Gram-negative
458 b) bacterii Gram-positive Simplu
c) micoplasme
d) fungi
e) virusuri
Selectați microorganismele procariote:
a) [ ] virusuri
459 b) [ ] viroizi Simplu
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
Selectați microorganismele procariote:
460 bacterii (ex:G+, G-, spirochete, mycoplasma) eubacterii Simplu
Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:
a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
461 c) CMH clasa III Multiplu
d)C3b
e) C5a
462 Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor: Multiplu
Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive:
au peptidoglican - au perete celular cu urmatoarele componente ( ac.
teichoci, lipoteichoici, proteine asociate) - secretă enzime in mediu extern -
463 perete celular gros, nu contine lipide sau foarte putine - citoplasma acida - -
membrana citoplasmatica formeaza invaginatii, mezozomi, citocromi
464 Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive: -

Selectați particularitățile imunității artificiale active:
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
465 c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) Multiplu
Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:
466 c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) Multiplu
Selectaţi particularităţile infecţiei litice:

467 La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează cu eliberarea fagilor Multiplu
Este cauzată de fagi virulenţi
Selectaţi pH optim al mediilor de cultură:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
468 C. ! 7,2 – 7,6 Simplu
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
469 C. ! Colibacterina Multiplu
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina
Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
470 c) [ ] crizoidina Simplu
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
Selectați proprietatea lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
471 c) [ ] funcție antigenică Simplu
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:
a) Nu posedă imunogenitate
472 c) Masă moleculară mai mică de 10 kD Multiplu
e) Posedă antigenitate
Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:
a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
473 c) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I Multiplu
d)Toate de mai sus (sau Conține exotoxină modificată)
e) Niciunul de mai sus (sau Produce antigene prezentate în asociație cu
CMH clasa II)
Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
474 c) [ ] pielina Simplu
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
475 Selectați reactivele utilizate in colorația Gram: -

violet de gentiana - lugol ( iod si KI) - alcool - fucsina apoasa pfeiffer
Selectați reactivele utilizate în colorația Gram:
476 violet de gentiana - lugol ( iod si KI) - alcool - fucsina apoasa -
Selectați reactivul care NU se utilizeză in colorația Aujeszky:
a) tuș de China+fucsina pfeiffer
b) albastru de metilen
477 c) HCl Simplu
d) fucsină carbolică
e) H2SO4
Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format
de către bacterii:
A. Hârtie de turnesol
478 B. Mediul Russel cu acetate de fier Simplu
C. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
479 C. 1100 C – 15 minute Simplu
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în
autoclav:
A. ! 1000 C
480 B. ! 1100C Multiplu
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:
a) Antipertussis
b) Antibotulinic
481 c) Antigangrenos Multiplu
d) Antidifteric
Selectați structura la nivelul căreia se localizează lanţul respirator:
482 membrana citoplasmatica Mezozomi -
Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:

a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
483 c) [x] fimbriile Simplu
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii Glicocaloxul, pilii
Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

484 peptidoglican - membrana citoplasmatica - membrana externa spatiu -
periplasmic?
Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive:
485 peptidoglican - membrana citoplasmatica -
Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

a) Interleukina 1
486 b) Interleukina 2 Simplu
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
Selectați sursa de anticorpi monoclonali:
a) Limfocitele
b) Plasmocitele
487 c) Mielocitele Simplu
d)Hibridomul
e) Celulele splinei
Selectați ținta de atac a lizozimului:
488 peptidoglicanul (catena glicanica) Simplu
Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților
infecțioși:
a) Autoanticorpi
489 b) Opsonine Simplu
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:
490 Simplu
Gram negativ
Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:
491 Simplu
Gram +
Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de destinația lor:
a) [] virusologice
b) [] bacteriologice
492 c) [x] clinico-diagnostice Multiplu
d) [x] de studii
e) [x] de producere
Selectați tipurile de pili bacterieni:
a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
493 c) [x] pili comuni Multiplu
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:
a) Antifungice
b) Antitumorale
494 c) Antibacteriene Multiplu
d) Antivirale
e) Antitoxice
495 Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație: Multiplu
Selectați unitățile de masură utilizate pentru microorganisme:
a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
496 c) [x] nanometri (nm) Multiplu
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:
a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
497 c) Anti poliomielită Simplu
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
498 c) Anti-oreion Multiplu
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
Selectați valorea practica a metodei simple de colorare:
c)determină aranjarea in frotiu
a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
499 e) [x] determină forma bacteriei Multiplu
Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectati faza

500 optimă pentru identificarea culturii: Simplu
Faza 3(stationara)
Utilizând curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în
501 care celulele manifestă sensibilitate maxima la antibiotice: Simplu
Faza 2(logaritmica)
Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în
502 care nr celulelor care mor este mai mare decat nr celulelor care se divid Simplu
Faza 4(declin)
Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în
503 care celulele bacteriene cresc în dimensiuni, dar nu se multiplică: Simplu
Faza 1(lag)
Utilizand curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în
504 care celulele au rata maximă de diviziune: Simplu
Faza 2(logaritmica)
1. Capsula 7. Corp bazal (nu trebuie)
2. Nucleoid 8. Flagel
3. Ribozom (nu trebuie) 9. Polisoma (nu trebuie)
4. Microcapsula 10. Granula (nu trebuie)
5. Perete cellular 11. Mezozom
6. Membrana citoplasmatica
1. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a microbiologiei sanitare:
a) [x] ştiinţa care studiază microorganismele mediului ambiant (inclusiv cele patogene), care prin activităţile lor pot
influenţa direct sau indirect asupra sănătăţii omului.
b) [ ] ştiinţa care studiază microorganismele patogene ce influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii omului.
c) [ ] ştiinţa care studiază căile prin care omul şi animalele contaminează mediul ambiant.
d) [ ] ştiinţa care studiază epidemiologia şi patogeneza bolilor infecţioase.
e) [ ] ştiinţa care studiază caracteristica morfobiologică a agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase.
2. Punctajul: 10CM Selectaţi elementele de studiu a microbiologiei sanitare:
a) [x] apa
b) [x] aerul
c) [x] solul
d) [x] produsele alimentare
e) [ ] organismul uman
3. Punctajul: 10CM Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din
urmatoarele instituţii:
a) [x] instituţiile de alimentaţie publică
b) [x] instituţiile de comerţ ale produselor alimentare cu amănuntul
c) [x] instituţiile de copii
d) [x] instituţiile medicale
e) [ ] instituţiile de administraţie publică locală
4. Punctajul: 10CM Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:
a) [x] elaborarea şi perfecţionarea metodelor de examenare sanitaro-microbiologică a mediului
ambiant
b) [x] elaborarea standardelor de stat, normativelor şi indicaţiilor metodice privind recoltarea,
conservarea, expedierea şi examenarea probelor din mediul ambiant
c) [x] studierea legităţilor relaţiei om-mediu ambiant şi elaborarea recomandărilor privind
protecţia sănătăţii
d) [x] studierea căilor prin care omul şi animalele contaminează elementele mediului ambiant
e) [ ] studierea manifestărilor clinice a bolilor infecţioase
5. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului ambiant:
a) [x] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi

animalelor, ce serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite
aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului
b) [ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi
animalelor, ce serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite
c) [ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului ce serveşte

ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial
pentru sănătatea omului
d) [ ] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce
serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului
potenţial pentru sănătatea omului
e) [ ] microflora condiţionat-patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile
animalelor, ce serveste ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite
6. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitaro-indicatorii:
a) [ ] să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) [x] să fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor şi să se elimine în mediul
ambiant în cantităţi masive
c) [x] sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului şi animalelor
d) [x] să supravieţuiască în mediul ambiant timp mai îndelungat în comparaţie cu
microorganismele patogene
e) [x] să lipsescă sau să fie redusă capacitatea de multiplicare în mediul ambiant
7. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitar-indicatorii:
a) [x] să fie mai rezistente la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) [x] să fie suficient de tipice pentru a fi usor diferenţiate şi să nu-şi modifice caracterele
morfo-biologice
c) [x] să fie uşor depistate prin metode uzuale
d) [ ] să nu fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor
e) [ ] să se elimine în mediul ambiant în cantităţi mici
8. Punctajul: 10CM Standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice
utilizate în microbiologia sanitară prevad următoarele:
a) [x] metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
b) [x] condiţii de expediere a probelor din mediul ambiant
c) [x] metodologia examinarăi probelor din mediul ambiant
d) [x] metodologia de interpretare a rezultatelor
e) [ ] manifestările clinice a bolilor infectioase
9. Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie sa se
respecte următoarele principii:
a) [ ] utilizarea metodelor nestandarde de investigare
b) [x] recoltarea, conservarea şi expedierea corectă a probelor
c) [x] efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite sectoare)
d) [x] recoltarea repetată a probelor
e) [ ] recoltarea unică a probelor
10. Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie să se
respecte următoarele principii:
a) [ ] recoltarea probelor nu se face repetat
b) [x] utilizarea metodelor standarde de investigare
c) [x] aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic
d) [x] responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigaţiilor
e) [x] motivarea concluziilor despre starea sanitară a elementului examenat
11. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea
sanitară a apei potabile:
a) [ ] C.perfringens
b) [ ] microorganisme termofile
c) [x] enterococi
d) [x] bacteriile coliforme
e) [x] stafilococi
12. Punctajul: 10CM Indicaţi microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea
sanitară a aerului:
a) [ ] bacterii coliforme
b) [ ] Proteus spp.
c) [x] streptococi
d) [x] stafilococi
e) [ ] C.perfringens
13. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:
a) [x] Klebsiella spp.
b) [x] Escherichia spp.
c) [x] Citrobacter spp.
d) [ ] Proteus spp.
e) [x] Enterobacter spp.
14. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:
a) [x] nesporulaţi
b) [x] gramnegativi
c) [x] oxidazonegativi
d) [ ] cultivă pe geloză peptonată alcalină
e) [x] scindează glucoza pîna la A şi G
15. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [x] dizenteria
b) [x] holera
c) [ ] difteria
d) [x] febra tifoidă
e) [ ] tusea convulsivă
16. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [ ] parotidita epidemică
b) [x] hepatita virala A
c) [ ] gripa
d) [x] poliomielita
e) [ ] rabia
17. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a NTMFC:
a) [ ] numărul total de microroganisme capabile să formeze sediment în mediile de cultură
lichide
b) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze sediment în bulion peptonat
c) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze o peliculă fină în apă peptonată
alcalină
d) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze colonii negre pe mediul geloză
bismut-sulfit
e) [x] numărul total de microorganisme capabile să formeze pe mediile de cultură solide
colonii vizibile cu ochiul neinarmat sau cu lupa
18. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a titrului coli:
a) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie sporulată
b) [ ] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie termofilă
c) [x] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie coliformă
d) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie capsulată
e) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o celulă de S.typhi
19. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a indicelui coli:
a) [ ] cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa
b) [ ] cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
c) [ ] cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de apă
d) [x] cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru de apă
e) [ ] cantitatea de bacterii coliforme intr-un mililitru de apă
20. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului coli:
a) [ ] microscopică
b) [x] metoda titrării
c) [x] metoda membranelor filtrante
d) [ ] metoda biologică
e) [ ] metoda alergică
21. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei
patogene se efectuează în următoarele cazuri:
a) [x] cînd indicele coli al apei potabile nu corespunde cerinţelor standardelor de stat
b) [x] cînd se selectează surse de aprovizionare centralizată cu apă
c) [x] în zonele de recreaţie
d) [ ] cînd se depistează S.aureus în apa potabilă
e) [ ] cînd se depistează S.typhi în apa potabilă
22. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei
patogene se efectuează în următoarele cazuri:
a) [ ] cînd NTMFC corespunde normativelor standarde
b) [ ] cînd bacteriile grupului intestinal corespund normativelor standarde
c) [ ] cînd se depistează S.dysenteriae
d) [x] la construcţia staţiilor balneare, instituţiilor de copii
e) [x] pentru aprecierea eficienţei instalaţiilor de epurare a apelor reziduale
23. Punctajul: 10CS Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
secreţii rinofaringiene:
a) [x] S.aureus
b) [ ] S.dysenteriae
c) [ ] C.diphtheriae
d) [ ] M.tuberculosis
e) [ ] E.coli
24. Punctajul: 10CM Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea
numărului total de microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă:
a) [x] l20-22°C timp de 48 de ore
b) [x] 37°C timp de 24 de ore
c) [ ] 42°C timp de 24 de ore
d) [ ] 42°C timp de 48 de ore
e) [ ] 37°C timp de 72 de ore
25. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul comun pentru genulVibrio:
a) [ ] O
b) [ ] K
c) [x] H
d) [ ] Vi
e) [ ] M
26. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a agentului patogen al holerei:
a) [ ] transmisiv
b) [ ] contact direct
c) [x] fecalo-oral
d) [ ] aerogen
e) [ ] vertical
27. Punctajul: 10CS Indicaţi testul de diferenţiere a biovariantelor V.cholerae:
a) [ ] testul la penicilină
b) [ ] testul la ampicilină
c) [x] testul la polimexină
d) [ ] testul la oxacilină
e) [ ] testul la ristomicină
28. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
a) [x] vaccin inactivat
b) [x] vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] vaccin ribozomal
d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [ ] autovaccin
29. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:
a) [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă
b) [ ] formează capsulă în macroorganism
c) [x] mobili
d) [ ] sporulaţi
e) [ ] anaerobi stricţi
30. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu
zaharoză şi lactoză:
a) [ ] zaharoza AG, lactoza -
b) [ ] zaharoza -, lactoza A
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A
e) [x] zaharoza A, lactoza -
31. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu
zaharoză şi lactoză:
a) [x] zaharoza A
b) [ ] zaharoza -
c) [ ] zaharoza AG
d) [ ] lactoza A
e) [x] lactoza -
32. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru identificarea V.eltor:
a) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
b) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
c) [x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor
d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] creşterea pe mediul cu polimexină (50 UI/ml)
33. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de izolare pentru V.cholerae:
a) [ ] Levine
b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] Klauberg
d) [x] Tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] geloză clorurată cu lapte şi ou
34. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba:
a) [ ] AB
b) [x] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
35. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Hykojima:
a) [ ] AB
b) [ ] AC
c) [x] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
36. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Ogawa:
a) [x] AB
b) [ ] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
37. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile familiei Vibrionaceae:
a) [x] Aeromonas
b) [x] Photobacterium
c) [x] Vibrio
d) [x] Plesiomonas
e) [ ] Proteus
38. Punctajul: 10CS Indicaţi genul ce reuneşte specii oxidazopozitive:
a) [ ] Yersinia
b) [ ] Francisella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Corynebacterium
39. Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte:
a) [ ] vaccin antiholeric corpuscular inactivat
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
c) [ ] ser imun antiholeric
d) [ ] polimexină
e) [x] tetracicline
40. Punctajul: 10CS Indicaţă testul de determinare a mobilităţiiV.cholerae :
a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
e) [ ] reacţia imunoenzimatică
41. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] S.anatum
b) [ ] V.fluvialis
c) [ ] E.coli
d) [x] V.cholerae
e) [ ] S.flexneri
42. Punctajul: 10CM V.cholerae O1 se caracterizează prin:
a) [x] posedă antigen de grup A
b) [x] posedă antigen de grup B
c) [x] posedă antigen de grup C
d) [x] aparţine grupului Heiberg I
e) [ ] oxidazonegativ
43. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele pentru diagnosticul holerei:
a) [ ] urina
b) [x] materii fecale
c) [x] mase vomitive
d) [ ] sînge pentru hemocultură
e) [ ] bilă
44. Punctajul: 10CS Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina
holerigenă:
a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
45. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele V.cholerae O1:
a) [ ] aparţine grupului Heiberg VI
b) [x] posedă antigenul de grup A
c) [x] posedă antigenul de grup B
d) [x] posedă antigenul de grup C
e) [ ] este sensibil la bacteriofagul V.cholerae Bengal
46. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
a) [ ] analiza radioimună
b) [ ] reacţia de fixare a complementului
c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor
d) [ ] reacţia de neutralizare
e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă
47. Punctajul: 10CS V.eltor aglutinează eritrocitele de:
a) [ ] cobai
b) [x] găină
c) [ ] om
d) [ ] iepure
e) [ ] berbec
48. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [x] geloză alcalină
d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] Tinsdal
49. Punctajul: 10CS V.eltor hemolizează eritrocitele de:
a) [ ] cobai
b) [ ] găină
c) [ ] om
d) [ ] iepure
e) [x] berbec
50. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru V.eltor:
a) [x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
c) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
d) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
e) [x] reacţia Voges-Proskauer
51. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile în care diagnosticul microbiologic de realizează în laboratoare
specializate:
a) [x] pesta
b) [x] holera
c) [x] bruceloza
d) [ ] difteria
e) [ ] febra tifoidă
52. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi în holeră:
a) [ ] 10-1
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
53. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanţi în holeră:
a) [ ] 1:20
b) [ ] 1:40
c) [x] 1:80
d) [ ] 1:10
e) [ ] 1:50
54. Punctajul: 10CS Indicaţi doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
55. Punctajul: 10CS Procentul izolarii V.cholerae se măreşte, dacă utilizăm medii de cultură
cu pH-ul:
a) [ ] 3,0
b) [ ] 4,0
c) [ ] 6,0
d) [x] 9,0
e) [ ] mai mare de 10,0
56. Punctajul: 10CS În micropreparate din materii fecale ale bolnavului de holeră,
vibrionii holerici sînt aranjaţi:
a) [ ] cîte doi
b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
57. Punctajul: 10CM În evoluţia holerei, sînt caracteristice urmatoarele sindroame clinice:
a) [x] enterita holerică
b) [x] gastroenterita holerică
c) [x] cholera algida
d) [ ] colita holerică
e) [x] cholera sicca
58. Punctajul: 10CM Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
a) [x] plăgi profunde cu necroze tisulare
b) [x] plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c) [x] plăgi operatorii
d) [ ] plăgi superficiale
e) [x] plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
59. Punctajul: 10CM C.tetani se caracterizează prin:
a) [x] formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
b) [x] produce o exotoxină puternică
c) [x] sînt mobili cu cili peritrichi
d) [ ] formează capsulă
e) [ ] provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit
60. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.perfringens este:
a) [x] capsulat, sporulat, mobil
b) [ ] nu produce urează
c) [x] coagulează laptele
d) [x] coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
e) [x] lichefiază gelatina
61. Punctajul: 10CM Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.tetani
e) [x] C.perfringens
62. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.tetani este:
a) [x] posedă activitate hemolitică
b) [ ] proteoliză intensă
c) [x] este foarte rezistent la factorii de mediu
d) [ ] fermentarea lactozei
e) [ ] cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
63. Punctajul: 10CS Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui
de turnesol, sînt caracteristice pentru:
a) [x] C.perfringens
b) [ ] C.histolyticum
c) [ ] C.novyi
d) [ ] C.tetani
e) [ ] C.botulinum
64. Punctajul: 10CM La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului
se face prin administrarea de:
a) [x] antitoxina tetanică
b) [ ] anatoxina tetanică
c) [ ] penicilină
d) [x] imunoglobulina tetanică
e) [ ] vaccin diftero-tetano-pertussis
65. Punctajul: 10CM În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
a) [x] tetanolizina
b) [ ] tetanodecarboxilaza
c) [x] tetanospazmina
d) [ ] tetanochinaza
e) [ ] tetanofosfataza
66. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Wright
c) [ ] Klauberg
d) [x] Weinberg
e) [ ] Widal
67. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
a) [x] C.histolyticum
b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
68. Punctajul: 10CM Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
a) [ ] N.gonorrhoeae
b) [x] C.tetani
c) [ ] B.pertusis
d) [x] C.perfringens
e) [ ] C.botulinum
69. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.perfringens
c) [x] C.botulinum
d) [x] C.tetani
e) [ ] C.septicum
70. Punctajul: 10CM Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
grupelor:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [ ] M
e) [ ] K
71. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură pentru izolarea S.aureus :
a) [ ] Wilson-Blair
b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] geloză hepatică
d) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] bulion biliat
72. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul specific al infectiilor
stafilococice cronice:
a) [x] anatoxina stafilococică
b) [x] autovaccin
c) [ ] ser imun antitoxic
d) [x] bacteriofag
e) [x] plasmă antistafilococică
73. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a S.aureus :
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] hemolizinele
c) [x] leucocidina
d) [x] exfoliatina
e) [x] enterotoxina
74. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de streptococi după aspectul hemolizei pe geloză-sînge:
a) [x] alfa-hemolitici
b) [x] beta-hemolitici
c) [ ] gama-hemolitici
d) [ ] delta-hemolitici
e) [x] gama-nehemolitici
75. Punctajul: 10CM Indicaţi bolile în care sensibilizarea macroorganismului faţă de antigenele
microbiene joacă un rol important în patogenia bolii:
a) [x] tuberculoza
b) [ ] gangrena gazoasă
c) [ ] botulism
d) [x] bruceloza
e) [ ] escherichiozele
76. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este utilizat pentru profilaxia specifică a:
a) [ ] tusei convulsive
b) [ ] antraxului
c) [x] tuberculozei
d) [ ] tetanosului
e) [ ] difteriei
77. Punctajul: 10CM Despre M.tuberculosis se poate afirma:
a) [x] determină cel mai frecvent infecţii inaparente
b) [x] se depistează în cîteva ore cu ajutorul reactiei ELISA
c) [ ] studierea proprietăţilor tinctoriale după metoda Neisser
d) [x] creşte lent pe mediile de cultură (4-8 săptămîni)
e) [x] Loewenstein-Iensen este un mediu electiv
78. Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreactia utilizată în diagnosticul tuberculozei :
a) [ ] Schick
b) [ ] Burnet
c) [x] Mantoux
d) [ ] Dick
e) [ ] Ţuvercalov
79. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele ce nu posedă serovariante:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.boydii
c) [ ] S.dysentheriae
d) [ ] S.manchester
e) [x] S.sonnei
80. Punctajul: 10CS Shigelele fermentează glucoza fără producere de gaz cu excepţia:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] S. enterica
c) [ ] S.boydii
d) [ ] S.sonnei
e) [x] S.newcastl
81. Punctajul: 10CS Shigelele modifică mediul Olkenitki în felul următor:
a) [ ] glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
b) [ ] glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
c) [ ] glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -
d) [x] glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -
e) [ ] glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
82. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de îmbogăţire a shigelelor din materiile fecale:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
d) [ ] bulion biliat
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
83. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele, care includ numărul maximal de serotipuri:
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.enteritids
84. Punctajul: 10CM Indicaţi shigelele manitolpozitivet:
b) [x] S.flexneri
c) [x] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.bovis
85. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile ce aparţin genului Shigella:
a) [x] S.flexneri
b) [x] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
86. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [ ] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
87. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a
dizenteriei:
a) [x] bacteriofag antidizenteric
b) [x] vaccin omorît
c) [x] vaccin ribosomal
d) [ ] bacteriofag O de gen Salmonella
e) [ ] dizenterina
88. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile zaharolitice a shigelelor pe mediul Olkenitki:
a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid
b) [x] nu scindează lactoza
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid
e) [x] scindează glucoza pînă la acid
89. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale ale shigelelor pe mediul Levine:
a) [ ] colonii mici netede cu margini regulate de culoare zmeurie
b) [ ] colonii medii bombate cu margini regulate de culoare aurie
c) [x] colonii mici netede transparente, incolore
d) [ ] colonii pitice, mucoide, incolore
e) [ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu metalic
90. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:
a) [ ] S.stanlei
b) [ ] S.sendai
c) [x] S.sonnei
d) [ ] S.illinois
e) [ ] S.bovis
91. Punctajul: 10CS Indicaţi specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
92. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele recoltate în parotidita epidemică:
a) [x] saliva
b) [ ] materii fecale
c) [x] lichid cefalorahidian
d) [x] urina
e) [ ] punctat sternal
93. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei
epidemice:
a) [ ] vaccin cu AgHBs purificat
b) [ ] vaccinul Engerix
c) [x] imunoglobulină antiurliană
d) [ ] vaccin inactivat
e) [x] vaccin viu atenuat
94. Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se poate afirma:
a) [ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi tractusului respirator superior
b) [x] se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
c) [x] perioada de incubaţie 14-21 zile
d) [ ] este determinată de virusul paragripal
e) [x] este determinata de virusul urlian
95. Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se poate afirma:
a) [x] sursa de infecţie este exclusiv omul
b) [ ] virusul se transmite prin insecte hematofage
c) [x] virusul nu are variante serologice
d) [ ] virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
e) [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul paragripal
96. Punctajul: 10CM indicaţi prelevatele recoltate în diagnosticul rubeolei:
a) [x] exudatul nazofaringian
b) [ ] bila
c) [x] sîngele
d) [ ] mase vomitive
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia erupţiei
97. Punctajul: 10CM Virusul rubeolei se caracterizează prin:
a) [x] se transmite transplacentar
b) [ ] se transmite prin artropode
c) [x] se transmite pe cale aerogenă
d) [x] cauzează malformaţii congenitale
e) [x] omul este singura gazdă
98. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice examinate în rujeolă:
a) [x] lichidul de spălătură şi exudatul nazofaringian
b) [ ] urina
c) [x] sîngele
d) [x] raclat din elementele eruptive cutanate
e) [ ] materii fecale
99. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a rujeolei:
a) [ ] vaccin inactivat
b) [ ] anatoxina rubeolică
c) [x] vaccin viu atenuat
d) [ ] vaccin ribosomal
e) [x] imunoglobulină umană normală
100. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele culturale aS.pneumoniae pe mediul geloză-sînge:
a) [x] colonii cu zonă de hemoliză netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
b) [ ] colonii cu zonă de hemoliză transparentă, beta-hemolitice
c) [ ] colonii implantate adînc în mediu
d) [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-hemolitice
e) [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
101. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de identificare a Staphylococcus aureus:
a) [ ] beta-lactamaza
b) [ ] lipaza
c) [x] hemolizina
d) [ ] fermentarea lactozei
e) [x] coagulaza
102. Punctajul: 10CM Despre S.aureus se poate afirma:
a) [x] testul lecitinază pozitiv
b) [x] testul coagulază pozitiv
c) [ ] în bulion peptonat formează sediment punctiform
d) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de culoare aurie
e) [ ] sînt coci gramnegativi, mobili, capsulaţi
103. Punctajul: 10CS În diagnosticul scarlatinei este indicată reacţia de neutralizare
intradermică:
a) [ ] Schick
b) [ ] Mantoux
c) [ ] Burnet
d) [x] Dick
e) [ ] Ţuvercalov
104. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul, care pe mediile speciale formează colonii
de tip S, pigmentate auriu:
b) [ ] M.tuberculosis
c) [x] S.aureus
d) [ ] N.meningitidis
e) [ ] Y.pestis
105. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce posedă toxina exfoliativă:
a) [ ] S.epidermidis
b) [ ] S.hominis
c) [x] S.aureus
d) [ ] S.saprophyticus
e) [ ] S.gallinarum
106. Punctajul: 10CS Indicaţi rolul proteinei A stafilococice:
a) [ ] factor de activare a limfocitelor helper
b) [ ] factor de difuziune tisulară
c) [x] efect antifagocitar
d) [ ] fixează complementul
e) [ ] fixează fragmentul Fab al IgG
107. Punctajul: 10CM Alegeti grupele de meningococi clasificate după antigenul
polizaharidic capsular:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [x] D
e) [ ] E
108. Punctajul: 10CM Indicaţi localizarea agentului patogen în meningococcemia cronică:
a) [ ] în peritoneu
b) [x] în articulaţii
c) [x] în pericard
d) [ ] în nazofaringe
e) [ ] în foiţele pleurale
109. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:
a) [x] deficienţa componentelor C3, C6-8 ale sistemului complement
b) [ ] activitatea diminuată a limfocitelor
c) [x] lipsa anticorpilor bactericizi
d) [ ] lipsa aglutininelor
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană
110. Punctajul: 10CM Indicaţi neisseriile nepretenţioase:
a) [ ] N.lactamica
b) [ ] N.mucosa
c) [x] N.meningitidis
d) [ ] N.flavescens
e) [x] N.gonorrhoeae
111. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care manifestă tropism pronunţat faţă de
epiteliul cilindric:
a) [ ] S.pyogenes
b) [ ] S.pneumoniae
c) [x] N.meningitidis
d) [x] N.gonorrhoeae
e) [ ] B.bronchiseptica
112. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele prin care se examinează lichidul cefalorahidian, recoltat
în meningite meningococice:
a) [ ] biologică
b) [x] citologică
c) [x] bacterioscopică
d) [x] biochimică
e) [x] bacteriologică
113. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:
a) [ ] uşor opalescent cu văl de fibrină
b) [ ] clar, incolor
c) [x] opalescent, purulent
d) [ ] transparent
e) [ ] de culoare roşie
114. Punctajul: 10CM Pentru N.gonorrhoeae este caracteristic:
a) [x] este implicată în etiologia blenoreei
b) [ ] cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi lapte
c) [ ] diplococi capsulaţi, grampozitivi
d) [x] fermentează numai glucoza
e) [x] cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2
115. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile folosite pentru cultivarea N.meningitidis :

a) [ ] agar nutritiv
b) [x] geloză-ser
c) [ ] geloză glucozată
d) [ ] eozină-albastru de metilen
e) [x] geloza-sînge
116. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate caracteristici pentru N.gonorrhoeae:
a) [ ] exotoxina
b) [ ] capsula
c) [x] fimbrii de ataşare
d) [x] endotoxina
e) [ ] leucocidina
117. Punctajul: 10CM N.gonorrhoeae se caracterizeaza prin:
a) [ ] rezistenţă la factorii mediului ambiant
b) [ ] acapsulată, mobilă, sporulată
c) [x] sensibilă la factorii mediului ambiant
d) [x] posedă tropism deosebit faţă de uroepiteliu
e) [ ] creşte bine pe geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
118. Punctajul: 10CM Genul Neisseria reuneste:
a) [x] diplococi gramnegativi, asemănători boabelor de cafea
b) [ ] diplococi grampozitivi, asemănători boabelor de cafea
c) [ ] coci strict anaerobi
d) [x] oxidazopozitivi
e) [x] catalazopozitivi
119. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul pretenţios faţă de mediile de cultură şi
fragil în mediul ambiant:
a) [ ] Y.pestis
b) [x] N.gonorrhoeae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S.pyogenes
e) [ ] S.aureus
120. Punctajul: 10CS Ce simptom este caracteristic pentru meningococcemie?
a) [ ] icter
b) [ ] artralgii
c) [ ] diureză pronunţată
d) [x] erupţii hemoragice peteşiale
e) [ ] diaree
121. Punctajul: 10CM N.meningitidis se caracterizează prin:
a) [x] prezintă un diplococ cu aspect riniform
b) [ ] este mobil, peritrih
c) [x] posedă fimbrii
d) [ ] formează spori
e) [x] este gramnegativ
122. Punctajul: 10CM Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice se inoculează în
mediile:
a) [ ] Levin
b) [ ] Endo
c) [x] geloză ser
d) [ ] geloză semilichidă
e) [x] geloză sînge
123. Punctajul: 10CS Meningococii se transmit prin internmediul:
a) [ ] prafului
b) [ ] apei contaminate
c) [ ] alimentelor contaminate
d) [x] picaturilor Flugge
e) [ ] puricilor
124. Punctajul: 10CM După exigenţele nutritive şi patogenitate, distingem:
a) [ ] neisserii intermediare
b) [ ] neisserii halofile
c) [ ] pseudoneisserii
d) [x] neisserii "nepretentioase"
e) [x] neisserii "pretentioase"
125. Punctajul: 10CS Antigenul K al E.coli se determină în:

a) [x] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată cu acid
c) [ ] cultură inactivată cu formol
d) [ ] cultură inactivată la 100°C
e) [ ] cultură inactivată cu alcool
126. Punctajul: 10CS Indicaţi genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
a) [ ] Escherichia
b) [ ] Salmonella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Yersinia
e) [ ] Francisella
127. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a genurilor din familia
Enterobacteriaceae:
a) [ ] coagularea plasmei
b) [ ] coagularea laptelui
c) [x] producerea ureazei
d) [x] utilizarea citratului de sodiu
e) [x] testul Voges-Proskauer
128. Punctajul: 10CS Antigenul O al E.coli se determină în:
a) [ ] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată la 60°C
c) [x] cultură inactivată la 100°C
d) [ ] cultură inactivată cu alcool
e) [ ] cultură inactivată cu formol
129. Punctajul: 10CS Tipurile enteroinvazive de E.coli cauzează:
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
d) [ ] infecţii similare salmonelozelor
e) [x] infecţii dizenteriforme
130. Punctajul: 10CS Tipurile enterotoxigene de E.coli cauzează:
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [x] infecţii holeriforme
c) [ ] infecţii similare salmonelozelor
d) [ ] gastroenterite infantile
e) [ ] infecţii dizenteriforme
131. Punctajul: 10CS Tipurile enterohemoragice de E.coli cauzează:
a) [ ] infecţii dizenteriforme
b) [ ] infecţii similare salmonelozelor
c) [x] enterocolite hemoragice
d) [ ] infecţii holeriforme
e) [ ] toxicoinfecţii alimentare
132. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea
enterobacteriilor:
a) [x] Endo
b) [x] Levine
c) [ ] Kligler
d) [ ] Olkenitki
e) [ ] geloza ser
133. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a escherichiilor enterotoxigene:
a) [ ] plasmocoagulaza
b) [x] pilii CFA
c) [x] enterotoxina
d) [ ] fibrinolizina
e) [ ] neuroaminidaza
134. Punctajul: 10CM Pentru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [ ] toţi reprezentanţii sînt mobili
b) [x] bacterii gramnegative asporulate
c) [x] oxidazonegative
d) [x] reduc nitraţii în nitriţi
e) [ ] catalazonegative
135. Punctajul: 10CS Prezenţa enzimei tiosulfatreductaza la enterobacterii se determină
pe mediul:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
136. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru E.coli:
a) [ ] cresc bine pe mediul Ploskirev
b) [ ] formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi Levine
c) [x] formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo
d) [ ] pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"
e) [ ] numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev şi formează colonii lactozonegative
137. Punctajul: 10CM Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:
a) [x] K
b) [x] O
c) [ ] H
d) [x] Vi
e) [ ] M
138. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de imbogăţire pentru escherichiile enteropatogene:
a) [ ] mediul selenit
b) [ ] mediul cu magneziu
c) [ ] apă peptonată alcalină
d) [ ] Endo
e) [x] nu există
139. Punctajul: 10CS Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] familiei
b) [x] genului
c) [ ] speciei
d) [ ] hemovariantei
e) [ ] biovariantei
140. Punctajul: 10CM Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
141. Punctajul: 10CS Olkenitchi şi Kligler fac parte din grupul de medii:
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] lichide
142. Punctajul: 10CS Indicaţi din ce grup fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni:
a) [ ] elective
b) [x] de imbogăţire
c) [ ] de transport
d) [ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] solide
143. Punctajul: 10CS E.coli se caracterizează prin:
a) [x] este indicator microbiologic al impurificării fecale
b) [ ] pentru cultivare necesită medii de cultură speciale
c) [ ] acido-alcoolorezistenţă
d) [ ] formează spori în condiţii nefavorabile
e) [ ] sînt grampozitive
144. Punctajul: 10CS Pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-
paratifoidice, metoda de preferinţăa este:
a) [x] coprocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
d) [ ] hemocultura
e) [ ] rozeolocultura
145. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi permit diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice
146. Punctajul: 10CS Reactia Widal se utilizează în serodiagnosticul:
a) [ ] dizenteriei
b) [ ] brucelozei
c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice
e) [ ] hepatitei virale A
147. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-
Waith?
a) [ ] biochimice
b) [x] serologice
c) [ ] tinctoriale
d) [ ] morfologice
e) [ ] sensibilitatea la fagi
148. Punctajul: 10CS Pe geloză bismut-sulfit, salmonelele formează colonii de tipul:
a) [ ] medii, de culoare aurie, plate
b) [ ] medii, bombate, margini regulate, incolore, semitransparente
c) [x] medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] mari, rugoase, cu margini dantelate, semitransparente
e) [ ] pitice, mucoide, incolore
149. Punctajul: 10CS Pe mediul Endo, salmonelele tifo-paratifoide formează colonii de
tipul:
a) [x] medii, incolore, semitransparente
b) [ ] mari, rugoase, cu margini neregulate, plate, colorate în albastru-negru
c) [ ] pitice, mucoide, incolore
d) [ ] mari, bombate, lucioase, colorate în auriu
e) [ ] mari, plate, de culoare zmeurie
150. Punctajul: 10CM Indicaţi titrul diagnostic în reacţia Widal:
a) [ ] 1:25
b) [ ] 1:50
c) [x] 1:100
d) [x] 1:200
e) [x] 1:400
151. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B
b) [ ] vaccinul ADTP
c) [x] vaccinul TABTe
d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic
152. Punctajul: 10CS Indicaţi biopreparatul utilizat pentru crearea imunităţii artificiale
active împotriva pestei:
a) [ ] bacteriofag pestic
b) [ ] ser imun antipestic
c) [ ] imunoglobulină antipestică
d) [x] vaccinul EV
e) [ ] vaccinul STI
153. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen
al pestei:
a) [ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale
d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
154. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de izolare a yersiniilor din materiile fecale:
a) [ ] Endo, Levine, geloză alcalină
b) [ ] soluţie fiziologică cu incubarea la 37°C
c) [ ] sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
d) [x] mediul cu fenilalanin bromtimol cu incubarea la 4°C
e) [ ] geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
155. Punctajul: 10CS Indicaţi genul la care se atribuie agentul patogen a pseudotuberculozei:
a) [ ] Mycobacterium
b) [ ] Erwinia
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pasteurella
e) [ ] Edwardsiella
156. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi
pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
157. Punctajul: 10CM Declanşarea şi forma clinică a pestei la om depinde de:
a) [ ] sursa infecţiei
b) [x] poarta de intrare
c) [ ] doza infectantă
d) [x] starea imunităţii celulare şi umorale
e) [x] virulenţa microorganismului
158. Punctajul: 10CS Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau
pulmonară:
a) [ ] bruceloza
b) [ ] dizenteria
c) [ ] tuberculoza
d) [ ] antraxul
e) [x] pesta
159. Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru diferenţierea Y.pestis de alte specii:
a) [ ] testul şuviţei ADN
b) [x] fermentarea ramnozei
c) [x] mobilitatea la 25°C
d) [ ] mobilitatea la 40°C
e) [ ] creşterea pe agar cu 6% NaCl
160. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care parazitează rozătoarele în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (28-30°C):
a) [ ] F.tularensis
b) [ ] B.melitensis
c) [ ] T.pallidum
d) [ ] M.tuberculosis
e) [x] Y.pestis
161. Punctajul: 10CM Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali a următoarelor infecţii:
a) [x] pestei
b) [ ] tularemiei
c) [ ] brucelozei
d) [x] pseudotuberculozei
e) [ ] tuberculozei
162. Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice în pestă:
a) [x] septicemică
b) [ ] convulsivă
c) [x] bubonică
d) [ ] paralitică
e) [x] pulmonară
163. Punctajul: 10CS Indicaţi infecнa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul),
pulmonară şi intestinală:
a) [x] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
164. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul creşterii agentului patogen al antraxului în bulion
peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
165. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul care manifestă sporogeneză marcată în prezenţa
aerului:
b) [ ] C.botulinum
c) [ ] B.melitensis
d) [x] B.anthracis
e) [ ] B.neotomae
166. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al
antraxului:
a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
c) [ ] bulion biliat
d) [ ] geloză peptonată
e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
167. Punctajul: 10CM Indicaţi tipul creţterii B.anthracis pe mediile de cultură:
a) [x] în bulion peptonat formează un depozit floconos cu supernatantul clar
b) [x] lichefiază gelatina sub aspectul de brad rasturnat cu vîrful în jos
c) [x] colonii mari, rugoase, cu aspect de sticlă pisată, margini neregulate
d) [ ] colonii mici, rotunde, bombate, transparente
e) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
stalactite
168. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de colorare utilizate în depistarea B.anthracis:
a) [x] Gram
b) [x] Burri-Hinss
c) [x] Aujeszky
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Neisser
169. Punctajul: 10CM Reacţiile Wright şi Huddleson se folosesc în diagnosticul serologic al
următoarelor infecţii:
a) [ ] meningitei
b) [ ] antraxului
c) [x] brucelozei
d) [x] tularemiei
e) [ ] tuberculozei
170. Punctajul: 10CM În structura antigenică a brucelelor se conţin urmatoarele
complexe antigenice majore:
a) [x] A
b) [ ] H
c) [ ] K
d) [x] M
e) [ ] O
171. Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză acută:
a) [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
b) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
c) [x] RIF indirectă pozitivă
d) [ ] intradermoreacţia Burnet negativă
e) [x] intradermoreacţia Burnet slabă sau pozitivă
172. Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau
latentă:
a) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
b) [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
c) [x] reacţia Coombs şi RFC pozitive la titruri semnificative
d) [x] intradermoreacţia Burnet pozitivă sau intens pozitivă
e) [ ] intradermoreacţia Burnet slab pozitivă
173. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice care se utilizează în diagnosticul brucelozei:
a) [ ] reacţia de neutralizare
b) [x] reacţia Huddleson
c) [x] reacţia Wright
d) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
e) [ ] reacţia de precipitare
174. Punctajul: 10CM În evoluţia brucelozei se pot constata următoarele forme clinice:
a) [x] septicemie
b) [x] afectarea sistemului reticuloendotelial
c) [x] afectarea sistemului locomotor
d) [x] afectarea organelor genitale la bărbaţi şi femei
e) [ ] afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
175. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură necesar pentru cultivarea agentului
patogen al tularemiei:
a) [ ] bulion peptonat
b) [ ] mediul Bucin
c) [ ] mediul Finn
d) [x] mediul McCoy
e) [ ] mediul Klauberg
176. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluiază clinic în forme intestinală, oftalmică,
bubonică, pulmonară, ulcero- şi angiobubonică:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [x] tularemia
e) [ ] tuberculoza
177. Punctajul: 10CM Francisella tularensis se caracterizează prin:
a) [x] strict aerob
b) [x] necesită pentru creştere cistină şi cisteină
c) [x] oxidazonegativ
d) [ ] este mobil, peritrich
e) [ ] prezintă un diplococ cu aspect riniform
178. Punctajul: 10CM Testul intradermic cu tularină este pozitiv la:
a) [x] convalescenţi
b) [x] vaccinaţi
c) [x] bolnavi
d) [ ] contacţi
e) [ ] purtători
179. Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele speciei Francisella tularensis:
a) [x] F.tularensis nearctica
b) [x] F.tularensis holarctica
c) [x] F.tularensis centro-asiatica
d) [ ] F.tularensis tropicalis
e) [x] F.tularensis novicida
180. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele utilizate în diagnosticul tularemiei:
a) [x] spută
b) [ ] secret prostatic
c) [x] exudat din ulcerul cutanat
d) [x] sînge pentru hemoculturi
e) [x] aspirat din bubonul tularemic
181. Punctajul: 10CS Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
a) [x] Clostridium
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Klebsiella
d) [ ] Corynebacterium
182. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
a) [ ] aerian
b) [x] fecalo-oral
c) [ ] transmisiv
d) [ ] vertical
e) [ ] contact direct
183. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
a) [ ] opacitate uniformă
b) [x] opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
c) [ ] sediment punctiform
d) [ ] peliculă la suprafaţa mediului
e) [ ] peliculă şi sediment
184. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula
185. Punctajul: 10CM Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:
a) [x] afonie
b) [x] disfagie
c) [ ] artralgii
d) [ ] ataxie
e) [x] diplopie
186. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile care pot determina toxicoinfecţii alimentare:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.novyi
c) [x] C.botulinum
d) [ ] C.difficile
e) [ ] C.sporogenes
187. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare
C.diphtheriae:
a) [ ] geloză-sînge cu telurit
b) [ ] geloză-sînge
c) [x] Tinsdale-Sadicov
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Bucin
188. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:
a) [ ] enterotoxina
b) [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] tetanospasmina
e) [ ] chelator de fier
189. Punctajul: 10CS Intradermoreacţia Schick pozitivă indică receptivitatea la:
a) [ ] tuberculoză
b) [ ] bruceloză
c) [ ] antrax
d) [ ] tularemie
e) [x] difterie
190. Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreacţia utilizată în diagnosticul difteriei:
a) [ ] Mantoux
b) [x] Schick
c) [ ] Schultz-Charlton
d) [ ] Dick
e) [ ] Tuvercalov
191. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:
a) [ ] hemaglutinina filamentoasă
b) [ ] hemolizina
c) [x] exotoxina
d) [ ] exfoliatina
e) [ ] capsula
192. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia difteriei:
a) [x] ser antidifteric hiperimun heterolog
b) [x] Ig umane hiperimune antidifterice
c) [x] vaccinul ADTP
d) [ ] vaccinul TABTe
e) [ ] vaccin viu atenuat
193. Punctajul: 10CS Indicaţi materialul de cercetare în tusea convulsivă:
a) [ ] sînge
b) [ ] spută
c) [ ] mase vomitive
d) [ ] urină
e) [x] mucozitate de pe peretele posterior al faringelui
194. Punctajul: 10CS Indicaţi elementele necesare prezente în mediile de cultură utilizate
pentru izolarea genului Bordetella:
a) [ ] factorii X si Y
b) [ ] aminoacizi
c) [x] cărbune activat
d) [ ] acizi biliari
e) [ ] verde de briliant
195. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul coloniilor de Bordetella pertusis:
a) [ ] pitice, mucoide, incolore
b) [x] mici, bombate, perlate cu aspectul picăturilor de hidrargirum
c) [ ] rugoase, mari, negre-brune
d) [ ] roşii-zmeurii
e) [ ] medii, bombate cu margini regulate de culoare aurie
196. Punctajul: 10CS Bordetella pertusis este agentul cauzal al:
a) [ ] parapertusei
b) [ ] scarlatinei
c) [ ] brucelozei
d) [x] tusei convulsive
e) [ ] tifosului recurent
197. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului:
a) [x] VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
b) [x] RPR (Rapid Plasma Reagin test)
c) [x] MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic)
d) [ ] neutralizarea substanţelor toxice a treponemelor
e) [ ] reacţia de aglutinaredesfăşurată
198. Punctajul: 10CS În infecţia cu T.pallidum cele mai mari titruri ale anticorpilor
antilipoidici se înregistrează in:
a) [ ] sifilisul primar
b) [x] sifilisul secundar
c) [ ] sifilisul terţiar
d) [ ] infecţii latente
e) [ ] după recontaminări în sifilisul terţiar
199. Punctajul: 10CM Despre sifilis se poate afirma:
a) [x] evoluiază în trei stadii
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din pacienţi
c) [ ] afectează în special femeile
d) [ ] afectează în special bărbaţii
e) [x] penicilina este indicată pentru tratament
200. Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului primar se caracterizează prin:
a) [ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali
b) [x] bogate în treponeme
c) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
d) [x] sînt superficiale
e) [ ] sînt generalizate
201. Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] sînt generalizate
b) [ ] sînt purulente cu miros fetid
c) [x] bogate în treponeme
d) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
e) [ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali
202. Punctajul: 10CM Perioada sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a şancrului dur
b) [x] reprezintă faza de generalizare becteriemică
c) [x] răspunsul imun umoral este maximal
d) [ ] leziuni granulomatoase distructive şi localizate
e) [x] poliadenopatie generalizată
203. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se transmit preponderent pe cale sexuală:
a) [x] Neisseria gonorrhoeae
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Treponema pallidum
d) [ ] Herpes simplex tip I
e) [x] Herpes simplex tip II
204. Punctajul: 10CM Despre boala Lyme se poate afirma:
a) [x] este determinata de Borrelia burgdorferi
b) [x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile
c) [x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes
d) [ ] este transmisă de căpuşe din genul Alectorobius
e) [x] afectează sistemul nervos şi cordul
205. Punctajul: 10CM Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
c) [x] după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se colorează în negru-brun
d) [x] trec transplacentar determinînd avort
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele
încîrligate sub forma literelor S şi C
206. Punctajul: 10CM Izolarea leptospirelor se realiza în:
a) [ ] medii diferentiale la 45°C
b) [x] medii lichide cu 10% ser de iepure inactivat
c) [ ] medii diferenţial diagnostice
d) [ ] medii diferentiale la 37°C
e) [x] animalele receptive
207. Punctajul: 10CM Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] cultura apare după 10-30 zile de incubare
b) [x] cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea mediului
c) [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C
d) [ ] cultura apare după 48-62 de ore
e) [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C
208. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:
a) [ ] anatoxina leptospirozică
b) [x] imunoglobulină anti Leptospira
c) [x] vaccin inactivat
e) [ ] ser antitoxic antileptospirozic
209. Punctajul: 10CM Cele mai grave imbolnăviri le cauzează leptospirele din grupele:
a) [x] Icterohaemorrhagiae
b) [ ] Grippotyphosa
c) [x] Bataviae
d) [x] Canicola
e) [ ] Biflexa
210. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul purtator în reacţia de Co-aglutinare:
a) [ ] S.pneumoniae
b) [ ] S.salivarius
c) [ ] S.saprophyticus
d) [x] S.aureus
e) [ ] S.epidermidis
211. Punctajul: 10CS Prelevatele necontaminate sau cu o contaminare redusă, in
infecţiile stafilococice, se epuizează pe mediul:
a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [x] geloză-sînge
e) [ ] mediul Wilson-Blair
212. Punctajul: 10CM Prelevatele hipercontaminate, în infecţiile stafilococice, se
epuizează pe mediile:
a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [ ] geloză-sînge
e) [ ] mediul Wilson-Blair
213. Punctajul: 10CM Indicaţi testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina
stafilococică:
a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
b) [x] testul biologic la pui de pisică
c) [ ] RFC
d) [x] imunodifuzie în gel
e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
214. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice ale S.pneumoniae :
a) [x] coci lanceolati
b) [ ] coci sferici
c) [ ] coci gramnegativi
d) [x] formează capsulă
e) [x] în micropreparat se aranjază în perechi
215. Punctajul: 10CM Despre R.provazeki se poate afirma:
a) [ ] ca vector de transmisie servesc puricii
b) [x] cauzează tifosul exantematic epidemic
c) [ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele
d) [x] posedă antigene comune cu R.typhi
e) [x] posedă antigene comune cu Proteus OXK
216. Punctajul: 10CM Despre C.burneti se poate afirma:
a) [ ] este agentul cauzal al febrei Denga
b) [x] este agentul cauzal al febrei Q
c) [ ] singura sursă de infecţie este omul
d) [x] ca vector de transmitere servesc căpuşele din genul Ixoides
e) [ ] ca vector de transmitere servesc păduchii de corp
217. Punctajul: 10CM Despre R.typhi se poate afirma:
a) [ ] posedă antigene comune cu Proteus OXK
b) [ ] nu posedă antigene comune cu R.provazeki
c) [x] sursă de infecţie sînt şobolanii
d) [x] cauzează tifosul murin (endemic)
e) [ ] ca insectă vector servesc căpuşele din genul Dermacentor
218. Punctajul: 10CS Un virus integrat în cromozomul celulei-gazdă se numeşte:
a) [ ] virus temperat
b) [ ] virus vegetativ
c) [x] provirus
d) [ ] viroid
e) [ ] prion
219. Punctajul: 10CM Adenovirozele sînt caracteristice prin afectarea preponderentă a:
a) [x] căilor respiratorii
b) [x] conjunctivei
c) [x] intestinului
d) [x] vezicii urinare
e) [ ] SNC
220. Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice mai des întîlnite în infecţia cu adenovirusuri:
a) [x] rinofaringite
b) [x] febră faringoconjunctivală
c) [x] pneumonie intersteţială
d) [ ] encefalită acută
e) [ ] meningită acută
221. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă :
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
e) [ ] micetele
222. Punctajul: 10CM Neuraminidazele virale în relaţiile virus-celula gazdă realizează
următoarele funcţii:
a) [x] participă la eliberarea virionilor din celula gazdă
b) [ ] asigură transcrierea ARN-lui complementar pe matricea ARN-genomică
c) [ ] asigură integrarea genomului viral în ADN-ul celular
d) [x] hidrolizează stratul de mucus şi deschide acces virionilor spre receptorii epiteliali
e) [ ] activează transcrierea şi replicarea genomului viral
223. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile utilizate pentru întreţinerea culturilor de celule:
a) [ ] ser bovin
b) [ ] mediul 199 cu ser bovin
c) [x] mediul 199
d) [ ] soluţia Hanks
e) [x] hidrolizat de lactalbumină
224. Punctajul: 10CM Indicarea virusurilor în culturi de celule se face prin:
a) [x] efectul citopatic
b) [x] reacţia de hemadsorbţie
c) [x] proba culorii
d) [ ] reacţia de precipitare în gel
e) [x] formarea de plaje
225. Punctajul: 10CM Indicaţi etapele metodei virusologice de diagnostic:
a) [x] izolarea virusului
b) [ ] acumularea virusului
c) [x] indicarea reproducerii
d) [x] identificarea virusului
e) [ ] fagoidentificarea
226. Punctajul: 10CM Virusurile pot fi izolate în:
a) [x] culturi de celule
b) [x] ou embrionat de găină
c) [ ] geloză ser
d) [ ] geloză-sînge
e) [x] organismul animalelor receptive
227. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de paramyxovirusuri:
a) [x] paragripa
b) [ ] rubeola
c) [x] rujeola
d) [x] parotidita epidemică
e) [ ] poliomielita
228. Punctajul: 10CM Indicaţi subgrupele antigenice care se atribuie familiei Flaviviridae:
a) [x] virusurile febrei Denga
b) [ ] virusul febrei aftoase
c) [x] virusul febrei galbene
d) [x] virusurile encefalitelor transmise de ţînţari
e) [x] virusurile encefalitelor transmise prin căpuşe
229. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
encefalitei acariene:
a) [x] imunoglobulină umană antiencefalică
b) [ ] amantadina
c) [ ] vaccin ribozomal
e) [x] vaccin inactivat
230. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin familiei Flaviviridae:
a) [ ] febrei Q
b) [ ] febrei munţilor stîncoşi
c) [ ] febrei de Marsilia
d) [x] febrei galbene
e) [x] febrei Denga
231. Punctajul: 10CS Indicaţi forma virusului gripal:
a) [x] sferică
b) [ ] cuboidală
c) [ ] baciliformă
d) [ ] spermatozoidală
e) [ ] fusiformă
232. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:
a) [x] virusul Epstein-Barr
b) [x] virusul hepatitei B
c) [x] virusul Herpes simplex tip II
d) [ ] virusul gripal
e) [x] virusul citomegalic
233. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ce se transmit prin contact sexual:
a) [x] virusul citomegalic
b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul herpes simplex tip II
d) [x] virusul hepatitei B
e) [ ] virusul rujeolic
234. Punctajul: 10CM Despre virusul gripal A se poate afirma:
a) [x] formează imunitate specifică de serovariantă
b) [ ] formează imunitate postinfecţioasă protectoare faţă de restul virusurilor gripale
c) [x] sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
d) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
e) [x] include mai multe variante serologice
235. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:
a) [x] antigenul NP (nucleoproteina)
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale
236. Punctajul: 10CS Vaccinul contra variolei se referă la urmatoarea grupă:
a) [ ] vaccinuri deponente
b) [ ] autovaccinuri
c) [x] vaccinuri vii atenuate
d) [ ] vaccinuri inactivate
e) [ ] vaccinuri chimice
237. Punctajul: 10CM Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sînt
corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi înalte
238. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile cauzatoare de malformaţii congenitale:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul rubeolic
c) [x] virusul Coxsackie B
d) [x] virusul citomegalic
e) [ ] virusul rabiei
239. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile caracteristice virusului variolei:
a) [x] este un poxvirus
b) [x] sursă de infecţie este exclusiv omul
c) [x] are un singur tip antigenic
d) [ ] este un virus ARN cu înveliş lipidic
e) [x] imunizează înclucişat cu virusul vaccinal
240. Punctajul: 10CM Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] exantem micromacular
b) [x] manifestări catarale respiratorii
c) [x] anomalii fetale
d) [x] limfoadenopatie generalizată
e) [ ] erupţie veziculopustuloasă
241. Punctajul: 10CM Despre virusul rubeolic se poate afirma:
a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
e) [ ] lizează eritrocitele de berbec
242. Punctajul: 10CM Despre variolă se poate afirma:
a) [x] este o boală infecţioasă extrem de contagioasă

b) [x] receptivitatea omului este generalizată şi maximă
c) [x] se caracterizează prin toxemie intensă
d) [x] se caracterizează prin erupţie veziculopustuloasă
e) [ ] se caracterizează prin erupţie maculo-papuloasă
243. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice de examinat în variolă:
a) [x] conţinutul veziculelor, pustulelor
b) [x] exudat nazofaringian
c) [ ] urina
d) [ ] LCR
e) [x] sînge
244. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul variolei:
a) [ ] vaccin inactivat
b) [x] vaccin viu atenuat
c) [x] imunoglobulină antivariolică
d) [ ] amantadina
e) [ ] remantadina
245. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:
a) [ ] autovaccin
b) [x] imunoglobulină antirabică
c) [ ] vaccin omorît
d) [x] vaccin inactivat
e) [ ] vaccinul BCG
246. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile virusului rabic:
a) [x] conţine genom ARN-monocatenar liniar "-"
b) [ ] conţine genom ADN dublucatenar
c) [x] virionii au formă de glonţ
d) [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează rapid
e) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
247. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile corpusculilor Babeş-Negri:
a) [ ] sînt incluziuni intranucleare
b) [x] sînt incluziuni citoplasmatice
c) [x] se determină prin metoda de colorare Turevici
d) [ ] se determină prin metoda de colorare Ziehl-Neelsen
e) [x] se depistează în ţesutul cerebral
248. Punctajul: 10CS Indicaţi familia virusului hepatitei B:
a) [ ] Picornaviridae
b) [ ] Togaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [ ] Caliciviridae
e) [ ] Flaviviridae
249. Punctajul: 10CM Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:
a) [x] este asociat hepatitei virale B
b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
c) [x] este un virus ARN defectiv
d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
250. Punctajul: 10CS Indicaţi virusul cu genom ADN:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul hepatitei virale B
c) [ ] virusul hepatitei virale C
d) [ ] virusul hepatitei virale D
e) [ ] virusul hepatitei virale E
251. Punctajul: 10CM Indicaţi testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) [x] concentraţia bilirubinei în sînge
b) [x] determinarea aldolazei în sînge
c) [ ] determinarea concentraţiei de uree în sînge
d) [x] determinarea aspartataminotransferazei (AST)
e) [x] determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
252. Punctajul: 10CS Indicaţi virusurile care aparţin familiei Picornaviridae:
a) [ ] polio, adenovirus, virusul rujeolei
b) [ ] polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
c) [x] polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie
d) [ ] polio, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ
253. Punctajul: 10CS Reprezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
de replicare autonoma:
a) [ ] virusul hepatitei C
b) [ ] virusul hepatitei B
c) [x] virusul hepatitei D
d) [ ] retrovirusurile
e) [ ] orthomyxovirusurile
254. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) [ ] reacţia de aglutinare pe lamă
b) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
c) [x] reacţia imunofluorescentă (RIF)
d) [x] analiza radioimună (ARI)
e) [x] reacţia imunoenzimatică (RIE)
255. Punctajul: 10CS Indicaţi caracteristicile comune pentru virusurile hepatite A şi hepatitei B:
a) [ ] sînt virusuri ARN
b) [ ] calea de transmitere parenterală
c) [x] posedă tropism faţă de hepatocite
d) [ ] perioada de incubaţie 6 luni
e) [ ] induc reacţii de sensibilizare de tip II (citotoxice)
256. Punctajul: 10 CS Indicaţi familia virusului rubeolic:
a) [ ] Picornaviridae
b) [x] Togaviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Caliciviridae
e) [ ] Flaviviridae
257. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de risc în infecţia cu virusul HIV:
a) [x] prostituatele
b) [x] narcomanii
c) [x] homosexualii
d) [ ] purtatorii de HBsAg
e) [ ] persoanele cu transfuzii frecvente de soluţii saline de sodiu şi potasiu
258. Punctajul: 10CS Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
a) [ ] Ts
b) [ ] Tc
c) [x] Th
d) [ ] NK
e) [ ] K
259. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor
virusurilor:
a) [x] ultracentrifugare
b) [x] ultrafiltrare
c) [x] microscopia electronică
d) [ ] microscopia luminiscentă
e) [ ] contraimunoelectroforeza
260. Punctajul: 10CM Indicaţi culturile de celule utilizate pentru izolarea şi cultivarea virusului HIV:
a) [ ] culturi de celule din embrion uman
b) [ ] culturi celulare de linie continue (HeLa, L-41)
c) [x] culturi de celule T helper (helpina H9)
d) [x] cuturi de limfocite T activate cu interleuchina-2
e) [ ] culturi de celule din rinichi de maimuţe
261. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele ţintă pentru virusul HIV:
a) [ ] epiteliul urogenital
b) [ ] neutrofilele segmentate
c) [x] limfocitele CD4
d) [ ] limfocitele CD8
e) [ ] celulele măduvei osoase
262. Punctajul: 10CS Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze se numeşte:
a) [x] antagonism
b) [ ] simbioză
c) [ ] sinergism
d) [ ] metabiozm
e) [ ] interferenţă
263. Punctajul: 10CM Indicaţi reactivele utilizate în coloraţia Ziehl-Neelsen:
a) [ ] genţian violet
b) [x] fuxină fenicată
c) [ ] tuş de China
d) [x] acid sulfuric 0,5 %

e) [ ] verde de briliant
264. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda negativă de colorare a capsulei:
a) [ ] Gram
c) [ ] Giemsa
d) [ ] Neisser
e) [x] Burri-Hinss
265. Punctajul: 10CS Peretele celular al bacteriilor alcoolo- şi acidorezistente conţine:
a) [ ] cantităţi mari de lipide
b) [ ] cantităţi mari de ceruri
c) [ ] cantităţi mari de oxiacizi
d) [ ] acid micolic
e) [x] toate de mai sus

266. Punctajul: 10CS Indicaţi elementul de srtuctură a celulei bacteriene mai frecvent implicat în
adeziunea de ţesut:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Antigenul O
c) [ ] Sporii
d) [x] Pilii
e) [ ] Flagelii
267. Punctajul: 10CS Mediile de cultură selective se folosesc pentru:
a) [x] cultivarea unei anumite specii de bacterii
b) [ ] cultivarea tuturor microorganismelor
c) [ ] evidenţierea diverselor enzime

d) [ ] evidenţierea caracterelor proteolitice
e) [ ] evidenţierea caracterelor zaharolitice
268. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru cultivarea
microorganismelor anaerobe:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] Endo
c) [ ] Ploschirev
d) [x] Kitt-Tarrozzi
e) [ ] Hiss
269. Punctajul: 10CS Cu ajutorul preparatului "picătura suspendata" se studiază:

a) [ ] prezenţa sporilor
b) [x] mobilitatea microorganismelor vii
c) [ ] prezenţa capsulei
d) [ ] prezenţa granulaţiilor de volutină
e) [ ] proprietăţile tinctoriale ale bacteriilor

270. Punctajul: 10CS Indicaţi aparatul în care se efectuează sterilizarea cu aer fierbinte:
a) [ ] autoclav
b) [ ] termostat
c) [x] dulap electric cu caldură uscată

d) [ ] exicator
e) [ ] anaerostat
271. Punctajul: 10CS Mediile Endo, Ploschirev sînt folosite pentru izolarea şi cultivarea:
a) [ ] stafilococilor
b) [ ] streptococilor
c) [ ] candidelor
d) [x] enterobacteriilor
e) [ ] micobacteriilor
272. Punctajul: 10CS Microorganismele litotrofe obţin energia de pe urma oxidării
următoarelor substanţe anorganice:
a) [ ] Hidrogen
b) [ ] Metan
c) [ ] Amoniac
d) [ ] Oxid de carbon
e) [x] Toate enumerate mai sus
273. Punctajul: 10CS Indicaţi enzimele constitutive intracelulare:
a) [ ] fibrinolizina, hemolizina
b) [ ] lecitovitelaza, hialuronidaza
c) [ ] gelatinaza, amilaza
d) [x] proteaza, lipaza, carbohidraza
e) [ ] plasmocoagulaza, colagenaza
274. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele anaerobe:
a) [ ] micrococii
b) [ ] brucelele
c) [x] clostridiile
d) [ ] micobacteriile
e) [ ] toate enumerate mai sus
275. Punctajul: 10CS Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] sînt gram-negative
b) [ ] prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene
c) [x] prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene

d) [ ] prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula
e) [x] sînt gram-pozitive
276. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de punere îăn evidenţă a sporilor:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Morozov
c) [ ] Neisser
d) [ ] Leoffler
e) [x] Aujeszki
277. Punctajul: 10CS La colorarea Gram a unui frotiu din puroi s-a omis aplicarea solutiei
Lugol. Pe acest frotiu:
a) [x] leucocitele vor fi roşii, stafilococii roşii
b) [ ] celulele se vor liza
c) [ ] celulele se vor desprinde de pe lamă
d) [ ] leucocitele vor fi rosii, stafilococii necoloraţi
e) [ ] leucocitele vor fi albastre, stafilococii violeţi
278. Punctajul: 10CS Totalitatea proceselor biochimice intracelulare ce transformă

substratul nutritiv în energie şi constituienţi celulari este denumită:
a) [ ] enzime microbiene
b) [ ] respiraţie bacteriană
c) [x] metabolism bacterian

d) [ ] mediu de cultură
e) [ ] tindalizare
279. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele gram-pozitive:
a) [ ] bordetelele
b) [ ] neiseriile
c) [x] stafilococii
d) [ ] enterobacteriile
e) [ ] brucelele
280. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a penicilinelor semisintetice:

a) [ ] inhibă sinteza granulaţiilor de volutină
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor
c) [ ] inhibă sinteza acidului folic
d) [x] inhibă sinteza peretelui celular
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
281. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a macrolidelor:
a) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
b) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [ ] inhibă sinteza mitocondriilor
d) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
e) [x] inhibă sinteza proteinelor
282. Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor, V.cholerae este:
a) [x] monotrih
b) [ ] amfitrih
c) [ ] lofotrih
d) [ ] peritrih
e) [ ] lalotrih
283. Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor, E.coli este:
a) [ ] monotrih
b) [ ] amfitrih
c) [ ] lofotrih
d) [x] peritrih
e) [ ] lalotrih
284. Punctajul: 10CS Indicaţi amlasarea sporului la C.botulini:
a) [ ] central
b) [ ] subcentral
c) [ ] terminal
d) [x] subterminal
e) [ ] lateral
285. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto
286. Punctajul: 10CS Indicaţi efectul antimicrobian al pasterizarii:
a) [ ] distrugerea formelor sporulate de bacterii
b) [x] distrugerea formelor vegetative de bacterii
c) [ ] filtrare
d) [ ] fierbere
e) [ ] sterilizare fracţionată
287. Punctajul: 10CS Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată
de multiplicare mai intensă:
a) [ ] stationară
b) [ ] de reţinere a multiplicării
c) [x] exponenţială
d) [ ] accelerare negativă
e) [ ] maximă de staţionare
288. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele sensibile la poliene (nistatina, levorina):
a) [ ] gonococii
b) [x] micetele din genul Candida
c) [ ] escherihiile
d) [ ] rickettsiile
e) [ ] clostridiile
289. Punctajul: 10CS Indicaţi antibioticele cu acţiune antitumorală:
a) [ ] gentamicina
b) [x] rubomicina
c) [ ] levorina
d) [ ] nistatina
e) [ ] penicilina
290. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinelor:
a) [ ] inhibă formarea sporilor
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular
c) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici

d) [ ] dereglează biosinteza proteinelor
291. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de actiune al cefalosporinelor:
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular
292. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al rifampicinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
c) [x] inhibă sinteza acizilor nucleici
293. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
d) [x] dereglează biosinteza proteinelor
294. Punctajul: 10CS Concentraţia minimă de inhibiţie a antibioticelor se determină prin metoda:
a) [ ] picătură suspendată
b) [x] diluţiilor succesive în mediile lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în mediile solide
d) [ ] picătură strivită
e) [ ] Widal
295. Punctajul: 10CSDeterminarea concentratiei antibioticelor în umorile macroorganismului se
efectuiază prin metoda:
a) [ ] Widal
b) [x] diliţiilor succesive în medii lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în medii solide
d) [ ] Huddleson
e) [ ] Vainberg
296. Punctajul: 10CS Mediile de cultura Olkenitki şi Kligler fac parte din grupul de medii:
a) [ ] speciale
b) [ ] uzuale
c) [ ] diferential diagnostice de identificare definitivă
d) [x] diferential diagnostice de acumulare

e) [ ] diferential diagnostice de izolare
297. Punctajul: 10CS Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii:
a) [x] speciale
b) [ ] uzuale
c) [ ] sintetice
d) [ ] selective
e) [ ] elective
298. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se atribuie la spirochete:
a) [x] boreliile
b) [ ] bordetelele
c) [x] treponemele
d) [x] leptospirele
e) [ ] micoplasmele
299. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se atribuie la micete:
a) [x] Archimycetes
b) [x] Phicomycetes
c) [ ] Aeromonas
d) [ ] Plesiomonas
e) [x] Ascomycetes
300. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele anaerobe:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] M. tuberculozei
c) [ ] B. melitensis
d) [x] C.septicum
e) [x] C.tetani
301. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea micetelor din genul
Candida:
a) [ ] geloza bismut-sulfit
b) [ ] Ploschirev
c) [x] Sabourand
d) [ ] geloza-must
e) [ ] Endo
302. Punctajul: 10
CM Indicaţ microorganismele gram-negative:
a) [x] N.gonorrhoe
b) [ ] S.pyogenes
c) [x] S.typhi
d) [x] E.coli
e) [ ] S.aureus
303. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-pozitive:
a) [x] C.tetani
b) [x] S.aureus
c) [ ] N.meningitidis
d) [ ] B.pertusis
e) [ ] F.tularensis
304. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele fizico-chimice ale bactteriilor:
a) [x] densitatea
b) [x] viscozitatea
c) [x] presiunea osmotică intracelulară
d) [x] permiabilitatea
e) [ ] solubilitatea
305. Punctajul: 10CM Membrana citoplasmatică a celulei microbiene e compusă din:
a) [x] lipoproteine
b) [x] fosfolipide
c) [x] proteine
d) [ ] grizeofulvină
e) [ ] hemolizină
306. Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile membranei citoplasmatice:

a) [ ] rezervă nutritivă
b) [x] asigură penetrarea activă şi selectivă a substanţelor
c) [x] conţine numeroase enzime
d) [ ] împedică desicarea bacteriei
e) [ ] conferă forma bacteriilor
307. Punctajul: 10CM Peretele celular a celulei microbiene e compus din:
a) [x] mucopeptide
b) [x] mureină
c) [x] peptidoglican
d) [x] proteine
e) [ ] cromozomi
308. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate către mediile nutritive:

a) [x] să fie nutritive
b) [ ] să fie hipotonice
c) [x] să fie sterile
d) [ ] să fie bactericide
e) [x] să posede un pH optim
309. Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de cultura se clasifică în:
a) [ ] vîscoase
b) [x] solide
c) [x] lichide
d) [x] semilichide
e) [ ] semitransparente
310. Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] crizoidina
b) [ ] safranina
c) [ ] fuxina acidă
d) [ ] cristal violet
e) [x] vezuvina
311. Punctajul: 10CM Indicaţi metoda prin care se determină sensibilitatea microorganismelor la
antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
312. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Aujeszcky
b) [x] Otto
c) [x] Fiurt
d) [ ] Appelman
e) [x] Fişer
313. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [x] microscopică
b) [x] bacteriologică
c) [x] biologică
d) [ ] histologică
e) [x] serologică
314. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de inoculare a materialului patologic în organismul animalului de
laborator:
a) [x] injectare subcutană
b) [x] injectare intraperitoneală
c) [x] injectare intravenoasă
d) [ ] necropsie
e) [x] administrare perorală
315. Punctajul: 10CM Aranjarea în perechi este caracteristică pentru:
a) [x] gonococi
b) [ ] stafilococi
c) [x] pneumococi
d) [x] meningococi
e) [ ] streptococi
316. Punctajul: 10CM Indicaţi culoarea pigmenţilor caracteristici pentru stafilococi:
a) [x] albă
b) [x] galbenă
c) [x] aurie
d) [ ] neagră
e) [ ] zmeurie
317. Punctajul: 10CM Indicaţi enzimele de patogenitate a microroganismelor:
a) [ ] butamaza
b) [x] lipaza
c) [x] hialuronidaza
d) [x] stafilochinaza
e) [x] fibrinolizina
318. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare în coloraţia Gram:
a) [x] gentian violet
b) [x] rosu neutru
c) [x] Lugol
d) [ ] albastru de metilen
e) [x] apă distilată
319. Punctajul: 10CS Indicaţi substanţele chimice folosite pentru crearea condiţiilor de
anaerobioză:
a) [ ] gelatina
b) [x] pirogalol
c) [ ] potasiu
d) [ ] talc
e) [ ] aminopolietilenglicol
320. Punctajul: 10CM Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăţi:
a) [x] conturul
b) [x] suprafaţa
c) [x] consistenţa
d) [x] prezenţa pigmentului
e) [ ] bacterioliza
321. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a beta-lactamazelor:
a) [ ] testul cu albastru de metil
b) [x] testul cu iodură de potasiu
c) [ ] testul cu crizoidină
d) [x] testul cu iod
e) [x] testul decolorare cu complexul iod-amidon
322. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele curente de păstrare a culturilor de microorganisme:
a) [x] subcultivarea
b) [x] sub stratul de ulei de vazelină=2 cm
o
c) [ ] la temperatura de +70 C
d) [x] în tuburi sudate
e) [x] liofilizate
323. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile adverse în antibioticoterapie:
a) [x] şoc anafilactic
b) [x] edeme
c) [x] urticărie
d) [x] lezări de organe
e) [ ] limfoadenopatie
324. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile coloniilor de tipul "R":
a) [x] netede, cu marginile regulate
b) [ ] mate rugoase
c) [x] activitatea biochimică bine pronunţată
d) [ ] activitatea biochimica slab pronunţată
e) [x] turbiditate uniformă în mediu lichid

325. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţiloe coloniilor de tipul "R":
a) [ ] formă regulată
b) [x] formă neregulată
c) [x] slab virulente
d) [ ] se izolează în bolile acute
e) [x] se izolează în reconvalescenţă
326. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni:
a) [ ] bacteriile
b) [ ] virusurile
c) [x] prionii
d) [ ] fungii
e) [ ] helminţii
327. Punctajul: 10CS Ordinea corectă a soluţiilor utilizate în coloraţia Gram este urmatoarea:
a) [ ] fuxină, Lugol, alcool acetonă, violet de gentiană
b) [x] violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină
c) [ ] violet de gentiană, alcool acetonă, Lugol, fuxină
d) [ ] fuxină, alcool acetonă, Lugol, violet de gentiană

e) [ ] violet de gentiană, fuxină, alcool acetonă, Lugol
328. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele simple de colorare a frotiurilor:

a) [ ] Gram
b) [x] Loeffler
c) [x] Masson
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Neisser
329. Punctajul: 10CM Indicaţi preparatele din grupa aminoglicozidelor:
a) [ ] penicilina
b) [ ] nistatina
c) [x] ghentamicina
d) [x] streptomicina
e) [x] canamicina
330. Punctajul: 10CM Indicaţi antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului:
a) [x] mitomicina
b) [x] fleomicina
c) [x] bleomicina
d) [ ] rifampicina
e) [ ] fuzidina
331. Punctajul: 10CM Selectaţi preparatele din grupa macrolidelor:
a) [ ] streptomicina
b) [ ] canamicina
c) [x] eritromicina
d) [x] oleandomicina
e) [ ] ghentamicina
332. Punctajul: 10CM Mediilor de cultură li se cer următoarele calităţi:
a) [x] să fie sterile
b) [x] să asigure bacteriilor condiţii de dezvoltare cît mai aproape celor din mdiul lor natural
c) [ ] să conţină substanţe inhibitoare pentru bacteriile urmărite
d) [x] să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure (pH, osmolaritate)
e) [x] să faciliteze observarea apariţiei şi dezvoltării culturii (omogenitate, transparenţă)
333. Punctajul: 10CM După componenţă, mediile de cultură se clasifică:
a) [x] medii uzuale
b) [ ] medii solide
c) [ ] medii lichide
d) [x] medii compuse
e) [ ] medii semisolide
334. Punctajul: 10CS Mediile de imbogatire sînt:
a) [x] medii lichide care favorizează înmulţirea anumitor bacterii patogene şi inhibă dezvoltarea florei
de asociaţie dintr-un produs patologic
b) [ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene din prelevate hipercontaminate
c) [ ] medii ce permit cultivarea celor mai multe bacterii patogene pretenţioase nutritiv
d) [ ] medii ce conţin substratul activităţii unei enzime bacteriene şi un indicator
e) [ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene şi identificarea lor
335. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură compuse:
a) [x] elective
b) [x] diferenţial-diagnostice
c) [ ] de neutralizare
d) [ ] de transport
e) [x] selective
336. Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [x] lichide
b) [x] solide
c) [x] semisolide
d) [ ] sintetice
e) [ ] empirice
337. Punctajul: 10CS Selectaţi mediile de îmbogăţire selective:
a) [x] 15-20% bulion cu selenit acid de sodiu
b) [ ] bulion cu extract hepatic

c) [ ] bulion cu ser
d) [ ] bulion cu sange
e) [ ] bulion cu lichid ascetic
338. Punctajul: 10CS Bacteriile strict anaerobe însămînţate într-o coloană înaltă de geloză
nurtitivă se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
c) [x] numai în profunzimea coloanei de mediu
d) [ ] numai intr-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] în formă de peliculă
339. Punctajul: 10CS Bacteriile microaerofile însămînţate într-o coloană înaltă de geloză nutritivă
se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
c) [ ] numai în profunzimea coloanei de mediu
d) [x] numai într-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] numai la fundul coloanei de mediu
340. Punctajul: 10CS Indicaţi tipul de înmulţire la levuri:
a) [ ] replicare binară
b) [x] înmugurire
c) [ ] mitoză
d) [ ] încorporare de proteina prionică nouă
e) [ ] cicluri de viaţă complexe

341. Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
d) [ ] virusurile conţin ARN şi AND

342. Punctajul: 10CM După provenienţă, mediile de cultură se clasifică:

a) [ ] comerciale
b) [x] empirice
c) [x] sintetice
d) [ ] semisintetice
e) [ ] compuse
343. Punctajul: 10CM Pentru chlamidii este caracteristic:
a) [x] polimorfismul
b) [x] conţin ARN şi ADN

c) [x] provoacă limfogranulomatoză venerică
d) [x] se înmulţesc doar în citoplasma celulei gazdă
e) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale

344. Punctajul: 10CM Pentru rickettsii este caracteristic:
a) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale
b) [x] sînt procariote
c) [x] se înmulţesc strict intracelular
d) [ ] temperatura optimă de cutivare este de 23°C
e) [x] sînt polimorfe
345. Punctajul: 10CM Citoplasma bacteriilor conţine:
a) [x] proteine
b) [x] enzime
c) [x] aminoacizi
d) [x] glucide
e) [ ] sferoplaşti
346. Punctajul: 10CM Pentru capsula bacteriană este caracteristic:
a) [x] slab reacţionează la coloranţi
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [ ] conţine numeroase enzime
d) [x] este de natură polisaharidică
e) [x] este un factor de patogenitate
347. Punctajul: 10CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
a) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

c) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot
d) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
e) [x] prionii sînt proteine infecţioase
349. Punctajul: 10CM În dependenţă de amplasarea în frotiu, cocii se subdivizează în:
a) [x] micrococi
b) [x] diplococi
c) [x] tetracoci
d) [x] sarcine
e) [ ] octacoci
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot

351. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care supravieţuiesc în sol 14 zile:
a) [ ] N.meningitidis
b) [ ] N.gonorrhoeae
c) [x] M.tuberculosis
d) [x] S.typhi
e) [x] V.cholerae
352. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care rezistă la desicare timp de 10
ani:
a) [ ] stafilococii
b) [ ] mycobacteriile
c) [x] sporii bacililor antraxului
d) [x] sporii de mucegai
e) [ ] chlamidiile
353. Punctajul: 10CM Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] sterilizare
354. Punctajul: 10CM Indicaţi plasmidele ce determină sinteza inhibitorilor proteici:

a) [x] colicinele
b) [x] stafilocinele
c) [x] vibriocinele
d) [ ] mitocinele
e) [ ] fitoncidele
355. Punctajul: 10CM Din derivaţii nitrofuranului fac parte:
a) [x] furacilina
b) [x] furadonina
c) [ ] furosemida
d) [x] furagina
e) [ ] formaldehida
356. Punctajul: 10CM Selectaţi peparatele antivirale:
a) [x] interferonul
b) [x] reoferonul
c) [ ] nitrofunginul
d) [x] aciclovirul
e) [ ] ftivazida
357. Punctajul: 10CM Selectaţi preparatele antituberculoase:
a) [x] ftivazida
b) [x] tubazida
c) [ ] levorina
d) [x] izoniazida
e) [ ] nistatina
358. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de îmbogăţire:
a) [ ] geloză-sînge
b) [x] Muller
c) [x] Kauffmann
d) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
e) [x] Kitt-Tarrozzi
359. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură diferential-diagnostice:
a) [x] Endo
b) [ ] geloză hipersalină cu galbenuş de ou
c) [x] Hiss
d) [ ] geloză sînge
e) [x] Olkenitchi
360. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de determinare a activităţii hemolitice:
a) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
b) [ ] geloză peptonată
c) [x] geloză-sînge
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] mediul Sabourand
361. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură pentru determinarea enzimelor
proteolitice:
a) [ ] geloză-sînge
b) [x] ser coagulat
c) [ ] Endo
d) [x] gelatină nutritivă
e) [x] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
362. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură pentru determinarea enzimelor
zaharolitice:
a) [x] mediile multitest Hiss
b) [x] Kligler
c) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
d) [x] Olkenitchi
e) [x] Rassel
363. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transformaţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui anumit
marker
b) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ARN izolat
c) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [ ] transmiterea de către un bacteriofag a materialului genetic de la o bacterie donator la
una recipientă
e) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
364. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transducţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui anumit
marker
c) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui
bacteriofag
e) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
365. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia conjugaţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui marker
c) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul bacteriofagului
e) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
366. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:
b) [ ] inhibă sinteza proteică
c) [ ] coagulează proteinele celulare
d) [x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
367. Punctajul: 10CM Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:
b) [ ] coagulează proteinele celulare
c) [ ] reduc tensiunea superficială
d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
368. Punctajul: 10CS Microorganismele lipsite de metabolism propriu sînt:
a) [x] virusurile
b) [ ] fungi
c) [ ] bacteriile
d) [ ] helminţii protozoarele
e) [ ] protozoarele
369. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin

aer cald:
a) [x] tuburi
b) [x] mojare
c) [ ] materiale contaminate din laborator
d) [ ] soluţii apoase
e) [x] instrumentariu chirurgical
370. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării prin aer cald:
a) [x] substanţe grase
b) [ ] obiecte din cauciuc
c) [x] flacoane, pipete
d) [ ] ţesături din bumbac
e) [x] pulbere termostabile
371. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii controlului eficacităţii sterilizării:
a) [x] fizici
b) [x] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
372. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici pentru controlul eficacităţii
sterilizării prin vapori fluenţi sub presiune:
a) [x] fenacetina
b) [x] acid benzoic
c) [ ] tiouree
d) [x] floare de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
373. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici în controlul eficacităţii sterilizării cu aer
fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acid benzoic
c) [x] tiouree
d) [ ] floare de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
374. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a tioureei:
a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
375. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:
a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
c) [ ] 130-134°С
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
376. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:
a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
377. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:
a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
378. Punctajul: 10CS O mulţime de indivizi care aparţine aceleiaşi specii şi
habitează acelaş mediu se numeşte:
a) [ ] clonă
b) [ ] cultură pură
c) [ ] specie
d) [ ] familie
e) [x] populaţie
379. Punctajul: 10CS Populaţia constituită din descendenţii unui singur individ
prin înmulţire vegetativă se numeşte:
a) [ ] specie
b) [ ] cultură mixtă
c) [x] clonă
d) [ ] tulpină
e) [ ] gen
380. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia tulpinei microbiene:
a) [ ] o populaţie constituită din descendenţii unui singur individ prin înmulţire
vegetativă
b) [x] o populaţie microbiană constituită din descendenţii unei singure izolări
în cultură pură
c) [ ] o mulţime de indivizi, care aparţin aceleaşi specii şi habitează acelaş
mediu
d) [ ] un amestec de microorganisme eterogene izolate din substraturi
naturale
e) [ ] microorganisme de diferite specii sau subspecii
381. Punctajul: 10CM Specia bacteriană este considerată o totalitate de
populaţii ce li se atribuie:
a) [x] o origine comună
b) [x] adaptate la un habitat anumit
c) [x] apropiate ca aparat genetic
d) [ ] îndepărtate ca caractere morfologice şi fiziologice
e) [x] metabolism şi coraporturi interspecifice similare
382. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri se determină concentraţia
antibioticelor în umorile organismului:
a) [x] cînd se administrează antibiotice potenţial toxice
b) [x] cînd se tratează pacienţi cu deficienţe metabolice şi excretorii
c) [ ] cînd pacientul primeşte pentru prima data antibiotice
d) [x] cînd se administrează un antibiotic nou sau pe o cale nouă
e) [ ] cînd administrăm un antibiotic copiilor pîna la 7 ani
383. Punctajul: 10CS Bacteriile care găzduiesc un profag şi îl transmit la
descendenţi se numesc:
a) [ ] lizosensibile
b) [ ] lizorezistente
c) [x] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
384. Punctajul: 10CS Bacteriile care adsorb specific un fag, îl replică şi sînt
lizate se numesc:
a) [x] lizosensibile
b) [ ] lzorezistente
c) [ ] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
385. Punctajul: 10CM Pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera
obscură:
a) [ ] microscopia optică
b) [x] microscopia cu fond întunecat
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fluorescenţă
e) [ ] microscopia stereoscopică
386. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:
a) [x] încălzirea la roşu
b) [x] flambarea
c) [x] incinerarea
d) [ ] fierberea
e) [ ] tindalizarea
387. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin tindalizare:
a) [ ] mediile uzuale
b) [x] unele medii de cultură
c) [x] produse alimentare
d) [ ] material de pansament
e) [ ] mojare
388. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:
a) [x] aerul
b) [x] unele medicamente
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
389. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia sterilizării:
a) [x] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi), inclusiv a sporilor
b) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi)
c) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor
d) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
e) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
390. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia dezinfecţiei:
a) [ ] distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
b) [x] distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar nu obligator
şi a sporilor
c) [ ] distrugerea sporilor microbieni
d) [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
e) [ ] distrugerea microorganismelor potenţial patogene
391. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:
a) [ ] mecanică
b) [x] ardere la roşu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
392. Punctajul: 10CS Indicaţi metodele prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente
termosensibile:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
393. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare pentru titrarea complementului:
a) [x] hematii de berbec
b) [x] ser hemolitic
c) [x] complement
d) [x] apă purificată
e) [ ] tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
394. Punctajul: 10CS Reacţia de precipitare inelară se consideră pozitivă în cazul:
a) [ ] apariţiei unui sediment
b) [x] apariţia unui precipitat inelar la limita reactivelor
c) [ ] apariţia floculelor
d) [ ] apariţia turbidităţii
e) [ ] apariţia unei pelicule
395. Punctajul: 10CM Indicaţi tehnica de montare a reacţiei de aglutinare:
a) [x] pe lamă
b) [ ] colorimetric
c) [ ] pe fond întunecat
d) [x] în tuburi
e) [ ] în godeuri
396. Punctajul: 10CS Indicaţi timpul de interpretare a reacţiei de aglutinare pe lamă:
a) [ ] 10 min
b) [ ] 30 min
c) [x] 1-2 min
d) [ ] 48 ore
e) [ ] 24 ore
397. Punctajul: 10CM Reacţia de fixare a complementului se consideră pozitivă în cazul:
a) [ ] lizei hematiilor
b) [x] absenţei lizei hematiilor
c) [x] apariţiei sedimentului de culoare roşie
d) [ ] apariţiei turbidităţii
e) [ ] apariţiei floculelor
398. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele faţă de vaccinuri:
a) [x] eficienţă
b) [x] inocuitate
c) [x] stabilitate
d) [ ] termen scurt de păstrare
e) [x] cost accesibil
399. Punctajul: 10CM Alegeti metodele de obţinere a vaccinurilor vii atenuate utilizate în
profilaxia infecţiilor virale:
a) [ ] cultivarea virusurilor în bulion peptonat
b) [x] pasaje repetate în culturi de celule
c) [ ] cultivarea virusurilor pe medii de cultură solide
d) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi joase
e) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi înalte
400. Punctajul: 10CM Vaccinurile omorîte prezintă suspensii microbiene inactivate prin:
a) [x] agenti chimici
b) [ ] agenti biologici
c) [x] agenţi fizici
d) [ ] agenţi mecanici
e) [ ] toate enumerate mai sus
401. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia anatoxinelor:
a) [ ] toxine proteice
b) [x] toxine proteice tratate cu formol la temperaturi înalte
c) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi înalte
d) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi joase
e) [ ] toxine glicoproteidice tratate cu formol la temperaturi înalte
402. Punctajul: 10CS Imunizarea generală urmăreşte:
a) [ ] populaţia infantilă
b) [ ] populaţia adultă
c) [x] populaţia infantilă şi adultă
d) [ ] colectivele organizate
e) [ ] grupe de populaţie cu risc sporit
403. Punctajul: 10CS Imunizarea selectivă urmăreşte:
a) [x] grupe de populaţie cu risc sporit
b) [ ] populatia infantilă
c) [ ] populatia adultă
d) [ ] populatia infantilă şi adultă
e) [ ] colective organizate
404. Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile temporare pentru efectuarea
vaccinărilor:
a) [x] sarcina
b) [x] bolile febrile acute
c) [x] sugarii aflaţi încă sub protecţia anticorpilor materni
d) [x] tratamentul cu steroizi
e) [ ] tratamentul cu antihistaminice
405. Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile permanente pentru efectuarea
vaccinărilor:
a) [x] atopiile
b) [x] imunodeficienţe severe datorită celulelor T
c) [ ] tratamentul cu steroizi
d) [ ] tratamentul cu antibiotice
e) [ ] bolile somatice cronice
406. Punctajul: 10CS Indicaţi componenţa autovaccinurilor:
a) [ ] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient şi injectată altui pacient
b) [x] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient şi inoculate aceluiaşi pacient
c) [ ] suspensie de bacterii tratată cu formol
d) [ ] suspensie de bacterii tratată cu fenol
e) [ ] suspensie de bacterii tratată la temperaturi joase
407. Punctajul: 10CS Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea
bacteriilor în sînge se numeşte:
a) [x] septicemie
b) [ ] toxinemie
c) [ ] virusemie
d) [ ] bacteriemie
e) [ ] septicopiemie
408. Punctajul: 10CS Indicaţi vaccinul, care conţine antigen al unei singure specii
microbiene:
a) [ ] vaccin asociat
b) [ ] vaccin bivalent
c) [ ] vaccin combinat
d) [ ] vaccin polivalent
e) [x] vaccin monovalent
409. Punctajul: 10CS Selectaţi infecţia ce se caracterizează printr-un debut prompt şi o
evoluţie comparativ scurtă:
a) [x] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
c) [ ] infecţia secundară
d) [ ] reinfecţia
e) [ ] suprainfecţia
410. Punctajul: 10CS Despre endotoxine se poate afirma cu excepţia:
a) [ ] fac parte din structura peretelui celular bacterian gramnegativ
b) [ ] cauzează leucopenie
c) [ ] determină febră
d) [x] produc paralizii
e) [ ] declansaza şoc endotoxic
411. Punctajul: 10CM Indicaţi organele centrale ale sistemului imun:
a) [x] maduva osoasă

b) [x] timusul
c) [ ] pancreasul
d) [x] ficatul
e) [ ] ganglionii limfatici
412. Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile imunoglobulinilor A:
a) [x] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
b) [x] transportă complexele imune care conţin IgA
c) [x] neutralizează virusurile în celulele epiteliale
d) [ ] contribuie la multiplicarea bacteriilor
e) [ ] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
413. Punctajul: 10CS Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
după vindecare:
a) [ ] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
d) [x] reinfecţia
e) [ ] suprainfecţia
414. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii alternativi ce activează complementul:
a) [x] proteinazele
b) [x] glicoproteinele
c) [x] properdina
d) [ ] IgE
e) [ ] IgA
415. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii clasici ce activează complementul:
a) [x] IgG
b) [x] IgM
c) [ ] IgE
d) [ ] IgD
e) [ ] IgA
416. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele producente de anticorpi:
a) [ ] limfocitele
b) [ ] plasmoblaştii
c) [x] celulele plasmocite
d) [ ] celulele reticulare
e) [ ] mastocitele
417. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este folosit pentru profilaxia specifică a:
a) [x] tuberculozei
b) [ ] holerei
c) [ ] difteriei
d) [ ] tusei convulsive
e) [ ] antraxului
418. Punctajul: 10CS Imunitatea naturală activă se formează în rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [ ] vaccinării
c) [x] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [ ] administrării bacteriofagului
419. Punctajul: 10CS Imunitatea naturală pasivă se formează în organism în rezultatul:
a) [ ] vaccinarii
b) [ ] administrării serului imun
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [x] administrării bacteriofagilor
420. Punctajul: 10CS Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [x] vaccinării
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] administrării anatoxinelor
421. Punctajul: 10CM Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:
a) [x] administrării serului imun
b) [x] administrării gamaglobulinei
c) [ ] vaccinării
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] suportării bolii infecţioase
422. Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina ce trece bariera transplacentară:
a) [x] IgG
b) [ ] IgA
c) [ ] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
423. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în reacţiile de
hipersensibilizare de tip imediat:
a) [ ] IgA
b) [x] IgE
c) [ ] IgM
d) [ ] IgG
e) [ ] IgD
424. Punctajul: 10CM Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] sînt preparate biologice utilizate cu scop de serodiagnostic
b) [ ] sînt utile în intradermoreacţii
c) [x] se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
d) [x] conţine microorganisme vii atenuate, omorîte sau componente extrase din celula
microbiană
e) [x] se administrează conform calendarului de vaccinări
425. Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea serurilor imune curative după modul de acţiune:
a) [x] antitoxice
b) [x] antibacteriene
c) [x] antivirale
d) [ ] anti-O polizaharidice
e) [ ] anti-H flagelare
426. Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul biologic ce conţine antigene de diferite specii de
microorganisme:
a) [ ] vaccinul BCG
b) [ ] vaccinul monovalent
c) [x] vaccinul polivalent
d) [ ] anatoxina stafilococică
e) [ ] anatoxina botulinică
427. Punctajul: 10CS Indicaţi componentul responsabil de reacţiile de hipersensibilitate tardive:
a) [ ] IgD
b) [x] limfocitele T
c) [ ] limfocitele B
d) [ ] IgG
e) [ ] IgM
428. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care posedă funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
429. Punctajul: 10CS Indicaţi reacţia care permite depistarea anticorpilor incompleţi:
a) [ ] de precipitare
b) [ ] de hemaglutinare
c) [ ] de bacterioliză
d) [x] Coombs
e) [ ] inhibare a hemaglutinării
430. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucinelor:
a) [ ] enzime bacteriene cu efect antileucocitar
b) [x] substanţe antimicrobiene secretate de leucocite
c) [ ] Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
d) [ ] monochine eliberate de macrofagul activat

e) [ ] monochine eliberate de macrofagul neactivat
431. Punctajul: 10CM Indicaţi markerii folosiţi în reacţia imunoenzimatică:
a) [x] fosfataza alcalină
b) [ ] O-streptolizina
c) [ ] auramina
d) [ ] hialuronidaza
e) [x] peroxidaza din hrean
432. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele corespunzătoare serurilor imune curative:
a) [x] să fie apirogene
b) [x] să nu posede reactogenitate
c) [ ] să conţină anticorpi anti-O
d) [x] să fie sterile
e) [x] să fie titrante
433. Punctajul: 10CM Interferonul este produs de:
a) [x] leucocite
b) [x] fibroblaţti
c) [ ] trombocite
d) [ ] B-limfocite
e) [x] T-limfocite
434. Punctajul: 10CS Infecţia intrauterină la nou-nascuţi este determinată prin detectarea
clasei de imunoglobuline:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgD
c) [ ] IgG
d) [x] IgM
e) [ ] IgE
435. Punctajul: 10CS Constituie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
după vindecare:
a) [ ] infecţia cronică
b) [ ] infecţia acută
d) [ ] suprainfecţia
e) [x] reinfecţia
436. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline implicată în reacţiile anafilactice:
a) [ ] IgA
b) [x] IgE
c) [ ] IgM
d) [ ] IgG
e) [ ] IgD
437. Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina cu structură pentameră:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgG
c) [x] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
438. Punctajul: 10CM Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] antiantrax
b) [x] antibotulinic
c) [x] antitetanic
d) [x] antidifteric
e) [ ] antileptospirozic
439. Punctajul: 10CS Boala infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii se numeşte:
a) [ ] infecţie acută
b) [ ] infecţie cronică
c) [x] infecţie secundară
d) [ ] reinfecţie
e) [ ] recidivă
440. Punctajul: 10CS Interferonul posedă următoarele caractere:
a) [ ] are acţiune citotoxică
b) [ ] stimulează fagocitoza
c) [ ] inhibă fagocitoza
d) [x] inhibă reproducerea virusurilor
e) [ ] inhibă creşterea şi multiplicarea bacteriilor
441. Punctajul: 10CM Imunitatea antivirală este asigurată prin:
a) [x] anticorpi IgG
b) [x] celule K
c) [x] anticorpi IgA
d) [x] limfocite citotoxice
e) [ ] anticorpi IgE
442. Punctajul: 10CM Indicaţi clasele de imunoglobuline ce nu fixează complementul:
a) [x] IgA
b) [ ] IgG
c) [ ] IgM
d) [x] IgD
e) [x] IgE
443. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri febra poate avea efect protector:
a) [ ] în infecţii cu bacterii psihrofile
b) [x] în unele viroze
c) [ ] unele infecţii cu bacili gramnegativi
d) [ ] unele infecţii cu bacili grampozitivi
e) [x] sifilisul nervos
444. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucocidinelor:
a) [ ] monokine eliberate de macrofagul activat
b) [ ] cofactori bacterieni ai limfotoxinelor
c) [ ] substanţe antimicrobiene eliberate prin degranularea PMN
d) [x] substanţe bacteriene cu efect antileucocitar
e) [ ] fracţiuni sangvine
445. Punctajul: 10CS Multiplicarea unui microorganism pe suprafeţele unei gazde fără
reacţie detectabilă din partea acestuia o numim:
a) [ ] contaminare
b) [x] colonizare
c) [ ] infecţie inaparentă
d) [ ] infecţie subclinică
e) [ ] infecţie latentă
446. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele celulei bacteriene ce aderă pe mucoase:
a) [x] glicocalix
b) [ ] nucleul
c) [x] fimbrii
d) [ ] pili sexuali
e) [ ] sporii
447. Punctajul: 10CM Enumeraţi Inductorii de interferon:
a) [x] infecţia virală
b) [x] endotoxinele
c) [x] ARN sintetic
d) [x] substante mitogene
e) [ ] nici unul enumerat mai sus
448. Punctajul: 10CM Indicaţi căile de activare a complementului:
a) [x] alternativă
b) [ ] acidă mixtă
c) [x] clasică
d) [ ] butilen-glicolitică
e) [ ] glicolică
449. Punctajul: 10CS Referitor la interferon sînt corecte afirmaţiile:
a) [ ] are acţiune specifică de virus
b) [ ] are acţiune specifică de inductor
c) [ ] are acţiune nespecifică de gazdă
d) [x] este elaborat de limfocitele T stimulate antigenic
e) [ ] este elaborat de neutrofile
450. Punctajul: 10CM Selectaţi cazurile de prescriere a serurilor hiperimune:
a) [x] protecţia pacienţilor cu agamaglobulinemie faţă de unele infecţii
b) [x] protecţia persoanelor nevaccinate în condiţii de risc crescut pentru unele infecţii
c) [x] terapia unor toxiinfecţii şi intoxicaţii
d) [ ] protecţia persoanelor cu risc crescut de a contracta o anumită infecţie
e) [ ] protecţăia populaţiei infantile sau adulte în raport cu un program guvernamental
stabilit
451. Punctajul: 10CS Indicaţi avantajele administrării serurilor hiperimune curative:
a) [ ] eficienţă tardivă
b) [x] eficienţă imediată
c) [ ] sensibilizare la proteinele heteroloage
d) [ ] riscul bolii infecţioase
e) [ ] dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilizare
452. Punctajul: 10CM Indicaţăi caracterele anatoxinelor:
a) [ ] neimunogene
b) [x] imunogene
c) [ ] toxigene
d) [x] netoxigene
e) [ ] virulente
453. Punctajul: 10CM Riscul bolii serului după terapia antitetanică specifică poate fi
prevenit dacă recurgem la:
a) [ ] desensibilizare acută
b) [x] imunoglobulină umană hieperimună antitetanică
c) [ ] desensibilizare cronică
d) [x] ser hiperimun antitetanic purificat şi concentrat
e) [ ] ser hiperimun antibotulinic purificat şi concentrat
454. Punctajul: 10CM Riscul şocului anafilactic în terapia specifică antidifterică poate fi
prevenit dacă recurgem la:
a) [x] intradermoreacţie
b) [x] gama-globulină umană hiperimună antidifterică
c) [x] desensibilizare acută
d) [ ] ser antidifteric heterolog purificat şi concentrat
e) [ ] gama-globulină umană normală
455. Punctajul: 10CM Perturbări în microbiocenozele organismului uman pot surveni ca
urmare a:
a) [x] unor modificări în structura receptorilor pentru liganzii bacterieni
b) [x] antibioticoterapie
c) [x] modificării nutrienţilor oferiţi de suprafeţele organismului
d) [x] creşterea temperaturii şi umidităţii atmosferice
e) [ ] nici una din ele
456. Punctajul: 10CS Imunitatea mediată celular este stimulată eficient prin:
a) [ ] vaccinuri inactivate
b) [ ] anatoxine purificate şi adsorbite
c) [ ] vaccinuri clonate
d) [x] vaccinuri vii atenuate
e) [ ] vaccinuri chimice
457. Punctajul: 10CS Surse de infecţie pot fi cu excepţia:
a) [ ] omul bolnav cu formă acută
b) [ ] omul cu infecţie inaparentă
c) [ ] omul bolnav cu formă cronică
d) [ ] purtătorii sănătoşi de microorganisme patogene
e) [x] omul sănătos
458. Punctajul: 10CM Indicaţi segmentele genice care codifică regiunea variabilă a lanţului greu a
imunoglobulinei:
a) [x] V (variabil)
b) [x] D (diversitate)
c) [x] J (joining)
d) [ ] S (segmentat)
e) [ ] F (fertil)
459. Punctajul: 10CM Despre endotoxine se poate afirma:
a) [x] fac parte integrată din structura peretelui celular
b) [x] sînt termostabile
c) [x] de natură glucolipoproteică
d) [ ] de natură proteică
e) [ ] sub acţiunea formalinei se transformă în anatoxină
460. Punctajul: 10CM Despre exotoxine se poate afirma:
a) [ ] sub acţiunea formalinei se inactivează parţial
b) [x] se elimină uşor din celulă în mediu
c) [x] sînt termolabile
d) [x] posedă toxcititate marcată
e) [x] sînt de natură proteică
461. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile care se manifestă în prezenţa complementului:
a) [ ] reacţia de hemaglutinare
b) [ ] reacţia de precipitare
c) [x] reacţia de fixare a complementului
d) [ ] reacţia Coombs
e) [x] reacţia de bacterioliză
462. Punctajul: 10CM Despre complement se poate afirma:
a) [x] constituie un complex de proteine care se conţin în serul sangvin
b) [x] participă în unele reacţii imunologice
c) [x] este un factor nespecific de rezistenţă
d) [ ] constituie un complex de lipopolizaharide
e) [ ] stimulează reproducerea virusurilor
463. Punctajul: 10CS Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sînge fără a se multiplica include
noţiunea de:
a) [x] bacteriemie
b) [ ] toxinemie
c) [ ] septicopiemie
d) [ ] virusemie
e) [ ] septicemie
464. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în diagnosticul rapid al infecţiilor:
a) [ ] de neutralizare
b) [ ] de fixare a complementului
c) [ ] de hemaglutinare indirectă
d) [x] analiza imunoenzimatică directă
e) [x] imunofluorescenţă directă
465. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii artificiale active:
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli infecţioase
b) [ ] nereceptivitatea macroorgansimului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
bolilor alergice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în
urma transferului anticorpilor gata de la mama la făt transplacentar
466. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii naturale active:
unei boli alergice
b) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma utilizării
serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în
urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
467. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii artificiale pasive:
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice

vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
anticorpilor gata de la mamă la făt
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării

serurilor imune
468. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării

unei boli alergice
vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
serurilor imune
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
469. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţi genetici străini ţn urma utilizării
serurilor imune
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microroganisme
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice
470. Punctajul: 10CS Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:
a) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microorganisme
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
471. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare a
macroorganismului:
a) [x] tegumentul
b) [x] mucoasele
c) [x] ganglionii limfatici
d) [ ] IgA
e) [ ] IgG
472. Punctajul: 10CM Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:
a) [x] să fie străină, necunoscută pentru macroorganism
b) [x] să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 daltoni
c) [x] să aibă o conformaţie spaţială stabilă
d) [x] să aiba o structură chimică cît mai complexă
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni
473. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgA:
a) [ ] degradează peste 20 de zile
b) [x] reprezintă aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor
c) [x] se află în sînge în proporţii de 42% din totalul IgA
d) [x] se află în secreţii şi pe suprafaţa mucoaselor în 58% din totalul IgA
e) [x] nu activează complementul
474. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgM:
a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
b) [x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor
c) [ ] au greutatea moleculară de 10000 daltoni
d) [x] nu se transmit transplacentar
e) [x] se găsesc predominant intravascular
475. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgE:
a) [x] au greutate moleculara de 190000 daltoni
b) [x] nu activează complementul
c) [x] o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de suprafaţa mastocitelor
d) [ ] degradează peste 10 zile
e) [x] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
476. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele IgD:
a) [x] are greutate moleculară de 180000 daltoni
b) [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
c) [x] reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
d) [x] funcţia biologică nu este bine precizată
e) [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
477. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgG:
a) [ ] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
b) [x] sînt prezente în cantităţi reduse în secreţiile salivare şi intestinale
c) [x] au o contribuţie importantă în apărarea locală la nivelul alveolelor pulmonare
d) [ ] functţa biologică nu este bine precizată
e) [ ] majoritatea imunoglobulinelor se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
478. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:
a) [x] opsoninele
b) [x] leucinele
c) [x] properdina
d) [x] interferonul
e) [ ] celulele fagocitare
479. Punctajul: 10CS Septicemia însoţită de formarea focarelor purulente în organele interne se
numeşte:
a) [ ] septicemie
b) [ ] virusemie
c) [ ] bacteriemie
d) [x] septicopiemie
e) [ ] anemie
480. Punctajul: 10CS Infecţia produsă de două sau mai multe specii microbiene se numeşte:
a) [ ] reinfecţie
b) [ ] suprainfecţie
c) [ ] recidivă
d) [x] infecţie mixtă
e) [ ] inefcţie latentă
481. Punctajul: 10CS Infecţia repetată cu aceeaşi specie microbiană, care a provocat
boala ce sa sfîrşit prin însănătoşire se numeşte:
a) [x] reinfecţie
b) [ ] suprainfecţie
c) [ ] recidivă
d) [ ] infecţie mixtă
e) [ ] infecţie latentă
482. Punctajul: 10CS Reîntoarcerea simptomelor bolii precedente se numeşte:
a) [ ] infecţie acută
b) [x] recidivă
c) [ ] infecţie cronică
d) [ ] infecţie latentă
e) [ ] suprainfecţie
483. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile proteinei "C" reactive:
a) [x] gama-globulină
b) [x] apare în ser la bolnavii cu boli infecţioase acute
c) [x] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei microbiene
d) [ ] are acţiune bacteriostatică faţă de agentul patogen al difteriei
e) [ ] distruge peptidoglicanul din peretele celular al microorganismelor
484. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele lizozimului:
a) [ ] gama-globulină
b) [x] este o enzimă
c) [x] distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor
d) [x] hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd sferoplaşti şi protoplaşti
e) [x] se sintetizează de celulele mononucleare şi polinucleare
485. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele interferonului:
a) [x] inhibă replicarea ADN-lui viral
b) [x] posedă acţiune antivirală pronunţată
c) [x] este produs de celulele eucariote
d) [ ] hidrolizează peretele celular al bacteriilor
e) [ ] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei microbiene
486. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele lizinelor:
a) [x] este o fracţiune a proteinelor serului
b) [x] sînt termostabile
c) [x] au acţiune bactericidă preponderent faţa de microorganismele grampozitive
d) [x] au acţiune sporocidă
e) [ ] au acţiune antivirală pronunţată
487. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele complementului:
a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice
d) [x] este alcătuit din fractiuni proteice
e) [x] este un factor umoral nespecific de rezistenţă a macroorganismului
488. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:
a) [ ] anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd
macroagregate
b) [x] anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, paralizează determinantele antigenice,dar nu
formează macroagregate
c) [ ] anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd

macroagregate
d) [ ] anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd
macroagregate
e) [ ] anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd
macroagregate
489. Punctajul: 10CM Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:
a) [x] mertiolaţii
b) [ ] particule de celuloză
c) [x] hidroxidul de aluminiu
d) [ ] particule de latex
e) [x] compuşii polioxidonici
490. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele pentru care este caracteristică
înmulţirea prin înmugurire:
a) [ ] virusuri
b) [x] levuri
c) [ ] bacterii
d) [ ] prioni
e) [ ] protozoare
491. Punctajul: 10CS Indicaţi paraziţii intracelulari obligatorii:
a) [x] virusurile
b) [ ] fungii
c) [ ] helminţii
d) [ ] bacteriile
e) [ ] protozoarele
492. Punctajul: 10CS Indicaţi unitatea taxonomică fundamentală:
a) [x] Specia
b) [ ] Familia
c) [ ] Clasa
d) [ ] Genul
e) [ ] Ordinul
493. Punctajul: 10CS Bacteriiledin aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un
anumit produs patologic reprezintă:
a) [ ] Clona
b) [ ] Biotipul
c) [x] Tulpina
d) [ ] Colonia
e) [ ] Lizotipul
494. Punctajul: 10CS Interpretarea testului catalazei se face:
a) [ ] după 1-3 ore

b) [ ] după 24 de ore
c) [ ] după 15 minute
d) [ ] după 6 ore
e) [x] imediat (ex tempore)
495. Punctajul: 10CM Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) [x] Klebsiella pneumoniae

b) [ ] Hafnia alvei
c) [ ] Kluzvera criocrescens
d) [x] Bacillus anthracis
e) [ ] Seratia fonticola
496. Punctajul: 10CS Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul
constituit din hife septate:
a) [ ] Conidiobolus
b) [x] Penicillium
c) [ ] Mucor
d) [ ] Absidia
e) [ ] Rhizopus
497. Punctajul: 10CS Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) [ ] sporilor bacterieni
b) [ ] peretelui celular al micoplasmelor
c) [ ] capsulei bacteriene
d) [x] peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive
e) [ ] peretelui celular al bacteriilor Gram negative
498. Punctajul: 10CS Bacteriile amfitriche posedǎ:
a) [ ] un singur cil dispus polar
b) [ ] câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate
c) [ ] mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei
d) [x] un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei
e) [ ] nu posedă cili
499. Punctajul: 10CS Care din următoarele teste biochimice se încadrează în categoria reacţiilor
de evidenţiere a propietăţilor glucidolitice:
a) [ ] testul catalazei
b) [x] testul de hidroliză a amidonului
c) [ ] testul de hidroliză a cazeinei
d) [ ] testul ureazei
e) [ ] testul de hidroliză a gelatinei
500. Punctajul: 10CS Selectaţi testele prin care se evidentiază acţiunea oxidoreducatoare a
enzimelor bacteriene:
a) [ ] testul de transformare calitativă

b) [x] testul catalazei
c) [ ] testul indolului
d) [ ] testul ureazei
e) [ ] testul Vages Proskauer (acetil-metil-carbinolului)
501. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a leptospirilor:
a) [x] capacitatea invazivă
b) [x] capacitatea adezivă
c) [x] capacitatea de multiplicare in vivo
d) [ ] acumularea de exotoxină
e) [ ] capsula şi proteina A
502. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate ai boreliilor:
a) [ ] enterotoxinele
b) [ ] exfoliatina
c) [x] capacitatea invazivă
d) [x] variaţia antigenică
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
503. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a stafilococilor:
a) [x] exfoliatina
b) [ ] variaţia antigenică
c) [x] toxina sindromului şocului toxic
d) [x] coagulazele
e) [ ] capacitatea invazivă
504. Punctajul: 10CM Selectaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:
a) [x] Citrobacter
b) [ ] Leptospira
c) [x] Klebsiella
d) [x] Erwinia
e) [ ] Borrelia
505. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBsAg
b) [x] anti-HBeAg
c) [ ] anti-HGV E2
d) [x] anti-HBc IgG
e) [ ] HAV ARN
506. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBV ADN
b) [ ] HBV ARN
c) [ ] HEV ARN
d) [ ] anti HAV IgM
e) [x] anti-HCc IgM
507. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală A:
a) [ ] HEV Ag
b) [x] HAV Ag
c) [x] HAV ARN
d) [ ] HDV ARN
e) [ ] HGV ARN
508. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală C:
a) [x] anti-HCV IgM
b) [ ] anti-HEV IgM
c) [x] HCV ARN
d) [ ] HCV ADN
e) [x] anti-HCV IgG
509. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală D:
a) [x] HDV ARN
b) [ ] HDV ADN
c) [x] anti-HDV IgG
d) [ ] anti-HBV IgG
e) [x] anti-HDV IgM
510. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală E:
a) [ ] HEV ADN
b) [x] HEV ARN
c) [x] HEV Ag
d) [ ] HAV Ag
e) [ ] anti-HGV E2
a) [x] Clostridium septicum
b) [ ] Bordetella pertussis
c) [ ] Haemophilus influenzae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Bacillus anthracis
a) [ ] Escherichia coli
b) [x] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Mycobacterium leprae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Corynebacterium diphtheriae
513. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-negative:
a) [x] Escherichia coli
b) [x] Proteus mirabilis
c) [ ] Corynebacterium diphtheriae
d) [ ] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Clostridium botulinum
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Staphylococcus aureus
c) [x] Neisseria meningitidis
d) [x] Francisella tularensis
e) [x] Pseudomonas aeruginosa
515. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:
a) [x] scindarea glucozei
b) [ ] scindarea lactozei
c) [ ] reducerea nitraţilor
d) [x] scindarea maltozei
e) [ ] scindarea fructozei
516. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Mycobacterium tuberculosis:
a) [ ] reducerea teluritului
b) [x] producerea de urează
c) [x] producerea de niacină
d) [ ] creşterea la 25°C
e) [x] creşterea la 33°C

517. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella pertussis:
a) [ ] producerea de urează
b) [ ] mobilitatea
c) [x] oxidază
d) [ ] utilizarea citratului
e) [ ] reducerea nitraţilor
518. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella parapertussis:
a) [x] producerea de urează
b) [ ] oxidază
c) [ ] mobilitatea
d) [ ] utilizarea citratului
e) [ ] reducerea nitriţilor
519. Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele Vibrio cholerae O1:
a) [ ] Inaba
b) [ ] Ogawa
c) [ ] Hykojima
d) [x] El Tor
e) [x] asiaticae
520. Punctajul: 10CM Indicţi mediile de cultură diferenнal-diagnostice de izolare:
a) [x] Endo
b) [ ] Hiss
c) [x] agar cu eozina-albastru de metilen
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] Stuart
521. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de transport:
a) [x] Stuart
b) [x] Cary-Blair
c) [x] Amies
d) [ ] Endo
e) [ ] agar cu sulfit de bismut
a) [x] Moraxella catarrhalis
b) [ ] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Streptococcus pneumoniae
d) [x] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Bordetella pertussis
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [x] Salmonella Enteritidis
e) [ ] Corynebacterium diphtheria
a) [x] Mycobacterium tuberculosis

b) [x] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
a) [ ] Neisseria gonorrhoeae
b) [x] Mycobacterium leprae
c) [ ] Moraxella catarrhalis
d) [ ] Acinetobacter baumannii
e) [x] Clostridium tetani
526. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli peritichi:
a) [x] Escherichia coli
b) [ ] Shigella flexneri
c) [ ] Moraxella catarrhalis
d) [ ] Clostridium perfringens
e) [x] Clostridium tetani
527. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli monotichi:
a) [ ] Shigella flexneri
b) [x] Vibrio cholerae
c) [ ] Escherichia coli
d) [ ] Clostridium tetani
e) [ ] Clostridium perfringens
528. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de streptococci:
a) [x] Erizipelul
b) [ ] Rujeola
c) [x] Endocardita subacută sau maladia Osler
d) [x] Scarlatina
e) [ ] Angina stafilococică
529. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile post-streptococice:
a) [x] Reumatismul articular acut

b) [x] Glomerulonefrita acută
c) [ ] Scarlatina
d) [ ] Erizipelul
e) [ ] Rujeola
530. Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de prioni:
a) [x] maladia Creutzfeld-Jakob

b) [x] maladia Kuru
c) [ ] boala Brill-Zinsser
d) [x] insomnia fatală familială
e) [ ] boala Addison
531. Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de prioni:
a) [ ] boala Basedow
b) [x] sindromul Gerstmann-Straussler- Scheinker

c) [x] insomnia fatală familială
d) [ ] boala somnului
e) [ ] sindromul Alpers
532. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium kansasii

b) [x] Mycobacterium asiaticum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium simiae
533. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium scrofulaceum
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium gordonae
534. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
a) [x] Mycobacterium africanum

b) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [ ] Mycobacterium gordonae
535. Punctajul: 10 CM Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium scrofulaceum
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium simiae
536. Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [x] Mycobacterium simiae
c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
537. Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
a) [ ] Mycobacterium simiae
b) [x] Mycobacterium bovis
c) [ ] Mycobacterium gordonae
d) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
e) [ ] Mycobacterium asiaticum
538. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

a) [ ] puricii
b) [x] păduchele uman
c) [ ] căpuşele din genul Ixodes
d) [ ] rozătoarele
e) [ ] ţînţarii
539. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic endemic:
a) [ ] ţînţarii
b) [ ] căpuşele din genul Ixodes
c) [x] puricii
d) [ ] păduchele uman
e) [ ] muştele
540. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic epidemic:
a) [ ] rozătoarele
b) [x] omul
c) [ ] puricii
d) [ ] vitele cornute mari
e) [ ] cabalinele
541. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic endemic:
a) [x] rozătoarele
b) [ ] vitele cornute mici
c) [ ] caninele
d) [ ] cabalinele
e) [ ] ţînţarii
542. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de borelii:
a) [x] tifosul recurent endemic
b) [x] tifosul recurent epidemic
c) [ ] tifosul exantematic epidemic
d) [ ] tifosul exantematic endemic
e) [ ] tifosul abdominal
543. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de rickettsii:
a) [x] tifosul exantematic epidemic
b) [x] tifosul exantematic endemic
c) [ ] tifosul abdominal
d) [ ] tifosul recurent endemic
e) [ ] tifosul recurent epidemic
544. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:
a) [ ] Rickettsia parkeri
b) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
c) [ ] Rickettsia typhi
d) [ ] Rickettsia conorii
e) [x] Rickettsia prowazekii
545. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic endemic:
a) [ ] Rickettsia orientalis
b) [ ] Rickettsia prowazekii
c) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
d) [x] Rickettsia typhi
e) [ ] Rickettsia parkeri
546. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile fluorescente de pseudomonade:
a) [x] Pseudomonas aeruginosa
b) [ ] Pseudomonas alcaligenes
c) [ ] Pseudomonas stutzeri
d) [x] Pseudomonas fluorescens
e) [ ] Pseudomonas mendocina
547. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile non - fluorescente de pseudomonade:
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] Pseudomonas alcaligenes
c) [ ] Pseudomonas fluorescens
d) [x] Pseudomonas pseudoalcaligenes

e) [x] Pseudomonas stutzeri
548. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi:
a) [ ] Klebsiella
b) [x] Pseudomonas
c) [ ] Proteus
d) [ ] Morganella
e) [x] Acinetobacter
549. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozofermentativi:
a) [x] Proteus
b) [ ] Pseudomonas
c) [x] Serratia
d) [ ] Acinetobacter
e) [x] Morganella
550. Punctajul: 10CM Indicaţi pigmenţii difuzabili fluorescenţi:
a) [x] piocianina
b) [x] piomelanina
c) [x] pioverdina
d) [x] piorubrina
e) [ ] piocheratina
551. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Salmonella
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Serratia
d) [x] Shigella
e) [ ] Morganella
552. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Kluyvera
c) [ ] Citrobacter
d) [ ] Enterobacter
e) [x] Shigella
553. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Klebsiella
b) [ ] Yersinia
c) [ ] Salmonella
d) [x] Morganella
e) [x] Proteus
554. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Citrobacter
b) [x] Enterobacter
c) [ ] Shigella
d) [x] Proteus
e) [ ] Salmonella
555. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de Yersinia izolate la om:
a) [x] Yersinia enterocolitica
b) [x] Yersinia pestis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [ ] Yersinia rohdei
e) [ ] Yersinia ruckeri
556. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:
a) [ ] fecal-oral
b) [ ] aerogen prin picături
c) [ ] contact direct
d) [ ] contact indirect
e) [x] transmisiv
557. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:
a) [ ] Klebsiella
b) [ ] Proteus
c) [x] Vibrio
d) [ ] Escherichia
e) [x] Pseudomonas
558. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-negative:
a) [ ] Plesiomonas
b) [x] Morganella
c) [ ] Aeromonas
d) [x] Citrobacter
e) [ ] Pseudomonas
559. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Kluyvera
b) [ ] Salmonella
c) [x] Hafnia
d) [ ] Klebsiella
e) [ ] Proteus
560. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [ ] Citrobacter
b) [ ] Shigella
c) [x] Yokenella
d) [x] Cedecea
e) [ ] Escherichia
561. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru genul Escherichia:
a) [x] producerea de indol
b) [x] testul cu roşu metil
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de urează
e) [x] testul la mobilitate
562. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru genul Shigella:
a) [x] testul cu roşu metil
b) [ ] testul Voges-Proskauer
c) [ ] producerea de urează
d) [ ] test de mobilitate
e) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
563. Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii coagulazopozitivi:
a) [ ] Staphylococcus hominis
b) [ ] Staphylococcus epidermidis
c) [x] Staphylococcus intermedius
d) [ ] Staphylococcus saprophyticus
e) [x] Staphylococcus aureus
564. Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii coagulazonegativi:
a) [ ] Staphylococcus aureus
b) [x] Staphylococcus gallinarum
c) [x] Staphylococcus epidermidis
d) [x] Staphylococcus hominis
e) [x] Staphylococcus capitis
565. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Staphylococcus aureus:
a) [x] fermentarea manitei
b) [x] testul pentru coagulază
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
e) [ ] utilizarea citratului
566. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:
a) [x] scindarea glucozei
b) [ ] scindarea lactozei
c) [ ] scindarea fructozei
d) [x] scindarea maltozei
e) [ ] reducerea nitraţilor
567. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria gonorrhoeae:
a) [ ] scindarea maltozei
b) [ ] scindarea fructozei
c) [x] scindarea glucozei
d) [ ] reducerea nitraţilor
e) [ ] reducerea nitriţilor
568. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii structurali de patogenitate a Streptococcus pyogenes:
a) [ ] sporii
b) [x] fimbriile
c) [ ] proteina A
d) [x] proteina M
e) [ ] flagelii
569. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] hialuronidaza
b) [x] eritrotoxina
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] enterotoxina
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
570. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] streptokinaza
b) [x] streptodornaza
c) [ ] coagulazele
d) [x] streptolizina S
e) [ ] leucocidina
571. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate structurali Staphylococcus aureus:
a) [ ] proteina M
b) [x] proteina A
c) [x] capsula
d) [ ] flagelii
e) [ ] hialuronidaza
572. Punctajul: 10CM Indicaţi toxinele elaborate de Staphylococcus aureus:
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] exfoliatina
c) [x] toxina sindromului şocului toxic
d) [x] enterotoxina A
e) [ ] streptolizina O
573. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:
a) [x] toxina Dick
b) [ ] toxina Shiga like
c) [x] streptolizină O
d) [x] ser imun antiscarlatinos
e) [ ] anatoxină stafilococică
574. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:
a) [x] autovaccin
b) [x] seruri antienterotoxice (A,B,C,D,E,F)
c) [ ] ser imun antiscarlatinos
d) [ ] toxina Dick
e) [x] bacteriofagi
575. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:
a) [x] Veillonella parvula
b) [ ] Clostridium tetani
c) [ ] Clostridium botulinum
d) [x] Actinomyces israelii
e) [x] Eubacterium alactolyticum
576. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:
a) [ ] Clostridium septicum
b) [ ] Clostridium novyi
c) [ ] Clostridium histolyticum
d) [x] Fusobacterium nucleatum
e) [x] Treponema denticola
577. Punctajul: 10CM Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:
a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
578. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Corynebacterium diphtheriae:
a) [ ] testul ureazei
b) [x] testul cistinazei
c) [ ] testul fosfatazei
d) [x] fermentarea glucozei
e) [ ] fermentarea lactozei
579. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella pertusis:
a) [x] creşterea pe mediul Bordet-Gengou
b) [ ] creşterea pe mediul geloză cu peptonă
c) [ ] creşterea pe mediul Mac Conkey
d) [ ] creşterea pe mediul Klauberg
e) [x] testul oxidaza
580. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile patogene pentru om:
a) [x] Mycobacterium tuberculosis
b) [ ] Mycobacterium gastri
c) [ ] Mycobacterium avium
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium africanum
581. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin genului Enterovirus:
a) [x] virusul poliomielitei
b) [ ] virusul febrei galbene
c) [x] virusurile ECHO
d) [x] virusurile Coxsackie
e) [ ] virusul rabic
582. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Gammaherpesvirinae:
a) [ ] Virusul herpetic uman tip 6
b) [ ] Virusul herpetic uman tip 7
c) [x] Virusul herpetic uman tip 8
d) [ ] Virusul herpetic uman tip 3 (Varicella-Zoster)
e) [x] Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-Barr)
583. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Betaherpesvirinae:
a) [ ] virusul herpetic uman tip 4
b) [x] virusul herpetic uman tip 5
c) [x] virusul herpetic uman tip 6
d) [x] virusul herpetic uman tip 7
e) [ ] virusul herpetic uman tip 8
584. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Alphaherpesvirinae:
a) [x] virusul varicela-zoster (VHU 3)
b) [ ] virusul herpetic uman tip 4
c) [x] virusul herpes simplex tip 1
d) [x] virusul herpes simplex tip 2
e) [ ] virusul herpetic uman tip 5
585. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:
a) [x] imunodeficienţe
b) [x] tumori maligne bucale
c) [x] malnutriţia
d) [ ] statutul social
e) [x] sarcina
586. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:
a) [x] antibioticoterapia
b) [ ] statutul social
c) [ ] sexul
d) [x] traumatisme locale
e) [x] traumatisme generale
587. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile pionier ale cavităţii bucale:
a) [x] Streptococcus salivarius
b) [x] Streptococcus oralis
c) [ ] Entamoeba gingivalis
d) [ ] Trichomonas tentax
e) [ ] Mycoplasma orale
588. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care controlează condiţia microbiologică a cavităţii bucale:
a) [x] nutrienţii
b) [x] pătrunderea microorganismelor în cavitatea bucală
c) [x] retenţia microorganismelor în cavitatea bucală
d) [x] eliminarea microorganismelor din cavitatea bucală
e) [ ] sexul
589. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate infecţiilor endodontice:
a) [x] Lactobacillus spp.
b) [x] Veollonella spp.
c) [ ] Kluyvera spp.
d) [x] Eubacterium spp.
e) [ ] Escherichia spp.
590. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate infecţiilor endodontice:
a) [x] neiserii nepretenţioase
b) [x] streptococi α- hemolitici
c) [ ] Proteus spp.
d) [ ] Citrobacter spp.
e) [ ] Enterobacter spp.
591. Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile frecvent izolate din abcesele periapicale:
a) [x] Eubacterium spp.
b) [ ] Hafnia spp.
c) [ ] Erwinia spp.
d) [x] Prevotella spp.
e) [x] Actinomyces spp.
a) [ ] Proteus spp.
b) [x] Veillonella spp.
c) [x] neiserii nepretenţioase
d) [ ] neiserii pretenţioase
e) [x] Propionibacterium spp.
a) [ ] Kluyvera spp.
b) [ ] Erwinia spp.
c) [x] streptococi α- hemolitici
d) [x] streptococi β- hemolitici
e) [x] Staphylococcus aureus
594. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de diagnostic în bolile parodontale:
a) [x] microscopică
b) [x] bacteriologică
c) [x] serologică
d) [ ] biologică
e) [ ] alergică
595. Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru aprecierea riscului cariogen:
a) [x] testul amilazei
b) [ ] testul ureazei
c) [x] evidenţierea Streptococcus mutans
d) [x] determinarea numărului de lactobacterii
e) [ ] evidenţierea Streptococcus viridans
596. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii ce influenţează dezvoltarea florei bucale:
a) [x] aderenţa
b) [x] pH-ul salivei
c) [ ] boala ulceroasă
d) [x] chiuretarea parodontală
e) [x] situsurile protectoare
597. Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice adecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
a) [x] puroi din abcese
b) [ ] spută
c) [ ] tampon cu secreţie de pe gingii
d) [x] probe recoltate intraoperator
e) [x] puroi din sinusurile paranazale
598. Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice inadecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
a) [ ] puroi din abcese gingivale
b) [ ] puroi din abcese periorale
c) [x] spută
d) [x] exudat faringian
e) [x] exudat nazofaringian
599. Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile virale sistemice în care pot apărea manifestări bucale:
a) [x] rujeola
b) [ ] sifilisul
c) [x] parotidita epidemică
d) [ ] tuberculoza
e) [x] mononucleoză infecţioasă
600. Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile bacteriene sistemice în care pot apărea manifestări bucale:
a) [x] tuberculoza
b) [ ] rujeola
c) [x] lepra
d) [x] bejelul
e) [ ] mononucleoza infecţioasă
Totalizarea nr. 2 la capitolul „Infecţia şi imunitatea” (2015)
Complement simplu
1. Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică carac teristică:

A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
2. Constiuie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de agent pftogen după vindecare:
A. Infecţie acută
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
3. Constituie o reinfecţie a organismului până la convalescenţă:
A. Infecţie acută
B. Suprainfecţie
D. Reinfecţie
E. Infecţie cronică
4. Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei macroorganismuluipe fondul unei
primoinfecţii:
A. Infecţie acută
D. Suprainfecţie
E. Reinfecţie
5. Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
F. Suprainfecţie
A. Reinfecţie
B. Infecţie acută
D. Infecţie cronică
6. Despre endotoxine se poate afirma, cu excepţia:
A. Sunt parte integrată în structura peretelui celular al bacteriilor gramnegative
B. Determină febră
C. Cauzează leucopenie
D. Declanşează şoc endotoxic
E. Produc paralizii
7. Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica se numeşte:
A. Bacteriemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Septicemie
8. Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
A. Virusemie
B. Septicemie
C. Bacteriemie
D. Toxinemie
E. Septicopiemie
9. Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
A. Septicemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Bacteriemie
2
10. Răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:

A. Septicopiemie
B. Toxinemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Septicemie
11. Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
A. Septicemie
B. Septocipiemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Toxinemie
12. O convieţuire a micro- şi macroorganismelor când unul trăieşte pr contul celuilalt fără ai aduce prejudicii se
numeşte:
A. Interferenţă
B. Parazitism
C. Comensalism
D. Sineggism
E. Mutualism
13. O relaţie dintre micro- şi macroorganisme când ambele profită de pe urma convieţuirii se nueşte:
A. Parazitism
B. Comensalism
C. Interferenţă
D. Mutualism
E. Sinergism
14. Virulenţa este:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al patogenului
C. Un caracter eriditar
D. Determinată de genom
E. Nu diferă la tulpinele din specie
15. Factor structural de agresiune al microbilor este:
A. Flagelii
B. Peretele celular?????
C. Membrana citoplasmatică
D. Enzimele de patogenitate
E. Pilii
16. Factori celulari de rezistenţă nespecifică:
A. Fagocitele
B. Interferonii
C. Lizinele
D. Limfocitele B
E. Ig A
17. Inactivarea complementului din ser se realizează la :
A. 600C – 20 minute
B. 560C – 30 minute
C. 500C – 30 minute
D. 1000C – 15 minute
E. 450C – 1 oră
18. Fagocitoza incompletă decurge în următoarele etape, cu excepţia:
A. Chemotaxis
B. Adeziune
C. Secreţia mediatorilor
D. Digestia şi evacuarea elementelor reziduale
E. Înglobarea (endocitoza)
19. Interferonii β sunt produşi de :
A. Celule K
B. Macrofagi
C. Fibroblaşti
D. Limfocite T specific sensibilizate
E. IgD şi IgM
3
20. Lizozimul este o enzimă care:

A. Acţionează specific asupra virusurilor
B. Participă în RFC
C. Lizează eritrocitele
D. Lizează peretele celular al bacteriilor
E. Se utilizrază în profilaxia specifică
21. Activarea complementului pe cale alternativă este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp
B. IgA secretorii
C. Lizine
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper
22. Activarea complementului pe cale clasică este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp
B. IgA secretorii
C. Lizine
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper
23. Lizozimul este prezent în următoarele umori ale organismului, cu excepţia:
A. Salivă
B. Mucus nazal
C. Lacrimi
D. Umoare apoasă
E. Ţesuturi
24. Iniţierea căii alternative de activare a complementului este asigurată de:
A. Complexul antigen-anticorp
B. Fracţiunea C1q
C. Fracţiunea C3
D. Anticorpii naturali
E. Antitoxine
25. Conservarea pe termen lung a complementului se realizează mai eficient prin:
A. Refrigerare la + 40C
B. Refrigerare la 00C
C. Păstrarea la întuneric
D. Conservanţi chimici
E. Liofilizare
26. Capabile să traverseze bariera placentară sunt următoarele clase de imunoglobuline:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
27. Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip imediat:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
28. Realizează funcţii antimicrobiene la nivel de mucoase:
A. Ig A
B. Limfocitele T
C. Limfocitele B
D. Ig D
E. Ig E
29. Indică şi predomină în infecţia acută:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Interferonii
4
30. Bacteriile posedă următoarele antigene, cu excepţia:

A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Ribozomal B
D. Capsular K
E. Capsular Vi
31. Clase de imunoglobuline sensibile la cisteină:
A. Ig A
B. Ig M
C. Ig G
D. Ig D
E. Ig E
32. Participă în reacţiile de neutralizare a toxinelor microbiene:
A. Anatoxinele
B. Antitoxinele
C. Aglutininele
D. Precipitinele
E. Lizinele
33. Titruri înalte de Ig M confirmă:
A. Infecţia cronică
B. Infecţia acută
C. Reacţie de hipersensibilitate
D. Perioada de convalescenţă
E. Starea de areactivitate
34. Antigen al bacteriilor care asigură procesul de adeziune la receptorii celulari:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F
D. Capsular K
E. Capsular Vi
35. Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F
D. Capsular K
E. Capsular Vi
36. Serul pacientului este supus încălzirii la 560C timp de 30 minute pentru inactivarea:
A. Antigenelor
B. Anticorpilor
C. Complementului
D. Lizinelor
E. Proteinei C reactive
37. Interacţiunea dintre antigen şi anticorp are loc în prezenţa:
A. Complementului
B. Soluţiei NaCl 0,85%
C. Soluţiei NaCl 3%
D. Soluţiei NaCl 6%
E. Soluţiei NaOH 0,5%
38. Pentru studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii:
A. Aglutinare
B. Neutralizare in vivo
C. Fixare a complementului
D. Transformare blastică a limfocitelor
E. Precipitare
39. Pentru determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie:
A. Precipitare inelară
B. Floculare
C. Testul Elek
D. Aglutinare
E. Neutralizare
5
40. Cuplarea unui antigen corpuscular în suspensie cu anticorpul omolog determină:

A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare
41. Cuplarea unui antigen în soluţie coloidală cu anticorpul omolog determină:
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare
42. Mai sensibilă reacţie de cuantificare a antigenlor şi anticorpilor este:
A. Neutralizare
B. Hemaglutinare indirectă
C. Fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Precipitare
43. Titrul diagnostic al reacţiei de aglutinare este considerat:
A. 1 : 25
B. 1 : 50
C. 1 : 100
D. 1: 200
E. 1 . 800
44. Indicaţi reacţia care poate fi montată în varinatele directă şi indirectă:
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Imunofluorescentă
D. Fixare a complementului
E. Neutralizare
45. Peroxidaza sau fosfataza alcalină sunt utilizate în reacţia:
A. Imunofluorescentă
B. Fixare a complementului
C. Testul ELISA
D. Analiza radioimună
E. Microscopia imunoelectronică
46. În calitate de marker în reacţia imunofluorescentă este utilizat:
A. Acridin oranj
B. Particule de latex
C. Peroxidaza
D. Fosfataza
E. Izotopi de iod
47. Pentru determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia:
A. Imunofluorescentă
B. Testul ELISA
C. Fixarea complementului
D. Imunodifuzia radială
E. Testul Elek
48. Pentru depistarea anticorpilor monovalenţi se utilizează următoarea reacţiei:
A. Precipitare
B. Hemaglutinare
C. Hemoliză
D. Coons
E. Coombs
49. Titrul complementului în serul sangvin se determină în reacţia:
A. Precipitare
B. Aglutinare
C. Hemaglutinare
D. Hemoliză
E. Fixare a complementului
6
50. Serurile imune diagnostice se obţin:

A. Din sângele donorilor
B. Din sângele placentar
C. De la animale vaccinate
D. De la animale hiperimunizate
E. De la animale cu imunitate naturală
51. Serurile antiglobulinice umane utilizate în reacţia Coombs se obţin:
A. Din sângele mamelor Rh – negative după naşterea copilului cu Rh pozitiv
B. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite Rh - pozitive
C. Prin imunizarea iepurilor cu globuline umane
D. Prin imunizarea iepurilor cu globiline ecvine
E. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite de maimuţe Rh – pozitive
52. Serurile diagnostice aglutinante adsorbente se obţin prin:
A. Imunizarea iepurilor cu monodiagnosticuri O
B. Imunizarea iepurilor cu diagnosticuri OH
C. Tratarea serului imun la 560 30 minute
D. Înlăturarea anticorpilor de grup din serul imun
E. Sedimentarea imunoglobulinelor cu sulfat de amoniu
53. Serurile titrante sunt:
A. Antimibacteriene
B. Antivirale
C. Antitoxice
D. Antitumorale
E. Antifungice
54. Diagnosticurile O se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0.2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat de sodiu
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului H
55. Diagnosticurile H se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0,2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C – 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului O
56. Prin noţiunea de serodiagnostic se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Determinarea complementului în serul bolnavului
E. Titrarea serurilor antiglobulinice
57. Prin noţiunea de seroidentificare se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Indicarea complementului în serul bolnavului
E. Identificarea antiglobulinelor
58. Imunitatea eriditară antiinfecţioasă absolută este asigrată de :
A. Anticorpii incompleţi
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
59. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
A. Imunoglobuline
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
7
60. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:

A. Celule imunocompetente specific sensibilizate
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
61. Imunitatea naturală pasivă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Vaccinoterapie
62. Imunitatea naturală activă este asigurată prin:
B. Vaccinare
E. Vaccinoterapie
63. Imunitatea artificială activă este asigurată prin:
B. Vaccinare
E. Utilizarea imunomodulatorilor
64. Imunitatea artificială pasivă este asigurată prin:
B. Vaccinare
E. Utilizarea imunomodulatorilor
65. Efectul protector al vaccinării la om a fost demonstrat de către:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
66. Ca fondator al ştiinţei despre vaccinuri este considerat:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
67. Factorii celuleri de rezistenţă nespecifică au fost descrişi pentru prima oară de:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
68. Fondatorul teoriei imunităţii umorale este considerat:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
69. Inactivarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Inactivarea fracţionată în baia de apă la 56 – 580 C 30 minute 5-6 zile
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
8
70. Prezervarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:

A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Păstrarea la rece
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
71. Vaccinurile vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
72. Vaccinurile omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
D. Toxigene
E. Atoxigene
73. Anatoxinele se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
D. Toxigene
E. Atoxigene
74. Anatoxinele se obţin din exotoxine bacteriene prin următoarele procedee:
A. Încălzirea în baia de apă la 600C – 1 oră
B. Încălzire fracţionată în baia de apă la 56-580C 30 minute 5-6 zile
C. Tratare cu fenol de 0,3 – 0,5% la rece
D. Tratare cu formol 0,3 – 0,4 % la cald
E. Tratare cu hidroxid de aluminiu la 18-200C
75. Vaccinurile omorâte administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
76. Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
77. Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
78. Serurile imune heteroloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
79. Anatoxinele administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
C. 6 – 12 luni
D. 1 – 3 ani
E. Pe viaţă
9
80. Purificarea şi concentrarea imunoglobulinelor se realizează prin următoarea metodă:

A. Concentrarea gamaglobulinelor prin salifiere
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate
81. Purificarea şi concentrarea serurilor antitoxice se realizează prin următoarea metodă:
A. Concentrarea globulinelor prin ultracentrifugare
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate
82. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip IV este implicat următorul factor:
A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor
83. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip III este implicat următorul factor:
84. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip II este implicat următorul factor:
85. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor:
86. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip V este implicat următorul factor:
87. În reacţiile de hipersensibilizare de tip I mediate de anticorpi citofili caracteristic este următorul sindrom clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
88. În reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic – citolitice) caracteristic este următorul sindrom clinic:
A. Boala serului
89. În reacţiile de hipersensibilizare de tip III mediate de complexe imune caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
10
90. În reacţiile de hipersensibilizare de tip IV caracteristic este următorul sindrom clinic:

A. Boala serului
91. În reacţiile de hipersensibilizare de tip V caracteristic este următorul sindrom clinic:
A. Boala serului
92. Intradermoreacţia de tip anafilactic se manifestă clinic în interval de:
A. 5 – 20 minute
B. 40 – 60 minute
C. 6 ore
D. 24 – 72 ore
E. 15 – 20 zile
93. Intradermoreacţia de tip Arthus se manifestă clinic în interval de:
A. 5 – 20 minute
B. 40 – 60 minute
C. 6 ore
D. 24 – 72 ore
E. 15 – 20 zile
94. Intradermoreacţia de tip tuberculinic se manifestă clinic în interval de:
A. 5 – 20 minute
B. 40 – 60 minute
C. 6 ore
D. 24 – 72 ore
E. 15 – 20 zile
95. Celule implicate în răspunsul imun celular:
A. Limfocit T c
B. Limfocit T h
C. Limfocit B
D. Plasmocit
E. Celula NK
96. Limfocitele B posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi Ig D
B. Ig G şi Ig M
C. CD8
D. CD3
E. CD4
97. Maturizarea B- limfocitelor la păsări se realizeazî în:
A. Plăcile Payer
B. Tymus
C. Bursa Fabricius
D. Splină
E. Ganglionii limfatici
98. Maturizarea B- limfocitelor la om se realizeazî în:
A. Plăcile Payer
B. Tymus
C. Măduva osoasă
D. Splină
99. Maturizarea T- limfocitelor la vertebrate se realizează în :
A. Plăcile Payer
B. Tymus
C. Măduva osoasă
D. Splină
11
100.Limfocitele Th posedă următorul receptor membranar de diferenţiere:

A. Ig M
B. Ig G
C. CD8
D. CD3
E. CD4
Complement multiplu
101. Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

A. Agentul cauzal
B. Doza infectantă
C. Poarta de intrare
D. Localizarea primară a agentului în organism
E. Prezenţa endotoxinelor
102. Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
A. Paralizii
B. Febră
C. Leucopenie
D. Hipotensiune
E. Hepatosplenomegalie
103. Despre virulenţă se poate afirma:
A. Este un caracter de specie
B. Este un caracter eriditar determinat de genom
C. Este un caracter individual al microbului
D. Este un caracter fenotipic, nestabil
E. Virulenţa poate fi deminuată
104. Patogenitatea reprezintă:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al microbului
C. Este un carcater eriditar, determinat de genom
D. Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
E. Un caracter fenotipic, nestabil
105. Gradul de virulenţă se determină în:
A. Dosis certa letalis
B. Dosis letalis minima
C. Dosis patogenica
D. Dosis letalis50
E. Dosis infecţiosis
106. Factorii structurali care asigură agresiunea microorganismelor:
A. Cilii
B. Pilii
C. Glicocalixul
D. Antigenele de suprafaţă
E. Capsula
107. Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
A. Hialuronidaza
B. Sintetza
C. Gelatinaza
D. Transferaza
E. Colagenaza
108. Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
A. Oxidoreductaze
B. Plasmocoagulaza
C. Citocromoxidaza
D. Fibrinolizina
E. Neuraminidaza
109. Enzime citolitice caracteristice microorganismelor patogene:
A. Lecitinaza
B. Hemolizine
C. Leucocidine
D. Trombokinaza
E. Alaninaminotransferaza
12
110. Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:

A. Sunt secretate şi difundează în mediu
B. Au o origine glucidolipidoproteică
C. Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
D. Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
E. Determină o intoxicare generală a organismului
111. Exotoxinele posedă următoarele caractere:
A. Sunt integrate cu celula bacteriană şi nu difundează în mediu
B. Sunt de natură proteică
C. Se inactivează la acţiunea temperaturii
D. Au o putere toxică foarte pronunţată
E. Se obşin prin cultivarea microorganismelor în medii lichide
112. Despre exotoxine se poate afirma:
A. Posedă specificitate asupra anumitor organe şi ţesuturi
B. Sunt antigenice
C. Din ele se obţin anatoxine
D. Se obţin prin cultivare în medii solide
E. Sunt elaborate de toate speciile patogene
113. Endotoxinele se caracterizează prin:
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură glucidolipidopolipeptidică
C. Rezistenţă la acţiunea temperaturii
D. Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
E. Se inactivează sub acţiunea formolului
114. Despre endotoxine se poate afirma:
A. Sunt termosensibile
B. Nu se inactivează sub acţiunea formolului
C. Posedă o imunogenitate pronunţată
D. Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
E. Au o acţiune toxică puternică
115. Caracteristic pentru endotoxine:
A. Se determină numai la bacteriile grampozitive
B. Difundează uşor în mediu
C. Produc o intoxicare generală a organismului
D. Declanşează sinteza aglutininlor, precipitinelor specifice
E. Nu posedă acţiune specifică asupra unor organe şi ţesuturi
116. De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
A. Prin contiguitate
B. Pe cale limfatică
C. Pe cale hematogenă
D. Prin intermediul trombocitelor
E. Prin intermediul macrofagelor
117. Căile de transmitere a agenţilor patogeni sunt:
A. Transmisivă
B. Aerogenă
C. Anaerobă
D. Alimentară
E. Contact direct
118. Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
A. De infectare
B. Incubaţie
C. Prodromală
D. De stare
E. Convalescenţă
119. Forme de manifestare a infecţiei:
A. Persistentă
B. Manifestă
C. Secundară
D. Mixtă
E. Poliinfecţie
13
120. Infecţia experimentală include etapele:

A. Adaptare
B. Alimentarea
C. Selectarea şi marcarea
D. Imobilizarea şi infectarea
E. Supravegherea şi necropsia
121. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Anticorpii naturali
B. Fagocitoza
C. Lizozimul
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele clasa Ig G
122. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Sistemul complement
B. Lizinele
C. Interferonii
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele G
123. Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracterisric:
A. Nu posedă specificitate asupra microorganizmelor in vivo
B. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
C. Interacţionează specific cu anticorpii
D. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor in vitro
E. La adminstrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă
124. Acţiune fagocitară posedă celulele:
A. Histiocite
B. Kupffer
C. Limfocite B
D. Limfocite T helperi
E. Polimorfonuclere
125. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
A. Fagocitoză
B. Imunoglobulinele G şi M
C. Antagonismul bacterian
D. Inflamaţie
E. Limfocite
126. Complemetul poate fi activat prin următoarele căi:
A. Biologică
B. Clasică
C. Alternativă
D. Biochimică
E. Artificială
127. Efecte biologice cauzate de complement:
A. Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
B. Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
C. Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
D. Facilitează fagocitoza
E. Acţiune opsonizantă
128. Interferonii sunt produşi de către:
A. Fibroblaşti
B. Leucocite
C. Macrofagi
D. Limfocite T sensibilizate
E. Plasmocite
129. Interferonii posedă efecte:
A. Antiviral nespecific
B. Antitumoral
C. Imunomodulator
D. Radioprotector
E. Antiviral specific
14
130. Despre fagocite se poate afirma:

A. Sunt activate de către opsonine
B. Prezintă antigenele microbiene celulelor imunocompetente
C. Elaborează endotoxine
D. Inactivează complementul
E. Captează şi lizează microorganismelor
131. Particularităţi necaracteristice interferonilor:
A. Sunt produşi de leucocite
B. Sunt elaboraţi de limfocite sensibilizate
C. Sunt produţi de fibroblaşti
D. Posedă acţiune selectivă asupra virusurilor
E. Au acţiune antibacteriană
132. Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
A. Apar primele după stimul antigenic
B. Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
C. Opsonizează fagocitoza
D. Sunt sensibile la cisteină
E. Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
133. Despre Ig E se poate afirma:
A. Trec bariera transplacentară
B. Prin intermediul serului transmit starea de hipersensibilizare
C. Au capacitatea de a se ataşa pe membrana mastocitelor
D. Posedă 10 centre active
E. Se produc în stare embrionară
134. Care din proprietăţile enumerate caracterizeaz haptenele?
A. Nu posedă imunogenitate
B. Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
C. Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
D. Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
E. Sun de natură proteică
135. Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
A. Protejrază mucoasele de agresiunea microbiană
B. Sunt secretate de celule epiteliale
C. Se conţin în lichidul lacrimal
D. Trec bariera transplacentară
E. Sunt sintetizate de plasmocite
136. Dinamica acumulării anticorpilor imuni în ser depinde de următorii factori:
A. Doza antigenului administrat
B. Frecvenţa stimulului antigenic
C. Statusul imun al organismului
D. Vârsta individului
E. Masa corpului
137. Pentru antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
A. Sunt de natură proteică
B. Este constituit din hidrocarburi
C. Prezintă compuşi glucido-lipido-polipeptidici
D. Sunt termolabile
E. Sunt termostabile
138. În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii:
A. Antigenitate
B. Imunogenitate
C. Toxicitate
D. Virulenţă
E. Specificitate
139. Posedă imunogenitate şi antigenitate :
A. Lipidele
B. Polizaharidele macromoleculare
C. Acizii nucleici
D. Proteinele
E. Exotoxinele
15
140. Se deosebesc următoarele variante de antigene:

A. Complete
B. Virulente
C. Haptene
D. Patogene
E. Autoantigene
141. Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
A. Conţine informaţie eterogenă
B. Declanşează formarea anticorpilor
C. Sensibilizează specific limfocitele
D. Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
E. Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
142. Imunitatea dobândită naturală poate fi:
A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Posttransplantară
D. Postvaccinală
E. Posttransfuzională
143. Imunitatea dobândită artificială poate fi:
A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Activă
D. Postvaccinală
E. Pasivă
144. Imunitatea locală este asigurată de :
A. Macrofagi
B. Imunoglobuline clasa IgG
C. Imunoglobuline clasa IgA
D. Imunoglobuline clasa IgM
E. Limfocite T
145. Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
A. Instalarea rapidă după administrarea serului
B. Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
C. Se menţine timp îndelungat
D. Poate fi menţinută prin stimul antigenic
E. Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
146. Pentru studierea imunităţii celulare sunt utilizate următoarele reacţii:
A. De transformare blastică a limfocitelor
B. Imunoenzimatică
C. De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oae
D. Citotoxică a limfocitelor sensibilizate cu antigen
E. Coombs
147. Antigenele colidale sunt depistate în următoarele reacţii:
A. De precipitare inelară
B. Imunodifuzie simplă (Mancini)
C. Imunoelectroforeză
D. De aglutinare pe lamă
E. De aglutinare în tuburi
148. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:
A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor virale
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă
149. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:
A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor bacteriene
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă
16
150. Se desting următoarele tipuri a reacţiei de aglutinare:

A. O – aglutinare
B. M – aglutinare
C. H – aglutinare
D. OH – aglutinare
E. W – aglutinare
151. În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
A. Hematii de berbec
B. Stafilococ cu proteina A la suprafaţă
C. Virale
D. Ribozomale
E. Latex
152. Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
A. Se efectuează pe lamă
B. Are o sensibilitate înaltă
C. Este o reacţie rapidă
D. Se citeşte peste 3 - 5 minute
E. Se utilizează preparate comerciale
153. Complementul este utilizat ca component în reacţiile:
A. Hemaglutinare indirectă
B. Hemoliză
C. Imunofluorescentă indirectă
D. Fixare a complementului
E. Bacterioliză
154. Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
A. Antigenelor virale
B. Antigenelor corpusculare
C. Complementului
D. Anticorpilor incompleţi
E. Serului hemolitic
155. Reacţiile imunologice se utilizează cu scop de determinare a:
A. Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene
B. Statusului imun al organismului
C. Speciei culturii microbiene izolate
D. Antigenelor microbiene în prelevatele patologice
E. Anticorpilor specifici în serul pacientului
156. Posedă o sensibilitate relativă mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
A. De aglutinare în tuburi
B. Imunofluorescentă Coons
C. Radioimună
D. Imunoenzimatică
E. Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
157. Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Formează imunitate antimicrobiană
B. Crează imunitate antitoxică
C. Sunt imunogene
D. Nu posedă antigenitate
E. Crează imunitate artificială activă
158. Vaccinurile chimice conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate:
A. H flagelare
B. O somatice
C. Polizaharidice capsulare
D. Lipopolizaharidice
E. Virale de suprafaţă
159. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Ulei de cocos
B. Micobacterii, tulpini inactivate
C. Micobacteri, tulpini vii atenuate
D. Fenol 0,3 – 0,5%
E. Mertiolat de sodiu 0,02%
17
160. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:

A. Fenol 0,3 – 0,5%
B. Hidroxid de aluminiu
C. Mertiolat de sodiu 0,02%
D. Micobacterii, tulpini inactivate
E. Micobacteri, tulpini vii atenuate
161. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare andelungată în condiţii optimale
B. Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
162. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare îndelungată în condiţii optimale
B. Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai joase decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
163. Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
A. Sunt absolut reactogene
B. Formează imunitate pe viaţă
C. Formează imunitate eficientă şi de durată
D. Se multiplică în organismul vaccinat
E. Induc o infecţie inaparentă
164. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu formaldehidă
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Hidroliza acidă
165. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu fenol
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Alcool
166. Vaccinările sunt indicate:
A. În infecţii grave acute în perioada de stare
B. După indicaţii epidemiologice
C. Selectiv individual
D. În perioada de convalescenţă
E. Planificat conform calendarului vaccinărilor
167. În dependenţă de acţiunea orientată se deosebesc următoarele seruri curative:
A. Antigenice
B. Antitoxice
C. Antivirale
D. Antibacteriene
E. Antifungice
168. Pentru determinarea hipersensibilizării organismului faţă de seruri heteroloage se efectuează proba cutano -
alergică în următoarele reprize:
A. 0,1 ml – 1 : 100 – intracutan
B. 0,1 ml – 1 : 10 - intracutan
C. 0,1 ml – 1: 100 subcutan
D. 0,1 ml – nativ subcutan
E. Doza curativă intramuscular
169. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Tratarea serului imun cu formaldehidă
18
170. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Purificarea globulinelor prin dializă
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Deminuarea reactogenităţii prin digestie fermentativă a macroglobulinelor
171. Reacţiile alergice imediate de tip I se manifestă în următoarele intervale de timp:
A. Secunde
B. Minute
C. Câteva ore
D. 24 – 48 ore
E. Câteva zile
172. În reacţiile alergice mediate de anticorpi citofili (de tip I) sunt implicaţi următorii factori:
A. Mastocite
B. Imunoglobuline Ig A
C. Imunoglobuline Ig E
D. Complementul
E. Amine vasoactive (histamina)
173. Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
A. Astmul bronşic
B. Boala serului
C. Artrite reumatoide
D. Şocul anafilactic
E. Urticaria
174. Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Se declanşează după contactul primar cu antigenul
B. Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
C. Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
D. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E???
E. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
175. Reacţiile de hipersensibilitate se clasifică în felul următor:
A. De tip imediat
B. De tip îndelungat
C. Mediate de complement
D. Mediate de anticorpi
E. Mediate celular
176. În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic, citolitice) sunt implicaţi următorii factori:
A. Imunoglobuline clasa Ig E
B. Imunoglobuline clasa Ig M
C. Imunoglobuline clasa Ig G
D. Antigene exprimate pe suprafaţa celulelor proprii
E. Autoantigenele
177. Reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic, citolitice) se pot realiza prin următoarele mecanisme:
A. Elaborarea intensivă de interferoni
B. Activarea sistemului complement
C. Prin opsonizare
D. Citotoxicitate mediată celular anticorpdependentă
E. Citotoxicitate mediată celular anticorpindependentă
178. Peacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic - citolitice) se manifestă prin:
A. Poliartrite reumatoide
B. Reacţii la medicamente
C. Boala serului
D. Anemie hemolitică autoimună
E. Rhesus incompatibilitate
179. Hipersensibilitatea de tip III (mediate de complexe imune) se manifestă prin următoarele forme clinice:
A. Rhesus incompatibilitate
B. Şoc anafilactic
C. Artrite reumatoide
D. Glomerulonefrite
E. Boala serului
19
180. Mecanismele implicate în fenomenul Arthus:

A. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig E
B. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig G
C. Depunerea complexelor imune pe pereţii vaselor
D. Activarea sistemului complement
E. Activarea limfocitelor B
181. Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
B. Nu se transmite prin ser
C. Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
D. Se manifestă prin urticarie difuză
E. Se manifeste după 4-5 ore de la inocularea antigenului
182. Imunitatea artificială activă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
183. Imunitatea artificială pasivă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
184. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
A. Limfocit Tc
B. Limfocit Th
C. Limfocit B
D. Plasmocit
E. Celula NK
185. Sunt imunocompetente:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
186. Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
187. Limfocitele T - helper posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
188. Limfocitele T - citotoxici posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
189. Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
A. Ganglionii limfatici
B. Ficatul (în perioada embrionară)
C. Splina
D. Măduva osoasă
E. Timusul
20
190. Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:

A.Ganglionii limfatici
B.Ficatul (în perioada embrionară)
C.Splina
D.Măduva osoasă
E.Timusul
191. Moleculele CMH de clasa I:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8
de pe limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th
192. Moleculele CMH de clasa II:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de pe
limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th
193. În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite
194. În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite
195. Răspunsul imun primar se caracterizează prin:
A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie
196. Răspunsul imun secundar se caracterizează prin:
A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie
197. Imunitatea celulară este indusă în special de către:
A. Proteine virale
B. Proteine tumorale
C. Polizaharide
D. Proteine ale CMH
E. Exotoxine microbiene
198. Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea Ag pe următoarele căi:
A. Intravenoasă
B. Intradermică
C. Intramusculară
D. Intraperitoneală
E. Subcutanată
21
199. În declanşarea răspunsului imun macrofagii pot realiza următoarele funcţii:

A. Hemotaxie
B. Fagocitoză
C. Secreţie de substanţe biologic active
D. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC - II
E. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC - I
200. La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
A. Plazmocitele
B. Limfocitele B
C. Trombocitele
D. Limfocitele T
E.Macrofagii
22
Totalizarea Nr. 2 la compartimentul
“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele.
I. Complement simplu
1. Despre enzimele bacteriene se poate afirma:

A. Sunt de natură polizaharidă
B. Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
2. Activitatea enzimatică a bacteriilor se studiază pe următoarele medii de nutriţie:
A. Elective
B. Selective
C. Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
3. Bacteriile pot scinda peptonele până la următoatele produse:
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. Hidrogen sulfurat
4. Identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică se face prin evidenţierea următorului produs a scindării
peptonelor:
A. Nitraţilor
B. Acizilor graşi
C. Nitriţilor
D. Indol
E. Acizilor organici.
5. Identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică se face prin evidenţierea următorului produs a scindării
peptonelor:
A. Amoniacului
B. Nitriţilor
C. Nitraţilor
D. Acizilor graşi
E. Acizilor organici.
6. Enzimele care distrug legăturile dintre atomii de C şi N, O, S se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
7. Enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la alta se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
8. Enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
9. Enzimele care catalizează transformările intramoleculare se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
10. În respiraţia aerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Sulful
B. Azotul
C. Oxigenul
D. Ferul
E. Carbonul
11. În respiraţia anaerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii
A. Oxigenul
B. Carbonul
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
A. Oxigenul
B. Ferul
C. Azotul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
14. Ca sursă unuversală de energie pentru bacterii servesc următorii compuşi organici:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
15. Bacteriile care folosesc ca sursă de carbon CO 2 şi săruri neorganice se numesc:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chimioheterotrofe.
16. Tulpinele de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre deosebire de parentali, se numesc:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
17. Bacteriile care folosesc un compus organic drept sursă de energie şi carbon se numesc:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
18. Bacterii care obţin energia prin oxidoreduceri în care donatorul de hidrogen este o substanţă anorganică se numesc:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
19. În rezultatul oxidării parţiale unele bacterii anaerobe pot forma următorii compuşi:
A. Amoniacul
B. Alcoolii etilic şi butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
20. Microorganismele capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic numai din glucoză ca unica sursă de carbon se
numesc:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofel
21. Microorganismele patogene aparţin grupului:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Chemotrofe
D. Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
22. Bacterii cu o rezistenţă mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:
A. Patogene
B. Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
23. Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. Formele sporulate
D. Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
E. Care au capacitatea de adeziune.
24. Măsuri orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de
la bolnavi poartă denumirea de:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare
25. Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea mediului ambiant şi diferitor substanţe se numeşte:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
26. Bacteriile mezofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
27. Bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
28. Bacteriile termofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
29. Fenolul în soluţie de 0,3 / 0,5% este utilizat pentru conservarea:
A. Unguentelor
B. Preparatelor injectabile
C. Vaccinurilor inactivate
D. Picăturilor oftalmice
E. Produselor alimentare.
30. Mertiolatul de sodiu este utilizat pentru conservarea:
A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
31. Ca substanţă antiseptizantă în practică se utilizează:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
32. Benzoatul de sodiu 0,2 – 1 % este utilizat pentru conservarea:
A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
33. Congelarea cu deshidratare în vid, ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
34. Răcirea bruscă la – 700C ce permite păstrarea microorganismelor câteva luni se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
35. Distrugerea formelor vegetative de microorganisme din substrat se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
36. Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 600 C se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
37. Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi înalte se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
38. Distrugerea microorganismelor patogene din substrat infectat se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Dezinfecţie
E. Liofilizare.
39. În calitate de substanţă dezinfectantă pe larg se utilizează:
A. Apa oxigenată
B. Clorura de var
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
40. Se efectuează la 160 – 1800 C:
A. Sterilizarea în aparatul Koch
B. Sterilizarea cu vapori sub presiune
C. Liofilizarea
D. Sterilizarea cu căldură uscată
E. Tyndalizarea.
?41. Este o metodă de sterilizare fracţionată:
A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
42. Formele vegetative ale bacteriilor mezofile suportă fierberea timp de:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. 30 – 60 secunde.
43.Sterilizarea cu căldură uscată se realizează în următorul regim:
A. 30 minute la 1800 C
B. 30 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
44. Sterilizarea cu aer cald este indicată pentru:
C. Obiecte din sticlă

C. Pulberi
C. Uleiuri
47. Controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210 C se face prin utilizarea indicatorului:
A. Bacteriilor capsulate
B. Acidului benzoic
C. Soluţiei de alfa-naftol
D. Bacteriile mobile
E. Comprimatelor cu bacteriofag.
48. Controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210 C se face prin utilizarea indicatorului:
A. Bacteriilor capsulate
B. Bacterii sporulate
C. Soluţiei de alfa-naftol
D. Bacteriile mobile
E. Comprimatelor cu bacteriofag.
49. Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim_
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
50. Tyndalizarea se efectuează în regimul:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
51. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor în culturi discontinue (periodice) decurge în următoarele faze, cu excepţia:
A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
52. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor în culturi continue (sincronice) decurge în următoarele faze, cu excepţia:
A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
53. Culturile bacteriene în faza de lag se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere este maximală
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
54. Culturile bacteriene în faza exponenţială se caracterizează prin următoarele particularităţi:

A. Rata cu creştere este minimă
55. Culturile bacteriene în faza staşionară se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere devine nulă
56. Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere nulă
57. Durata timpului unei feneraţii la bacteriile patogene poate fi, cu excepţia:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. 1 – 4 minute
58. Primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe este:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
59. Primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile este:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
60. Culturile continue (sincronice) de bacterii aerobe se menţin prin adaos permanent a surselor de:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
61. Culturile continue (sincronice) de bacterii carboxifile se menţin prin adaos permanent a surselor de:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
? 62. Timpul unei generaţii de bacterii este un indice care caracterizează:
A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. Specia
63. Mediul Olkeniţki spre deosebire de restul mediilor multitest, suplimentar conţine:
A. Geloză
B. Uree
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
64. În majoritatea lor bacteriile patogene se cultivă pe mediile de cultură cu următorul pH optim:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
65. Către mediile de cultură speciale se referă:
A. Klauberg
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Kauffmann
66. Către mediile de cultură elective se referă:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Geloză-sânge
67. Către mediile de cultură de îmbogăţire se referă:
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Kitt-Tarozz
E. Geloza in singe
?68. Către mediile de cultură diferenţial-diagnostice se referă:
A. Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
69. Către mediile de transport se referă:
A. Hiss
B. Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
70. Pentru identificarea bacteriilor se determină dezaminarea următorului aminoacid:
A. Lizină
B. Ornitină
C. Fenilalanină
D. Arginină
E. Asparagină
71.Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
72. Pentru izolarea bacteriilor aerobe sunt obligatorii următoarele etape, cu excepţia:
A. Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
?73. Cultivarea bacteriilor în geloză în coloană se efectuează cu scop de:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
74. Izolarea în cultură pură a bacteriilor sporulate prin următorul procedeu:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
75. Enzimele proteolitice pot fi determinate prin însămânţări în mediul:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
76. Formarea hidrogenului sulfurat de către bacterii se determină:
A. Cu hârtie de turnesol
B. În mediul Russel
C. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acetat de plumb
D. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acid oxalic
77. Enzimele zaharolitice se evidenţiază prin însămânţarea culturii pure în:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. Mediul Hiss
78. Produse finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile aerobe pot fi:
A. H 2S
B. NH 3
C. CH 4
D. CO 2
E. O 2
79. Produse finale de fermentare a glicudelor de către bacteriile anaerobe pot fi:
A. H 2S
B. Acizi
C. Baze
D. CO 2
E. O 2
80. Produse finale de fermentare a glicudelor de către bacteriile anaerobe pot fi:
A. NH 3
B. Acizi
C. Baze
D. CO 2
E. O 2
81. Însămânţarea culturii pure în bulion peptonat se efectuează cu scopul:

A. Obţinerii culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
C. Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
82. Metode recomandate pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
A. Diluţiilor succesive în bulion
B. Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
83. O convieţuire a microorganismelor când unul din ele trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii se numeşte:
A. Mutualism
B. Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
84. Relaţii de concurenţă între membrii unei biocenoze:
A. Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
85. Convieţiure reciproc avantajoasă:
A. Comensalism
B. Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
86. Determinarea concentraţiei minime bactericide este indicată în testarea izolatelor din:
A. Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii
D. Uroculturi
E. Biliculturi
87. Penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze în asociaţie cu:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
88. Penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze în asociaţie cu:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Acid clavulanic
E. Acid fenilpiruvic
89. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici
90. O tulpină bacteriană se consideră sensibilă la un antibiotic dacă CMI : CT constituie:

A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. 8 : 32
91. Mutaţiile spontane se produc cu frecvenţa:
A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. 10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
92. Transformarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie recipient
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al
aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
93. Conjugarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
94. Transducţia reprezintă:
aceleiaşi celule
95. Transpoziţia reprezintă:
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex
diferit al aceleiaşi celule
96. Penetrarea bacteriofagului în celula gazdă se efectuează (are loc) prin:
A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
97. Cultivarea bacteriofagului poate fi realizată pe:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
98. Cultura de bacteriofag (creşterea bacteriofagului) în mediu lichid se indică prin:

A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
99. Cultura de bacteriofag (creşterea bacteriofagului) pe mediu solid se indică prin:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de pit “M”
100. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
A. Otto
B. Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
101. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
A. Otto
B. Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
102. Profagul reprezintă:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
II Complement multiplu
103. Enzimele bacteriene se caracterizeată prin următoarele particularităţi:

A. Posedă 2 centre active
B. Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
104. Activitatea enzimatică a bacteriilor poate fi regulată:
A. Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. Raportul substrat-enzimă
105. Enzimele bacteriene se clasifică după următoarele criterii:
A. Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. Condiţiile de sinteză
D. Modul de acţiune
E. Natura substratelor degradate
106. În oxidarea biologică la bacteriile anaerobe acceptorul final al electronilor de hidrogen poate fi:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Fierul
D. Azotul
E. Carbonul
107. După tipul de respiraţie microorganismele patogene se calsifică în:
A. Azotofile
B. Aerobe
C. Anaerobe
D. Facultativ anaerobe
E. Carboxifile
108. În dependenţă de sursa de energie şi carbon se deosebesc următoarele grupe de bacterii:
A. Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. Fotoorganotrofe
D. Chemolitotrofe
E. Carboxifile
109. Bacteriile heterotrofe utilizează ca sursă de carbon următoarele substraturi:
A. Lipide
B. Glucide
C. Alcooli poliatomici
D. Proteine
E. Vitamine
110. La bacterii se întâlnesc următoarele tipuri de enzime:
A. De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. De patogenitate
E. Heterobolice
111. Pentru determinarea reductazelor microbiene se utilizează:
A. Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. Rezazorina
D. Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
112. Transportul nutrienţilor prin MCP are loc prin următoarele mecanisme:
A. Difuzie simplă
B. Difuzie facilitară
C. Transport activ
D. Translocare
E. Transducţie
113. După origine mediile de cultură se clasifică în:
A. Comerciale
B. Impirice
C. Artificiale
D. Semisintetice
E. Sintetice
114. După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
A. Viscoase
B. Lichide
C. Artificiale
D. Semilichide
E. Sintetice
115. Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. Să fie sterile
C. Să posede un anumit redox potenţial
E. Să fie nutritive
116. Mediile de ultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
A. Să conţină antibiotice
B. Să fie izotonice
C. Să posede o anumită viscozitate
E. Să posede un anumit grad de umeditate
117. Medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
A. Sulf
B. Oxigen
C. Hidrogen
D. Fer
E. Magneziu
A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Fer
E. Magneziu
A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Hidrogen
E. Oxigen
?120. Peptonele comerciale conţin următorii compuşi proteici:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. Albumoze
D. Aminoacizi
E. Polipeptide
121. Peptonele se obţin din produse proteice prin următoarele căi:
A. Difuzie şi osmoză
B. Hidroliză acidă
D. Dezaminare
E. Digestie enzimatică
122. Peptonele se obţin din produse proteice prin următoarele căi:
A. Digestie peptică
B. Digestie triptică
D. Fermentare
E. Hidroliză aicdă
123. Extrasul apos se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată în următoarele regimuri:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. Temperatura camerei
D. Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C
124. Peptonele comerciale se obţin din

produse proteice.
A. Carne de vită
B. Cazeină
C. Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
125. Peptonele comerciale se obţin din următoarele produse proteice:
A. Embrioni de găină
B. Stomacuri de animale
C. Sânge
D. Fibrină
E. Carne de porcine
126. Extrasul apos din carne conţine următorii nutrienţi:
A. Polipeptide
B. Microelemente
C. Săruri minerale
D. Hidrocarburi
E. Factori de creştere
127. După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
A. Dozate
B. Empirice
C. Simple
D. Compuse
E. Sintetice
128. După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
A. Uzuale
B. Elective
C. Diferenţial-diagnostice
D. De îmbogăţire
E. De aiternativă
129. Bulionul peptonat este compus din următoarele ingrediente:
A. Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
130. Geloza nutritivă conţine următoarele componente:
A. Gelatină 15 %
B. Peptonă 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
131. Din mediile diferenţial-diagnostice fac parte:
A. Kitt – Tarozzi
B. Levine
C. Endo
D. Zeissler
E. Ploskirev
132. Din mediile elective fac parte:
A. Gelatina peptonată
B. Bulionul glucozat
C. Bulionul biliat
D. Serul coagulat
E. Geloză-sânge
133. Din mediile de îmbogăţire fac parte:
A. Muller
B. Kauffmann
C. Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
134. Ca medii de transport se utilizează:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. Soluţie fosfat-tampon
D. Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
135. Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Fuxină
D. Roşu neutru
E. Geloză
136. Mediul Levine conţine următoarele ingrediente:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. Geloză
137. Mediiile Hiss conţine:
A. Glucoză
B. Lactoză
C. Manitol
D. Acetat de fer
E. Acetat de plumb
138. Mediile Hiss conţine:
A. Acetat de fer
B. Acetat de plumb
C. Manitol
D. Zaharoză
E. Maltoză
139. Mediul Russel I conţine următoarele glucide:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Manitol
D. Maltoza
E. Zaharoza
140. Mediul Kligler este compus din următoarele ingrediente:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
141. Mediul Olkeniţki este compus din următoarel produse:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
142. În scop dagnostic, în bulionul peptonat se determină următoarele produse metabolice
A. Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. Indol
D. Cadaverina
E. Amoniac
143 . Tulpinile microbiene se caracterizează prin următoatele particularităţi:
A. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
?144. Clona bcateriană reprezintă_
A. O colonie de bacterii
B. O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
145. Substanţe chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. Acizii graşi
B. Săpunurile
C. Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
?146. Substanţele chimice care reacţionează cu grupele fosforice ale acizilor nucleici:
A. Formaldehida
B. Crezolul
C. Tricrezolul
D. Oranj de acridină
E. Rivanolul
147. Substanţe chimice au acţiune oxidantă asupra proteinelor:
A. Triploflavina
B. Clorura de var
C. Cloramina
D. Permanganatul de potasiu
E. Peroxidul de hidrogen
148. Substanţe chimice care saponifică (dizolvă) proteinele:
A. Varul stins
B. Bazele
C. Acizii graţi
D. Acriflavina
E. Detergenţii
149. Substanţe chimice care denaturează (coagulează) proteinele.
A. Fenoliii
B. Sărurile metalelor grele
C. Alcoolii
D. Rivanolul
E. Săpunurile
150. Clorura de var se utilizează pentru prelucrarea:
A. Lengeriei
B. Sputei
C. Veselei
D. Fecalelor
E. Mâinelor
151. Cloramina de 4% se utilizează pentru prelucrarea:
A. Sputei
B. Fecalelor
C. Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice
152. Bacterii mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. Sporii
B. Patogene
C. Saprofite
D. Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
153.Desicarea determină:
A. Deshidratarea celulelor
B. Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
154. În calitate de substanţe dezinfectante mai frecvent se utilizează:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. Fenolul şi derivaţii lui
D. Clorura de var
E. Cloramina
155. Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperaturi:
A. 1000 C
B. 1100C
C. 1200 C
D. 1340 C
E. 1600 C
156. Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
A. Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. Prin filtre bacteriene
D. Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
157. Sterlizarea mediilor de cultură care conţin glucide se realizează prin următoarele procedee:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. 1100 C – 10 minute
C. 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. Filtrare
?158.Efectul antibacterian al pasteurizării se bazează pe:
A. Cavitaţie
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O 2
D. Căldură uscată
E. Modificarea tensiunii superficiale a peretelui celular
159. Metota mecanică de sterilizare include:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. Filtrarea prin filtrele Seitz
C. Utilizarea filtrelor Berkefeld
D. Spălatul obiectelor cu detergenţi
E. Expunerea la razele solare
160. Sterlizarea prin aer fierbinte este indicată pentru:
A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. Obiecte din porţelan
D. Obiecte din sticlă
E. Instrumente chirurgicale metalice
161. Se sterilizează în mod obligator:
A. Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
162. Sterilizarea este indispensabilă pentru:
A. Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
163. Despre sterilizarea prin ardere se poate afirma:
A. Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
164. Conservarea microorganismelor pe o perioadă îndelungată de timp se realizează în următoarele condiţii:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. Congelare la – 1960 C
E. Liofilizare
165. Controlul eficienţii sterilizării se realizează prin utilizarea următorilor indicatori:
A. Antipirina
B. Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. Acidul benzoic
166.Pasteurizarea se efectuează la următoarele regimuri de temperatură:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. 61 – 650 C – 30 minute
D. 71 – 750 C – 30 – 45 minute
E. 85 – 900 C – 10 – 15 minute
167. Eficienţa metodei bacteriologice este asigurată dacă:
A. Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
168. În identificarea culturii izolate sunt utilizate următoarele teste de bază:
A. Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. Determinarea activităţii biochimice
C. Efectuarea probei alergice
D. Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea statusului imun
169. Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
A. Mecanică
B. Fizică
C. Chimică
D. Biologică
E. Sintetică
170. Izolarea anaerobilor se efectuează prin metodele:
A. Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. Weinberg
171. Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
172. Volumul de lucru la etapa II de izolre a culturii pure de bacterii aerobe include:
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
173. Volumul de lucru la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
D. Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
?174. Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
175. Volumul de lucru la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:
176. Volumul de lucru la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:
177. Volumul de lucru la etapa VI de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:
178. Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
A. Amoniacul
B. Indolul
C. Acizilor organici
D. Hidrogenului sulfurat
E. Bioxidului de carbon
179. Coloniile de forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
180. Coloniile de forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
C. Suprafaţa este mată şi uscată
182. Coloniile de forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au o formă de cupolă
C. Uşor se detaşează de la mediu
E. Au structură granulară
A. Sunt plate
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. Au structură granulară
184. Pentru depistarea directă a beta-lactamazelor sunt utilizate:
A. Metoda diluţiilor succesive
B. Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
185. Inhibarea sintezei peretelui celular este realizată de:
A. Tetracicline
B. Beta-lactamice
C. Cicloserina
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
186. Alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice este realizată de:
A. Polimixine
B. Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
187. Inhibiţia sintezei proteice este realizată de:
A. Tetracicline
B. Aminoglicozide
C. Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
188. Inhibiţia sintezei acizilor nucleici este realizată de:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. Chinolone
D. Rifampicină
E. Beta-lactamice
189. Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
A. Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. Diluţiilor succesive pe medii solide
D. Difuzimetrică
E. Appelmann
190. Ineficienţa antibioticoterapiei este confirmată prin:
A. Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. Depistarea agentului cauzal prin microscopie
191. Dozarea antibioticelor în umori este indicată la:
A. Administrarea antibioticelor toxice
B. Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
192. Efectele negative în antibioticoterapie pot fi:
A. Toxice
B. Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. Efecte sensibilizante
193. Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
A. Sinteza componentelor peretelui celular
B. Funcţia membranei citoplasmatice
C. Sinteza proteinelor
D. Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
194. Polienele nistatina, levurina sunt antibiotice active asupra:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. Candidelor
E. Micetelor patogene
196. Asocierea de antibiotice în terapia antimicrobiană este indicată:
A. Până la stabilirea antibioticogramei
B. În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
197. Nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră bun dacă raportul CT la CMI este:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ≥ 4 – 8
D. ≥ 16 – 32
E. ≥ 64
198. O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă CMI : CT constituie:
A. 8 : 8
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
199. O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
200. Determinarea concentraţiei minime bactericide (CMB) ester indicată în testarea izolatelor în următoarele cazuri:
A. Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. Insuficienţă renală
E. Endocarditele subacute
201. Genotipul unui microorganism:
A. Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. Dirijează sinteza proteinelor sau moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
202. Modificările (variaţiile) genetice survin ca urmare a:
A. Acţiunii unor mutageni fizici
B. Acţiunii unor mutageni chimici
C. Recombinării
D. Transferului de gaze
E. Achiziţionării de plasmide
203. Mutaţiile pot fi:
A. Spontane
B. Stimulate (induse)
C. Nocive
D. Benefice
E. Indiferente
204. Tranferul de material genetic se poate realiza prin:
A. Transformare
B. Recombinare
C. Transducţie
D. Translocare
E. Conjugare
205. Transformarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
aceleiaşi celule
206. Tehnicile de biologie moleculară:
A. Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN) de a se lega specific
de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare moleculară)
B. Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
207. RPL (reacţia de polimerizare în lanţ) se utilizează pentru:
A. Fabricarea sondelor (primerilor)
B. Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. Detectarea unei mutaţii specifice
D. Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
208. Bacteriofagii:
A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
209. Bacteriofagii se fixează pe receptorii specifici prezenţi pe:
A. Peretele celular al bacteriilor
B. Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
210. Evidenţierea bacteriofagului are loc prin următoarele metode:
A. Otto
B. Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. Fişer
211. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin următoarele metode:
A. Zeissler
B. Appelamann
C. Wainberg
D. Gratia
E. Fişer
212. Pentru culturile lizogene ester caracteristic:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa infecţiei
B. Sunt rezistente la reinfecţie
C. Pot obţine unele caractere aaabsente la tulpina neinfectată cu fag
D. Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virrulenţi
213. Ifecţia litică se caracterizează:
A. Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
214. Aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Peentru obţinerea vaccinurilor.
B. Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. Identificarea culturilor bacteriene
D. Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
215. Se deosebesc următoarele tipuri de antagonism microbian:
A. De alternativă
B. Pasiv
C. Activ
D. Specific
E. Nespecific
216. Către eubiotice se referă următoarele preparate biologice:
A. Lactobacterina
B. Penicilina
C. Colibacterina
D. Bificolul
E. Stafilobacterina
Redactor Șef: Negru Iulian

TESTE PENTRU EXAMEN LA
MICROBIOLOGIE 2015
FACULTATEA MEDICINA
1. CS Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea

microorganismului de ţesut:
a) Capsula
b) Peptidoglicanul
c) !Pilii
d) Antigenul O
e) Flagelii
2. CS Selectați caracteristici specifice pentru micoplasme :

a) !Lipsa peretelui celular.
b) Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) Formarea sporilor
d) Lipsa incluziunilor de colesterol
e) Prezenţa peptidoglicanului
3. CS Selectați ce este caracteristic pentru clostridii:

a) Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b)! Formarea sporilor care deformează celula
c) Przenţa granulaţiilor de volutină care deformează
d) Sunt acido- alcoolorezistente
e) Sunt gramnegative
4. CS Selectați particularităţile ce caracterizează bacilii :

a) Formează spori care deformează celula
b) Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c)! Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) Sunt monotrichi
e) Sunt eucariote
5. CS Selectați caracteristici pentru rickettsii :

a) Structură acelulară.
b) Se cultivă pe medii elective
c) Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) !Sunt paraziţi strict intracelulari
e) Posedă capsulă
6. CS Selectați ce ce este caracteristic pentru treponeme:

a) Posedă polimorfism pronunţat
b) Posedă flageli peritrichi
c) Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) Posedă 4-8 spire neregulate
e) !Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
7. CS Selectați ce este caracteristic pentru treponeme :
a) Posedă formă bacilară
b) Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d)! Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
8. CS Selectați ce este caracteristic pentru peretele celular al micobacteriilor

patogene alcoolo- şi acidorezistente :
a) Cantitate mare de proteine
b)! O cantitate mare de ceruri, lipide şi acizi graşi
c) Cantitate mare de peptidoglican
d) Cantitate mare de polizaharide
e) Toate de mai sus
9. CS Alegeți metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor

acidorezistente:
a) Gram
b)! Ziehl-Neelsen
c) Neisser
d) Loeffler
e) Buri-Gins
10. CS Numiți metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor:

a) Burri-Gins
b) Giemsa
c) Ziehl - Neelsen
d) Gram
e) !Loeffler
11. CS Selectați metoda compusa de evidenţiere a granulațiilor de volutina:

a) Gram
b) Burri-Gins
c)! Albert
d) Ziehl-Neelsen
e) Giemsa
12. CS Alegeți metoda compusa pentru evidenţierea capsulei:

a) Coloraţia Giemsa
b) Ziehl-Neelsen
c) Neisser
d) !Burri-Gins
e) Loeffler
13. CS Selectați metoda de evidențiere a sporiilor :
a) Neisser
b) Burri-Gins
c) Loeffler
d) !Aujeszki
e) Morozov
14. CS Selectați metoda de evidențiere a substanţei nucleare :

a) Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) Colorerea preparatului cu fucsină Ziehl
c) Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) !Reacţia microchimică Feulgen
e) Microscopia cu contrast de fază
15. CS Selectați elementul permanent de structură al celulei bacteriene:

a) Capsula
b) Flagelii
c)! Ribosomii
d) Fimbriile
e) Granulaţiile de volutină
16. CS Selectați metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a

microorganismelor în prelevatul patologic:
a) Microscopia cu fond întunecat
b) !Microscopia imunofluorescentă
c) Microscopia cu contrast de fază
d) Microscopia optică cu sistem de imersie
e) Microscopia optică cu obiectiv uscat
17. CS Selectați denumirea taxonomică care se scrie cu litere mici:

a) Clasa
b) Ordinul
c) Familia
d) Genul
e) !Specia
18. CS Selectați particularitatea care nu este carateristica pentru specie:

a) Origine comună
c) Caracterizate prin metabolism similar
d)! Elemente genetice plasmidice identice
e) Aparat genetic cromozomial identic
a) Biologică
b) Biofizică
c) !Fizică
d) Sintetică
e) Biochimică

a) Biologică
b) Biofizică
c) !Chimică
d) Sintetică
e) Biochimică
21. CS Selectați puterea de rezoluţie a microscopului optic:

a) 2,0 mkm
b) !0,2 mkm
c) 0,1 mkm
d) 0,01 mkm
e) 0,001 mkm
22. CS Precizați, care este scopul utilizării uleiului de imersie in microscopia

optică:
a) Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
b) Contrastarea obiectului studiat
c) Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) !Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) Refractarea razelor de lumină
23. CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat
în microscopia optică:
a) Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) !Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
24. CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare :

a) Micrococii
b) Diplococii
c) !Tetracocii
d) Sarcina
e) Staphylococcus
25. CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
a) Micrococcus
b) Diplococcus
c) Tetracoccus
d) !Sarcina
e) Staphylococcus
26. CS Numiți cocii care se divid în câteva planuri neregulate:

a) Micrococii
b) Diplococii
c) Tetracocii
d) Sarcinele
e) !Staphylococcus
27. CS Selectați varianta ce caracterizezază streptococii:

b) !Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
d) Se divid în câteva planuri
28. CS Alegeți particularitatea ce caracterizează stafilococii :

c)! Se aranjează în grămezi neregulate
29. CS Numiți particularitatea care caracterizează tetracocii:

e) !Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
30. CS Precizați denumirea bacteriilor care conţin un fascicul de flageli la un

pol:
a) Monotriche
b) !Lofotriche
c) Amfitriche
d) Peritriche
e) Politriche
31. CS Precizați denumirea bacteriilor care conțin un fascicul de flageli la
ambii poli :
a) Monotriche
b) Lofotriche
c) !Amfitriche
d) Peritriche
e) Politriche
32. CS Precizați care grupe de microorganisme posedă flageli externi:

a) Coci
b) Spirochete
c) Rickettsii
d) Mycoplasme
e) !Vibrioni
33. CS Precizați care grupe de bacterii posedă flageli externi:

a) Coccus
b) Spirochaeta
c) Rickettsia
d) Mycoplasma
e) !Bacterium

c) Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) Participă în conjugarea bacteriană
e) !Se fixează de celulă prin corpusculii bazali

c) !Sunt constituiţi din proteine
d) Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) Sunt fixaţi de ribozomi
36. CS Precizați care sunt particularitățile biologice de bază a capsulei

bacteriene:
a) Conţine 90% peptidoglican
b) Conţine 5-20% lipoproteine
c) Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) !Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) Participă la sinteza peretelui celular
37. CS Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de

cultură uzuale
a) !Autoclavare la o atmosferă:
b) Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) Filtrare
d) În pupinel la 160 0C
e) Prin metode chimice
38. CS Selectați, care tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un

antibiotic, dacă:
a) CMI : CT = 8 : 8
b) CMI : CT = 8 : 2
c) CMI : CT = 16 : 8
d) CMI : CT = 8 : 4
e) !CMI : CT = 8 : 32
39. CS Numiți mecanismul de acţiune al penicilinei:

a) Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) Inhibă replicarea ADN
c) !Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
40. CS Numiți mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:

a) Inhibă funcţiile ARN-mesager
b) !Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) Blocează sinteza ADN-ului
d) Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) Blochează activitatea ribozomilor
41. CS Pecizați în asociaţie cu care acid, penicilinele pot fi protejate de β-

lactamaze:
a) Acidul sulfanilamidic
b) Acidul paraaminobenzoic
c) Acidul folic
d) !Acidul clavulanic
e) Acidul fenilpiruvic
42. CS Precizați în asociație cu care compus chimic penicilinele pot fi protejate

de β- lactamaze:
a) Acidul paraaminobenzoic
b) Acidul sulfanilamidic
c) Acidul ascorbinic
d) Acidul fenilpiruvic
e)! Sulbactam
43. CS Indicați prin care metodă se determină sensibilitatea bacteriilor la

antibiotice:
a) Diluţiilor succesive Appelmann
b) Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d)! Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) Diluţiilor în tuburi Widal
44. CS Indicați prin care metodă se determină sensibilitatea bacteriilor la

antibiotice:
a) Plajelor sterile
b) Precipitării în gel
c) !Difuzimetrică
d) Otto
e) Fischer
45. CS Numiți metoda ce permite păstrarea îndelungată a biosubstratelor după

congelare cu sublimare și păstrare în vid:
a) !Liofilizare
b) Congelare
c) Sterilizare prin căldură uscată
d) Pasteurizare
e) Tindalizare
46. CS Numiți metoda de sterilizare care se efectuează la 160-1800C:

a) Pasteurizarea
b) Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) Liofilizarea
d) !Sterilizarea prin căldură uscată
e) Tindalizarea
47. CS Numiți metoda care permite distrugerea microflorei asporulate din

substrat:
a) Congelarea
b) Liofilizarea
c) Filtrarea
d) !Pasteurizarea
e) Tindalizarea
48. CS Selectați metoda de sterilizare fracţionată:

a) Cu vapori sub presiune
b) Cu căldură uscată
c) !Tindalizarea
d) Pasteurizarea
e) Filtrarea
49. CS Numiți relaţiile de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:

a)! Antagonism
b) Sinergism
c) Simbioză
d) Interferenţă
e) Metabioză
50. CS Numiți factorii care catalizează procesele metabolice din celula

bacteriană:
a) Nutriţia bacteriană
b) Respiraţia bacteriilor
c) !Enzimele microbiene
d) Mediile de cultură
e) Metabolismul microbian
51. CS Precizați particularitățile biologice de bază ale enzimelor bacteriene:

a) Sunt de natură polizaharidică
b)! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) Posedă activitate la temperatura 00C
d) Posedă activitate la temperatura 650C
e) Sunt sintetizate de peretele celular
52. CS Numiți grupele de bacterii care posedă o rezistenţă mai sporită la factorii
mediului ambiant:
a) Patogene
b) Cultivate în laborator
c)! Formele sporulate
d) Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) Care au capacitatea de adeziune
53. CS Numiți particularitățile culturilor bacteriene care se află în faza de

declin:
a) Rata de creştere devine nulă
b) Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d)! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) Sensibilitatea la antibiotice este maximală
54. CS Selectați metoda prin care se efectuează titrarea bacteriofagului:

a) Otto
b) !Appelmann
c) Weinberg
d) Furt
e) Fischer
55. CS Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită

contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant:
a) Sterilizare
b) Antisepsie
c) !Asepsie
d) Dezinfecţie
e) Tindalizare
56. CS Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a

microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C:
a) !Tindalizare
b) Pasteurizare
c) Sterilizare
d) Congelare
e) Liofilizare
57. CS Selectați mediile de transport:

a) Mediile Hiss
b) !Soluţia fosfat-tampon
c) Bulionul biliat
d) Mediul Kitt-Tarozzi
e) Geloză-sânge
58. CS Profagul reprezintă:

a) Forma vegetativă a fagului virulent
b) Forma vegetativă a fagului temperat
c) Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
d) !Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
e) Formă imatură de fag
59. CS Selectați la care limite de temperaturi cresc şi se multiplică bacteriile

psichrofile:
a) !0 - + 200C
b) + 20 - + 400C
c) + 45 - + 600C
d) - 10 - + 100C
e) > 600C
60. CS Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor

patogene din substratul infectat:
a) Tindalizare
b) Pasteurizare
c) Sterilizare
d) !Dezinfecţie
e) Liofilizare
61. CS Selectați regimul optimal de sterilizare în autoclav:

a) 1000C - 20 minute
b) 1150C - 60 minute
c) !1200C - 15-20 minute
d) 1600C - 30 minute
e) 1800C - 60 minute
62. CS Selectați condițiile optimale de cultivare a bacteriilor carboxifile:

a) Aerobe
b) Anaerobe
c) 5-10% azot
d) !5-10% bioxid de carbon
e) 5-10% oxid de etilen
63. CS Precizați prin care mecanism se realizează conjugarea bacteriilor:

a) Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
b) !Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul
plasmidelor
c) Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta
via un bacteriofag
d) Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi
duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
64. CS Indicaţi maladia care nu este cauzată de exotoxine bacteriene:

a) Difteria
b) Tetanosul
c) Scarlatina
d) !Bruceloza
e) Gangrena gazoasă
65. CS Precizaţi clasa de Ig capabilă să traverseze bariera placentară:

a) Ig M
b) !Ig G
c) Ig A
d) Ig D
e) Ig E
66. CS Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitatea de tip IV:

a) Limfocitele B
b) !Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
67. CS Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I

(anafilactice) :
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) !Ig E
e) Ig D
68. CS Indicaţi clasa de Ig care traversează în formă activă bariera

placentară:
a) Ig A
b) Ig M
c) !Ig G
d) Ig E
e) Ig D
69. CS Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobienă la nivelul

mucoaselor:
a) !Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
70. CS Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) !Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
71. CS Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) !IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
72. CS Selectaţi clasa de Ig care asigură imunitatea postinfecţioasă:

a) Ig A
b) Ig M
c) !Ig G
d) Ig E
e) Ig D
73. CS Indicaţi care clasă de Ig este sensibilă la cisteină:

a) Ig A
b) !Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) IgD
74. CS Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie

comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
a)! Infecţia acută
b) Infecţia cronică
c) Infecţia secundară
d) Reinfecţia
e) Suprainfecţia
75. CS Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme

după vindecare:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) !Reinfecţie
e) Suprainfecţie
76. CS Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:

a) Infecţia acută
b) !Suprainfecţie
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
77. CS Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei

organismului pe fondul unei primoinfecţii:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) !Infecţie secundară
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie
78. CS Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de

lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
e) !Infecţie cronică
79. CS Precizaţi căile de activare a complementului:

a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) !Clasică
e) Oxidativă
80. CS Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) !Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
81. CS Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge

fără a se multiplica:
a) !Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
82. CS Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea

bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) !Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
83. CS Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

a) Septicemie
b) Toxinemie
c) !Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie
84. CS Indicaţi noţiunea cere indică răspândirea virusurilor prin intermediul

sângeluli:
a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) !Virusemie
e) Septicemie
85. CS Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul

sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) !Toxinemie
86. CS Selectaţi reacţia care permite depistarea anticorpilor monovalenţi:

a) !Coombs
b) Precipitare
c) Hemaglutinare
d) Bacterioliză
87. CS Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

a) Hemaglutinare
b) Coombs
c) !Hemoliză
d) Precipitare
88. CS Numiţi reacţia utilizată frecvent în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Reacţia Coombs
e) !Precipitare
89. CS Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O lipopolizaharidic
b) Antigenul K superficial
c) !Antigenul H flagelar
d) Antigenul Vi din peretele celular
e) Antigenul F
90. CS Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) !Antigenul O lipopolizaharidic
b) Antigenul K superficial
c) Antigenul H flagelar
d) Antigenul Vi din peretele celular
e) Antigenul F
91. CS Numiţi vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii
microbiene:
a) Vaccin polivalent
b) !Vaccin monovalent
c) Vaccin asociat
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
92. CS Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite:

a) Vaccin monovalent
b) !Vaccin asociat
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
93. CS Indicați calea de transmitere a N. meningitidis:

a) !Picături Flugge
b) Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) Praf
d) Alimente contaminate
e) Apa contaminată
94. CS Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:

a) Hemoculturi repetate
b) Uroculturi
c) Mieloculturi
d) !Coproculturi
e) Rozeoloculturi
95. CS Selectați testul de preferință pentru diferenţierea S. aureus de S.

epidermidis:
a) Alfa-hemolizina
b) Beta-lactamaza
c) Fermentarea glucozei
d) Lipaza
e) !Coagulaza
96. CS Alegeți metoda indicată pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor

la antibiotice:
a) Diluţiilor succesive în medii lichide
b)! Diluţiilor succesive în medii solide
c) Difuzimetrică
d) Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) Plajelor sterile în gel
97. CS Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:

a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) !Burnet
e) Mantoux
98. CS Nimiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:

a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) !Mantoux
99. CS Numiți intradermoreacția de neutralizare indicată în diagnosticul

difteriei:
a) Burnet
b) Dick
c) Ţuvercalov
d) !Schick
e) Mantoux
100. CS Alegeți ce este caracteristic pentru vibrionii holerici:

a) ! Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
b) Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) Sunt rezistenţi în mediul acid
d) Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
101. CS Aalegeți specia care aparţine grupului fermentativ Heiberg I:

a) E. coli
b) S. enterica
c) V. parahaemolyticus
d) S. dysenteriae
e) !V. cholerae
102. CS Alegeți mediul diferențial pentru izolarea V. cholerae:

a) !TCBS
b) Tinsdal
c) Wilson- Blair
d) Klauberg
e) Ploskirev
103. CS Numiți antibioticul folosit pentru diferenţierea biovariantelor V.

cholerae:
a) Penicilină
b) Ristomicină
c) Eritromicină
d) !Polimixină
e) Clindamicină
104. CS Indicați la care bacteriofag este sensibil V. cholerae (clasic):

a) Bacteriofagul eltor
b) Bacteriofagul A
c) Bacteriofagul B
d) !Bacteriofagul C
e) Bacteriofagul D
105. CS Numiți preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a holerei:

a) Vaccin viu atenuat
b) Vaccin chimic polizaharidic
c) Vaccin ribosomal
d) Vaccin semisintetic
e)! Vaccin inactivat
106. CS Selectați mediul utilizat pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici:

a) Rappoport
b) Apă peptonată hiperclorurată
c) !Apă peptonată alcalină
d) Mediul Muller
e) Mediul cu selenit
107. CS Indicați pe cine activează la nivelul entrocitelor exotoxina holerigenă:

a) Adenozintrifosfatul
b) Adenozindifosfatul
c) Oxidoreductazele celulare
d) !Adenilatciclaza
e) Hidrolazele
108. CS Numiți reacția utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

a) Reacţia de neutralizare
b) Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) Reacţia de fixare a complementului
d) Analiza radioimună
e) !Reacţia de imobilizare
109. CS Cum sunt aranjați vibrionii holerici în frotiuri preparate din materii
fecale ale pacientului cu holeră:
a) În lanţuri
b) În grup sub aspect de ciorchine
c) Diplobacterii
d) !Sub aspectul unui cârd de peşti
e) Bastonaşe solitare
110. CS Indicați mecanismul de transmitere a agentului cauzal al holerei:

a) Picături Flugge
b) Prin aerosol
c) Contact direct
d) Prin vectori
e) ! Fecalo-oral
111. CS Indicați manifestarea creșterei pe medii lichide a V. Cholerae cu

formarea:
a) Unui sediment granular la fundul eprubetei
b) Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) Turbiditate omogenă
d) !Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) Peliculă groasă zbârcită
112. CS Alegeți ce cauzează E. coli enteroinvazivă (EIEC):

a) Infecţii holeriforme
b) !Infecţii dizenteriforme
c) Enterocolite hemoragice
d) Infecţii similare salmonelozelor
e) Toxiinfecţii alimentare
113. CS Alegeți ce cauzează E. coli enterotoxigenă (ETEC):

a) !Infecţii holeriforme
b) Infecţii dizenteriforme
c) Enterocolite hemoragice
d) Infecţii similare salmonelozelor
e) Toxiinfecţii alimentare
114. CS Indicați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:

a) Forma S incolore semitransparente
b) !Forma S de culoare albastru-închis
c) Negre cu luciu metalic
d) Roşii cu luciu metalic
e) Roze, de forma R
115. CS Indicați coloniile formate de E.coli pe suprafaţa mediului Endo:

a) Forma S incolore transparente
b) Forma S de culoare albastru-închis
d) !Roşii cu luciu metalic
e) Roze de forma R
116. CS Indicați serul cu ajutorul caruia se efectuiază seroidentificarea

culturilor de escherichii patogene:
a) ABCDE
b) O 1
c) !OKA
d) O 4,5
e) O 9
117. CS Alegeți prin ce se caracterizează E. coli:

a) Acido- alcoolorezistenţă
b) Formează spori în condiţii nefavorabile
c) Se colorează grampozitiv
d) !Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) Este pretenţioasă la cultivare
118. CS Indicați ce determină testele cheie biochimice utilizate pentru

identificarea enterobacteriilor:
a) Specia
b) Genul
c) !Familia
d) Biovariantele
e) Hemovariantele
119. CS Alegeți pentru determinarea cui sunt utilizate testele biochimice

primare:
a) Familiei Enterobacteriaceae
b) !Genului
c) Speciei
d) Biovariantelor
e) Hemovariantelor
120. CS Alegeți pentru determinarea cui sunt utilizate testele biochimice

secundare:
a) Familiei Enterobacteriaceae
b) Genului
c) !Speciei
d) Biovariantelor
e) Hemovariantelor
121. CS Indicați prin care teste se determină genul în familia

Enterobacteriaceae:
a) Teste serologice
b) Fagoidentificare
c) Teste biochimice secundare
d) !Teste biochimice primare
e) Antibioticogramă
122. CS Indicați prin care teste se determină specia în familia

Enterobacteriaceae:
a) Teste serologice
b) Fagoidentificare
c) Teste biochimice primare
d) !Teste biochimice secundare
e) Antibioticogramă.
123. CS Indicați specia genului Shigella:

a) !S. boydii
b) S. bovis
c) S. Enteritidis
d) S. Newport
e) S. salamae
124. CS Indicați ce colonii formează shigelele pe mediul Ploskirev:

a) !Mici, netede, transparente, incolore
b) Forma S , colorate în roz.
d) Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) Pitice, mucoide, incolore
125. CS Indicați ce colonii formează shigelele pe mediul Levin:

a) Forma S, colorate în roşu
b) !Mici, netede, transparente, incolore
d) Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) Mici, mucoide, incolore
126. CS Indicați mediul pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale:

a) Bulion biliat cu glucoză
b) Sauton
c) Mediul cu cazeină şi cărbune
d) !Mediul cu selenit acid de sodiu
e) Apă peptonată alcalină
127. CS Indicați din care grup fac parte mediile de cultură Muller, Kauffmann:
a) De transport
b) !De îmbogăţire
c) Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) Speciale
128. CS Selectați prelevatul care se examenează în prima săptămână de boală

de la bolnavii cu febră tifoidă:
a) Urina
b) Materii fecale
c) !Sânge
d) Bilă
e) Exudate rinofaringiene
129. CS Indicaţi corect structura antigenică a S. typhi:

a) !O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) O 1, 2, 12 : H a
c) O 1, 9, 12 : H g,m
d) O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
130. CS Indicaţi corect structura antigenică a S. paratyphi B:

a) O 1, 2, 12 : H a
b) O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) O 1, 9, 12 : H g,m
d) !O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
131. CS Indicaţi corect structura antigenică a S. paratyphi A:

a) O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) !O 1, 2, 12 : H a
c) O 1, 12 : H g, m
d) O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) O 6, 7 : H c
132. CS Indicați metoda de diagnostic în prima săptămână de boala în febra

tifoidă:
a) Coprocultura
b) Urocultura
c) !Hemocultura
d) Bilicultura
e) Reacţia Widal cu antigen OH
133. CS Selectați metoda de diagnostic de preferință în a doua săptămână de

boala în febra tifoidă:
a) !Reacţia Widal cu antigen O şi H
b) Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) Mielocultura
d) Urocultura
e) Bilicultura
134. CS Selectați metoda de diagnostic de preferință în a treia săptămână în

febrele tifoparatifoidice:
a) Hemocultura
b) Bilicultura
c) Rozeolocultura
d) !Coprocultura
e) Mielocultura
135. CS Notați titrul diagnostic al reacţiei Widal:

a) 1 : 50
b) !1 : 200
c) 1 : 800
d) 1 : 3200
e) 1 : 12 800
136. CS Selectați ce reprezintă eubioticele colibacterina, bifidobacterina,

lactobacterina:
a) Alergeni microbieni
b) Microorganisme inactivate
c) ! Microorganisme vii
d) Toxine microbiene
e) Diagnosticuri
137. CS Selectați ce colonii formează salmonelele tifo-paratifoidice pe mediul

Levine:
a) Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
b) Mari, plate, de culoare roză
c) Pitice, mucoide, incolore
d) Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) !De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
138. CS Indicați ce colonii formează pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele:

a) Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
b) Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) !Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) Pitice, mucoide, incolore
e) De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
139. CS Selectați pentru care specie este caracteristică sporogeneza:

a) C. diphtheriae
b) !C. tetani
c) M. tuberculosis
d) T. pallidum
e) L. interrogans
140. CS Indicați factorul de patogenitate al agentului cauzal al difteriei:

a) Capsula
b) Endotoxina
c) !Exotoxina
d) Pilii
e) Hemolizina
141. CS Selectați ce este caracteristic pentru M. tuberculosis:

a) !Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b) Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
142. CS Notați prin ce se caracterizează C. diphtheriae:

a) Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale
b) Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) !Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi
suprarenalelor
d) Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) Sunt mobili cu flageli peritrichi
143. CS Indicați caracterul specific pentru agentul patogen al sifilisului:

a) O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
b) Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) Echipament bogat de enzime metabolice
d) !Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) Este sporogen
144. CS Selectați caracterul ce caracterizează agentul tetanosului:

a) Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b) Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) !Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) Formează capsulă în organism
e) Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
145. CS Notați agentul cauzal al cărei infecții este Bordetella pertussis:

a) Toxiinfecţiilor alimentare
b) Parapertusei
c) !Tusei convulsive
d) Scarlatinei
e) Reumatismului
146. CS Indicați infecția în care intradermoreacţia Burnet determină

hipersensibilitatea de tip IV:
a) Scarlatină
b) !Bruceloză
c) Tuberculoză
d) Dizenterie
e) Tusea convulsivă
147. CS Indicați infecția în care intradermoreacţia Schick este pozitivă:

a) !Difterie
b) Tuberculoză
c) Bruceloză
d) Tusea convulsivă
e) Scarlatină
148. CS Indicați infecția în care intradermoreacţia Mantoux depistează starea de

hipersensibilitate de tip întârziat:
a) Scarlatină
b) Tusea convulsivă
c) Tularemie
d)! Tuberculoză
e) Difterie
149. CS Indicați infecția în care intradermoreacţia Dick depistează prezenţa

antitoxinelor:
a) Tularemie
b) Difterie
c) Tetanos
d) Infecţia stafilococică
e) Scarlatină
150. CS Selectați mediul utilizat pentru izolarea agentului cauzal al difteriei:

a) Loewenstein - Jensen
b) Geloză cu cazeină şi cărbune
c) ! Geloză-sânge cu telurit
d) Popescu
e) Kitt-Tarozzi
151. CS Notați ce colonii formază pe medii de cultură M. tuberculosis:

a) Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c)! Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
152. CS Selectați coloniile specifice de Bordetella pertussis pe medii de cultură

speciale:
a) Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) Negre, lenticulare
c)! Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) Mari, negre, cu halou brun
e) Roşii cu luciu metalic
153. CS Notați cui se datorează virulenţa S. pneumoniae:

a) Hialuronidazei
b) Hemolizinei beta
c)! Capsulei polizaharidice
d) Pililor
e) Cord-factorului
154. CS Selectați mediul de cultură necesar pentru izolarea S. aureus:

a) Geloză hepatică
b)! Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) Mediul Wilson-Blair
e) Bulionul biliat
155. CS Indicați mediul de cultură necesar pentru izolarea agentului cauzal al

antraxului:
a) Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) Mediul cu glicerină şi cartof
c)! Geloză peptonatăt
d) Mediul cu selenit acid de sodiu
e) Geloză hiperclorurată cu lapte
156. CS Selectați cărei specii este caracterisrică sporogeneza:

a) N. meningitidis
b)! B. anthracis
c) B. melitensis
d) F. tularensis
e) C. Diphtheriae
157. CS Indicați infecţia care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul),

pulmonară şi intestinală:
a) Bruceloza
b) Tularemia
c)! Antraxul
d) Pesta
e) Infecţia stafilococică
158. CS Selectați infecţia cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări

clinice cu caracter supurativ:
a) Bruceloza
b) Tularemia
c) Antraxul
d) Pesta
e)! Infecţii stafilococice
159. CS Selectați infecţia cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări

clinice cu caracter supurativ:
a) Bruceloză
b) Tularemie
c) Antrax
d) Pestă
e)! Infecţii stafilococice
160. CS Selectați habitatul natural al S. aureus:

a)!Cavitatea nazală
b) Orofaringele
c) Laringele
d) Jejunul
e) Toate de mai sus
161. CS Indicați specia care formează colonii S, medii, bombate, opace,

pigmentate pe medii speciale:
a)! S. aureus
b) N. meningitidis
c) Y. pestis
d) B. anthracis
e) S. pneumoniae
162. CS Notați specia care formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu

margini neregulate (cap de meduză):
a) S. aureus
b) !B. anthracis
c) N. meningitidis
d) Y. pestis
e) S. pneumoniae
163. CS Notați specia care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:

a) S. aureus
b) B. anthracis
c) Y. pestis
d)! S. pyogenes
e) N. meningitidis
164. CS Notați specia care posedă proteina A:

a) !S. aureus
b) S. agalactiae
c) S.epidermidis
d) S. saprophyticus
e) S. pneumoniae
165. CS Indicați specia pentru care nu este caracteristică sporogeneza:

a) B. anthracis
b) C. perfringens
c) C. botulinum
d) !B. abortus
e) C. tetani
166. CS Indicați agentul cauzal care este fragil în mediul ambiant şi

pretenţios la cultivare:
a) S. pyogenes
b) C. burneti
c) Y. pestis
d) S. aureus
e) !N. gonorrhoeae
167. CS Selectați specia microbiană care este un important indicator

microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a)! S. aureus
b) S. pneumoniae
c) C. diphtheriae
d) M. tuberculosis
e) E. coli
168. CS În diagnosticul cărei infecții reacţia de precipitare inelară se

efectuează pe larg:
a) Brucelozei
b) Pestei
c) !Antraxului
d) Scarlatinei
e) Febrei Q
169. CS Selectați microorganismul care formează spori în mediul extern şi

capsulă în organismul infectat:
a) S. pyogenes
b) !B. anthracis
c) M. tuberculosis
d) B. abortus
e) Y. pestis
170. CS Indicați specia microbiană care formează spori în condiţii

nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) !C. perfringens
b) C. novyi
c) C. histolyticum
d) C. septicum
e) C. sordellii
171. CS Notați infecția în care este posibilă o nouă reinfecţie după

vindecare:
a) Rujeolă
b)! Gonoree
c) Oreion
d) Tularemie
e) Tusea convulsivă
172. CS Indicați mediul în care N. meningitidis cultivă optimal:

a) Geloză peptonată la 370C
b) Geloză -ser la 220C
c) Geloză glucozată la 370C
d) Geloză glucozată cu cisteină la 370
e)! Geloză ser la 370C
173. CS Indicați factorul de patogenitate caracteristic pentru C. tetani:

a) Lecitinaza
b) Enterotoxina
c)! Exotoxina
d) Endotoxina
e) Flagelii
174. CS Notați morfologia agentului cauzal al botulismului:

a)! Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete
de tenis
b) Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de
toboşar
c) Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
175. CS Notați specia pentru care sunt caracteristice fermentarea activă a
glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui:
a) C. tetani
b)! C. perfringens
c) C. botulinum
d) C. septicum
e) C. novyi
176. CS Selectați enterobacteria ce servește ca indicator microbiologic sanitar

de poluare fecală a mediului ambiant:
a) Y. enterocolitica
b) Proteus vulgaris
c) S. dysenteriae
d) E. faecalis
e)! E. coli
177. CS Indicați antigenul de grup care se deosebește în structura antigenică a

enterobacteriilor:
a) A
b) B
c)! O
d) H
e) K
178. CS Selectați antigenul de tip (serovariantă) deosebit în structura antigenică

a enterobacteriilor:
a) A
b) B
c) O
d)! H
e) Vi
179. CS Numiți procedeul care detrmină de regulă mobilitatea enterobacteriilor:

a) În geloză în coloană
b) În bulion peptonat
c)! În geloză semilichidă
d) Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) Preparatul "picătura suspendată"
180. CS Numiți mediul de cultură care se utilizează pentru izolarea

enterobacteriilor:
a) Kauffmann
b) Endo
c) Levin
d) Ploskirev
e)! Wilson-Blair
181. CS Selectați mediul de cultură moderat selectiv pentru izolarea

enterobacteriilor:
a) Kauffmann
b) Endo
c) Levin
d)! Ploskirev
e) Wilson-Blair
182. CS Notați rezervorul de infecţie în tifosul exantematic epidemic:

a) Şobolanul cenuşiu
b) Puricele de şobolan
c)! Omul bolnav
d) Purtătorul de germeni
e) Animalele sinantrope
183. CS Selectați rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic:

a)! Şobolanul cenuşiu
b) Puricele de şobolan
c) Omul bolnav
d) Purtătorul de germeni
e) Animalele sinantrope
184. CS Numiți gazda natura

lă pentru virusul gripal C:
a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d)! Omul
e) Ovinele
185. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:

a) Polio, hepatitei B, rotavirus
b)! Polio, Coxsackie, ECHO
c) Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) Nici unul de mai sus
186. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:

a) Liză
b)! Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
187. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou

embrionat de găină:
a) Precipitare
b)Inhibare a hemaglutinării
c) Bacterioliză
d)! Hemaglutinare
e) Coombs
188. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:

a) ARN monocatenar diploid
b)! ARN monocatenar fragmentat
c) ADN monocatenar circular
d) ADN dublucatenar
e) ADN monocatenar liniar
189. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:

a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e)! Viroizi
190. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:

a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d)! Prioni
e) Viroizi
191. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili

de replicare autonomă:
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e)! V. hepatitic D
192. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute:

a)! Togavirusuri
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
193. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul

celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d)! Virusul HIV
e) Poliovirus
194. CS Enumerați caracteristicele R. prowazekii:

a) Ca insectă vector servesc puricii
b) Sursa de infecţie sunt şobolanii
c)! Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) Posedă antigene comune cu Proteus OXK
195. CS Selectați virusul ce posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi

chimici:
a) Virusul rabic
b) Virus fix
c) Virusurile Coxsackie A
d) Poliovirus
e)! Virusul hepatitei B
196. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:

a) ! Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
197. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de

găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) !Gripale
198. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru

creşterea culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d)! Filtrare
e) Tindalizare
199. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este

obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c)! Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
200. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:

a) Transplante de organ
b) Tulpini diploide
c)! Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
201. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la

aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
!c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
202. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva

pasaje:
a) Transplante de organ
!b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
203. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza

funcţia de ARN-mesager:
a) Virusuri cu replicare autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
!d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
204. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia

de ARN-mesager:
a) Virusuri cu replicarea autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
!c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
205. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri:

a) Apar în orice zonă a SNC
!b) Apar în neuronii din cornul Ammon
c) Apar în epiteliul glandelor salivare
d) Se determină prin coloraţia Giemsa
e) Sunt incluziuni intranucleare
206. CS Selectați denumirea pentru bacteriofag după integrare în

cromozomul celulei gazdă:
a) Fag temperat
b) Fag lizogen
c) Fag interferat
d) Fag virulent
!e) Profag
207. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:

a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
!e) Picornaviridae
208. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:

a) Ts
!b) Th
c) Tc
d) K
e) NK
209. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac

pentru HIV:
a) CD2
!b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
210. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:

a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
!e) Virion
211. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei

gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
!e) Provirus
212. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
!d) Înmugurire
e) Viropexis
213. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
!d) Liza celulei
e) Viropexis
214. CM Numiți condițiile care asigură rezistența înaltă a sporilor faţă de

factorii nefavorabili ai mediului
a) Conţinut sporit de lipoproteine
!b) Conţinut sporit de săruri de Ca
!c) Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) Prezenţa polimetafosfaţilor
!e) Lipsa apei libere
215. CM Numiți reactivele care se utilizează în coloraţia Gram:

a) Violet de gentiană
b) Acidul clorhidric de 0,5%
c) Fucsină fenicată
!d) Fucsină apoasă
!e) Soluţia Lugol
216. CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Gram:

a) Albastru de metilen
b) Vezuvina
!c) Fucsina Pfeiffer
!d) Soluţia Lugol
!e) Alcool cu iod

a) Fucsina Pfeiffer
!b) Fucsină fenicată
!d) Acid sulfuric 5%
!e) Albastru de metilen

!a) Fucsină fenicată
b) Violet de genţiană
!c) Albastru de metilen
!d) Acid sulfuric de 5%
e) Acid clorhidric de 0,5%
219. CM Alegeți reactivele care se utilizează în coloraţia Aujeszky:

!a) Fucsina Ziehl
b) Fucsina Pfeiffer
!c) Acid clorhidric de 0,5%
!d) Acid sulfuric de 5%
!e) Albastru de metilen
220. CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Burri-Hins:

a) Acid sulfuric de 5%
!b) Fucsină apoasă
!c) Tuş de China
d) Fucsină fenicată
221. CM Selectați grupele în care se împart bacteriile în dependență de

dispoziţia flagelilor:
!a) Monotriche
!b) Amfitriche
!c) Lofotriche
!d) Peritriche
e) Politriche
222. CM Numiți metodele de colorare prin care se studiază caracterele

tinctoriale ale bacteriilor:
a) Cu fucsină apoasă
b) Cu albastru de metilen
!c) Prin metoda Gram
!d) Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) Metoda Burri
223. CM Precizați modul de situare a sporilor la bacterii:

a) Bipolar
!b) Terminal
!c) Subterminal
!d) Central
e) Lateral
224. CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa

membranei citoplasmatice:
!a) Proteine
b) Glucide în cantităţi mari
!c) Fosfolipide
d) Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
!e) Oxidoreductaze
225. CM Selectați modul de aranjare a formelor sferice de bacterii în frotiu:

!a) În perechi
!b) În lanţuri
c) În formă de brăduţ inversat
d) În formă icosaedrică
!e) În ciorchine
226. CM Numiți funcții realizate de capsula bacteriană:

!a) Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
b) Este sediul oxidoreductazelor
c) Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) Participă activ în sporogeneză
!e) Este un factor antifagocitar
227. CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa chimică
a capsulei:
a) Flagelina
b) Peptidoglicanul
!c) Polizaharide
d) Fosfolipide
!e) Polipeptide
228. CM Precizați variantele formelor filamentoase caracteristice

spirochetelor:
a) Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
!b) Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
!c) Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
!d) Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) Forme filamentoase aspiralate
229. CM Alegeți metodele de studiere a mobilității bacteriilor:

!a) În microscopul cu fond negru
!b) În microscopul cu contrast de fază
c) În microscopul electronic
!d) În microscopul luminiscent
!e) În coloană de geloză semilichidă
230. CM Selectați care component chimic predomină în structura peretelui

celular al bacteriilor gram-pozitive:
!a) Peptidoglicanul
b) Lipoproteine
c) Lipopolizaharide
!d) Acizi teichoici
e) Sulfolipide
231. CM Numiți elementele de structură utilizate pentru identificarea

bacteriilor:
a) Fimbriilor
!b) Capsulei
c) Pililor sexuali
!d) Flagelilor
!e) Granulaţiilor de volutină
232. CM Numiți metodele de fixarea a frotiurilor:

a) Biologică
b) Biofizică
!c) Fizică
!d) Chimică
e) Biochimică
233. CM Numiți categoriile taxonomice utilizate pentru denumirea speciei de

bacterii:
!a) Specia
!b) Genul
c) Familia
d) Ordinul
e) Clasa
234. CM Numiți categoriile taxonomice care se scriu cu litere majuscule:

!a) Clasa
!b) Ordinul
!c) Familia
!d) Genul
e) Specia
235. CM Selectați care particularități caracterizează reprezentanții speciei

bacteriene ca o totalitate de indivizi care posedă
!a) Origine comună
!b) Adaptate la un habitat anumit
!c) Aparat genetic cromozomial identic
!e) Metabolism similar
236. CM Selectați cocii care se divid într-un singur plan :

!a) Micrococcus
!b) Diploccus
c) Tetracoccus
!d) Streptococcus
e) Sarcina
237. CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri :

a) Micrococcus
b) Diplococcus
!c) Tetracoccus
!d) Staphylococcus
!e) Sarcina
238. CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:

a) Micrococcus
b) Diploccus
!c) Tetracoccus
d) Staphylococcus
!e) Sarcina
239. CM Selectați particularitățile caracteristice streptococilor:

!b) Se divid într-un singur plan
!d) Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) Se aranjează în grămezi
240. CM Selectați particularitățile caracteristice stafilococilor:

!c) Se divid în câteva planuri
!e) Se aranjează în grămezi neregulate
241. CM Selectați bacteriile care se referă către formele alungite de

microorganisme:
!a) Bacterium
b) Mycoplasma
!c) Bacillus
d) Rickettsia
!e) Clostridium
242. CM Selectați coloranții utilizați pentru colorarea bacteriilor:

a) Hematoxilina
!b) Albastru de metilen
!c) Fucsina
d) Tionina
!e) Violetul de genţiană
243. CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele eucariote:

!a) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
!b) Au membrană nucleară
c) Conţin mezosomi
!d) Conţin reticul endoplasmatic
244. CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele procariote:

!c) Conţin mezosomi
!e) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
245. CM Selectați categoriile taxonomice care denumesc speciile bacteriene:

a) Schizomycetes
b) Micrococcaceae
!c) Staphylococcus aureus
d) Bacillus
!e) Bacillus anthracis
246. CM Selectați grupul de bacterii care posedă mobilitate:

a) Coccus
!b) Bacterium
c) Rickettsia
!d) Vibrio
!e) Spirillum
247. CM Selectați particularitățile care caracterizează plasmidele bacteriene:

a) Prezintă elemente genetice cromozomiale
!b) Sunt elemente genetice extracromozomiale
!c) Sunt independente de cromozomul bacterian
d) Poartă un caracter de specie
!e) Poartă un caracter de tulpină
248. CM Selectați particularitățile care caracterizează nucleoidul bacterian:

a) Este înconjurat de membrană nucleară
!b) Este legat de mezosomii laterali

c) Este legat de mezosomii septali
!d) Conţine o macromoleculă circulară de ADN
!e) Constituie o moleculă de ADN dublucatenară

!a) Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
b) Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
!d) Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) Conţin subunităţi lipopolizaharidice

a) Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
!b) Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
!c) Pilii sexuali au o structură tubulară
!d) Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) Conţin proteină de tip "flagelină"
251. CM Selectați compușii chimici din care este constituită membrana

citoplasmatică:
a) Acizi nucleici
!b) Fosfolipide
c) Steroli
!d) Proteine
e) Porine
252. CM Numiți functiile biologice realizate de membrana citoplasmatică:

a) Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) !Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) Menţine forma stabilă a celulei
d) !Prezintă o barieră osmotică
e) !Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
253. CM Selectați compușii chimici ce se conțin în peretele celular al bacteriilor

grampozitive:
a) Lipopolizaharide
b) Membrana externă
c) !Acizi teihoici
d) !Acizi lipoteichoici
e) !Peptidoglican
254. CM Numiți modul de arangare a sporului in celula bacteriană:

a) !Terminală
b) Bipolară
c) !Subterminală
d) !Centrală
e) Haotică
255. CM Numiți elementele de structura a virusurilor:

a) !Capsomeri
b) !Capsidă
c) !Supercapsidă
d) Endospori
e) Exospori
256. CM Numiți stadiile de reproducere al chlamidiilor:

a) !Corpi elimentari
b) Protoplaşti
c) !Corpi reticulari
d) Reticuli endoplasmatici
e) !Forme intermediare
257. CM Selectați particularitățile nucleoidului bacterian:

a) Conţine un set haploid de cromozomi
b) !Conţine un set diploid de cromozomi
c) ¡Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) Este constituit dintr-un singur cromozom
e) ¡Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
258. CM Selectați grupele de m/o sensibile față de antibioticele poliene

(nistatina, levorina):
a) Micoplasmelor
b) !Micetelor levuriforme
c) Micobacteriilor
d) !Fungilor dimorfi
e) Enterobacteriilor
259. CM Numiți fazele de multiplicare prin care trece o cultură microbiană:

a)! De lag
b) De sporulare
c) !Staţionară
d)! De declin
e) Anabioză
260. CM Precizați care este raportul CT/CMI în cazul cănd antibioticul

posedă un NEI bun:
a) ≥ 1
b) ≥ 2
c) !≥ 4 - 8
d) !≥ 16 - 32
e) !≥ 64
261. CM Numiți caile de obținere a peptonelor din proteine animaliere:

a) Difuzie şi osmosă
b) Hidroliză alcalină
c) !Hidroliză acidă
d) Decarboxilare
e) !Digestie enzimatică
262. CM Numiți grupele de medii de cultură în dependență de provenienţa

lor:
a) Comerciale
b) !Empirice
c) !Artificiale
d) Semisintetice
e) !Sintetice
263. CM Numiți grupele de medii de cultură în dependență de consistența

lor:
a) Vâscoase
b) !Lichide
c) !Semilichide
d) Intermediare
e) !Solide
264. CM Numiți cerințele față de care trebuie să corespundă mediile de

cultură:
a) Să posede reacţie alcalină
b) !Să fie sterile
c) !Să fie nutritive
d) !Să aibă un anumit redox potenţial
e) Să fie hipotonice
265. CM Numiți cerințele față de care trebuie să corespundă mediile de cultură:

a) !Să fie izotonice
b) !Să posede un anumit grad de umiditate
c) Să fie hipertonice
d) Să conţină antibiotice
e) !Să posede o anumită viscozitate
266. CM Numiți mediile de cultură solide:

a) Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
b) !Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) !Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) !Ser coagulat
e) !Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
267. CM Selectați surse de organogeni ce trebuie să conțină mediile de

cultură destinate pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe:
a)! Oxigen
b)! Hidrogen
c) Sulf
d)! Carbon
e)! Azot
268. CM Selectați produsele metabolice depistarea cărora apreciază activitatea

peptolitică a bacteriilor:
a) Acizilor organici
b) ¡Indolului
c) ¡Amoniacului
d) ¡Hidrogenului sulfurat
e) Acetoinei
269. CM Selectați obiectele cu ajutorul cărora se realizează epuizarea

inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure:
a) !Pipeta Pasteur
b)! Ansa bacteriologică
c) Acul bacteriologic
d) Tamponul
e) !Spatula
270. CM Numiți grupele de bacterii care se deosebesc în dependenţă de

particularităţile de respiraţie:
a) !Microaerofile
b) !Anaerobe
c) !Facultativ anaerobe
d) !Aerobe
e) Intermediare aerobe
271. CM Numiți metodele de creare a anaerobiozei pentru cultivarea bacteriilor

anaerobe:
a) !Mecanică
b) Sintetică
c) !Chimică
d) !Fizică
e) !Biologică
272. CM Numiți particularitățile ce caracterizează coloniile bacteriene forma S:

a) !Forma rotundă
b) !Suprafaţă netedă
c) Suprafaţă rugoasă
d) !Consistenţă omogenă
e) !Margini regulate
273. CM Numiți particularitățile ce caracterizează coloniile bacteriene

forma R:
a) Structură omogenă
b) !Suprafaţă rugoasă
c) Margini regulate
d) !Opace
e)! Margini dantelate
274. CM Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă

a) Pasteurizare
b)! Fracţionat cu vapori fluenţi
c)! Prin filtre bacteriene
d)! Tindalizare
e) Şoc termic la 900C cu răcire momentană
275. CM Numiți etapele pentru determinarea sensibilităţii bacteriilor la

antibiotice prin metoda difuzimetrică:
a)! Insămânţarea culturii testate
b) Diluţia succesivă a antibioticelor
c)! Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e)! Determinarea diametrului zonei sterile
276. CM Numiți probele prin care se determină markerii epidemiologici,

utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene:
a)! Antibioticograma
b)! Bactriocinogenotipie
c)! Serotipie
d)! Lizotipie
e) Fagoidentificare
277. CM Numiți metodele de fagoidentificare a culturilor microbiene:

a) Appelmann
b)! Otto
c)! Furt
d)! Fischer
e) Gratia
278. CM Selectați regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în

autoclav:
a) 1000C
b)! 1100C
c)! 1200C
d)! 1340C
e) 1600C
279. CM Numiți grupele în care se clasifică după destinaţie mediile de

cultură compuse:
a) De întreţinere
b)! Elective
c)!! De îmbogăţire
d) !Diferenţial diagnostice
e) De transport
280. CM Selectați mediile de cultură elective:

a) Apă peptonată
b) !Ser coagulat
c) !Geloză sânge
d) !Bulion glucozat
e) Mediile Hiss
281. CM Selectați mediile de cultură de îmbogăţire:

a) Geloză-sânge
b) Zeissler
c) !Kitt-Tarozzi
d) !Muller
e) !Kauffmann
282. CM Selectați regimurile la care se expun produsele din carne macerată

pentru a obține extrasul apos din carne:
a) La frigider 00C
b) La frigider 4-80C
c) !Temperatura camerei
d)! Termostat 370C
e) Baia de apă 1000C
283. CM Precizați, pe care căi se realizează sterilizarea mediilor de cultură care

nu suportă temperaturi înalte:
a) !Fracţionată cu vapori fluenţi
b) Pasteurizare
c)! Prin filtre bacteriene
d)! Tindalizare
e) Cu căldură uscată
284. CM Precizați, prin evidențierea căror produse metabolice se determină

activitatea peptolitică a bacteriilor:
a) !Amoniacului
b)! Indolului
c) Acizilor organici
d)! Hidrogenului sulfurat
e) Bioxidului de carbon
285. CM Numiți metodele de determinare a sensibilităţii unei tulpini

microbiene la antibiotice:
a)! Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) Otto
c) !Diluţiilor succesive pe medii solide
d)! Difuzimetrică
e) Appelmann
286. CM Numiți metodele de titrare a bacteriofagului:

a) Zeissler
b)! Appelmann
c) Weinberg
d)! Gratia
e) Ficher
287. CM Selectați grupele de medii de cultură în care se clasifică în dependență

de consistență:
a) Vâscoase
b)! Lichide
c)! Semilichide
d) Intermediare
e)! Solide
288. CM Selectați ingredientele care se conțin în mediul Endo:

a)! Lactoză
b) Glucoză
c)! Fucsina
d) Albastru de bromtimol
e)! Geloză
289. CM Numiți procedeeele prin care se obțin condițiile de anaerobioză

necesare pentru cultivarea anaerobilor:
a)! Mecanice
b)! Fizice
c)! Chimice
d)! Biologice
e) Sintetice
290. CM Precizați particularitățile de cultură a coloniilor forma R:

a) Au dimensiuni mici
b) Sunt transparente sau semitransparente
c) Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d)! Marginile sunt neregulate
e)! Au structură neomogenă
291. CM Selectați cerințele, cărora e necesar să corespundă mediile de cultură:

a) Să conţină antibiotice
b)! Să fie izotonice
c)! Să posede anumită viscozitate
d) Să fie hipotonice
e)! Să posede un anumit grad de umiditate
292. CM Selectați grupele de medii de cultură în dependență de compoziţie:

a) Dozate
b) Empirice
c) !Simple
d)! Compuse
e) Sintetice
293. CM Precizați, care categorii de obiecte se sterilizează prin aer fierbinte:

a) Soluţii apoase
b) Obiecte din cauciuc
c) !Obiecte din porţelan
d) !Obiecte din sticlă
e) !Instrumente chirurgicale metalice
294. CM Precizați volumul de lucru efectuat la etapa I de izolare a culturii pure

de bacterii aerobe:
a) Determinarea activităţii biochimice
b)! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) Studierea caracterelor de cultură
d)! Însămânţarea pe placa de geloză
e) Însămânţarea în şirul Hiss
295. CM Precizați particularitățile care caracterizează coloniile forma S:

a) !Au suprafaţă netedă
b) !Sunt transparente sau semitransparente
c) !Se detaşează uşor de la mediu
d) Marginile sunt neregulate
e) Au structură granulară
296. CM Notați care procese biologice din celula bacteriană pot inhiba
antibioticele:
a)! Sinteza componentelor peretelui celular
b)! Funcţia membranei citoplasmatice
c) !Sinteza proteinelor
d) !Sinteza acizilor nucleici
e) Sinteza capsulei
297. CM Selectați tipurile antagonismului microbian:

a) Alternativ
b) !Pasiv
c) !Activ
d)! Specific
e) !Nespecific
298. CM Indicaţi tipurile de imunitate dobândită naturală postinfecţioasă:

a)! Sterilă
b)! Nesterilă
c) Pasivă
d)! Activă
e) Colectivă
299. CM Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină

modificată care:
a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b)! Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d)! Şi-a pierdut toxicitatea
e)! Şi-a păstrat antigenitatea
300. CM Indicaţi căile de activare a complementului:

a)!Alternativă
b) Acidă mixtă
c)!Clasică
d) Primară
e) Secundară
301. CM Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

a) !Origine heterogenă
b) Natură lipidică
c) Nu posedă imunogenitate
d) !Posedă antigenitate
e) !Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
302. CM Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

a) !Nu posedă imunogenitate
c) !Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
e) !Posedă antigenitate
303. CM Numiţi proprietăţile complementului:

a) !Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d)! Participă în unele reacţii imunologice
e) !Este un factor nespecific de rezistenţă
304. CM Indicaţi factorii care asigură rezistenţa nespecifică umorală:

a) IgM
b) Limfocitele B
c) !Sistemul complement
d) !Properdină
e) !β, x – lizine\
305. CM Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Măduva osoasă
b)! Ganglionii limfatici
c)!Splina
d) Timusul
e)!Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi
306. CM Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:

b) !Măduva osoasă
c) !Splina
d) Timusul
e) Ficatul
307. CM Indicaţi factorii care asigură imunitatea dobândită:

a) !Limfocitele T
b) !Limfocitele B
c) Polimorfonucleare
d)! Imunoglobuline A, M, G
e) Macrofagele
308. CM Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsul imun primar de cel

secundar:
b)! Durata perioadei latente
c) !Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) !Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) !Concentraţia claselor de imunoglobuline
309. CM Indicaţi factorii care determină specificitatea unei boli infecţioase:

a) !Agentul cauzal
b) Doza infectantă
c) !Poarta de intrare
d) !Localizarea primară a agentului în organism
e) Prezenţa endotoxinelor
310. CM Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor

moleculare:
a) Trombocite
b) !Hematii
c) Leucocite
d) !Particule de celuloză
e) !Particule de latex
311. CM Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a

hemaglutinării:
a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) !În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d)! Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
312. CM Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b)! Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) !Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina
313. CM Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

b) !Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) !Reacţia are loc în mediul lichid
d) !Reacţia are loc în mediul gelificat
e) Ca component obligatoriu se utilizează complementul
314. CM Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) !Febră
c) !Leucopenie
d) !Hipotensiune
e) Hepatosplenomegalie
315. CM Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:

a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) !Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) !Este utilizată pentru seroidentificare
e)! Este utilizată în medicina legală
316. CM Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Monovalente anti - H flagelare
b) Anti - O polizaharidice
c) !Antibacteriene
d) !Antivirale
e) !Antitoxice
317. CM Indicați cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman:
a) Antitoxic antidifteric ecvin
b) !Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) !Imunoglobulina standardă
d) !Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Imunoglobulina antirabică ecvină
318. CM Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul

uman sensibilizat în urma administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozimul
c) !Histamina
d) !Serotonina
e) !Bradikinina
319. CM Indicaţi serurile imune antitoxice:

a) Antileptospirozic
b) !Antibotulinic
c) Antiantrax
d) !Antitetanic
e) !Antidifteric
320. CM Selectați serurile imune care se dozează în unităţi acțiune:

a) Antipertussis
b) Antiexantematic
c) !Antigangrenos
d)! Antidifteric
321. CM Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al

infecțiilor:
a) Reacţia de fixare a complementului
b) De neutralizare
c) !ELISA
d) !De hemaglutinare indirectă
e) !RIF directă
322. CM Selectați adjuvanţii utilizați în obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) Eritrocite de berbec
b)! Fosfat de aluminiu
c) !Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) !Ribozomi bacterieni
323. CM Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate

intradermoreacţiile:
a) Leptospirozelor
b) !Tuberculozei
c) !Anraxului
d) !Tularemiei
e) Difteriei
324. CM Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b)! Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c)! Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din
celula microbiană
d)! Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
325. CM Precizaci efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) !Febră
c) !Leucopenie
d) !Hipotensiune
e) Anemie
326. CM Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

b) Este un caracter stabil
c)! Este determinată genetic
d)! Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e)! Virulenţa poate fi diminuată
327. CM Precizați afirmația corectă despre patogenitate:

a)! Un caracter de specie
b) Un caracter de tulpină
c)! Un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e)! Capacitatea potenţială a tuturor bacteriilor de a declanşa o infecţie
328. CM Selectați unităţile de masură a virulenţei:

a)! Dosis certa lethalis - DCL
b)! Dosis lethalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) !Dosis lethalis 50 - DL50
e) !Dosis infectiosis – DI
329. CM Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea

microorganismelor:
a) Flagelii
b)!Pilii
c) !Glicocalixul
d)! Antigenele de suprafaţă
e)! Capsula
330. CM Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor

patogene:
a)!Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) !Neuraminidaza
d) Transferaza
e)! Colagenaza
331. CM Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor

patogene:
a) Oxidoreductaze
b) !Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) !Fibrinolizina
e) !Neuraminidaza
332. CM Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

a)! Sunt secretate în mediul extracelular
c) !Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Efectul se manifestă imediat
e) !Sunt imunogene
333. CM Precizați afirmațiile despre exotoxinele bacteriene:

a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) !Sunt de natură proteică
c) !Se inactivează la temperaturi înalte
d) !Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) !Pot fi transformate în anatoxine
334. CM Indicați caracterele exotoxinei bacteriene:

a) !Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) ! Sunt imunogene
c) !Se transformă în anatoxine
d) ! Manifestă efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile patogene
335. CM Selectați afirmațiile corecte despre exotoxinele bacteriene:

a) !Este de natură proteică
b) Este de natură lipopolizaharidică
c) Este termostabilă
d) !Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e)! Se inactivează sub acţiunea formolului
336. CM Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

b)! Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d)! Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e)! Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
337. CM Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:

a) !Prin continuitate
b) !Pe cale limfatică
c) !Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) !Pe cale nervilor
338. CM Indicați căile de transmitere ale agenţilor patogeni:

a)! Transmisivă
b)! Aerogenă
c) Anaerobă
d)! Alimentară
e) !Contact direct
339. CM Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) !Incubaţie
c) !Prodromală
d) !De stare
e) !De declin
340. CM Selectaţi factorii umorali ai imunităţii ereditare (rezistenţei

nespecifice):
a) !Anticorpii naturali
b) !Complementul
c) !Interferonul
341. CM Selectaţi factorii celulari ai imunităţii ereditare (rezistenţei

nespecifice):
a) Limfocitele T
b) !Macrofagele
c) !Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen
342. CM Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii ereditare (rezistenţei

nespecifice):
a) !Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c)!Microflora normală
d) !Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă
343. CM Precizați căile de activare a complemetului:

a) Biologică
b) !Clasică
c) !Alternativă
d) Biochimică
e) !Lectinică
344. CM Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:

a) !Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c)!Strutural reprezintă un pentamer
d)! Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
345. CM Precizați proprietățile haptenelor:

a) !Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) !Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
346. CM Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgA:

a) !Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celule epiteliale
c) ! Reprezintă un dimer
d) Trec bariera transplacentară
e) !Sunt sintetizate de plasmocite
347. CM Indicați particularitățile antigenului O:

a) Este de natură proteică
b) ! Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) ! Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e) !Este termostabil
348. CM Precizati modalitățile de achiziționare a imunității naturale:

a) !Suportării unei infecţii
b)! Achiziţiei de anticorpi materni prin
c) Administrării unui ser imun
d) Administrării unui vaccin
e) Unei transfuzii sangvine
349. CM Numiti tipurile imunității dobândite artificiale:

a) Postinfecţioasă
b) Transplacentară
c) !Activă
d) Nespecifică
e) !Pasivă
350. CM Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor

solubile:
a).! Precipitare inelară
b).! Imunodifuzie simplă (Mancini)
c).! Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
351. CM Indicați macroparticule care pot fi utilizate ca purtăoare de antigen în

reacțiile serologice:
a).! Hematii de berbec
b).! Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
e).! Particule de latex
352. CM Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu

RA:
a) Se efectuează pe lamă
b).! Are o sensibilitate înaltă
c) .!Este o reacţie rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e).! Este mai demonstrativă
353. CM Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

a) Hemaglutinare indirectă
b).! Hemoliză
d).! Fixare a complementului
e).! Bacterioliză
354. CM Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:

a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c).! Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e).! Efectuarea reacției de fixare a complementului
355. CM Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:

a) De aglutinare în tuburi
b).! Imunofluorescenţă
c) .!Radioimună
d).! Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel
356. CM Indicați particularitățile anatoxinelor:

a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b).! Stimulează imunitate antitoxică
c).! Sunt imunogene
e) De precipitare în gel
357. CM Indicați metodele de atenuare a virulenței tulpinilor microbiene

vaccinale:
a) Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) .! Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d).! Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
358. CM Indicați metodele de atenuare a virulenței tulpinilor microbiene

vaccinale:
a) Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b).! Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
c).! Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d).! Cultivare la temperaturi mai joase decât optimală
e) Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
359. CM Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c).! Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d).! Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală
360. CM Precizați indicațiile vaccinărilor:

a) În în perioada de stare a infecţiilor acute
b).! După indicaţii epidemiologice
c).! Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e).! Planificat conform calendarului vaccinărilor
361. CM Selectați tipurile serurilor imune curative după modul de acţiune:

a) Antigenice
b).! Antitoxice
c).! Antivirale
d).! Antibacteriene
e) Antifungice
362. CM Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a).! Mastocite
b) Imunoglobuline Ig A
c).! Imunoglobuline Ig E
d) Complementul
e) .!Amine vasoactive (histamina)
363. CM Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a).! Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d).! Şocul anafilactic
e).! Urticaria
364. CM Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

b).! Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c).! Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) Ig D reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e).! Sunt alergen-specifice
365. CM Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

a).! Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b).! Nu se transferă prin seruri imune
c).! Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact,
granulom)
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
366. CM Selectați particularitățile imunității artificiale active:

b).! Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c).! Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
367. CM Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

a).! Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d).! Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
368. CM Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b).! Limfocitele Th
c).! Limfocitele B
d).! Plasmocitele
e) Celulele NK
369. CM Selectați celulele imunocompetente:

a).! Limfocitele T
b).! Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
370. CM Indicați organe centrale ale imunităţii:

b).! Ficatul (în perioada embrionară)
c) Splina
d).! Măduva osoasă
e).! Timusul
371. CM Indicați organe periferice ale imunităţii:

a).! Ganglionii limfatici
b).! Plăcile Peyer
c).! Splina
d) Măduva osoasă
e) Timusul
372. CM Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:

b).! Limfocitele TCD4+
c).! CPA
d).! Limfocitele B
e).! Plasmocite
373. CM Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:

a).! Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c).! CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite
374. CM Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:

a).! Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c).! Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
e).! Apariţia celulelor B- memorie
375. CM Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

b).! Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea de anticorpi IgM
d).! Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
376. CM Selectați tipurile de celule care participă laa elaborarea răspunsului

imun:
a).! Plazmocitele
b) Trombocitele
c).! Limfocitele B
d).! Limfocitele T
e).! Macrofagele
377. CM Indicați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:

a) Salmonella
b) Yersinia
c).! Neisseria
d).! Pseudomonas
e).! Vibrio
378. CM Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

a) Vibrio
b).! Salmonella
c).! Yersinia
d) Pseudomonas
e).! Shigella
379. CM Alegeți după fermentarea căror glucide se determină apartenenţa

vibrionilor la grupul Heiberg:
a) Glucozei
b).! Manozei
c) Manitolului
d).! Zaharozei
e).! Arabinozei
380. CM Selectați mediile utilizate în cultivarea V. cholerae:

a) Tinsdal
b).! TCBS
c).! Geloză alcalină
d) Ploskirev
e).! Apă peptonată alcalină
381. CM Enumerați mediile utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:

a) Tinsdal
b) Ploskirev
c).! TCBS
d) Apă peptonată alcalină
e).! Geloză alcalină
382. CM Alegeți specia căror eritrocite aglutinează sau hemolizează V. cholerae

eltor:
a).! De berbec
b) Umane O1
c).! De găină
d) De cobai
e) De maimuţă
383. CM Notați testele caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V.

cholerae:
a) Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) Sensibilitatea la penicilină
c).! Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d).! Sensibilitatea la polimixină
e).! Aglutinarea eritrocitelor de găină
384. CM Indicați testele pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor:

a).! Aglutinarea eritrocitelor de găină
b).! Hemoliza eritrocitelor de berbec
c).! Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) Sensibilitatea la bacteriofagul C
e).! Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
385. CM Selectați agenţii etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare:

a) V. cholerae eltor
b).! V. parahaemolyticus
c).! V. alginolyticus
d).! Vibrionii NAG
e) V. cholerae bengal
386. CM Enumerați sursele în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii

halofili:
a).! Peştii din apele sărate
b) Peştii din apele dulci
c).! Crabii
d).! Crustaceele marine
e) Scoici din apele de râu
387. CM Selectați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a

holerei:
b) Vaccin chimic polizaharidic
c).! Vaccin inactivat
d) Holerogen - endotoxină
e).! Holerogen - anatoxină
388. CM Alegeți antigenele serovariantei V. cholerae Ogawa:

a).! Antigenul A
b).! Antigenul B
c) Antigenul C
d) Antigenul D
e).! Antigenul H
389. CM Alegeți antigenele serovariantei V. cholerae Inaba:

a).! Antigenul A
b) Antigenul B
c).! Antigenul C
d) Antigenul D
e).! Antigenul H
390. CM Alegeți antigenele serovariantei V. cholerae Hykojima:

a).! Antigenul A
b).! Antigenul B
c).! Antigenul C
d) Antigenul D
e).! Antigenul H
391. CM Enumerați reacțiile utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

a).! Reacţia de imunofluorescenţă directă
b).! Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) Analiza radioimună
d) Reacţia de precipitare inelară
e).! Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
392. CM Indicați stadiile caracteristice în evoluția holerei:

a) .!Enterita holerică
b) Enterocolita holerică
c)! Gastroenterita holerică
d).! Holera algidă
e) Colita holerică
393. CM Selectați mecanismele implicate în patogeneza holerei:

a) Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b).! Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) Inhibarea adenilatciclazei
d).! Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e).! Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
394. CM Indicați tipurile de infecții cauzate de E. coli patogene:

a).! Infecţii holeriforme
b).! Infecţii dizenteriforme
c).! Toxiinfecţii alimentare
d).! Colienterite la copii
e) Limfadenite mezenteriale
395. CM Enumerați categoriile patogene de E. coli:

a).! EPEC
b).! EIEC
c).! ETEC
d) EBEC
e) EDEC
396. CM Enumerați categoriile patogene de E. coli:

a).! EPEC
b).! EHEC
c) EDEC
d).! EAEC
e) EBEC
397. CM Alegeți fenotipuri patogene ale E. coli:

a).! Diareigene
b) Neurogene
c).! Uropatogene
d) Hepatotrope
e).! Bacteriemice
398. CM Indicați cum modifică E. coli mediul Olkeniţki:

a).! Glucoza - AG
b).! Lactoza, zaharoza - AG
c).! Hidrogen sulfurat - -
d) Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) Hidrogen sulfurat - +
399. CM Indicați factorii de patogenitate ale escherichiilor enterotoxigene

(ETEC):
a) Hialuronidaza
b) Fibrinolizina
c).! Enterotoxina
d).! Pilii comuni
e) Plasmocoagulaza
400. CM Alegeți serurile cu ajutorul cărora se realizează seroidentificarea

culturii pure de escherichii:
a) ABCDE
b).! OKA
c).! OKB
d).! Seruri monovalente
e) Seruri anti-Vi
401. CM Enumerați cararterele caracteristice pentru E. coli:
a)! Produce indol

b) !Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) Fermentează glucidele cu formare de acid
e) !Posedă lizindecarboxilază
402. CM Enumerați caracterele caracteristice pentru E. coli:
a) Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) !Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) !Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) !Produce indol
e) !Decarboxilează lizina
403. CM Indicați preparatele necesare pentru restabilirea florei intestinale

normale:
a) Sulbactam
b) !Bificol
c) !Bifidobacterină
d) Subtilină
e) !Lactobacterină
404. CM Selectați afirmațiile corecte despre E. coli:
a) !Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) !Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) !Este antagonist al microflorei patogene
e) !Se întâlnesc şi variante lactozonegative
405. CM Indicați caracterile specifice pentru familia Enterobacteriaceae:
a) !Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) !Posedă nitratreductază
d) !Sunt catalazopozitive
e) Sunt oxidazopozitive
406. CM Alegeți testele pentru determinarea genului în familia

Enterobacteriaceae:
a)! Utilizarea citratului de sodiu

b) !Producerea ureazei
c) Fermentarea lactozei
d) Formarea indolului
e) !Testul cu roşu de metil (MR)
407. CM Indicați testele pentru determinareaspeciei în familia

Enterobacteriaceae:
a) Producerea hidrogenului sulfurat

b) !Formarea indolului
c) !Fermentarea glucidelor
d) !Identificarea serologică
e) Antibioticograma
408. CM Enumerați ce prelevate se examinează în diagnosticul

escherichiozelor:
a) !Materii fecale
b) !Urină
c) !Puroi din plagă
d) !Sânge
e) Punctat sternal
409. CM Notați speciile incluse în genul Shigella:
a) !S. boydii
b) S. bovis
c) !S. sonnei
d) !S. salamae
e) S. Flexneri
410. CM Alegeți speciile care posedă serovariante:
a) !S. dysenteriae
b) !S. flexneri
c) !S. boydii
d) S. sonnei
e) S. Enteritidis
411. CM Indicați mediile de îmbogătire şi izolare utilizează în diagnosticul

dizenteriei:
a) !Endo
b) !Levin
c) Bismut sulfit agar
d) !Bulion cu selenit acid de sodiu
e) Wilson-Blair
412. CM Indicați cum shigelele modifică mediul Olkeniţki:
a) !Glucoza - A
b) Lactoza - A
c)! Lactoza - -
d) Zaharoza - A
e) !Hidrogen sulfurat - -
413. CM Indicați ce aspect pot avea materiile fecale la bolnavii de

dizenterie:
a) Riziform
b) !Mucopurulent
c) !Sangvinolent
d) !Consistenţă lichidă
e) Cu granule de sulf
414. CM Enumerați factorii de patogenitate ale shigelelor:
a) !Neuraminidaza
b) !Toxina Shiga
c) !Endotoxina
d) !Toxine Shiga-like
e) Hemolizine
415. CM Selectați preparatele biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul

specific al dizenteriei:
a) !Vaccin omorât
b) !Vaccin inactivat curativ
c) !Bacteriofag dizenteric
d) Dizenterina
e) Vaccinul ADTP
416. CM Enumerați prelevatele patologice recoltate de la bolnavii cu febră

tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic:
a) !Sânge
b) Lichid cefalorahidian
c) !Măduva osoasă
d) !Urină
e) !Bila
417. CM Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi

identificare a enterobacteriilor:
a) Geloza sânge
b) !Mediul Levin
c) !Mediul Kligler
d) Ser coagulat
e) !Mediul cu uree
418. CM Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor

tifo-paratifoide:
a) !O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) O1, 9, 12 : H g, m
c) O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) !O1, 4, 5, 12 : H a
e) !O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
419. CM Notați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-

paratifoide:
a) Reacţia Wright
b) Reacţia Weil-Felix
c) !Reacţia Widal
d) Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) !Reacţia de hemaglutinare indirectă
420. CM Alegeți serurile imune diagnostice utilizate în identificarea

serologică a culturilor de salmonele izolate:
a) Serul polivalent OKA
b)! Serul polivalent ABCDE
c) !Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) !Serurile monovalente H
e) Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
421. CM Selectați preparatele biologice utilizate în profilaxia febrelor tifo-

paratifoide:
a) !Vacinuri inactivate
b) Vacinuri vii atenuate
c) Anatoxina tifo-paratifoidică
d) !Vaccinul TABTe
e) !Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi – antigen
422. CM Enumerați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor

tifoide:
a) !De cultură
b) Toxigeneza
c) !Biochimice
d) De patogenitate
e) !Serologice
423. CM Notați prelevatele examenate în toxiinfecţii alimentare:

a) Urina
b) Raclat din erupţii cutanate
c) Lavaj de pe mâini
d) !Materii fecale
e) !Probe din alimentul suspectat
424. CM Enumerați factorii de patogenitate caracteristici salmonelelor:
a) !Factori de adeziune
b) !Antigenul Vi
c) !Endotoxina
d) Flagelii
e) Proteina A
425. CM Enumerați fazele în patogenia febrelor tifo-paratifoide:

a) !Bacteriemie
b) !Difuzie parenchimatoasă
c)! Alergică
d) Dezechilibrul hidrosalin
e) Gastroenterită
426. CM Notați fenomenele de sensibilizare de tip IV care se manifestă în

febrele tifo-paratifoide:
a) Septicemii
b) !Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) !Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) Gastroenterită
e) Meningoencefalite
427. CM Alegeți organele în care are loc multiplicarea salmonelelor în faza

difuziei parenchimatoase:
a) !Plămâni
b) !Măduva osoasă
c)!Splină
d) !Ficat
e) Encefal
428. CM Indicați semnificația diagnostică în perioada de stare în febra

tifoidă:
a) !Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) !Titrul Ig M > titrul Ig G
d) Titrul Ig M < titrul Ig G
e) Titrul aglutininelor anti - O = anti – H
429. CM Indicați semnificația diagnostică în perioada de convalescenţă în

febrele tifoparatifoide:
a) Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) !Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) Titrul Ig M > Ig G
e) !Titrul Ig M < Ig G
430. CM Indicați semnificația diagnostică la purtătorii sănătoşi de

Salmonella typhi:
a) Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) !Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) Titrul Ig M > Ig G
e) !Titrul Ig M < Ig G
431. CM Enumerați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a

febrelor tifoparatifoide:
a) !Monovaccinuri inactivate
b) !Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) !Trivaccinul tifoparatifoidic
d) !Vaccinul TABTe
e) Vaccinul ADTP
432. CM Selectați afirmațiile corecte despre C. tetani:

a) Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) !Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) !Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) !Posedă activitate hemolitică
433. CM Selectați metodele de obținere a culturei pure de C. tetani:

a) !Zeissler
b) Klauberg
c) !Weinberg
d) Widal
e) Wright
434. CM Alegeți factorii de patogenitate implicați în patogenia tetanosului:

a) Lecitinaza
b) !Tetanolizina
c) Lizindecarboxilaza
d) Tetanoeritrina
e) !Tetanospasmina
435. CM Alegeți caracterele specifice pentru C. perfringens este:

a) !Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
b) !Posedă activitate zaharolitică
c) Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) !Este imobil, formează capsulă şi spori
436. CM Enumerați proprietățile specifice ale toxinei botulinice:

a) Este slab toxică
b) !Este rezistentă la enzimele digestive
c) !Se absoarbe din intestin în formă activă
d) !Este termolabilă
e) Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
437. CM Alegeți circumstanțele în care apar infecţiile clostridiene:

a) Plăgi operatorii
b)! Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) Plăgi superficiale
d) !Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) !Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
438. CM Enumerați speciile frecvent implicate în gangrena gazoasă:

a) C. sporogenes
b) !C. perfringens
c) C. difficile
d) !C. novyi
e) !C septicum
439. CM Selectați simptomele clinice ale gangrenei gazoase:

a) Celulită
b) !Flegmon gazos crepitant
c) !Mionecroză
d) !Fasciită
e) !Scurgeri fetide din plagă
440. CM Notați simptomele clinice caracteristice în botulism:

a) !Diplopie
b) Artralgie
c) !Disfagie
d) !Disartrie
e) Ataxie
441. CM Alegeți cauzele frecvente de deces în botulism:

a) Dereglarea echilibrului hidrosalin
b) Pancreonecroza
c) !Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) Coma uremică
e) !Stop cardiac
442. CM Enumerați particularitățile morfobiologice ale clostridiilor

patogene:
a) Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
b) !Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) !Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) !Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
443. CM Selectați speciile genului Brucella:

a) !B. melitensis
b) B. pertussis
c) !B. abortus
d) B. bronhiseptica
e) !B suis
444. CM Alegeți sursele de infecţie în bruceloză:
a) Persoanele bolnave
b) !Caprinele şi ovinele
c) Porcinele
d) Artropodele infectate
e) !Bovinele
445. CM Notați căile de contractarea brucelozei:
a) Prin intermediul acarienilor

b) !Aerogenă
c) !Digestivă
d) !Percutană
e) Prin muşcătura ţânţarilor
446. CM Indicați prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
a) !Sângele (hemocultura)
b) !Exudatul articular
c) !Urina
d) Rozeolocultura
e) Biopsii ganglionare
447. CM Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul brucelozei:
a) De precipitare
b) De neutralizare
c) !Wright
d) !Huddleson
e) De inhibare a hemaglutinării
448. CM Indicați reacțiile ce confirmă diagnosticul serologic al brucelozei

acute:
a) Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) !Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) !RIF indirectă
d) !I.d.r. Burnet pozitivă
e) De inhibare a hemaglutinării
449. CM Indicați reacțiile ce confirmă diagnosticul serologic al brucelozei

cronice:
a) Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) !Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) !Reacţia Coombs pozitivă
d) !Intradermoreacţia pozitivă
e) !RFC pozitivă
450. CM Enumerați caile de transmitere ale tularemiei:
a) !Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) !Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) !Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) !Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
451. CM Enumerați prelevatele examinate în funcție de forma clinică a

tularemiei:
a) !Aspirat din bubonul tularemic

b) !Sputa
c) !Sânge pentru hemoculturi
d) Urina
e) Bila
452. CM Notați prin ce metode se realizează izolarea şi cultivarea F.

tularensis:
a) Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) !Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) !Însămânţarea pe mediul Francis
d) Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) !Însămânţarea pe mediul McCoy
453. CM Selectați reacțiile serologice utilizate în serodiagnosticul

tularemiei:
a) Reacţia de precipitare inelară
b) !Reacţia de aglutinare în tuburi
c) Contraimunoelectroforeza
d) !Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) Reacţia de neutralizare in vivo
454. CM Enumerați la care persoane intradermoreacţia cu tularină va fi

pozitivă:
a) Contacţi
b) !Bolnavi
c) !Vaccinaţi
d) Purtători
e) !Convalescenţi
455. CM Selectați agenții cauzali al căror infecții sunt reunite în genul

Yersinia:
a) Tularemie
b) !Pestă
c) Bruceloză
d) Psittacoză
e) !Pseudotuberculoză
456. CM Indicați căile prin care omul contractează pesta:
a) Prin înţepătura păduchilor

b) !Prin intermediul puricilor
c) !Aerogen
d) !Percutan
e) Parenteral
457. CM Enumerați căile de evaluare clinică a pestei:
a) Hemolitico-uremică
b)! Bubonică
c) !Pulmonară
d) !Septicemică
e) Paralitică
458. CM Notați în dependență de forma clinică prelevatele pentru

diagnosticul pestei:
a) !Aspirat din bubon
b) Urină
c) !Sânge pentru hemocultură
d) Bilă
e) !Spută
459. CM Alegeți metodele utilizate în diagnosticul de laborator al pestei:

a) !Bacterioscopică
b) Contraimunoelectroforeza
c) !Biologică
d) Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) !Bacteriologică
460. CM Selectați particularitățile ce aparțin genului Bacillus:
a) Nu fermentează glucidele
b) În mediul extern formează spori care deformează celula
c) !Formează spori centrali care nu deformează celula
d) !Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) !Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
461. CM Indicați particularitățile ce caracterizează genul Bacllus:
a) Bastonaş gramnegativ
b) !În organism formează capsulă polipeptidică
c) !Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) !Este imobil
e) Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
462. CM Selectați metodele de colorarea utilizate pentru depistarea B.

anthracis:
a) Neisser
b) Ziehl-Neelsen
c) !Burri-Hins
d) !Aujeszky
e) !Gram
463. CM Indicați manifestările formelor clinice ale antraxului în dependență cu

poarta de intrare:
a) !Cutanată
b) !Pulmonară
c) !Intestinală
d) Bubonică
e) Anginoganglionară
464. CM Indicați prelevatele în diagnosticul antraxului în raport cu forma

clinică:
a) !Exudat din carbuncul

b) !Sputa
c) Urina
d)! Materii fecale
e) !Sânge
465. CM Indicați cum se manifestă creșterea B. anthracis în mediile de cultură:
a) Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) !Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) !În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
stalactite
e) În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
466. CM Selectați preparatele biologice utilizate în diagnosticul, profilaxia şi

tratamentul antraxului:
a) Anatoxina anti- B. anthracis

b) !Antraxina
c) !Vaccin viu atenuat
d) Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) !Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
467. CM Notați sursele de infecţie în bruceloză:
a) Bolnavii de bruceloză
b)! Bovinele
c) Păsările de agrement
d) !Caprinele
e) !Porcinele
468. CM Enumerați prin ce se caracterizează sifilisul ca o infecţie:
a) !Evoluează în stadii
b) !Penicilina este indicată pentru tratament
c) !Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) !Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip
IV
e) Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
469. CM Alegeți metodele diagnosticul de laborator al escherichiozelor

intestinale:
a) Microscopică (Gram)
b)! Bacteriologică
c) Biologică
d) !Serologică (cu autotulpini)
e) !RIF
470. CM Indicați proprietăţile comune ale rickettsiilor:
a) !Sunt transmise prin artropode

b) Sunt rezistente la antibiotice
c) !Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) Sunt gram-pozitive
e) !Posedă antigene comune cu Proteus OX
471. CM Alegeți proprietățile ce caracterizează C. diphtheriae:
a) Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) !Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) !Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) !Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
472. CM Numiți proprietățile ce caracterizează C. perfringens:
a) Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) !Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) !Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) !Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
473. CM Indicați care particularități sunt caracteristice pentru M. tuberculosis:

a) !Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b) Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) !Posedă cord-factor
d) Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) !Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
474. CM Indicați care particularități sunt caracteristice pentru V. cholerae:
a) Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) !Preferă medii de cultură alcaline
d) !Produce o enterotoxină termolabilă
e) !Cauzează enterită acută cu diaree profuză
475. CM Alegeți particularitățile pe care le posedă S. typhi:
a) !Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) !Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) !Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) !Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
476. CM Alegeți afirmațiile corecte despre S. aureus:
a) Reprezintă coci gram negativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) !Produce lecitinază
d) !Majoritatea tulpinilor sunt coagulazo-pozitive
e) !Determina intoxicaţii alimentare
477. CM Alegeți afirmațiile corecte despre S. pyogenes:
a) Reprezintă diplococi incapsulaţi, gram pozitivi

b) !Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) ¡Este agent cauzal al reumatismului
d) !Face parte din grupa A Lancefield
e) !Producere toxină eritrogenă
478. CM Alegeți particularitățile pe care le posedă N. gonorrhoeae:
a) Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) !Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) !Fermentează numai glucoza
e) !Este implicat în etiologia blenoree
479. CM Alegeți particularitățile pe care le posedă Rickettsiile:

a) Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b) !Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) !Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) !Se cultivă în oul embrionat de găină
e) Determină enterocolite acute la om şi animale
480. CM Alegeți afirmațiile corecte despre B. anthracis:
a) !Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) !Nu este pretenţios la cultivare
c) Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) !În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle" pozitiv)
e) !Este foarte patogen pentru şoarecii albi
481. CM Alegeți care sunt caracterele specifice ale stafilococilor
a) Sunt diplococi gramnegativi

b) !Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) !Se colorează grampozitiv
d) Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) !Nu formează spori şi sunt imobili
482. CM Indicați speciile din genul Staphylococcus care sunt mai frecvent
implicate în patologia umană:
a) S. intermedius
b) !S. aureus
c) S. gallinarum
d) !S. epidermidis
e) !S. Saprophyticus
483. CM Notați particularitățilecare caracterizează S. aureus ca bacterie:
a) Strict patogenă
b) !Condiţionat patogenă
c) !Posedă factori de agresie şi invazie
d) !Toxigenă
e) Cu habitat natural în organismul acarienilor
484. CM Selectați factorii de patogenitate caracteristici S. aureus:
a) Oxidaza
b) !Plasmocoagulaza
c) !Hialuronidaza
d) !Fibrinolizina
e) Mucinaza
485. CM Notați factorii de patogenitate caracteristici S. aureus:
a) !Lecitinaza
b) !ADN-aza
c) !Lipaza
d) Factor edematogen
e) !Coagulaza
486. CM Enumerați factorii de patogenitate caracteristici S. aureus:
a) !Leucocidina
b) !Hemolizinele
c) !Exfoliatina
d) !Enterotoxina
e) Toxina eritrogenă
487. CM Enumerați factorii de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) Neurotoxine
b) Cord - factorul
c) !Toxina sindromului şocului toxic
d) !Enterotoxinele
e) !Proteina A
488. CM S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu

secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) !Suprafeţe din blocul operator

b) !Suprafeţe din maternităţi
c) Suprafeţe din blocul alimentar
d) !Suprafeţe din instituţii medicale
e) !Aerul din încăperi
489. CM Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,

bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate:
a) !Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate,
lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b) !Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
c) !În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
granular
e) Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
festonate şi zonă de hemoliză
490. CM Enumerați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor

izolate de stafilococi:
a) !Determinarea coagulazei libere

b) !Determinarea coagulazei legate
c) !Determinarea lecitinazei
d) !Determinarea hemolizinei
e) Proba biologică
491. CM Notați în ce constă rolul proteinei A stafilococice:
a) !Apără de fagocitoză
b) !Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) Activează limfocitele T helper
e) !Participă în reacţia de Co-aglutinare
492. CM Selectați preparatele utilizate în tratamentul specific al infecţiilor

stafilococice acute severe:
a) Ser antitoxic antistafilococic

b) !Plasma antistafilococică
c) !Imunoglobulina antistafilococică
d) Vaccin curativ
e) Autovaccin
493. CM Indicați preparatele utilizate în tratamentul specific al infecţiilor

stafilococice cronice:
a) Ser imun antitoxic

b) !Anatoxina stafilococică
c) !Vaccin omorât
d) !Autovaccin
e) !Bacteriofag stafilococic
494. CM Enumerați preparatele patologice examenate în funcţie de tipul
infecţiei stafilococice:
a)! Puroi
b) !Mase vomitive
c) !Urina
d) !Sânge
e) Maduva osoasă
495. CM Alegeți caracterele specifice ale bacteriilor reunite în genul

Neisseria:
a) !Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) !Coci gramnegativi
c) !Coci catalazopozitivi
d) !Coci oxidazopozitivi
e) Coci strict anaerobi
496. CM Enumerați speciile neisseriilor pretenţioase:
a) N. sicca
b)! N. gonorrhoeae
c) N. subflava
d) N. flavescens
e) !N. meningitidis
497. CM Notați caracterele neisseriilor pretenţioase:
a) !Sunt foarte fragile în mediul extern
b) Sunt rezistente la factorii mediului
c) Cresc în condiţii anaerobe
d) !Sunt carboxifile
e) !Se cultivă numai la 370C
498. CM Indicați caracterele specifice pentru neisseriile pretenţioase:

a) Cresc pe medii uzuale
b) Formează colonii pigmentate
c) !Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) !Cresc numai pe medii elective
e) !Formează colonii nepigmentate
499. CM Indicați caracterele neisseriilor nepretenţioase:

a) Cultivă numai pe medii speciale
b) Cresc numai la 370C
c) !Cultivă pe medii simple
d) !Cresc la 220C
e) !Predomină colonii pigmentate
500. CM Enumerați particularitățile N. meningitidis:
a) Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) !Parazitează specific numai omul
c) Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) !Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) !Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
501. CM Alegeți cum diferențiem neisseriile după exigențele nutritive şi de

patogenitate:
a)! Neisserii pretenţioase
b) Neisserii halofile
c) Neisserii intermediare
d)! Neisserii nepretenţioase
e) Pseudoneisserii
502. CM Enumerați prelevatele examinate în infecţiile meningococice:

a) Puroiul din plagă
b) !Exudatul nazofaringian
c)! Lichidul cefalorahidian
d) !Sânge
e) !Exudat prelevat din peteşii cutanate
503. CM Indicați metodele de examenare a lichidul cefalorahidian recoltat în

meningite meningococice:
a)! Bacterioscopic
b)! Bacteriologic
c)! Citologic
d) !Biochimic
e) Biologic
504. CM Notați condițiile de ransportare şi păstrare a prelevatelor în meningite:

a) La frigider
b) La temperatura camerei
c) La temperatura 370C
d) Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) Fără restricţii
505. CM Notați aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele
meningococice:
a) Transparent
b) Hemoragic
c) Opalescent
d) Tulbure
e) Cu aspect filamentos (puf de vată)
506. CM Indicați mediile utilizate pentru însămînțarea LCR în meningitele

meningococice:
a) Endo
b) Bulion biliat
c) Bulion glucozat
d) Geloză ser
e) Geloză semilichidă
507. CM Enumerați caracterele de cultură caracteristice pentru N. meningitidis:

a) Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) Creşte pe geloză ser la 370C
d) Creşte pe geloză ser la 220C
e) Creşte pe geloză la 370C
508. CM Indicați caracterele biochimice ale N. meningitidis:

a) Fermentează zaharoza
b) Fermentează maltoza
c) Fermentează glucoza
d) Produce oxidază
e) Posedă catalază
509. CM Enumerați perioadele de boală în meningita meningococică:

a) Nasofaringita
b) Angina
c) Meningococcemia
d) Meningita
e) Encefalita
510. CM Alegeți căile de transmitere a gonococului:

a) Aerogenă
b) Fecalo - orală
c) Prin lenjeria recent contaminată
d) Sexuală
e) Transmisivă (prin vectori)
511. CM Indicați particularitățile specifice ale N. gonorrhoeae:

a) Nu este exigent la cultivare
b) Este fragil în mediul ambiant
c) Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) Este rezistent la factorii mediului ambiant
512. CM Selectați manifestările infecţiei gonococice la bărbați:

a) Uretrita acută
b) Prostatită
c) Epididimită
d) Fenomenul scrotal
e) Pelvioperitonită
513. CM Indicați manifestările infecției gonococice la femei:

a) Conjunctivită
b) Endometrită
c) Salpingită
d) Dermatită veziculoasă
e) Endocervicită
514. CM Selectați infecțiile nou-născuţilor contaminaţi cu gonococ în canalul

de naştere:
a) Conjunctivită gonococică
b) Oftalmia gonococică
c) La fetiţe vulvovaginite
d) Otite gonococice
e) Stomatită
515. CM Indicați speciile care se transmit preponderent pe cale sexuală:

a) Treponema pallidum
b) Borrelia burgdorferi
c) Chlamidia trachomatis
d) Trichomonas vaginalis
e) HIV
516. CM Enumerați prelevatele recoltate în raport cu localizarea şi forma

clinică pentru diagnosticul gonoreei:
a) Spălături gastrice
b) Exudat endocervical
c) Exudat conjunctival
d) Raclat din erupţiile cutanate
e) Puroi uretral
517. CM Selectați prelevatele recoltate pentru diagnosticul gonoreei în

dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei:
a) Raclat din erupţii cutanate
b) Secreţii vulvovaginale
c) Tampon rectal
d) Exudat nasofaringian
e) Lichid cefalorahidian
518. CM Enumerați metodele de stimulare a procesului inflamator în gonoreia

cronică pentru examenul bacteriologic:
a) Masajul prostatei
b) Administrare de vaccin gonococic omorât
c) Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) Utilizarea perorală a bacteriofagului
519. CM Indicați caracterele de bază efectuării seroidentificării culturii de

gonococi:
a) Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
b) Oxidazopozitivi
c) Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
520. CM Enumerați particularitățile ale streptococilor:

a) Sunt coci sferici
b) Coci grampozitivi
c) Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) În frotiu se aranjează în lanţuri
e) În frotiu se aranjează în grămezi
521. CM Indicați caracterele morfostructurale ale S. pneumoniae:
a) Coci sferici
b) Coci lanceolaţi
c) În frotiu se aranjează în tetrade
d) În frotiu se aranjează în perechi
e) Formează capsulă
522. CM Indicați reperele taxonomice ale streptococilor:

a) În familia Parvococcaceae
b) În familia Streptococcaceae
c) Genul Streptococcus
d) Genul Lactococcus
e) Genul Peptostreptococcus
523. CM Selectați grupele de streptococi în dependență de aspectul hemolizei

pe geloză sânge:
a) α - hemolitici
b) β - hemolitici
c) ð - hemolitici
d) γ - hemolitici
e) δ - hemolitici
524. CM Notați care grupe de streptococi se deosebesc după habitat şi

patogenitate:
a) Streptococi piogeni
b) Streptococi orali
c) Streptococi dermali
d) Streptococi fecali
e) Streptococi lactici
525. CM Notați la care grupe aparțin streptococii patogeni şi condiţionat
patogeni:
a) K
b) T
c) A
d) B
e) C
526. CM Selectați factorii de patogenitate caracteristici S. pyogenes:

a) Streptolizina S
b) Streptolizina O
c) Enterotoxina
d) Toxina exfoliativă
e) Eritrotoxina
527. CM Alegeți factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

a) Plasmocoagulaza
b) Fosfataza
c) Hialuronidaza
d) Streptokinaza
e) Streptodornaza
528. CM Notați bolile poststreptococice specifice severe:

a) Otite
b) Meningite
c) Sinusite
d) Reumatismul cardioarticular
e) Glomerulonefrita acută
529. CM Notați bolile cauzate frecvent de S. pneumoniae:
a) Scarlatina
b) Pneumonii lobare acute
c) Meningite la copii
d) Enterocolite
e) Frecvent otite
530. CM Enumerați testele utilizate în diagnosticul reumatismului:

a) Determinarea antiplasmocoagulazei
b) Determinarea fosfatazei alcaline
c) Determinarea antihialuronidazei
d) Determinarea antistreptolizinei O
e) Determinarea proteinei C reactive
531. CM Enumerați reacțiile imunologice utilizate în diagnosticul scarlatinei:

a) Reacţia Mantoux
b) Reacţia Dick
c) Reacţia Schick
d) Reacţia Schultz-Charlton
e) Reacţia Burnet
532. CM Selectați care specii din genul Treponema prezintă interes medical:
a) T. icterohaemorrhagiae
b) T. pallidum
c) T. pertenue
d) T. burgdorferi
e) T. vincentii
533. CM Enumerați căile de transmisie ale sifilisului:
a) Transmisiv
b) Transplacentar (verticală)
c) Sexual
d) Transfuzii de sânge
e) Prin obiecte recent contaminate
534. CM Selectați stadiile de evoluție ale sifilisului:

a) Sifilisul primar
b) Sifilisul latent
c) Sifilisul secundar
d) Sifilisul avansat
e) Sifilisul terţiar
535. CM Indicați metodele uzuale utilizate în diagnosticul sifilisului primar:

a) Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) Preparte colorate Gram
c) Preparate colorate Giemsa
d) Reacţia imunofluorescentă directă
e) Reacţia de hemaglutinare indirectă
536. CM Selectați perioadele diagnosticului serologic ale sifilisului:

a) La sfârşitul primei săptămâni de boală
b) La sfârşitul stadiului primar
c) În sifilisul secundar şi terţiar
d) La persoanele cu forme latente
e) Din primele zile de boală
537. CM Alegeți reacțiile indicate în diagnosticul serologic al sifilisului:
a) Reacţia de aglutinare
b) Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) Reacţia de precipitare în gel
538. CM Selectați consecinţele sifilisului terţiar netratat:

a) Glomerulonefrita cronică
b) Hepatosplenomegalie
c) Paralizia generală progresivă
d) Gome osoase şi cutanate
e) Anevrism şi insuficienţă aortică
539. CM Indicați prelevatele examenate pe parcursul diferitor perioade ale

sifilisului:
a) Serozitatea din şancrul dur
b) Punctatul din ganglionii limfatici
c) Exudatul din elementele eruptive
d) Serul bonavului
e) Sânge
540. CM Enumerați particularitățile specifice ale leptospirozelor:

a) Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate
b) Sunt grampozitive
c) Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) Posedă perete celular rigid
541. CM Enumerați căile de contractare a leptospirozei:
a) Parenteral
b) Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) Picături Flugge
d) Inţepătura căpuşelor
e) Prin tegumente şi mucoase
542. CM Alegeți prelevatele utilizate în diagnosticul de laborator al

leptospirozelor:
a) Mucozităţi rinofaringiene
b) Sânge
c) Urina
d) Materii fecale
e) Lichidul cefalorahidian
543. CM Indicați condițiile de cultivare și izolare al leptospirelor:

a) Pe medii diferenţiale la 370C
b) Prin incubare la 28 - 30 0C
c) Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) În atmosferă de 5-10% CO2
e) În organismul cobailor tineri de 100-200 g
544. CM Indicați metodele microscopice de examinare în diagnosticul

leptospirozelor:
a) Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) Imunomicroscopia electronică
d) Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) Imunofluorescenţa indirectă
545. CM Enumerați caracterele de cultură a leptospirelor:
a) Se cultivă la temperatura 450C
b) Cresc la temperatura de 28-300C
c) Cultura se observă după 24-48 ore
d) Cultura se determină după 10-30 zile
e) Cultura de leptospire nu modifică mediul
546. CM Indicați reacțiile serologice utilizate în serodiagnosticul

leptospirozelor:
a) De hemaglutinare
b) De fixare a complementului
c) De hemaglutinare indirectă
d) Imunofluorescenţă indirectă
e) Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
547. CM Notați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică şi

tratamentul leptospirozei:
b) Vaccin inactivat
c) Imunoglobulină anti - Leptospira
d) Anatoxină leptospirozică
e) Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
548. CM Alegeți specilie din genul Borrelia ce prezintă interes medical:

a) B. typhimurium
b) B. recurrentis
c) B. enterica
d) B. burgdorferi
e) B. canis
549. CM Indicați sursa de infecţie în bruceloză:
a) Persoanele bolnave
b) Caprinele
c) Bovinele
d) Suinele
e) Ecvinele
550. CM Selectați afirmațiile corecte despre Escherichia coli:
a) Face parte din microflora normală a intestinului
b) Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) Determină şoc anafilactic
d) Este agentul cauzal al holerei
e) Cauzează toxiinfecţii alimentare
551. CM Indicați indicatori microbiologici după care se apreciază calitatea

aerului:
a) ! S. aureus
b) E. coli
c) !Streptococii hemolitici
d) Pseudomonade
e) !Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
552. CM Selectați metodele de recoltare ale probelor de aer:
a) De fracţionare
b) !De sedimentare
c) !De filtrare
d) !De aspiraţie
e) De incluzionare
553. CM Indicați markerii epidemiologici pentru identificarea enterobacteriilor:
a) !Antibiograma
b) Morfovarul
c) !Lizovarul
d) !Serovarul
e) !Colicinovarul
554. CM Enumerați medile de cultură utilizate pentru acumularea culturii pure

şi identificarea preliminară a enterobacteriilor:
a) Kauffmann
b) !Russel
c) !Kligller
d) !Olkeniţki
e) Hiss
555. CM Enumerați mediile de cultură pentru acumularea culturilor de

enterobacterii şi identificarea lor preliminară:
a) Simmons
b) !Russel
c) Ploskirev
d) !Kligller
e) !Olkeniţki
556. CM Alegeți mediile slab selective utilizate pentru izolarea

enterobacteriilor:
a) Selenit
b) !Endo
c) !Levin
d) Ploskirev
e) Wilson-Blair
557. CM Enumerați genurile patogene ale familiei Enterobacteriaceae:
a) !Yersinia
b) Klebsiella
c) Enterobacter
d)! Salmonella
e) !Shigella
558. CM Selectați genurile condiționat patogene ale familiei

Enterobacteriaceae:
a) Yersinia
b) !Klebsiella
c) !Enterobacter
d) Salmonella
e) Shigella
559. CM Indicați caracterele specifice ale antigenului H a familiei

Enterobacteriaceae:
a) Specificitate de grup
b)! Specificitate de tip
c) !Sunt termolabile
d) Sensibile la formol
e) !Sensibile la alcool
560. CM Indicați caracterele specifice ale antigenului O a familiei

Enterobacteriaceae:
a) !Specificitate de grup
b) Specificitate de tip
c) Sunt termolabile
d)! Sensibile la formol
e) !Termostabile
561. CM Alegeți caracterele specifice ale antigenului O a familiei
Enterobacteriaceae:
a) Sunt de natură proteică

b)! Sunt de natură lipopolizaharidică
c) !Termostabile
d) !Rezistente la alcool
e) Rezistente la formol
562. CM Alegeți caracterele specifice ale antigenului H a familiei

Enterobacteriaceae:
a) !Sunt de natură proteică

c) Termostabile
d) Rezistente la alcool
e) !Rezistente la formol
563. CM Alegeți mediile pe care E. coli manifestă o creştere eficientă:
a) !Endo
b) !Levin
c) Ploskirev
d)! Kligller
e) !Geloză peptonată
564. CM Alegeți sursele de infecţie în dizenterie:
a) Maimuţele rhesus
b) Câinii
c) Porcinele
d) !Omul bolnav
e) !Purtătorii sănătoşi
565. CM Indicați substanțele cu care se tratează serul bolnavului pentru

determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului
exantematic:
a) Citrat de sodiu
b) !2 -mercaptoetanol
c) Heparină
d)! Cisteină
e) Oxalat de sodiu
566. CM Selectați reacțiile utilizae în serodiagnosticul rickettsiozelor:
a) !Weil-Felix
b) Widal
c) Wright
d) !RFC
e) RHA
567. CM Indicați ce determină endotoxina în febrele tifoparatifoide:

a) Paralizii flasce
b) !Febră 38-40 C
c) !Hiportensiune
d) !Stare tifică
e) Leucopenie
568. CM Enumerați metodele de determinare a dimensiunilor virusurilor:
a) !Microscopia electronică
b) !Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
d) Analiza radioimună
e) !Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) !Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) !Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) !Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) !Antigenele H
e) !Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b)! Suportă variaţii antigenice minore
c) !Sensibilă la amantadina
d) Sensibilă la ribavirina
e) !Suportă variaţii antigenice majore
572. CM Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
a)! Vii atenuate

b)! Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) !Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
a) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) !Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) !Include mai multe serotipuri
d) Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
virusurilor gripale
e) !Formează imunitate specifică de serovariantă
574. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip C:
a) !Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c)! Include un singur serotip
d) Include mai multe serotipuri
e) !Posedă genom fragmentat
575. CM Selectați caracteristici ale virusului rabic:
a)! Cauzează encefalită acută

b) Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) !Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) !Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) !Se mai numeşte virus de stradă
576. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
a) !Incubaţia fixă 5-7 zile

b) Incubaţia fixă 2-3 luni
c) !Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) Se transmite numai prin muşcătură
e) !Este utilizat ca tulpină vaccinală
577. CM Selectați caracteristici pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Se depistează în orice zonă a SNC

b) !Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) Sunt incluzii intranucleare
e) !Sunt incluzii citoplasmatice
578. CM Selectați caracteristici pentru virusul hepatitei A:
a) Posedă reverstranscriptază
b) !Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) !În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Se transmite prin vectori

b) !Se contractează pe cale respiratorie
c) !Se transmite pe cale verticală
d) !Cauzează malformaţii congenitale
e) Infecţia poate fi reprodusă la cobai
580. CM Enumerați simptomele specifice pentru rubeolă
a) !Exantem micromacular
b) !Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) !Manifestări catarale respiratorii
d) !Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a)! Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) !Hepadnaviridae
d) !Papovaviridae
e) !Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) Virusul herpes simplex 1

b) !Virusul herpes simplex 2
c) !Virusul Epstein - Barr
d) Virusul varicelos
e) !Virusul citomegalic
583. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
a) !Are genom ARN monocatenar

b) Genomul conţine ADN dublucatenar
c) !Conţine reverstranscriptază
d) !Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) Determină mononucleoza infecţioasă
584. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de

infectare fecalo-oral:
a) !VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) !VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral

de infectare:
a) VHA
b) !VHB
c) !VHC
d) !VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
a) Herpes simplex 1
b)! Herpes simplex 2
c) !HIV
d) Hepatitei A
e) !Hepatitei B
587. CM Selectați virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b)! VHB
c) VHC
d) !VHD
e) VHE
588. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:

a) VHA
b) !VHB
c) VHC
d)! VHD
e) VHE
589. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea

hepatitelor virale:
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) !Ciroza hepatică
d) !Cancer al ficatului
e) !Cronicizarea
590. CM Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:

a) Ag HBa
b) !Anti - HBs
c) Ag HBd
d) !Anti - HBc
e) !Anti – Hbe
591. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
a) !Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) !Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) !Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) Concentraţia glucozei în urină
592. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
a) Sputa
b) !Saliva
c) !Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) !Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul

rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) !Imunoglobulină umană standardă
d) !Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:

a) Variola
b)! Varicela
c) !Herpes genital
d) !Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
a) Variola
b) !Zona-Zoster
c)! Citomegalie
d) Rubeola
e) !Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):

a) Variola
b) Herpes genital
c) !Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
e) !Herpes zoster

Adunate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adunate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS

1. CS Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut:

2. CS Selectați caracteristici pentru micoplasme :

3. CS Selectați ce este caracteristic pentru clostridii:

4. CS Selectați particularităţile ce caracterizează bacilii :

5. CS Selectați caracteristici pentru rickettsii :

6. CS Selectați ce ce este caracteristic pentru treponeme:

7. CS Selectați ce este caracteristic pentru treponeme - leptospire? :

8. CS Selectați ce este caracteristic pentru peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi

9. CS Alegeți metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:

10. CS Numiți metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor:

11. CS Selectați metoda compusa de evidenţiere a granulațiilor de volutina :

12. CS Alegeți metoda compusa pentru evidenţierea capsulei:

13. CS Selectați metoda de evidențiere a sporiilor :

14. CS Selectați metoda de evidențiere a substanţei nucleare :

15. CS Selectați elementul permanent de structură al celulei bacteriene:

17. CS Selectați denumirea taxonomică care se scrie cu litere mici:

18. CS Selectați particularitatea care nu este carateristica pentru specie:

19. CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:

20.CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:

20. CS Selectați puterea de rezoluţie a microscopului optic:

23. CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare :

24. CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

25. CS Numiți cocii care se divid în câteva planuri neregulate:

26. CS Selectați varianta ce caracterizezază streptococii:

27. CS Alegeți particularitatea ce caracterizează stafilococii :

28. CS Numiți particularitatea care caracterizează tetracocii:

29. CS Precizați denumirea bacteriilor care conţin un fascicul de flageli la un pol:

31. CS Precizați care grupe de microorganisme posedă flageli externi:

32. CS Precizați care grupe de bacterii posedă flageli externi:

33. CS Numiți particularitățile biologice ce caracterizează flagelii bacterieni:

34. CS Numiți particularitățile biologice ce caracterizează flagelii bacterieni:

35. CS Precizați care sunt particularitățile biologice de bază a capsulei bacteriene:

37 . Selectaț moleculele de ADN extracromozomial :

38. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:

39. Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă:

40. Selectați structura semipermeabilă ce efectuiaza transportului intern și extern:

41. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

42. Indicați funcția peretelui cellular:

43. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

44. Selectați m/o care poseda flageli externi:

45. Indicati metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

46. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

48. Selectati incluziunile citoplasmatice:

49. Alegeți m/o cu conținut major de peptidoglican:

50. Indicați structura celulară la care este present peptidoglicanul :

51. Indicați localizarea cromosomul bacterian :

52. Indicați ce este periplasma :

53. Selectați m/o spiralat:

54. Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:

56. Bacteriile ce nu poseda flageli nu au capacitatea să se:

57. Selectați cocii cu aranjare in perechi sau solitari:

58. Indicati incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:

59. Selectati care element de structură nu este prezent la procariote:

60. Selectati culoarea specifica pentru bacteriile Gram- pozitive:

61. Selectați bacterii la care lipsește peretele cellular și au formă iregulată:

62. Alegeți formle acelulare de m/o:

63. Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii:

64. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

65. Indicați locul de amplasare a porinelor:

67. Selectați ținta de atac al lizozimului:

68. Selectați ținta de atac a penicilinei:

69. Selectați numele savantului fondator al microscopiei optice:

70. Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită: