TEMA 1

Biostatistica ca ştiinţa. Noţiuni de bază în Biostatistică.

Etapele cercetării statistice

Scopul. Familiarizarea doctoranzilor cu rădăcinile istorice în dezvoltarea statisticii ca ştiinţa;

noţiunile de bază şi metodele de cercetare biostatistică; etapele cercetării statistice.

Obiectivele de formare:
La nivel de cunoaştere doctoranzi vor:
cunoaşte rădăcinile istorice în dezvoltarea statisticii;
putea defini corect noţiunile de bază în biostatistica;
înţelege diferenţele dintre diferite metode de cercetarea statistică;
fi familiarizaţi cu etapele cercetării statistice.

La nivel de aplicare doctoranzi vor:

evalua metodele de cercetarea statistică;
putea identifica ce înseamnă ”unitatea de cercetare”, ”colectivitatea statistică”,
”Indicatorul statistic” şi altele;
utiliza cunoştinţele acumulate pentru a determina etapele cercetării planificate.

SARCINI

A. Întrebări pentru autoevaluare

1.Variabilele statistice pot fi:

a) primare sau derivate
b) alternative sau binare
c) primare sau absolute
d) calitative sau nominative
e) cantitative sau numerice

2 Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:

a) nu are caracter obiectiv şi finit
b) este delimitată din punct de vedere al formei organizatorice
c) poate fi numai dinamică
d) poate fi statică şi dinamică
e) este delimitată din punct de vedere al conţinutului

3. În funcţie de volumul cercetării, observarea statistică poate fi:

a) periodică
b) totală
c) curentă
d) selectivă (partiala)
e) special organizată

4. Care afirmaţii despre metoda de chestionar statistic sunt corecte?

a) este o metodă de observare parţială, periodică
b) este o metodă de observare parţială, special organizată
c) este o metodă de observare parţială, permanentă
d) presupune reprezentativitatea eşantioanelor
e) nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor

5. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică parţială:

a) supune studiului numai o parte din elementele totalităţii generale
b) supune studiului numai o parte din elementele totalităţii parţiale
c) este selectată prin metode speciale
d) este destinată pentru caracterizarea totalităţii selective
e) este destinată pentru caracterizarea totalităţii generale

6. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:

a) este elementul component al colectivităţii statistice
b) poate fi simplă şi complexă
c) este posesoare de caracteristici statistice
d) este elementul component al caracteristicii statistice
e) nu este reţinută în studiul statistic

B. Prezentaţi metodele de acumulare a datelor primare, de selecţie, unitatea de

observaţie şi caracteristicele ei numerice şi atributive din exemplul prezentat.
Exemplu

În cadrul studiului de cohortă pentru a determina legătura dintre fumatul şi cancerul

pulmonar au fost create două loturi de cercetare: lotul L 1 – fumători, n1=1000 şi lotul L0 –
nefumători, n0=1000.

În lotul L1 au fost incluşi 650 de bărbaţi şi 350 de femei, iar în lotul L 0 – 600 de bărbaţi şi
400 de femei.

În funcţie de vârstă respondenţii din lotul L 1 au fost repartizaţi în felul următor: 30-39 ani –
150 persoane, 40-49 ani – 250 persoane, 50-59 ani – 300 persoane, în grupul de vârstă 60 ani şi mai
mult – 300 persoane. Repartizarea respondenţilor din lotul L 0 a fost următoarea: 30-39 ani – 180
persoane, 40-49 ani – 260 persoane, 50-59 ani – 350 persoane şi în grupul de vârstă 60 ani şi mai
mult –210 persoane.

Durata expunerii la fumat 5 ani. În funcţie de cantitatea ţigaretelor utilizate pe zi lotul

fumătorilor s-a repartizat în următoarea ordine: 5-10 ţigarete - 145 de respondenţi (20 bărbaţi şi 125
femei), 11-20 ţigarete – 410 respondenţi (280 bărbaţi şi 130 femei), 21-30 ţigarete – 370 respondenţi
(300 bărbaţi şi 70 femei) şi 31-40 ţigarete – 75 respondenţi (50 bărbaţi şi 25 femei).
 După 10 ani de supraveghere în lotul L1 au fost înregistrate 40 de cazuri de cancer
pulmonar (30 bărbaţi şi 10 femei), iar în lotul L0 – 20 de cazuri (15 bărbaţi şi 5 femei).

P.S. Acest exemplu vor fi utilizat la mai multe teme cu sarcini specifice

Literatura
1. Bocşan, I. S., Asistenţa primară a stării de sănătate, Aplicaţii în epidemiologie şi
biostatistică, Presa Universitară Clujeană, 1996.
2. Gorunescu M., Gorunescu F., Prodan A. Matematici superioare, Biostatistică şi
Informatică. Bucureşti: Agora, 2008.
3. Georgescu G., Dascălu C., Informatică aplicată şi biostatistică, 2003.
4. Fotache M. Baze de date relaţionale, organizare, interogare şi normalizare, Ed. Junimea,
1997.
5. Măruşteri M. Biostatistică. Note de curs pentru studenţii şcolii doctorale. 2005.
http://www.umftgm.ro/statdoct/biostatistica_curs.pdf
6. Mureşan P. Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1989 .
7. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chişinău, 2009, p.4-34