Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modelul Gazului Ideal - Interpretarea Cinetico-Moleculara A Temperaturii
Modelul Gazului Ideal - Interpretarea Cinetico-Moleculara A Temperaturii
Sistemele termodinamice fiind formate dintr-un număr mare de particule au o structură complexă
și sunt caracterizate printr-un număr mare de parametri.
Pentru a simplifica studiul sistemelor termodinamice vom considera doar sistemele în stare gazoasă
în cazul cărora se neglijează interacțiile dintre molecule. Pentru studiul gazelor se folosește un model
teoretic numit modelul gazului ideal. Acesta aproximează comportarea gazelor reale la temperaturi
ridicate și presiuni scăzute (1 atmosferă = 1 atm.)
Modelul gazului ideal are următoarele caracteristici :
- gazul este format dintr-un număr foarte mare de particule identice
- forțele de interacție dintre moleculele gazului se neglijează
- moleculele sunt mult mai mici în comparație cu distanța dintre ele și pot fi considerate puncte
materiale
- mișcarea fiecărei molecule se supune legilor mecanicii clasice
- traiectoriile moleculelor sunt considerate linii drepte
- ciocnirile dintre molecule și pereții vasului în care se află sunt considerate perfect elastice
𝑣1 +𝑣2 +⋯+𝑣𝑛
𝑣=
𝑛
v,p,T,ρ,ν,U
legi statistice
𝐸𝑐1 +𝐸𝑐2 +⋯+𝐸𝑐𝑛
m0, v2, Ec2 𝐸𝑐 =
𝑛
CONTACT TERMIC
ECHILIBRU TERMIC
RELAȚIE STATISTICĂ
T Ec
Ec ~ T
3 𝐽
𝐸𝑐 = 2 𝑘𝑇, 𝑘 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝐵𝑜𝑙𝑡𝑧𝑚𝑎𝑛 = 1,38 ∙ 10−23 𝐾
Două sisteme termodinamice aflate în contact termic ajung după un timp la echilibru termic și vor
avea aceeași temperatură. Două sisteme termodinamice formate din molecule cu energii cinetice diferite
(unele lente, altele rapide) ajung datorită ciocnirilor dintre molecule la aceeași energie cinetică medie
(moleculele rapide transferă prin ciocniri moleculelor lente o parte din energia lor cinetică).
Se observă că temperatura și energia cinetică medie a moleculelor au o comportare asemanătoare,
deci între energia cinetică medie a moleculelor și temperatura sistemului în ansamblu există o relație de
dependență.
2 3 𝑁 𝑁
𝑝= 𝐸𝑐 ∙ 𝑛, 𝐸𝑐 = 𝑘𝑇, 𝑛 = , 𝜈 =
3 2 𝑉 𝑁𝐴
2 3 𝑁
𝑝 = ∙ 𝑘𝑇𝑛 → 𝑝 = 𝑛𝑘𝑇 → 𝑝 = 𝑘𝑇 → 𝑝𝑉 = 𝑘𝑇𝑁 → 𝑝𝑉 = 𝑘𝑇𝜈𝑁𝐴
3 2 𝑉
𝑘 ∙ 𝑁𝐴 = 𝑅 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑒
𝐽 𝑚𝑜𝑙𝑒𝑐𝑢𝑙𝑒 𝐽
𝑅 = 𝑘𝑁𝐴 = 1.38 ∙ 10−23 ∙ 6.023 ∙ 1023 → 𝑅 = 8.31
𝐾 𝑚𝑜𝑙 𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾