Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
REFERAT
Obiectul de studiu:
Tema:
DEZBATERILE JUDICIARE
Chișinău 2022
CUPRINS:
complexitatea pricinii
comportamentul participanţilor la proces
conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante
importanţa procesului pentru cel interesat.
Conform C. P. C., judecarea procesului civil are loc în şedinţă de judecată, participanţii la proces
fiind înştiinţaţi despre aceasta în mod obligatoriu.
La ora fixată pentru judecarea pricinii, preşedintele deschide şedinţa de judecată şi anunţă ce
proces urmează să fie examinat. Grefierul raportează instanţei, cine din cei citaţi nu s-au
prezentat la şedinţă şi ce se ştie despre motivele neprezentării lor. Dacă instanţei judecătoreşti nu
i s-a comunicat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal
sau dacă instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării, pricina se examinează în lipsa
acestuia.
Părăsirea şedinţei de judecată de către o parte sau de un alt participant la proces înainte de
încheierea dezbaterilor precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri,
echivalează cu neprezentarea neîntemeiată în şedinţa de judecată.
Martorul, interpretul, expertul, specialistul, citaţi legal care nu s-au prezentat în instanţă din
motive neîntemeiate, pot fi supuşi unei amenzi de pînă la 10 unităţi convenţionale. În cazul
neprezentării repetate a martorului din motive neîntemeiate, instanţa poate ordona aducerea lui
forţată şi, la cererea părţii interesate îl poate obliga la reparaţia prejudiciului cauzat prin amînarea
şedinţei de judecată. Cînd expertul citat legal nu se prezintă nejustificat, pe seama lui se vor pune
cheltuielile suportate de persoanele interesate, cu posibila aplicare concomitentă a unei amenzi
de 15 u. c.
În caz de neprezentare a reclamantului înştiinţat legal, dacă el nu a adus la cunoştinţă instanţei
motivele neprezentării sale sau dacă aceste motive sunt considerate de instanţă neîntemeiate sau
dacă el nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar pîrîtul nu cere examinarea cauzei, instanţa
va scoate cererea de pe rol, dacă nu se încalcă drepturile altor participanţi,regulă care se aplică şi
în cazul intervenientului principal sau coreclamantului facultativ.
Iar în caz de neprezentare a pîrîtului (sau copîrîtului) înştiinţat în modul cuvenit despre şedinţa
de judecată, dacă el nu a adus la cunoştinţa instanţei motivele neprezentării sale sau dacă aceste
motive sunt considerate neîntemeiate sau dacă nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa,
instanţa va dispune examinarea cauzei în lipsa pîrîtului.
Dacă ambele părţi nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate şi dacă nici una din părţi
nu a cerut examinarea pricinii în absenţa sa, instanţa amînă procesul. Neprezentarea repetată
duce la scoaterea cererii de pe rol.
Neprezentarea în şedinţă de judecată a procurorului, împuternicitului autorităţii publice,
organizaţiei şi persoanei fizice care acţionează în interesul reclamantului, precum şi a
reprezentantului nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la
proces, instanţa poate amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a
reprezentantului acestuia.
Ulterior preşedintele şedinţei constată identitatea celor ce s-au prezentat şi verifică
împuternicirile persoanelor oficiale. Participanţii la proces, celelalte persoane prezente în sala de
şedinţe au obligaţia de a respecta ordinea stabilită pentru judecarea pricinii. Depoziţiile se fac cu
adresarea „Onorată instanţă”, stînd în picioare (excepţiile le poate încuviinţa doar preşedintele
şedinţei).
Persoana care încalcă ordinea în şedinţă de judecată este avertizată de preşedintele şedinţei în
numele instanţei. Dacă încalcă repetat ordinea, participantul avertizat poate fi îndepărtat din sală
pentru tot timpul dezbaterilor sau a unei părţi din şedinţă. După reîntoarcerea lui în sală
comunicîndu-i-se toate actele procedurale efectuate în lipsa lui. Instanţa este în drept să aplice
acestora o amendă de pînă la 10 unităţi convenţionale sau să transmită materialele respective
procurorului cînd în acţiunile persoanei se conţin elemente constitutive ale infracţiunii.
Dacă procurorul sau avocatul încalcă ordinea, instanţa comunică acest fapt procurorului ierarhic
superior sau organului de conducere al avocaţilor.
Persoanele care nu posedă limba desfăşurării procesului au dreptul de a lua cunoştinţă de
materialele dosarului şi de a vorbi în instanţă prin interpret, preşedintele explicîndu-i obligaţia
acestuia de a traduce actele procesuale ale instanţei şi participanţilor la proces, avertizîndu-l de
răspunderea penală ce o va purta în caz de traducere intenţionat falsă. În caz de refuz de a se
prezenta în instanţă şi de a-şi îndeplini obligaţiile sale i se poate aplica o amendă pînă la 10
unităţi convenţionale.
În cazurile cînd este necesară dovada cu martori şi aceştia sau prezentat, preşedintele şedinţei îi
va îndepărta din sala de şedinţe pînă la începerea audierii lor, luînd măsuri ca martorii audiaţi de
către instanţă să nu comunice cu cei neaudiaţi. După soluţionarea cererilor de recuzare,
participanţilor la proces li se explică drepturile şi obligaţiile lor procedurale, iar părţilor dreptul
de a deduce soluţionarea litigiului judecăţii arbitrilor aleşi şi efectele acestui act.
Partea care, din motive întemeiate nu a prezentat în termenul stabilit de judecător în cadrul
pregătirii pricinii pentru dezbateri probele necesare, poate cere judecătorului acceptarea de a le
prezenta în prima şedinţă de judecată.
În cazul în care costată că una din părţi a depus în şedinţă probe nejustificative sau false în
scopul tergiversării procesului, instanţa este obligată, la cererea părţii interesate, să soluţioneze
problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. După soluţionarea cererilor,
preşedintele anunţă că partea pregătitoare a şedinţei de judecată a luat sfîrşit şi se trece la
examinarea cauzei în fond.
2. Examinarea cauzei în fond
Examinarea cauzei în fond începe cu un raport asupra cauzei, în baza cererii de chemare în
judecată, prezentat către preşedintele şedinţei sau judecător, după care preşedintele îl întreabă pe
reclamant dacă îşi susţine pretenţiile sau dacă nu vrea să renunţe la ele, întreabă pîrîtul dacă
recunoaşte pretenţiile reclamantului şi ambele părţi dacă nu vor să încheie o tranzacţie de
împăcare, explicîndu-le efectele acestor acte de dispoziţie. Instanţa ascultă mai întîi explicaţiile
reclamantului şi ale intervenientului care participă de partea lui, apoi ale pîrîtului şi ale
intervenientului care participă de partea lui şi ale celorlalţi participanţi.
Procurorul şi organele autorităţii publice, organizaţiile şi persoanele fizice care au intentat
procesul în apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane dau explicaţii primii. După ce o
parte dă explicaţii ceilalţi participanţi au dreptul să-i pună întrebări de concretizare, constatare.
Judecătorul are dreptul să pună întrebări în orişice moment.
Mărturia se face oral, dar ea se consemnează în scris de către grefier şi va fi semnată pe fiecare
pagină şi la sfîrşitul ei de judecător, grefier şi de martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de
cuprins. Dacă martorul nu doreşte sau nu poate să semneze, se face despre aceasta o menţiune.
Orice adăugiri, modificări şi ştersături în cuprinsul declaraţiei trebuie acceptate şi semnate de
preşedintele şedinţei, de grefier şi martor, sub pedeapsa de a nu se ţine cont de ele.
Autenticitatea unui act sau altui înscris poate fi demonstrată prin confruntare. Persoana interesată
trebuie să prezinte instanţei alte acte utile pentru compararea scrisului şi semnăturii ori să solicite
obţinerea lor prin concursul instanţei.
Dacă persoana care a semnat actul, contestă autenticitatea acestuia, instanţa poate să-i solicite un
model pentru cercetare comparativă, iar refuzul de a prezenta modelul poate fi calificat ca
recunoaşterea scrisului sau semnăturii. În caz de necesitate, la verificarea veridicităţii înscrisului
de către instanţă poate participa un specialist sau expert.
În cazurile cînd înscrisurile sau dovezile materiale nu pot fi aduse în sala de şedinţă, ele se
examinează la faţa locului. Examinarea la faţa locului se face de întreg completul instanţei.
Locul şi data examinării se comunică participanţilor la proces, dar neprezentarea acestora nu
împiedică efectuarea examinării. În cazurile necesare sunt citaţi de asemenea experţii, specialiştii
şi martorii.
Probele perisabile, supuse alterării rapide, deteriorării sau distrugerii sunt examinate de urgenţă
la locul de aflare, iar specialiştii pot efectua măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări audio-
video, pot elabora planuri şi alte acte necesare.
Rezultatele examinării se consemnează în procesul – verbal al şedinţei de judecată, la care se pot
anexa planurile, desenele tehnice, fotografiile înregistrările audio – video, copiile de pe
documente făcute în timpul examinării, precum şi raportul de expertiză şi explicaţiile scrise ale
specialistului.
dacă a decedat partea sau intervenientul principal la proces (în situaţia cînd este posibilă
succesiunea în drepturi) sau cînd a încetat să existe persoana juridică, care era parte la acest
proces, acesta se suspendă pînă la determinarea succesorului în drepturi;
dacă partea a pierdut capacitatea de exerciţiu pînă la numirea unui reprezentant pentru
persoana incapabilă. Se au în vedere cazurile cînd incapacitatea a fost stabilită prin hotărîre
judecătorească.
dacă s-a dat delegaţie către o instanţă judecătorească străină, pînă la prezentarea de către
instanţa străină a delegaţiei de acordare a asistenţei juridice;
dacă s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, procesul se suspendă pînă la data
adoptării de către Curtea Constituţională a hotărîrii pe marginea excepţiei de
neconstituţionalitate;
a apărut un conflict de competenţă jurisdicţională
părţile în litigiu au acceptat medierea.
cînd una din părţi sau intervenientul principal se află într-o unitate activă a Forţelor Armate
sau a altor trupe şi formaţiuni militare ale RM pînă la eliberarea din rîndurile forţei armate.
dacă partea se află într-o instituţie curativa profilactică, situaţie adeverită de instituţia
respectivă, pînă se va externa;
cînd pîrîtul este căutat pînă la găsirea acestuia sau pînă la încetarea căutării;
cînd s-a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară pînă la prezentarea
delegaţiei;
dacă a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale
adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi
interesele copilului pînă la prezentarea raportului organului de tutelă şi curatelă;
dacă au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului pînă la numirea altui reprezentant
legal.
încetarea procesului
scoaterea cererii de pe rol.
Încetarea procesului se înţelege terminarea lui fără adoptarea unei hotărîri privind fondul cauzei
şi fără posibilitatea de a înainta o nouă cerere de chemare în judecată între aceleaşi părţi, cu
privire la acelaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.
Instanţa va dispune încetarea procesului în următoarelor cazuri:
Depistînd unul din aceste temeiuri, instanţa de judecată va emite o încheiere de încetare a
procesului. În caz de încetare a procesului nu se mai poate face o nouă cerere de chemare în
judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.
Scoaterea cererii de pe rol reprezintă cea dea două modalitate de terminare a procesului fără
adoptarea unei hotărîri, dar cu rezervarea dreptului de a se adresa din nou cu asemenea cerere
instanţei judecătoreşti.
Pentru scoaterea cererii de pe rol servesc următoarele temeiuri:
nu s-a respectat procedura prealabilă a cauzei, cînd aceasta este cerută de lege sau
contractul părţilor;
cererea a fost depusă de către o persoană incapabilă, sau de către o persoană care nu are
împuterniciri de a duce procesul;
dacă litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, se
află în curs de judecată la aceiaşi sau altă instanţă
dacă părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală
părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au
solicitat examinarea pricinii în absenţa lor
în cazul neprezentării repetate reclamantului la şedinţa de judecată, dacă el nu a adus la
cunoştinţa instanţei motivele neprezentării sau dacă instanţa le consideră neîntemeiate sau
dacă el nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa şi pîrîtul nu solicită soluţionarea pricinii
în fond
soţul a înaintat acţiune de divorţ, fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în
decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea de chemare în judecată nu i-a fost
restituită;
persoana în ale cărei interese este pornit procesul nu susţine pretenţiile înaintate şi nu
solicită să intervină în proces ca reclamant;
persoanele care au pornit procesul în apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane au
renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea nu a plătit taxa de stat în termen;
instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul
stabilit de instanţă;
se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti;
În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere a instanţei, prin care
este obligată să arate cum urmează a fi înlăturate împrejurările ce împiedică examinarea cauzei.
După înlăturarea acestor împrejurări persoana interesată are dreptul să sesizeze instanţa cu o
nouă cerere de chemare în judecată în condiţii generale.
La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii
de pe rol, dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de
judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării
încheierii.
BIBLIOGRAFIE :
www.conscourt.md
www.csm.md
www.legis.md