Studii Caz Stagiari An2

Studii de caz – An2
1. Contabilitate
1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi
in numerar (DS)
Cresterea capitalului prin aporturi in numerar se poate efectua
dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor
existente si prin emiterea de noi actiuni.
Prima modalitate evita cresterea numarului de actiuni si
modificarea echilibrului intre actionari. Ea devine aplicabila prin
acordul unanim al actionarilor.
Apelul la cea de-a doua modalitate impune din partea societatii
sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea
se plaseaza intre valoarea matematica contabila a vechilor
actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominal (limita minima).
In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic
decat valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se
produce “efectul de dilatare” a capitalului care la randul sau
antreneaza o pierdere pentru actionarii vechi, care nu participa la
subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere
se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS).
Discutate ca titluri de valoare DS sunt titluri de valoare
negociabile care intra in paritate cu vechile actiuni. Marimea lor
se calculeaza ca diferenta intre valoarea mat ematica contabila
veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.
Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta
astfel:
• Capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi QxV
• Creserea
Q*xE
• Capitalul propriu rezultat in urma cresterii (QxV) +
(Q*xE)
• Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea
capitalului propriu
(QxV ) + (Q * xE
(Q + Q*)
• Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS)
(V − E )
Q*x
Q + Q*
Unde: Q = numarul actiunilor vechi
Q* = numarul actiunilor noi
V = valoarea matematica a vechilor actiuni
E = pretul de emisiune al noilor actiuni
Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri

proprii sunt constituite din:
Capital social: 40.000.000lei
Rezerve: 8.000.000lei
Capitalul este format din : 40.000 actiuni
Valoarea nominala : 1000lei/actiune
Valoarea contabila: 1200lei/actiune
In scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea
decide sa majoreze capitalul sau cu 10.000.000lei prin emiterea a
10.000 actiuni noi a caror valoare nominala este de
1000lei/actiune. Deci o noua actiune este emisa pentru 4 actiuni
vechi. Pretul de emisiune este 1100lei.
In acest caz situatia in contabilitate se prezinta astfel:
Capital social initial 40.000.000lei
Rezerve 8.000.000lei
Cresterea capitalului propriu (10.000actiuni x 1100lei)
11.000.000lei
Din care: Cresterea capitalului social (10.000 x 1000)
10.000.000lei
Prime de emisiune (10.000 x 100)
1.000.000lei
48000000 + 11000000
Valoarea matematica contabila noua = 1180 lei
50000
Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1
Dreptul de subscriptie 1200lei –
1180lei = 20lei
10000
Sau 1DS = x(1200 −1100 ) = 20
50000
Inregistrarea contabila:
11.000.000 456 = %
”Decontari cu as privind capitalul” 1011 “Capital subscris
nevarsat” 10.000.000
1041 “Prime de emisiune”
1.000.000
1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin

operatiuni interne(DA)
Majorarea capitalului prin operatiuni interne are locprin
incorporarea rezervelor, a profitului, a rezervelor din reevaluare si
a primelor de capital. Motivul cresterii este cel al intaririi
credibilitatii societatii asigurand actionarii de disponibilitatea unei
mari parti a fondurilor proprii.
Procedural cresterea de capital se poate realiza prin crearea de
noi titluri atribuite gratuity vechilor actionari sau prin cresterea
valorii nominale a vechilor actiuni. Protectia financiara a vechilor
actionari, in conditiile in care se emit noi actiuni, este asigurata
prin detinerea de catre acestia a drepturilor de atribuire (DA) ca
titluri negociabile. Subscriptorii noilor actiuni pot fi atat vechii
actionari care utilizeaza drepturile lor, cat si noii actionari cu
conditia ca acestia sa cumpere DA-uri la paritatea necesara.
Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de
atribuire este:
C'
xV unde:
C +C '
C = numarul de actiuni vechi
C’ = numarul de actiuni noi de emis
V = valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni
Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri
proprii sunt constituite din:
Din rezervele existente se incorporeaza in capitalul social
4.000.000lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noi
Situatia in contabilitate se prezinta astfel:
Capital social initial: 40.000.000lei
Rezerve neincorporate: 4.000.000lei
Rezerve incorporate in capitalul social prin emiterea de noi
actiuni atribuite gratuit (4000actiuni x 1000 lei) 4.000.000lei
Raportul actiuni vechi/actiuni noi : 10/1
Valoarea contabila a vechilor actiuni 1200 lei
Valoarea contabila in conditiile emiterii de noi actiuni
(48.000.000/44000) 1091lei
DA = 1200 – 1091 = 109lei
1
Sau DA = X 1200 = 109 lei
10 + 1
Corespunzator paritatii de atribuire, vechiul actioner trebuie sa
posede 10 DA-uri pentru a i se conferi in mod gratuit o actiune
noua.
1061 ”Rezerve legale” = 1012 “Capital subscris varsat”
4.000.0000
1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin

conversie de obligatiuni in actiuni
Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin
diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta
conversie trebuie sa fie dorita de obligatari pentru a devin
actionari.
Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari
deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii
societatii comerciale.
Exemplu: Se transforma 10.000 obligatiuni in 5.000 actiuni,
raportul fiind 2/1, in conditiile in care valoarea nominal a unei
obligatiuni este 1.000lei, iar valoarea nominala a unei actiuni
commune este de 1.800lei
Pretul de emisiune = (10.000 x 1.000lei) – (5.000 x 1.800lei) =
1.000.000lei
161 “Imprum din emis de obligatiuni” = %
10.000.000
1012 “Capital subscris varsat”
9.000.000
1044 “Prime din conversia
1.000.000
Obligatiunilor in actiuni”
1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin

restituirea unei parti din capitalul social in numerar
Reducerea pe aceasta cale are loc in situatia in care capitalul
este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cand se
reduc investitiile dintr-un sector de activitatea sau cand se decide
realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este
necesar activitatii sale.
In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau
numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare
actionar primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni pe
care il detine.
Exemplu: Situatia in contabilitate se prezinta astfel:
Numar de actiuni: 10.000 titluri
Valoarea nominal a unei actiuni: 3.000lei
Diminuarea capitalului cu 10% din numarul de actiuni prin
rambursarea catre actionari a 1000 actiuni
30.000actiuni x 10/100 = 3.000lei
1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii priv
cap” 3.000.000
In momentul platii
456 “Decontari cu asociatii priv cap” = 5311 “Casa in lei”
3.000.000
1.5. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin

finantarea pierderii
Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc
numai in cazul in care nu exista o alta modalitate de finantare.
Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea
pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii
nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiuni.
Exemplu: Capitalul propriu al unei societati se prezinta astfel:
Capital social (20.000 actiuni x 2.000lei) 40.000.000lei
Rezerve legale 8.000.000lei
Alte rezerve 2.000.000lei
Report pierderi (20.000.000)lei
Total capital propriu 30.000.000lei
Adunarea generala decide o reducere a capitalului propriu pentru
a acoperi pierderea reportata.
30 .000 .000
Valoarea matematica contabila a unei actiuni = = 1500
20 .000
Valoarea nominal noua a unei actiuni stabilita in urma reducerii
capitalului este 1300lei. Diferenta de 20.000 actiuni x (1500-
1300)= 4.000.0000lei se va deconta la rezerva legala.
% = 117 “Rezultat reportat”
20.000.000
1068 “Alte rezerve” 2.000.000
1061 “Rezerve legale” 4.000.000
1012 “Capital subscris varsat”
14.000.000
1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni

Inregistrarea majorarii capitalului prin conversia a 20.000 de
obligatiuni cu o valoare nominala de 20.000 lei, in 15.000 de actiuni
cu o valoare nominala de 25.000 lei, conform hotararii AGA.
Inregistrarea majorarii capitalului prin conversia a 20.000 de
obligatiuni cu o valoare nominala de 20.000 de lei, in 15.000 de
actiuni la valoarea nominala de 25.000 lei.
161“Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni ” = %
400.000.000
1012“Capital subscris
varsat” 375.000.000
1041 “Prime de emisiune ”
25.000.000
PRIMA DE EMISIUNE = ( Nr. obligatiuni x VN ) - ( Nr. actiuni x VN )

= 400.000.000 - 375.000.000 = 25.000.000
AGA mai hotaraste majorarea capitalului si cu primele de emisiune
rezultate din conversia obligatiunilor in actiuni, in valoare de
11.000.000 lei.
1041 “ Prime de emisiune ” = 1012 “Capital subscris varsat”

11.000.000
1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor

corporale
Potrivit normelor legale unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu
caracter economic amortizează mijlocele fixe utilizând una din următoarele
metode de amortizare: liniară, degresivă, accelerată.
Amortizarea liniară
Amortizarea liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuieli de
exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani şi a duratei
normale de utilizare a mijlocului fix, în zile şi ani.
Acesta este sistemul de amortisment de „drept comun”, adică metoda
fiscală normală, prin care imobilizările pot fi amortizate legal.
Metoda amortizării liniare presupune calcularea amortizării pe an (A),
denumită si anuitatea amortizării sau dotaţie, prin aplicarea cotei anuale de
amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.
Amortizare anuală = Valoarea contabilă x Rata anuală a amortizării
(anuitatea amortizării) de intrare (cota medie anuala de amortizare)
Rata anuală a amortizării = 100 .

Durata normală de utilizare
Exemplu:
Societatea a achiziţionat un utilaj la data de 05-08-2000, amortizarea
calculată după metoda liniară, durata normală de funcţionare este de 5 ani, la un
preţ de 17.000.000 lei.
calculul ratei amortizării liniare: t = 100/5 = 20%;
anuitatea pentru un serviciu complet:
a = 17.000.000 x (20/100) = 3.400.000 lei;
calculul primei anuităţi: a = 3.400.000 x (4/12) = 1.133.333,33 lei;
calculul ultimei anuităţi: a = 3.400.00 x (8/12) = 2.266.666,67 lei.
Planul de amortizare după sistem liniar
Anul Baza de amortizare Anuitatea Amortizarea Valoarea netă

cumulată contabilă
2000 17.000.000 1.133.333,33 1.133.333,33 15.866.666,67
2001 17.000.000 3.400.000 4.533.333,33 12.466.666,67
2002 17.000.000 3.400.000 7.933.333,33 9.066.666,67
2003 17.000.000 3.400.000 11.333.333,33 5.666.666,67
2004 17.000.000 3.400.000 14.733.333,33 2.266.666,67
2005 17.000.000 2.266.666,67 17.000.000 0
Amortizarea degresivă
Sistemul de amortizare degresiv în comparaţie cu cel liniar presupune
accelerarea procesului de amortizare în primii ani de la punerea în funcţiune şi
constă în multiplicarea cotelor de amortizare cu unul din coeficienţi următori:
1,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între
2 si 5 ani;
2 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5
si 10 ani;
2,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai
mare de 10 ani.
Aceşti coeficienţi sunt stabiliţi prin lege.
Această metodă stă la baza amortizării degresive fiscale care funcţionează
în mai multe ţări şi poate fi considerată ca o tehnică de amortizare relativ recentă
dacă avem în vedere extinderea sa în ultimele două decenii.
Amortizarea degresivă se aplică ca o consecinţă a sistemului legislativ şi
fiscal ce are drept scop de a incita la modernizarea aparatului productiv,
deoarece gradul de depreciere a bunului este mai legat de cheltuiala cu
amortizare constatată, care este mai accentuata în primii ani de funcţionare; de
asemenea cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile cresc odată cu învechirea
bunurilor, ceea ce face ca tehnologia globală de exploatare reprezentată de
amortizare şi întreţinere să se uniformizeze în timp, deoarece unei amortizări mai
ridicate, i se asociază o cheltuială cu întreţinerea mai scăzuta în primii ani de
funcţionare şi invers, în perioada de „îmbătrânire” a bunului considerat.
Rata degresivă este egală cu produsul dintre rata liniară şi un coeficient
multiplicator care variază în funcţie de durata de viaţă a bunului.
Într-o conjunctură inflaţionistă sistemul de amortizare degresiv nu
constituie un avantaj nejustificat, ci el este de fapt modul de amortizare care se
leagă cel mai strâns de realitate.
Principiul de bază al amortizării degresive în prima variantă -AD1 fără
influenţa uzurii morale constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale
faţă de regimul de amortizare liniară:
amortizarea anuală degresivă, pentru primul an de funcţionare se
calculează aplicând asupra valorii de intrare cota de amortizare degresivă
corespunzătoare;
amortizarea anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea
aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până
în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai
mică cu /decât amortizarea anuală determinată prin raportul dintre valoarea
rămasă de recuperat la numărul de ani de funcţionare rămaşi.
Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de utilizare se trece
la amortizarea liniară, iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin
raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi.
Calcularea amortizării anuale, după metoda amortizării degresive în a doua
variantă-AD2 reflectă şi uzura morală care spre deosebire de prima variantă
permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioada de timp
mai mică decât durata normală de utilizare.
Calcularea amortizării medii anuale în regim degresiv în a doua variantă
presupune determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale. Durata de
utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală se determină în
funcţie de perioada de utilizare în regim liniar şi recalculată pe baza cotei medii
anuale de amortizare degresivă, prin scăderea acesteia din durata normala de
utilizare.
Mărimea duratelor de utilizare în regim de amortizare degresivă şi în regim
de amortizare liniară este influenţată de efectul uzurii morale în sensul reducerii
primei durate şi majorării celei de a doua exprimate în ani. În această situaţie
durata de amortizare degresivă în varianta a doua este mai mică decât varianta
întâi, iar durata de utilizare cu amortizare liniară este mai mare în varianta a
doua decât în varianta întâia.
Determinarea duratelor de amortizare în cadrul căreia se realizează
amortizarea integrală, exprimată în ani, ia în considerare:
durata de utilizare a regimului liniar recalculată în funcţie de cota medie de
amortizare degresivă;
durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală,
este egală cu diferenţa între durata normală de utilizare (în ani) şi durata
recalculată în funcţie de cota medie anuală de amortizare degresivă (în ani).
Rezultă ca valoarea de intrare a mijlocului fix se amortizează integral în n –
ani în regim de amortizare liniară, durata de amortizare degresivă (∆ -n) ani – iar
pentru x ani nu se mai calculează amortizarea.
Componentele de aprobare a utilizării regimului de amortizare degresivă
revin Adunării Generale a Asociaţiilor la societăţile comerciale, respectiv
Consiliului de Administraţie la regiile autonome.
Exemplu:
Se calculează amortizarea unui utilaj achiziţionat 30-12-2000, cu o valoare
de intrare de 30.000.000 lei şi o durată normală de utilizare de 10 ani:
durata normală de utilizare = 10 ani.
cota anuală de amortizare (%) = 100/10 x 2 = 20%.
durata de utilizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcţie de cota
medie anuală de amortizare degresivă = 100/20 = 5 ani.
durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală =
10 - 5 = 5 ani.
Din care în regim de amortizare degresivă = 5 – 5 = 0 ani
Din care în regim de amortizare liniară = 5 – 0 = 5 ani.
durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se calculează
amortizare = 10 – 5 = 5 ani
Planul de amortizare degresivă în varianta AD2
Anii Amortizarea Valoarea rămasă

Lei Lei
2001 6.000.000 24.000.000
2002 6.000.000 18.000.000
2003 6.000.000 12.000.000
2004 6.000.000 6.000.000
2005 6.000.000 0
2006 - -
2007 - -
2008 - -
2009 - -
2010 - -
Amortizarea accelerată
Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări de pană la 50% din valoarea de
intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea
rămasă de amortizat, după regimul liniar prin raportare la numărul de ani de
utilizare rămaşi.
Exemplu:
Se calculează amortizarea unui mijloc fix achiziţionat de societate la 30-12-
2000, după metoda accelerată a cărui durata de funcţionare este de 6 ani şi a
costat 20.000.000 lei.
calculul amortizării accelerate pe 2001 = 20.000.000 x 50% = 10.000.000
lei
calculul ratei de amortizare liniară pe anii 2002-2006 = 100/5 = 20%.
Tabel nr. 3
Planul de amortizare după sistemul accelerat
Anii Amortizarea Valoarea rămasă
lei Lei
2001 10.000.000 10.000.000
2002 2.000.000 8.000.000
2003 2.000.000 6.000.000
2004 2.000.000 4.000.000
2005 2.000.000 2.000.000
2006 2.000.000 0
1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale

Reevaluarea imoblizarilor corporale reprezinta tratamentul
alternativ permis prevazut in OMEF 3055/2009 dar si in IAS 16.
Societatile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizarilor
corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat
acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu
reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare
intocmite pentru acel exercitiu.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de
la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor
evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in
evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu,
recunoscut national si international.
In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea
unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii
activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi
atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de
productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.
in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica
activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma
reevaluarii.
Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza
simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in
situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie
de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din
grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupa de
imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari
similare, aflate in exploatarea unei entitati.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat
valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi
determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea
justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general,
plecand de la valoarea lor de piata.
In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor
corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii
si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din
reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve"
(contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul in scop fiscal
al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel
reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul
financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata
la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a
activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa
reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta
metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este
reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea
neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este
recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda
este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la
valoarea lor de piata.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este
capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve
reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"),
atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul
se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o
parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit
de entitate. in acest caz, valoarea rezervei transferate este
diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile
reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial
al activului.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea
contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul
elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere
anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;
sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea
recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile
nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a
deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este
inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din
reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata
in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala
diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele
transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea
metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.
Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si
cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in
contul de profit si pierdere.
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita,
direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a
fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta
castig efectiv realizat.
in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative
trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de
natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma
ajustarilor cumulate de valoare;
sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata
din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand
este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de
valoare.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in
cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele
explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului
financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare
in cursul exercitiului financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva
din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se
natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in
vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului
financiar.
Variante de efectuare a reevaluarii:
- se reevalueaza simultan valoarea bruta si amortizarea cumulata
sau
- se reevalueaza numai valoarea contabila neta a bunului.
Exemplu: Cresterea valorii mijlocului fix.
Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a
achizitionat-o in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de
100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza
amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar
valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 150.000 lei.
Situatia imobilului se prezinta astfel:
- in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 – societatea a
calculat amortizarea astfel:
Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 =
2.500 lei/an
- valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare -
Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei
- in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de
150.000 lei
- se inregistreaza o diferenta de reevaluare de 55.000 lei;
in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza:
- reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
212“Constructii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 55.000 lei
la 31.12.2009
2812“Amortizare aferenta constructii” = 212“Constructii” 5.000 lei
Daca se opteaza pentru varianta realizarii castigului din reevaluare
pe masura ce activul este folosit de entitate, atunci se transfera
rezerva la valoarea constand in diferenta dintre amortizarea
calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii
calculate pe baza costului initial al activului.
Tratamentul realizarii castigului din reevaluarea imobilizarilor
reprezinta un element al politicilor contabile ale entitatii.
In urma reevaluarii, incepand cu 1 ianuarie 2010 se recalculeaza

amortizarea cladirii:
Valoare reevaluata imobil = 150.000 lei
Durata ramasa de functionare = 38 ani
Amortizare dupa reevauare = 150.000 : 38 ani = 3.947 lei / an
 amortizare lunara = 3.947 lei : 12 luni = 329 lei /luna., din care:
- amortizare aferenta cost istoric = 208 lei /luna;
- amortizare aferenta surplusului din reevaluare = 121 lei /luna.
Societatea, prin politicile contabile a stabilit transferarea castigului

realizat in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare” lunar, pe masura amortizarii cladirii.
Astfel, incepand cu luna ianuarie societatea va efectua urmatoarele
inregistrari contabile in legatura cu cladirea respectiva:
- inregistrarea amortizarii:
6811“Chelt expl privind amortizarea imobil” = 2811 “Amortizarea

cladirilor” 329
- transferul castigului realizat:
105 = 1065
121
“Rezerve din reevaluare” “Rezerve rep surplusul realizat din
rezerve din reeval”
Din punct de vedere fiscal, societatea va considera venit impozabil

sumele transferate in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve din reevaluare” la calculul impozitului pe profit.
Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix.

amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar
valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 85.000 lei.
2.500 lei/an
85.000 lei
- se inregistreaza o descrestere din reevaluare de 10.000 lei. Nu
exista rezerve din reevaluare inregistrate.
in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza:
- reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
6813
“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor” = 212
“Constructii” 10.000 lei
Aceasta suma din contul 6813 va fi considerata nedeductibila la

calculul impozitului pe profit.
Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix in situatia in care anterior

acesta a fost reevauat in sensul cresterii valorii acestuia.

amortizarea liniara. La 31.12.2007 se efectueaza o reevaluare iar
valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 120.000 lei. La
31.12.2009, societatea efectueaza o noua reevaluare si noua
valoare neta a cladirii este de 70.000 lei. Societatea a optat pentru
transferul castigului realizat la cedarea sau casarea imobilului.
2.500 lei/an
120.000 lei
- diferenta din reevaluare: 120.000 -95.000 = 25.000
- noua amortizare anuala: 120.000 : 38 ani = 3.158 lei /an
- amortizare inregistrata in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009 =
3.158 x 2 ani = 6.316 lei
- noua valoare neta la 31.12.2009 = 120.000 – 6.316 = 113.684 lei
- se inregistreaza o descrestere din reevaluare in urma reevaluarii
din decembrie 2009 de 43.684 lei.
in evidenta contabila, la 31.12.2007 s-au efectuat urmatoarele
inregistrari contabile:
Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
212
“Constructii” = 105
“Rezerve din reevaluare” 25.000 lei
- eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2007

2812
“Amortizare aferenta constructii” = 212
- inregistrarea amortizarii in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009:
6811
“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2811
“Amortizarea cladirilor” 6.316 lei
Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare la 31.12.2009
105
“Rezerve din reevaluare”
6813
“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor” = 212
25.000 lei
18.684 lei
Nota:
Din contul 105 “Rezerve din reevaluare” – suma de 1.316 a
reprezentat castig realizat (diferena dintre amortizarea aferenta
valorii reevaluate si cea aferenta costului istoric), astfel ca diferenta
de 17.368 lei (18.684 lei -1.316 lei) reprezinta cheltuiala
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Totodata suma din contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind

ajustari pentru deprecierea imobilizarilor” va fi considerata
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii

Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezinta
resursele obtinute din bugete sau alte intreprinderi interesate in
vederea procurarii sau crearii de active imobilizate sau de a
finanta activitati pe termen lung.
Subventiile se prezinta in bilant fie ca venit amanat, fie prin
deducerea subventiei pentru obtinerea valorii contabile nete a
activului.
Exemplu: O intreprindere investeste 60.000.000lei in achizitia
unei instalatii tehnice, amortizata liniar timp de 5 ani. In anul
achizitiei intreprinderea primeste o subventie de 10.000.000lei
pentru achizitia respectivei instalatii
Metoda prezentarii subventiei in bilant ca venit amanat
a) Achizitia
213 = 404 60.000.000
b) Primirea subventiei
5121 = 472 10.000.000
c) Amortizarea activului (60.000.000/5)
6811 = 2813 12.000.000
d) Amortizarea subventiei (10.000.000/5)
472 = 7584 2.000.0000
Metoda scaderii subventiei pentru a obtine valoarea neta a activului
a) Achizitia
213 = 404 60.000.000
b) Obtinere subventie
5121 = 213 10.000.000
c) Amortizarea activului (60.000.000 - 10.000.000)/5 = 10.000.000
6811 = 2813 10.000.000
Se considerea ca la sfarsitul anului 2 intreprinderea nu va putea
indeplini conditiile asociate acordarii subventiei, deci o va rambursa
Metoda reducerii soldului contului de venit amanat
a) Rambursarea subventiei
% = 5121 10.000.000
472 6.000.000
6588 4.000.000
Metoda cresterii valorii nominale a activului cu suma rambursata
a) Rambursarea subventiei
213 = 5121 10.000.000
b) Surplusul amortizarii pe 2 ani inclus in cheltuieli
6811 = 2813 4.000.000
Amortizare anuala = 60.000.000 / 5 = 12.000.000
Amortizarea calc dupa scaderea subventiei din valoarea activului
= 10.000.000
Surplus de amortizare anuala = 2.000.000
1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale
Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen

scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, creditele comerciale primite sau
acordate in relatiile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii si clientii. Ele
circula sub diferite denumiri cum ar fi: cambii, bilete la ordin, cecuri.
Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Privite din punct de
vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de
mobilizare a datoriilor - creantelor si ca instrumente de decontare.
Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite
pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor.
Exemplu
Societatea Agap livreaza pe baza de factura societatii Sidex produse finite
(pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la pretul de
6.000 lei plus TVA.
Furnizorul accepta decontarea pe baza unui bilet la ordin intocmit de
client. Dupa primirea efectului comercial, furnizorul il depune la banca si
se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor
finite livrate este de 4.000 lei.
a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului(Agap)
• Livrarea produselor finite pe baza de factura:
4111 = 701 6.000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
produselor finite
4111 = 4427 1.140 lei
Clienti TVA colectata

• Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute:
711 = 345 4.000
lei
Variatia stocurilor Produse finite
• Acceptarea biletului la ordin:
413 = 4111 7.140

lei
Efecte de primit de la clieni Clienti
• Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca oentru

incasare:
5113 = 413 7.140

lei
Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti
• Incasarea efectului comercial la scadenta:
5121 = 5113 7.140
lei
Conturi la banci in lei Efecte de incasat
b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (Sidex)

• Achizitionarea materialelor auxiliare:
3021 = 401
6.000 lei
Materiale auxiliare Furnizori
4426 = 401
1.140 lei
TVA deductibila Furnizori
• Emiterea biletului la ordin:
401 = 403
7.140 lei
Furnizori Efecte de platit
• Achitarea efectului comercial :
403 = 5121
7.140 lei
Efecte de platit Conturi la banci in lei
2. Audit
1. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor
financiare condensate?
O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care

rezumă situaţiile sale financiare auditate, pentru a informa anumite
grupuri de utilizatori, interesate de cunoaşterea doar a cifrelor cheie
privind situaţia financiară şi rezultateleacesteia. Auditorul nu trebuie să
emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în
ansamblul lor. Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că
situaţiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bună
înţelegere, trebuie să le citească împreună cu situaţiile financiare în
ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare
condensate este "Situatii financiare condensate, pregătite pe baza
situatiilor financiare auditate pentru exerciţiul financiar închis la data de
31 decembrie 200x".
2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor

financiare condensate?
Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să

cuprindă următoarele elemente de bază:
-titlul;
-destinatarul;
-identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile
financiare condensate;
-o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în
ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată în acel raport;
-o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare
condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care
acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea
situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi
situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare
în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut
obiectul unui raport de audit modificat.
-o mentiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare
condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a
rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare
condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul
lor şi cu raportul de audit asupra acestora;
-data raportului;
-adresa auditorului;
-semnătura auditorului
3. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.
Acest raport nu se referă la situaţiile financiare în ansamblul lor, ci doar

la una sau mai multe rubrici din situaţiile financiare (creanţe, stocuri,
constituirea unui provizion etc.). În consecinţă, opinia auditorului se va
referi numai la rubrica sau la rubricile auditate.
Raportul trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a
fost auditată rubrica respectivă din situaţiile financiare.
Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o
imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în
ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei
rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a
acestor situaţii financiare.
4. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale:

caracteristici.
Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita

auditorului sa aprecieze daca:
- ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare
previzionale sunt rezonabile.
- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate;
- informatiile financiare previzionale sunt pregatite într-o maniera
coerenta cu situatiile financiare istorice.
5. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.
Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe

baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau
estimarile cele mai plauzibile).
Proiectiile – sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice
referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau
nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile
cu ipotezele teoretice.
6. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat

(revizuire).
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita

auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost
descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost
stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referential
contabil identificat( asigurare negativa).
Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta,
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala,
confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si
profesionale.
Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):
1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si
profesionala in domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest
standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de
scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa
aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire,
auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin
investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii
7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
1. Cunoasterea activitatiilor întreprinderii si ale sectorului din care

face parte;
2. Analiza principiilor si practicilor contabile urmate de întreprinderi;
3. Analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru
contabilizarea, clasificarea si întocmirea documentelor de sinteza;
4. Primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificarii
variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite.
În cazul în care se considera ca informatiile supuse examenului
limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna în
lucru proceduri complementare sau mai extinse.
8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat

(revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar

exprimata, sub forma unei asigurari negative.
Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o
imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa
precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.
9. Raportarea unei misiuni de compilare.
Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în

raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile.
Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele
de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare.
Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita
furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii
acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui
profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea
acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele
urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu
Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de
compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este
independent de întreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta
din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;
- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii
pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit,
nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este
furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra
diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul
contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a
informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor
financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau
“compilate fara audit, nici examen limitat”.
3. Fiscalitate
3.1. Studiu de caz privind impozitul pe profit
O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii:

Cheltuieli deductibile: = 275817.27
-ch cu materiile prime = 64443.03
-ch cu piesele de schimb = 675.54
-ch cu obiectele de inventar = 182.96
-ch cu materialele nestocate = 3471.80
-ch cu energia si apa = 5867.40
-ch privind marfurile = 16535.28
-ch cu intretinerea si reparatiile = 5074.86
-ch cu redevente si chirii = 22865.20
-ch cu prime de asigurare = 1442.95
-ch cu transportul = 2879.54
-ch cu deplasri, detasari = 1305.81
-ch postale si taxe de telecomunicatii = 9068.06
-ch cu serviciile bancare = 1336.84
-alte ch cu serviciile de la terti = 14471.56
-ch taxe diverse = 973.03
-ch cu salriile personalului = 94628
-contrib unitatii la asigurari sociale = 20300
-contrib unitatii la ajutoare de somaj = 608
-contrib unitatii la asigurari sociale de sanatate = 5301
-contributii la fondul de garantare a salariilor = 102
-ch cu activele cedate = -1115.93
-alte ch de exploatare = 59.34
-alte cheltuieli financiare = 157.81
-ch de exploatare cu amortizarea imobilizarilor = 5183.19
Cheltuieli nedeductiblie: = 12005.03
-ch privind combustibilul = 3192.80 (profilul de activitate al societatii nu ii
da drept de deducere asupra acestei cheltuieli)
-despagubiri, amenzi, penalitati = 1690.76 (catre stat – reprezinta majorari
de intarziere la plata contributiilor)
-ch din diferente de curs valutar = 1.79 (nedeductibile deoarece capitalul
propriu este negativ)
-ch privind dobanzile = 489.68 (nedeductibile deoarece capitalul propriu
este negativ)
-donatii si subventii = 180
-ch cu impozitul pe profit = 6450
Cheltuieli deductibile limitat:
-cheltuieli de protocol = 1479.56 (deductibil 2%)
Vom calcula deductibilitatea cheltuielilor de protocol. Astfel

cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată
asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de
protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit
TOTAL VENITURI = 283585.87
-TOTAL CHELTUIELI = 289301.86
+CHELT CU IMPOZIT = 6450.00
+CHELT DE PROTOCOL = 1479.56
=BAZA DE CALCUL PT DEDUCTIBILITATE CHELT DE PROTOCOL = 2213.57
2% * 2213.57 = 44.27
→ Chelt de protocol deductibile = 44.27
→ chelt protocol nedeductibile = 1435.29
Calcul impozitului pe profit la SC ALFA - ORTO SRL

TOTAL VENITURI = 283585.87
-TOTAL CHELTUIELI = 289301.86
-VENITURI NEIMPOZABILE = 0
+CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 13440.32
-PIERDERI FISCALE DIN ANII PRECEDENTI = 0
= PROFIT IMPOZABIL = 7724.33
*cota de impozit 16% = 1235.89
Calculul ch cu sponsorizarea:
CA = 270284.25
3/1000*CA = 810.85
20/100 * Impozit datorat = 1235.89*20/100 = 247.18
→ Impozit pe profit datorat = 1235.89 – 180 = 1056 lei

Inregistrarea contabila care ar trebui facuta de societate este (cu
precizarea ca impozitul pe profit se inregistreaza si se plateste trimestrial):
691 Ch cu impozitul pe profit = 4411 Impozit profit 1056
3.2. Studiu de caz privind TVA
Taxa pe valoarea adaugata este o taxa care cuprinde toate fazele

circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pâna la
vânzarile catre consumatorii finali, inclusiv.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata

este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind
transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii. Este o
taxa unica ce se percepe in mod fractionat corespunzator valorii
adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic.
Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si

cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:
 persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata,

pentru operatiuni taxabile.
 titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau
terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului
operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa
pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite
conform art.10;
 persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului
vamal aplicabil acestora;
 persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in
Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul
sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea
adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitoride taxa pe valoarea
adaugata la organele fiscale.
2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau
domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat
in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform
prevederilor prezentei legi.
3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se

considera a fi in Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea
adaugata, daca prestatorii din strainatate nu au indeplinit obligatia
desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania.
Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe

valoarea adaugata pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu,
operatiuni la care se aplica cota zero si operatiuni scutite de plata taxei
pe valoarea adaugata.
In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de
servicii care intra sub incidenta ei sunt explicitate in normele de
aplicare. Astfel, consideram servicii activitatile care pot avea ca obiect:
◊ lucrarile de constructii montaj

◊ transport de persoane si marfuri
◊ servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si
televiziune
◊ inchiriere de bunuri
◊ operatiuni de leasing
◊ locatia de gestiune
◊ operatiunile de intermediere sau comision
◊ reparatiile de orice natura
◊ cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum:
dreptul de autor, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de
comert, titlurile de participare
◊ operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize
◊ operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare
◊ organizarea de licitatii
◊ orice alta munca fizica sau intelectuala.
Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt
obligati sa calculeze taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii
serviciului.
Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului

dreptului de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si
persoane fizice sunt: locuintele, vilele, constructiile comerciale,
industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu pot fi datasate
fara a fi dateriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor.
De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de

proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o
persoana fizica, ea va inregistra in evidenta sa T.V.A. colectata ca
urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietate
catre o societate comerciala.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile

introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati, de
catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute
de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta
T.V.A. si seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau
domociliul in strainatate daca locul prestarii se considera a fi in
Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si
atunci cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca
platitori de T.V.A.
3.3. Studiu de caz privind accizele

Conform Codului Fiscal produsele accizabile sunt produsele
energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi tutunul prelucrat,
astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, cu excepţia gazului
livrat prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul
Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul
extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;
b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
Berea ca produs accizabil reprezintă orice produs încadrat la codul
NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de
băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi
în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
Vinurile ca produse accizabile sunt:
a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile
NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit.
b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care
nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care
nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la
care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la
codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu
ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de
carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar
care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul
finit rezultă în întregime din fermentare.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică
şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie
vândut.
Băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, ca si produse
accizabile reprezintă:
a) băuturi fermentate liniştite, care se încadrează la codurile NC
2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art. 20611, precum şi toate
produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi
fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului
prevăzut la art. 20610, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu
depăşeşte 10% în volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu
depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare;
b) băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile NC
2206 00 31, 2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care
nu intră sub incidenţa art. 20611 şi care sunt prezentate în sticle închise, cu
un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub
presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3
bari şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu
depăşeşte 13% în volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu
depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele
decât bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către
aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.
Alcoolul etilic din punct de vedere al produselor accizabile
reprezintă:
a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte
1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar
atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol
al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în
volum şi care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
c) ţuică şi rachiuri de fructe;
d) băuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu.
Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al
gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50
de litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia
alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50%
din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie
vândute, potrivit prevederilor din normele metodologice.
Tutunul prelucrat reprezintă:
a) ţigarete;
b) ţigări şi ţigări de foi;
c) tutun de fumat: tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în
ţigarete; alte tutunuri de fumat.
Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:
a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710
11 59;
b) benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710
11 45 şi 2710 11 49;
c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;
d) kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la
2711 19 00;
f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;
g) păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;
h) cărbunele şi cocsul cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704.
Gazul natural va fi supus accizelor, iar accizele vor deveni exigibile la
momentul furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi
potrivit legii direct către consumatorii finali.
Cărbunele, cocsul şi lignitul vor fi supuse accizelor care vor deveni
exigibile la momentul livrării de către operatorii economici producători sau
de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori
care importă astfel de produse.
Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă
la momentul furnizării energiei electrice către consumatorii finali
Răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a
accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a
declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor
prezentului capitol şi celor ale legislaţiei vamale în vigoare o poarta orice
platitor de accize
Alte produse accizabile
Următoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21
00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile
NC 2101 11 şi 2101 12.
Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, accizele se
datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe
unitatea de măsură asupra cantităţilor intrate pe teritoriul României.
Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul României,
accizele se datorează şi se calculează numai pentru cantitatea de cafea
solubilă conţinută în amestecuri.
Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia
internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în
echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea
sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar
stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Denumirea produsului sau a grupei de Acciza

Nr. crt. U.M.
produse (echivalent euro/U.M.)
0 1 2 3
Alcool și băuturi alcoolice
1 Bere din care: hl/1 grad 0,748
1.1. Bere produsă de micii Plato 1)
0,43
producători independenți
Vinuri
hl de
2 2.1. Vinuri liniștite 0,00
produs
2.2. Vinuri spumoase 34,05
Băuturi fermentate, altele decât
bere și vinuri hl de
3
3.1. liniștite produs 100,00
3.2. spumoase 45,00
hl de
4 Produse intermediare 165,00
produs
Alcool etilic 750,00
hl de
5 5.1. Alcool etilic produs de micile alcool pur 2)
475,00
distilerii
Tutun prelucrat
1.000
6 Țigarete 48,50 + 22%*)
țigarete
1.000
7 Țigări și țigări de foi 64,00
bucăți
Tutun de fumat fin tăiat, destinat
8 kg 81,00
rulării în țigarete
9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00
Produse energetice
tonă 547,00
1
Benzină cu plumb 1.000
0 421,19
litri
tonă 467,00
1
Benzină fără plumb 1.000
1 359,59
litri
tonă 358,00
1
Motorină 1.000
2 302,51
litri
1 Păcură 1.000 kg
3 13.1. utilizată în scop comercial 15,00
13.2. utilizată în scop necomercial 15,00
Gaz petrolier lichefiat 1.000 kg
14
14.1. utilizat drept
128,26
combustibilpentru motor
14.2. utilizat drept
113,50
combustibil pentru încălzire
14.3. utilizat în consum casnic*3) 0,00
Gaz natural GJ
15
15.1. utilizat drept combustibil
2,60
pentru motor
pentru încălzire
15.2.1. în scop comercial 0,17
15.2.2. în scop necomercial
0,32
Petrol lampant
16 (kerosen)*4)
tonă 469,89
pentru motor
1.000
375,91
litri
tonă 469,89
pentru încălzire
1.000
375,91
litri
Cărbune şi cocs GJ
17
17.1. utilizat în scop comercial 0,15
17.2. utilizat în scop necomercial 0,30
Energie electrică MWh
18
18.1. utilizată în scop comercial 0,50
18.2. utilizată în scop necomercial 1,00
Exemplu: O societate achizitioneaza 800 litri de bere dintr-un stat membru
UE la valoarea de 1000euro (curs euro 4.0860). Calculati acciza si
efectuati inregistrarile contabile
Inregistrarea accizei
635 = 446 298.64
Calcul acciza
Conform codului fiscal formula de calcul a accizei pentru bere este:
A=C*K*R*Q, unde
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato
K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală,
prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
In cazul nostru:
C= 11.7 grade Plato
K = 0.748 eur hl/grad plato
R = 4.2655 lei/eur
Q = 8 hectolitri
A=11.7 * 0.748 * 4.2655 * 8 = 298.64 lei
Plata accizei
446 = 5121 298.64
Inregistrarea facturii achizitie bere

371 = 401 4086.00
4426 = 4427 980.64
4. Expertiza
4.1. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.
Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi din România, se referă la situaţiile de
incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai
multe principii:
a. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor
sale;
b. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor
prejudecăţi sau concepte apriorice, care să-i împiedice
obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când
întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;
c. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi
avut în vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa,
cum ar fi:
 implicare financiară directă sau indirectă;
 implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau
angajat sub controlul direcţiunii);
 acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea
unei profesii liberale, ce pot genera conflict de interese, în
contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;
 incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;
 condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un
procentaj neacceptabil de ridicat;
 acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale,
neprecizate anticipat
d. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul
confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor
sale;
e. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în
conformitate cu normele tehnice şi profesionale care-i sunt aplicate;
f. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe
tot parcursul carierei profesionale, să execute lucrări pe care le
poate realiza cu competenţă profesională;
g. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna
reputaţie a profesiunii.
Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în
exercitarea profesiei.
Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:
a. experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să
efectueze lucrări pentru egenţii economici sau pentru instituţiile la
care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în
raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le
este interzis să efectueze lucrări pentru rude sau afini până la gradul
al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;
b. de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care
există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de
incompatibilitate;
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite
atribuţiile conferite de această calitate pe durata cât ocupă funcţii
în cadrul Ministerului Finanţelor.
4.2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de

prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie
financiară cu un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de
bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi
de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se
rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu
împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor
sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu
aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot
antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru
membri Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor
Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi
competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi
trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:
a. evaluarea riscurilor;
b. o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului
independenţei profesiei;
c. o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu
competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în
situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează
noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în
baza unui act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve.
În cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de
responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza
clientului, contractul se reziliează.
4.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Răspunderea poate fi:
a. Disciplinară. Condiţii:
 Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
 Existenţa unui regulament;
 Abaterea disciplinară.
b. Administrativă (contravenţională). Condiţii:
 Fapta săvârşită cu vinovăţie;
 Sancţiune prin avertisment;
 Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind
contravenţie, se sancţionează, chiar dacă e săvârşită fără
intenţie.
c. Civilă. Condiţii:
 Contractul;
 Fapta;
 Prejudiciul;
 Cauzalitatea;
 Vinovăţia;
d. Penală. Condiţii:
 Forma răspunderii juridice;
Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea
penală.
5. Evaluare
5.1. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor
curente în vederea determinãrii Activului net contabil corectat.
Activul net contabil corectat se determină, în ipoteza continuităţii

activităţii, după formula:
Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC + Corecţii active +

Corecţii datorii
Unii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă

care se scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii

corectate
Indiferent de varianta de calcul aleasă, în stabilirea activului net

contabil corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi
corecţiile datoriilor.
Activele circulante
Această a doua grupă de activ a bilanţului contabil cuprinde:
stocurile, creanţele pe termen scurt, disponibilităţile băneşti şi elementele
asimilate lor. Necesită mai puţine corecţii, în principal datorită vitezei lor
mari de rotaţie care le menţine apropiate de valorile curente.
Activele circulante se evaluează astfel:
1) Stocurile
- materiile prime, materialele, mărfurile se evaluează la cursul
zilei (dacă sunt cotate la burse de mărfuri), la preţul posibil de
valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de
vânzare (transport, ambalare, comisioane)
- produsele finite şi produsele în curs de execuţie se evaluează la
cost de producţie în funcţie de gradul de finisare apreciat de
evaluator
2) Creanţele
- se actualizează creanţele exprimate în devize
- se constituie sau se corectează provizioanele în funcţie de
riscurile previzibile legate de clienţi
3) Disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate - comportă
actualizare în cazul în care sunt exprimate în devize
5.2. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în
capacitate beneficiarã (metode de randament).
Corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţ pentru

determinarea capacitaţii beneficiare:
– amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga
orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea
fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie
adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si
studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala;
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit
de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri
care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod
sistematic in viitor
5.3. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în

dimensionarea goodwill-ului.
Superprofitul este diferenţa dintre capacitatea beneficiara a

întreprinderii (profitul întreprinderii) si profitul care ar fi generat de
investirea pe piaţa financiara a unui capital echivalent cu valoarea
ANC.Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Influenţează
valoarea întreprinderii in sensul creşterii.
5.4. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noţiunea de

rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este
existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem
de-a face cu un badwill.
5.5. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi

în stare de dificultate.
Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de

doua criterii esentiale :
1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei
proceduri judiciare
2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente. Aceasta
dificultate poate fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau
structurala , cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.
O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele
caracteristici :
1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;
2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea
datoriilor si investitiilor;
3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea
reinnoirii lor;
4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;
5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile
pentru supravietuirea intreprinderii;
6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti;
7. Persiatenta unei proaste gestionari;
8. Transferul sau demisia conducatorilor.
6. Doctrina
6.1. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile

profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile
cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor
contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor
profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevantă
Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea
profesiei
6.2. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.
Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în

practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării
unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că
profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi
cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa
de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă
(comportamentală).
6.3. Ameninţări la adresa independenţei.
Independenta este potential amenintata in urmatoarele situatii:

interes propriu, slăbirea autocontrolului, renunţarea la propriile convingeri,
manifestări de familiarism şi acţiuni de intimidare.
Cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci când un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar(ă) din partea clientului sau
dacă un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu clientul
respectiv. Astfel de exemple pot fi:
•participarea financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al
clientului respectiv;
•un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care
gestionează patrimoniul clientului;
• onorarii totale provenind de la un singur client;
•preocuparea cauzată de posibilitatea pierderii unui contract(unei
misiuni);
• relaţii de afaceri cu clientul contractului de prestări de servicii
profesionale;
• potenţiala angajare ca salariat al clientului;
• onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestăride servicii
profesionale.
Cauze legate de slăbirea autocontrolului
De regulă, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este
necesar să fie reevaluată modalitatea de asigurare a inde-pendenţei
cabinetului/societăţii sau a membrilor acestuia/acesteia pentru a
fundamenta concluzia finală a nivelului de asigurare a anga-jamentului.
Ameninţarea la adresa independenţei legată de slăbirea auto-controlului
apare atunci când unul dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior
una dintre persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din această
poziţie poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de
asigurare al angajamentului faţă de client. Exemple în acest sens de
situaţii care pot crea acest gen de ameninţări la adresa independenţei pot
fi:
•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una dintre
persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat
al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă
directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de
client;
•prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de
non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurării
profesionistului contabil faţă de client;
•pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau
pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a
profesionistului contabil faţă de client.
Cauze datorate renunţării la propriile convingeri
Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia/acesteia
promovează sau poate fi perceput(ă) a promova situaţia sau opinia unui
client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă
ca fiind compromisă. Acesta ar putea fi cazul în care cabinetul/societatea
sau un membru al acestuia/acesteia şi-a subordonat raţionamentul
profesional aceluia al clientului. Exemple în acest sens, de situaţii care pot
crea ameninţări la adresa independenţei de acest fel pot fi:
• a se ocupa cu, a fi promotor al acţiunilor sau a altor titluride valoare ale
clientului;
•a acţiona ca avocat sau consilier al clientului în litigiile sau în rezolvarea
neînţelegerilor cu terţe părţi.
Cauze datorate manifestărilor de familiarism
Au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei care
gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea de
profil sau un membru al acestora devine prea înţelegător faţă de
interesele clientului. Exemple în acest sens de situaţii care pot crea
ameninţări de acest fel la adresa independenţei pot fi:
•un membru al cabinetului/societăţii care are un membru defamilie (afin)
sau o rudă apropiată care are o funcţie de răspundere în întreprinderea
clientului;
•un membru al cabinetului/societăţii care are un afin sau o rudă apropiată
care, ca angajat al clientului, este în măsură a exercita o influenţă directă
şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul;
•un fost partener al cabinetului/societăţii care a devenit opersoană care
gestionează patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar
putea exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului
contractului încheiat cu clientul;
•asocierea de lungă durată a unui membru al cabinetului/societăţii cu un
client al acestuia/acesteia
●acceptarea de daruri sau ospitalitate, în afară de cazul cândvaloarea
acestora este nesemnificativă, de către membriicabinetului/societăţii de la
clientul acestuia/acesteia sau dela persoanele care gestionează
patrimoniul sau sunt angajaţiai clientului.
Cauze datorate unor acţiuni de intimidare
Au loc atunci când un membru al cabinetului sau societăţii poate fi
împiedicat să acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională prin
ameninţări reale sau percepute de la persoanele care gestionează
patrimoniul sau de la angajaţii clientului. Fără a exista o limitare a
exemplelor ameninţărilor de acestfel la adresa independenţei, acestea pot
fi:
•ameninţarea cauzată de cererea din partea clientului
cătrecabinetul/societatea respectiv(ă) de a înlocui un membrual
acestuia/acesteia în cazul unui dezacord de aplicare aunui principiu de
contabilitate;
•presiunea din partea clientului pentru a reduce necorespunzător
cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului/societăţii, în scopul
reducerii onorariilor
6.4. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa

independenţei.
Masuri de protectie împotriva amenintarilor care compromit

conformitatea cu principiile etice fundamentale
Categorii de Demersuri
masuri
Masuri de a)-cerinte educationale , de formare si experienta la
protectie intrarea în profesie;
create de b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua
profesie, c)-reglementari de guvernare corporativa;
legislatie sau d)-standarde profesionale;
reglementari e)-proceduri disciplinare si de monitorizare
profesionala sau reglementara;
f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor,
comunicatelor sau informatiilor unui profesionist
contabil de catre o terta parte împuternicita prin lege;
g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de
catre compania angajatoare , de catre profesie sau un
organism de reglementare , care îi împuterniceste pe
colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public
sa atraga atentia asupra unui comportament
neprofesional sau lipsit de etica;
h)-o obligatie explicita de a raporta încalcari ale
prevederilor etice;
i)-etc.
Masuri de a)-existenta unor proceduri interne;
protectie în b)-informari catre organele ierarhic superioare;
mediul de c)-consiliere din partea organismului profesional;
munca d)-consultarea unui specialist în probleme juridice;
e)-demisie ;
f)-etc.
7. Administrare si Lichidare
7.1. Studiu de caz privind lichidarea societailor comerciale
Incetarea existentei societatilor comerciale ca persoane juridice

presupune parcurgerea a doua etape: dizolvarea si lichidarea
Operatiunile care se efectueaza în situatia dizolvarii societatii comerciale
cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii
a). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii,
înregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii;
b). Întocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se
lichideze, în functie de rezultatele inventarierii si evaluarii;
c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de
catre lichidator;
d). Valorificarea elementelor de activ;
e).Achitarea datoriilor societatii comerciale catre:
- bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul
fondurilor sociale;
- salariati;
- alti terti (furnizori, creditori diversi, etc.)
f).Stabilirea rezultatului lichidarii;
g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si
impozit pe dividende,TVA)
h).Întocmirea bilantului de partaj;
i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta în împartirea
activului net rezultat din lichidare, între asociatii/actionarii societatii în
functie de prevederile actului constitutiv, hotarârii AGA si cota de
participare la capitalul social.
Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar,
lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatiile financiare anuale.
Operatiunile care se efectueaza în cazul în care societatea intra în
faliment
a). sigilarea si conservarea bunurilor care fac parte din averea societatii
comerciale;
b). inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv,
inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
c) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care
urmeaza sa se lichideze ;
d). vanzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;
e). vanzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici,
instalatii) cat mai avantajos si cat mai repede, cu acordul prealabil al
creditorilor;
f). depunerea la banca, in contul debitorului, a sumelor realizate din
vanzarea bunurilor;
g). stabilirea, potrivit legii, a masei pasive;
h). trecerea distincta pe documentele fiscale a obligatiilor nascute in
timpul procedurii de faliment, fata de cele nascute anterior declararii
procedurii de faliment;
i). distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de
distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege;
j). intocmirea si aprobarea raportului final;
k).intocmirea situatiilor financiare finale.
Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu
financiar, lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatiile
financiare anuale.
Societatea comerciala „X” prezinta înainte de lichidare urmatoarele
elemente patrimoniale:
- mijloace fixe 100.000 u.m.
- amortizarea mijloacelor fixe 40.000 u.m.
- stocuri 50.000 u.m.
- disponibilitati în conturile bancare 10.000 u.m.
- capital social 70.000 u.m.
- rezerve legale consituite 10.000 u.m.
- datorii comerciale 30.000 u.m.
- datorii la bugetul de stat 10.000 u.m.
Efectuati operatiunile de lichidare (societatea s a dizolvat prin
lichidarea voluntara, hotarâta de asociatii societatii).
2.a). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii,
înregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii;
- presupunem ca în urma inventarierii elementelor de activ si
pasiv nu s au constatat diferente;
- mijloacele fixe au fost evaluate la 65.000 u.m.
Operatiuni contabile
- înregistrarea diferentelor din reevaluare ca diferenta între
valoarea reevaluata si valoarea neta contabila ( 65.000 u.m.
(100.000 u.m. - 40.000 u.m.))
21x = 105
5.000 u.m.
Imobilizari coprorale Rezerve din reevaluare
2.b). Întocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa
se lichideze, în functie de rezultatele inventarierii si evaluarii;
Element patrimonial ACTIV PASIV
Capital social 70.000
Rezerve legale 10.000
Rezerve din 5.000
reevaluare
Mijloace fixe 105.000
Amortizare m.fixe ( 40.000)
Stocuri 50.000
Datorii comerciale 30.000
Datorii catre buget 10.000
Disponibil în banca 10.000
TOTAL 125.000 125.000
2.c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie

efectuate de catre lichidator;
AGA a stabilit ca lichidatorul poate întreprinde toate operatiunile

necesare valorificarii activelor, plata datoriilor si împartirea activului net
asociatilor.
2.d). Valorificarea elementelor de activ;
- d1). vânzarea mijloacelor fixe cu suma de 70.000 u.m.

461 = % 83.300 u.m.
7583 70.000 u.m.
Debitori diversi Venituri din vânzarea activelor si alte operatii
de capital
4427 13.300 u.m.
TVA colectata
scoaterea din gestiune a mijlocului fix vândut
% = 21X 105.000 u.m.
Imobilizari corporale
281 40.000 u.m.
Am.imob.corporale
6583
65.000 u.m.
Ch.cu activele cedate si alte op.de capital
încasarea cv mijl.fix vândut
512 = 461 83.300 u.m.
Conturi curente la banci Debitori diversi
2.d2).vânzarea stocurilor la pretul de 60.000 u.m.
- vânzarea stocurilor
4111 = % 71.400 u.m.
Clienti 70x 60.000 u.m.
Ven.din vanz.stocurilor
4427 11.400 u.m.
- descarcarea de gestiune
60x = 3xx 50.000 u.m.
Ch.privind stocurile Stocuri
- încasarea cv. stocurilor vândute
512 = 4111 71.400 u.m.
Conturi curente la banci Clienti
2.e).Achitarea datoriilor societatii comerciale
% = 512 40.000 u.m.

Conturi curente la banci
40x 30.000 u.m.
Datorii comerciale
44x 10.000 u.m.
Datorii catre buget
f).Stabilirea rezultatului lichidarii
Rezultatul lichidarii = Veniturile din valorificarea activelor –
Cheltuielile legate de lichidare si plata datoriilor
- presupunem ca onorariul lichidatorului este de 2.000 u.m.
si a fost achitat prin banca(lichidatorul nu este platitor de
TVA);
- înregistrarea cheltuielilor cu onorariul lichidatorului:
622 = 512 2.000 u.m.
Ch.cu com.si onorariile Conturi curente la banci
stabilirea rezultatului lichidarii :
121 = % 117.000 u.m.
6583 65.000
u.m.
60x 50.000 u.m.
622
2.000 u.m.
% = 121 130.000 u.m.
7583
70.000 u.m.
70x 60.000 u.m
- rezultatul lichidarii = 130.000 – 117.000 = 13.000 u.m.
2.g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si

impozit pe dividende,TVA)
stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidarii (cota
de impozitare = 16 %)
13.000 u.m. x 16 % = 2.080 u.m.

- înregistrarea impozitului pe profit:
691 = 441 2.080 u.m.
Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit
- stabilirea TVA de plata
4427 = 4423 24.700 u.m.
- impozitarea rezervei legale (rezerva legala a fost dedusa la
calculul impozitului pe profit, ori orice rezerva legala distribuita
participantilor, asociatilor trebuie impozitata (art.22, alin 5).
din Codul fiscal));
rezerva legala 10.000 u.m. x 16 % = 1.600 u.m.

691 = 441 1.600 u.m.
Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent rez.legale
impozitarea rezervei din reevaluare(art.22, alin 5) din Codul fiscal)
rezerva din reevaluare 5.000 u.m. x 16 % = 800 u.m.
691 = 441 800 u.m.
Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent
rez.legale
- achitarea impozitului pe profit calculat si a TVA :
impozit pe profit total = 2.080 + 1.600 + 800 = 4.480 u.m.
% = 512 29.180 u.m.
441
4.480 u.m.
4423 24.700 u.m.
- trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve
105 = 1068 5.000 u.m.
Rezerve din reevaluare Alte rezerve
Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit
121 = 691 4.480 u.m.
Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe
profit
2.h).Întocmirea bilantului de partaj;
ACTIV PASIV
Disponibil la banca Capital social 70.000
93.520
Rezerve (10.000+5.000) 15.000
Profit net 8.520
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV 93.520
93.520
2.i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta în împartirea
activului net rezultat din lichidare, între asociatii/actionarii societatii în
functie de prevederile actului constitutiv, hotarârii AGA si cota de
participare la capitalul social.
Capitalul propriu = Total activ – Total datorii = 93.520 – 0 = 93.520
u.m.
înregistrarea partajului:
- partajul capitalului social
1012 = 456 70.000 u.m.
Capital social Decontari cu asociatii privind
capitalul
- partajul rezervelor
106 = 456 15.000 u.m.
Rezerve
Decontari cu asociatii privind
capitalul
- partajul profitului net
121 = 456 6.000 u.m.
Profit si pierdere Decontari cu asociatii privind
capitalul
- retinerea impozitului pe dividende
Asociatii sunt persoane fizice rezidente (cota imp.pe dividende este de 16
%)
456 = 446x 3.763 u.m.
Decontari cu asociatii privind Alte impozite ,taxe si
varsaminte
capitalul asimilate
Imp. pe dividende din rezerve 15.000.um x 16% = 2.400
um
Imp. PE dividende din profitul net 8.520 um x 16 % = 1.363
um
- virarea impozitului pe dividende

446 = 512 3.763 u.m
Alte impozite ,taxe si varsaminte Conturi curente la banci
asimilate
- achitarea activului net rezultat în urma lichidarii catre
actionari
456 = 512 89.757 u.m.
Decontari cu asociatii privind Conturi curente la banci
capitalul
Observatii :
- în practica contabila din alte tari este recomandata
utilizaea unor conturi particulare în operatiunile de
lichidare.Exemplu:
- ct.128 „ Rezultatul lichidarii”
- ct. 673 „ Cheltuieli extraordinare privind lichidarea”
- ct. 773 „ Venituri extraordinare privind lichidarea”
- unii autori recomanda urmatoarea înregistrare referitoare
la impozitarea rezevelor care anterior au fost deduse din
profitul impozabil:
- partajul rezervelor
- 106 = 456
- impozitarea rezervelor
- 456 = 441
8. Analiza si diagnostic
8.1. Studiu de caz privind analiza ratelor de rentabilitate – formule
si interpretare
Ratele de rentabilitate economica
Ratele de rentabilitate economica exprima rezultatele degajate de
capitalurile angajate pentru asigurarea unei activitati. Ele nu tin seama de
structura financiara (modalitatea de procurare a resurselor).
Rentabilitatea economica reprezinta raportul dintre un rezultat
economic si activul total sau activul economic.
Activul economic (AE) este activul total din care se scad datoriile
nebancare pe termen scurt (datorii de exploatare si în afara exploatarii).
AE = A – DEX
AE = IMO + NFR + ATZ
AE = CPR + DFN
unde: A = activ total
DEX = datorii de exploatare
ATZ = active de trezorerie
IMO = imobilizari nete
NFR = nevoia de fond de rulment
CPR = capitalul propriu
DFN = datorii financiare
Se pot calcula urmatoarele rate de rentabilitate economica:
a) rata excedentului brut de exploatare :
Aceasta rata nu este afectata de politica de amortizare (liniara sau

degresiva).
b) rata bruta de rentabilitate economica:
unde: EBIT = profit înainte de plata dobânzii si a impozitului pe profit
c) rata neta de rentabilitate economica:
unde: Ip = impozitul pe profit

Aceasta rata masoara capacitatea activului economic de a asigura
atât reînnoirea sa, cât si remunerare a investitorilor de capital.
d) rata profitului net:
Rata profitului net este dependenta de politica de finantare a firmei

deoarece ia în calcul dobânzile aferente capitalului împrumutat. De aceea
este mai putin comparabila cu ratele realizate de alte întreprinderi similare
din punct de vedere economic si tehnologic, dar finantate diferit.
Analiza ratelor de rentabilitate economica trebuie sa tina cont de rata
inflatiei. De aceea se calculeaza o rata reala a rentabilitatii economice în
functie de rata nominala a acesteia si de rata inflatiei.
Daca rata inflatiei este mai mica de 10%, atunci numitorul fractiei se
poate aproxima cu 1, iar formula devine:
Pentru o mai buna interpretare a rentabilitatii economice, aceasta se

poate descompune astfel:
unde: CA = cifra de afaceri
= rata marjei brute de acumulare
= coeficientul de rotatie al activului economic

Aceasta descompunere a rentabilitatii pune în evidenta doua
strategii opuse pentru cresterea rentabilitatii economice:
- strategia marjei slabe (preturi mici) si rotatiei foarte rapide a
activului economic (investitii la periferie, rotatie foarte rapida a stocurilor);
- strategia marjei crescute (preturi mari) si a rotatiei slabe a
capitalului economic (investitii în centrul orasului, rotatie scazuta a
stocurilor).
Rentabilitatea economica se mai poate descompune si în functie de
valoare a adaugata:
unde: = rata marjei asupra valorii adaugate
= productivitatea imobilizarilor
= gradul de imobilizare al activului economic

Rentabilitatea economica poate fi majorata prin cresterea unuia din
cei trei factori, în functie de strategia adoptata de întreprindere.
Ratele de rentabilitate financiara
Aceste rate masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul
de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii întreprinderii.
Remunerarea se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin cresterea
rezervelor.
Pentru masurarea rentabilitatii financiare, se folosesc urmatorii
indicatori:
a) rata rentabilitatii financiare:
Pentru ca actiunile firmei sa fie atractive, trebuie ca rata rentabilitatii
financiare sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii de piata.
b) profitul pe actiune:
Acest indicator nu tine cont de politica de dividend a firmei,

exprimând profitabilitatea totala a întreprinderii.
d) coeficientul de capitalizare bursiera
unde: CB = cursul bursier al actiunii.

PER arata de câte ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul pe
actiune. O valoare ridicata a indicatorului reflecta anticipatii favorabile ale
pietei asupra profiturilor viitoare ale firmei.
Acest coeficient intereseaza mai putin din punct de vedere al
diagnosticului financiar, deoare ce cursul bursier poate depinde de
numerosi factori si nu doar de situatia financiara a întreprinderii.
Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:
1)
unde: = rata marjei nete de acumulare
= coeficientul de rotatie al capitalului propriu
2)
unde: = coeficientul de rotatie al activului total
= rata de structura a capitalurilor
Rentabilitatea financiara poate fi majorata fie prin cresterea marjei

nete de acumulare, fie printr-o rotatie mai rapida a activului economic prin
cifra de afaceri, fie prin cresterea îndatorarii.
8.2. Studiu de caz privind tabloul fluxurilor de trezorerie

Se cunosc următoarele informaţii (m lei):
- încasări de la clienţi 5.000;
- încasări din vânzarea de titluri de plasament 200;
- cheltuieli cu salariile 500;
- plăţi către furnizorii de stocuri 400;
- încasări din emisiunea de obligaţiuni 700;
- încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900;
- utilaje deţinute în leasing financiar 2.000;
- încasări din credite primite de la bănci 300;
- plăţi de dobânzi 100;
- încasări de dividende 200;
- plăţi către furnizorii de imobilizări 1.800;
- impozit pe profit plătit 250;
- salarii plătite 300;
- lichidităţi la începutul anului 1.500.
Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie
Tabloul fluxurilor de trezorerie
Fluxuri din activitatea de
exploatare:
încasari de la clienti 5.000
Plati catre furnizorii de stocuri -400
Salarii platite -300
Impozit pe profit platit -250
A. Flux net de trezorerie din
exploatare
investitii: 4.050
încasari din vânzarea de
imobilizari corporale 900
încasari din vânzarea de titluri
de plasament 200
încasari de dividende 200
Plati catre furnizorii de
imobilizari -1.800
B. Flux net din activitatea de
investitii -500
finantare:
încasari din emisiunea de
obligatiuni 700
încasari din credite primite de
la banci 300
Plati de dobânzi -100
C. Flux net de trezorerie din
activitatea de finantare 900
D. Variatia lichiditatilor (A + B
+ C) 4.450
E. Lichiditati la începutul
anului 1.500
F. Lichiditati la sfârsitul anului
(D + E) 5.950
9. Control financiar
9.1. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar preventiv
Controlul financiar preventiv – se exercita anterior exercitarii

operatiunii, prin verificarea docum. din care rezulta drepturi si obligatii
privind efectuarea de chelt., inreg. de venituri (cresterea salariului)
Principalele caracteristici ale activitatii de CONTROL FINANCIAR
preventiv sunt:
- se exercita inainte de efectuarea operatiunii supuse verificarii sau inainte
de lansarea unui document in circuitul economic
- se organizeaza in cadrul compartimentului financiar-contabil
Obiectivul principal al CONTROLULUI FINANCIAR preventiv:
- sa opreasca, inainte de efectuare, toate documentele privitoare la
operatiunile care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase,
eficace si eficiente, in faza de angajare se de plata, respectiv de incasare,
dupa caz
Sfera de actiune a CONTROLULUI FINANCIAR preventiv este formata
din:
- ansamblul documentelor si operatiunilor din care deriva drepentruurile si
obligatiile patrimoniale pe care o unitate economica le are fata de o
persoana fizica si/sau juridica sau fata de institutiile statului
1 Documentele si activitatile intocmite, respectiv derulate in cadrul
unei societati comerciale cu capital privat, supuse activitatii de CONTROL
FINANCIAR preventiv, sunt:
2 contractele si/sau comenzile interne si externe de aprovizionare;
3 efectuarea de plati pentru activitateadesfasurata in cadrul unei
unitati de catre personalul propriu, precum si a altor drepentruuri cuvenite
acestiua
4 Controlul evidentelor tehnico-operative financiare si contabile
urmareste daca:
5 - sunt respectate corelatiile dintre evidenta tehnico-operativa si
financiar-contabila si cea statistica, ca si dintre evidenta sintetica si cea
analitica;
6 - modul de organizare a evidentei contabile sintetice si analitice,
precum si conducerea acesteia, asigura reflectarea in expresie baneasca a
intregului patrimoniu
7 Este un control specializat, care implica verificarea si analiza
activitatii economice si financiare sub aspectul legalitatii, oportunitatii,
necesitatii actelor si operatiunilor, a utilizarii cu eficienta a fondurilor
materiale si banesti precum si pentru asigurarea integritatii acestora.
8 Prin acest control se urmareste sa se previna inregistrarea
fenomenelor negative si disfunctionalitatea in economie prin incalcarea
dispozitiilor legale. De aceea acest control trebuie sa actioneze in vederea
perfectionarii activitatii tehnologice si tehnico-economice, ca un factor
primordial al cresterii eficientei.El se realizeaza la toate nivelele,
contribuind la mentinerea ordinii si disciplinei, la respectarea legalitatii, a
principiilor liberei initiative si loialitati. Controlul financiar preventiv se
exercita de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil.
9 Se supun controlului financiar preventive documentele si operatiunile
ce se refera la drepturi si obligatii patrimoniale ale unitatii in faza de
angajare si de plata in raport cu alte personae juridice si fizice.
10 Documentele ce contin operatiuni supuse contolului financiar
preventiv si circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, ale
altor organe centrale de stat, prefecturilor, si regiilor autonome in functie
de specificul activitatii financiare.
11 Organizarea controlului financiar preventiv intr-o unitate are foarte
mare importanta pentru eviatrea partilor duble sau chiar triple, cu mijloace
de plata diferite folosite concomitent, numerar, cec. In vederea exercitarii
corecte a acestui control, seful compartimentului financiar –contabil din
fiecare unitate va elabora un grafic al circuitul documentelor ce contin
operatiunile supuse controlului, care va cuprinde si responsabilitatea
sefilor compartimentelor de specialitate imputernicit sa semneze
documentele respective, care raspund de realitatea si exactitatea datelor
si legalitatea operatiunilor consemnate, prezentarea lor in termenul lor
legal prevazut in grafic, conform instructiunilor in vederea efectuarii
platilor si corecta lor intocmire.
9.2. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar concomitent
Controlul financiar concomitent – se exercita atat de angajati, la

nivelul acestora, asupra doc. prelucrate in momentul efectuarii
operatiunilor bancare ce presupun angajarea patrimoniala a bancii, cat si
prin programe speciale de prelucrare automata a datelor pt. sesizarea
aspectelor de frauda, atat in interiorul bancii, cat si din exteriorul acesteia
Se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si financiare,
simultan cu efectuarea actelor si operatiunilor legate de aceste activitati,
cu scopul de a interveni pentru corectarea sau diminuarea, eliminarea
deficientelor si ilegalitatilor. Prin acest control se urmareste cunoasterea
operativa a modului in care se indeplinesc sarcinile si se gestuioneaza
patrimoniul.
Acest control se exercita sistematic pentru asigurarea desfasurarii
proceselor economico-financiare la parametrii eficienti si este efectuat din
interiorul unitatii, iar datele culese in timpul controlului sunt consemnate
intr-un registru de control.
Controlul financiar concomitent are urmatoarele caracteristici:
a. asigurara cunoasterea operativa a modului in care se indeplinesc
sarcinile;
b. asigura cunoasterea operativa a modului in care se gestioneaza
patrimoniul;
c. actioneaza sistematic, zi de zi, surprinde procesele economice si
financiare in curs de desfasurare si permite astfel, interventia operativa
pentru asigurarea desfasurarii acestora la parametrii eficienti;
d. cuprinde activitatile si operatiile in momentul efectuarii lor, deci
limitat in timp, dar in momentul cel mai potrivit pentru corectarea
operativa a eventualelor deficiente ca incep sa se manifeste;
e. se suprapune aproape in totalitate in timp si in spatiu cu continutul
activitatii de conducere;
9.3. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar ulterior
Controlul financiar ulterior – exercitat de catre contabilul sef si

personalul cu atributii de control de la o unitate teritoriala, de catre
deviziile sau departamentele de specializate, dar in special de departam.
de audit si control intern; controlul vizeaza departam. de specialitate din
centrala care efectueaza si inregistreaza operatiuni care angajeaza
patrimonial banca; se identifica resursele existente, se constituie lipsurile
si pagubele produse, se stabilesc cauzele sau vinovatii si se propun masuri
pt. preintampinarea unor abateri similare in viitor.
Controlul ulterior acest control se poate exercita asupra actelor si
operatiunilor economico-financiare si dupa ce acestea au fost executate
fiind desfasurate de organele din afara societatii cat si de organele proprii
prin actiuni periodice.
Controlul este necesar sa se efectueze din mai multe considerente,
si anume:
-intrepretrea eronata ori necunoasterea prevederilor legale;
-lipsa de supraveghere din partea conducatorului ierarhic;
-autonomia si independenta atribuite eronate etc.
Aceasta forma de control contribuie la identificarea, mobilizarea si
formarea resurselor interne din economie, verifica legalitatea,
oportunitatea si eficienta activitatilor, reface integritatea patrimoniului
lezat prin frauda si se actioneaza persoanele care au incalcat
reglementarile juridice.
Controlul financiar ulterior se caracterizeaza prin:
a. se exercita dupa desfasurarea activitatilor sau operatiunilor cu
privire la gestionarea patrimoniului;
b. controleaza existenta si utilizarea rationala a patrimoniului;
c. controleaza aplicarea legislatiei cu caracter financiar;
d. controleaza efectuarea cheltuielilor si realizarea veniturilor;
e. controleaza si analizeaza situatia pagubelor din unitate;

Studii Caz Stagiari An2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii Caz Stagiari An2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii de caz – An2

Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri

1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin

1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin

1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin

1.5. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin

1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni

PRIMA DE EMISIUNE = ( Nr. obligatiuni x VN ) - ( Nr. actiuni x VN )

1041 “ Prime de emisiune ” = 1012 “Capital subscris varsat”

1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor

Rata anuală a amortizării = 100 .

Anul Baza de amortizare Anuitatea Amortizarea Valoarea netă

Anii Amortizarea Valoarea rămasă

1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale

In urma reevaluarii, incepand cu 1 ianuarie 2010 se recalculeaza

Societatea, prin politicile contabile a stabilit transferarea castigului

6811“Chelt expl privind amortizarea imobil” = 2811 “Amortizarea

- transferul castigului realizat:

Din punct de vedere fiscal, societatea va considera venit impozabil

Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix.

Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a

Aceasta suma din contul 6813 va fi considerata nedeductibila la

Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix in situatia in care anterior

Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a

- eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2007

- inregistrarea amortizarii in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009:

Totodata suma din contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind

1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii

1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale

Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen

4111 = 4427 1.140 lei

Clienti TVA colectata

413 = 4111 7.140

• Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca oentru

5113 = 413 7.140

b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (Sidex)

O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care

2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor

Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să

3. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.

Acest raport nu se referă la situaţiile financiare în ansamblul lor, ci doar

4. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale:

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita

5. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe

6. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. Cunoasterea activitatiilor întreprinderii si ale sectorului din care

8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar

9. Raportarea unei misiuni de compilare.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii:

Vom calcula deductibilitatea cheltuielilor de protocol. Astfel

Calcul impozitului pe profit la SC ALFA - ORTO SRL

→ Impozit pe profit datorat = 1235.89 – 180 = 1056 lei

3.2. Studiu de caz privind TVA

Taxa pe valoarea adaugata este o taxa care cuprinde toate fazele

Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata

Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:

 persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata,

3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se