Sunteți pe pagina 1din 32

6

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE

Monitoringul calităţii apelor reprezintă un element de bază în orice program de gospodărire a apelor. Aşa cum s-a arătat în &1.6. managementul resurselor de apă necesită informaţii cu privire la :

condiţiile de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane la nivel naţional; unde, cum şi de ce s-au modificat aceste condiţii în timp? unde există probleme majore legate de calitatea apelor şi care sunt cauzele apariţiei lor? existenţa unor programe care lucrează efectiv pentru prevenirea sau remedierea problemelor; respectarea standardelor şi obiectivelor de calitate. Scopul monitoringului calităţii apelor este acela de a răspunde la aceste întrebări şi de a asigura supravegherea întregului ciclul captare tratare – distribuţie – utilizare evacuare.

tratare – distribuţie – utilizare – evacuare . 6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE
tratare – distribuţie – utilizare – evacuare . 6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE
tratare – distribuţie – utilizare – evacuare . 6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE
tratare – distribuţie – utilizare – evacuare . 6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE
tratare – distribuţie – utilizare – evacuare . 6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE

6.1. DEFINIŢII LEGATE DE ACTIVITATEA DE MONITORING DE MEDIU

Prin activitatea de monitoring se înţelege un set de măsurători standardizate, de lungă durată, observaţii, evaluări şi raportări asupra mediului, în vederea definirii situaţiei curente şi a tendinţelor de evoluţie. Aceste măsurători sunt legate atât de aspectele cantitative cât şi de cele calitative [60]. Activitatea de urmărire (survey) constă în realizarea unor programe intensive de măsurare, într-o perioadă de timp finită, în vederea evaluării calităţii apei pentru un scop specific.

170 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Supravegherea (surveillance) constă în măsurători continue, specifice, observaţii şi raportări pentru scopuri de management al calităţii mediului şi activităţi operaţionale. Monitoringul ambiental constă din toate formele de monitoring, inclusiv prelevarea de sedimente şi forme de viaţă, efectuate după imediata apariţie a unor poluări în sistemul acvatic. Monitoringul de conformare este efectuat cu scopul:

îndeplinirii cerinţelor imediate legate de calitatea mediului, statuate prin reglementări; deplinirii cerinţelor imediate legate de calitatea mediului, statuate prin reglementări;

controlului pe termen lung al calităţii apelor;legate de calitatea mediului, statuate prin reglementări; respectării standardelor privind calitatea apelor

respectării standardelor privind calitatea apelor receptoare, prin testarea efluenţilor;controlului pe termen lung al calităţii apelor; menţinerii calităţii apelor conform standardelor în

menţinerii calităţii apelor conform standardelor în timpul şi după construcţia unui proiect. Monitoringul biologic constă în măsurători repetate ale parametrilor biologici, pentru evaluarea situaţiei curente Monitoringul biologic constă în măsurători repetate ale parametrilor biologici, pentru evaluarea situaţiei curente şi a modificărilor acestora, în timp.

Urmărirea biologică (biosurvey) constă în colectarea şi analizarea unor porţiuni reprezentative ale unor comunităţi acvatice, pentru determinarea structurii şi a funcţiunilor acestora. Monitoringul apelor este o activitate de evaluare a caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei în relaţie cu condiţiile de sănătate umană şi cu cele ecologice.

6.2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE MONITORIZĂRII MEDIILOR ACVATICE

Prin activitatea de monitorizare se urmăreşte comportarea ecosistemelor acvatice, constituite din apele de suprafaţă (râuri, lacuri), apele subterane, apele din estuare, apele costiere, comunităţile acvatice asociate şi sedimente. Mărimile măsurate în cadrul unei activităţi de monitoring sunt de natură fizică, chimico/toxicologică, biologico/ecologică, precum şi date asociate pentru interpretare. Activităţile de monitoring constau în:

identificarea problemelor de mediu;interpretare. Activităţile de monitoring constau în : proiectarea ş i planificarea programelor de monitoring;

proiectarea şi planificarea programelor de monitoring; i planificarea programelor de monitoring;

selectarea indicatorilor de monitoring;proiectarea ş i planificarea programelor de monitoring; stabilirea amplasărilor de puncte ale reţelei de

stabilirea amplasărilor de puncte ale reţelei de monitoring; ;

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

171

observaţii de teren, prelevare probe; analize de laborator; stocarea, manipularea şi difuzarea datelor; interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii; raportarea şi distribuirea rezultatelor de monitoring. Obiectivele monitorizării sunt de a caracteriza condiţiile de calitate ale mediului precum şi tendinţele acestora, de a aprecia fluxurile de apă şi poluanţi, de a compara valorile măsurate cu valorile admisibile şi de a emite avertizări în situaţii de urgenţă. Aceste deziderate se pot atinge prin acţiuni precum:

evaluarea stării de calitate (în timp şi spaţiu) şi a tendinţelor de evoluţie; caracterizarea problemelor existente (permanente sau urgente); proiectarea şi implementarea programelor/proiectelor (management, reglementări etc.); evaluarea eficienţei programelor/proiectelor; răspunsul operativ la situaţii de urgenţă.

răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare
răspuns ul operativ la situaţii de urgenţă. 6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE Indicatorii de monitorizare

6.3. INDICATORI DE MONITORIZARE

Indicatorii de monitorizare se clasifică în următoarele categorii [60]:

monitorizare se clasifică în următoarele categorii [60]: indicatori de îndeplinire a obiectivelor de management;

indicatori de îndeplinire a obiectivelor de management; indicatori pentru evaluarea situaţiei prezente şi a tendinţelor; indicatori multicriteriali de descriere a condiţiilor ecologice; indicatori de comparabilitate a datelor. Indicatorii de mediu (tabelul 6.1) sunt proprietăţi măsurabile care, singure sau în combinaţie, asigură evidenţe ştiinţifice şi manageriale asupra calităţii ecosistemelor sau o evidenţă sigură asupra tendinţelor în calitate. Indicatorii de mediu trebuie măsuraţi cu tehnologia disponibilă şi validaţi ştiinţific, pentru evaluarea calităţii ecosistemelor şi furnizarea de informaţii utile factorilor de decizie managerială. Astfel, trebuie realizată o gamă largă de măsurători fizice, chimice şi biologice asupra condiţiilor şi proceselor la diferite scări. Măsurătorile indicatorilor de mediu trebuie să conducă la date cantitative şi calitative valide care pot fi comparate la scară temporală şi spaţială. Interpretarea măsurătorilor trebuie să se facă cu acurateţe, astfel încât să poată fi descrise variabilitatea naturală şi efectele induse de activităţile antropice.

a stfel încât să poată fi descrise variabilitatea naturală şi efectele induse de activităţile antropice.
a stfel încât să poată fi descrise variabilitatea naturală şi efectele induse de activităţile antropice.
a stfel încât să poată fi descrise variabilitatea naturală şi efectele induse de activităţile antropice.

172 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Tabelul 6.1 Indicatori de calitate pentru diferite categorii de ape valori admisibile

 

Unitate de

     

Indicator

măsură

Apa râu

Apa lac

Apa subterană

Temperatură

ºC

18

13,8

14

Turbiditate

grade SiO 2

190

3,5

0,7

Culoare

mg Pt/l

17

35

0

pH

-

7,85

6,95

7,7

Reziduu fix

mg/l

325

124

429

Suspensii

mg/l

325

124

429

Conductivitate

S

488

231

593

Alcalinitate (m)

mval/l

3,25

1,55

8,15

Alcalinitate (p)

mval/l

0,12

0

0

Duritate totală

grade

11,65

4,70

11,96

Duritate temporară

grade

9,18

4,34

11,96

Duritate permanentă

grade

2,47

0,36

0

O

2 dizolvat

mg/l

8,69

9,66

1,26

Oxidabilitate

mgKMnO 4 /l

48,33

28,77

15,24

CCO-Cr

mgO 2 /l

26,80

9,06

4,04

CBO 5

mgO 2 /l

4,96

3,83

0,90

CO 2

mg/l

0

7,37

8,80

Ca

mg/l

56

21

39

Mg 2+

mg/l

17

8

28

Na + +K +

mg/l

44

12

99

Fe

2+

mg/l

0

0

0,720

Fe total

mg/l

0,50

0,600

0,835

Mn

mg/l

0,025

0,025

0,100

Cl

-

mg/l

46

8

11

2

mg/l

60

19

6

SO

4

2

mg/l

7

0

0

CO

3

mg/l

0,296

0,469

6,000

NH

4

NO

2

mg/l

0,030

0,010

0,004

mg/l

4,761

0,332

0,455

NO

3

N

total mineral

mg/l

1,314

0,443

5,125

PO 3

4

mg/l

4,468

0,010

0,250

P

total

mg/l

0,660

0,023

0,360

SiO 2

mg/l

0,9

0,60

1,56

H

2 S

mg/l

0

0

3,20

Fenoli

mg/l

0,007

0

0

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

173

Metodologia folosită pentru aceste măsurători trebuie să fie reproductibilă şi să asigure acelaşi nivel de sensibilitate întregii arii geografice considerate. Indicatorii pentru caracterizarea stărilor prezente şi a tendinţelor se pot grupa în următoarele categorii:

indicatori de răspuns biologic şi expunere; de răspuns biologic şi expunere;

indicatori de expunere chimică şi răspuns; de expunere chimică şi răspuns;

indicatori ai habitatului fizic;şi expunere; indicatori de expunere chimică şi răspuns; indicatori ai agenţilor de stresare. 6.4. MONITORIZAREA

indicatori ai agenţilor de stresare. de stresare.

6.4. MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE

6.4.1. Motivarea necesităţii monitorizării apelor subterane

Abordarea unei probleme de poluare a apelor subterane (fig. 6.1) presupune o activitate de culegere şi tratare a informaţiilor, construirea şi folosirea modelelor de prognoză, precum şi verificarea modului în care se realizează această prognoză. Activitatea de culegere şi tratare a informaţiilor presupune identificarea sistemului, înregistrarea informaţiilor numerice, structurarea informaţiilor nenumerice (calitative), precum şi optimizarea informaţiilor şi a controlului. Un model de prognoză a poluării apelor subterane trebuie să înglobeze curgerea în mediu poros, în regim saturat şi nesaturat, precum şi modelarea matematică a dispersiei agenţilor poluanţi în acest mediu. Datorită interinfluenţei dintre freatic şi apele de suprafaţă există o interdependenţă şi din punctul de vedere al calităţii apelor. Astfel, apele de suprafaţă reprezintă condiţii de frontieră pentru domeniul freatic, atât din punct de vedere hidraulic, cât şi din punctul de vedere al concentraţiei poluantului.

6.4.2. Obiectivele studiilor de poluare a apelor subterane

Abordarea unei probleme de poluare pentru apele subterane trebuie să urmărească obiectivele următoare:

estimarea rapidă a probabilităţii de curgere accidentală a poluantului spre un puţ de pompare; a rapidă a probabilităţii de curgere accidentală a poluantului spre un puţ de pompare;

174 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR definirea influenţei unor poluanţi prezenţi sau

definirea influenţei unor poluanţi prezenţi sau inevitabili în puţuri, în special ca o funcţie de regimurile de pompare; definirea zonelor sensibile la poluare în scopul optimizării amplasării de noi puţuri; obţinerea unui model la scară mare ca un suport cantitativ de prognoză şi conducere; informarea, prin simple vizualizări, privind evoluţia poluării. În figura 6.1 este prezentată, schematic metodologia generală de abordare practică şi teoretică a unei probleme de poluare.

rdare practică şi teoretică a unei probleme de poluare. Fig. 6.1 . Abordarea unei probleme de
rdare practică şi teoretică a unei probleme de poluare. Fig. 6.1 . Abordarea unei probleme de
rdare practică şi teoretică a unei probleme de poluare. Fig. 6.1 . Abordarea unei probleme de
rdare practică şi teoretică a unei probleme de poluare. Fig. 6.1 . Abordarea unei probleme de

Fig. 6.1. Abordarea unei probleme de poluare.

Poluarea apei subterane poate fi continuă sau accidentală şi se poate datora unor poluanţi industriali, agricoli, sanitari.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

175

Stabilirea legilor de evoluţie a comportamentului poluanţilor în sol este extrem de dificilă din cauza multitudinii de fenomene care intervin simultan, interacţionând. Astfel, la acest nivel putem întâlni procese de convecţie (advecţie), dispersie şi difuzie, adsorbţie (fixare sau eliberare de poluant din matricea poroasă), transformări biologice, chimice şi fizice, fotodescompunere, precipitare, punere în soluţie şi diluţie, schimburi gazoase (volatilizare) şi absorbţie de către plante. În procesul de modelare a poluării solului şi a pânzei freatice trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte:

varietatea mare de substanţe, fiecare cu caracteristici proprii (solubilitate, volatilitate, posibilităţi de adsorbţie sau degradare remanentă); diversitatea mare a mediului poros în ceea ce priveşte natura, structura, conţinutul în materii organice, conţinutul de argilă, activitatea biologică, proprietăţile de suprafaţă ale elementelor solide; variabilitate spaţio-temporală a condiţiilor climatice (precipitaţii, evaporaţie); diversitatea surselor de poluare.

evaporaţie); diversitatea surselor de poluare. 6.4.3. Definirea monitoringului calităţii apelor
evaporaţie); diversitatea surselor de poluare. 6.4.3. Definirea monitoringului calităţii apelor
evaporaţie); diversitatea surselor de poluare. 6.4.3. Definirea monitoringului calităţii apelor
evaporaţie); diversitatea surselor de poluare. 6.4.3. Definirea monitoringului calităţii apelor

6.4.3. Definirea monitoringului calităţii apelor subterane

Monitoringul calităţii apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apelor subterane. Termenul de monitoring implică un concept mai larg decât cel de observaţie asupra mediului. Astfel, monitoringul trebuie să conţină un program fundamentat ştiinţific de observare continuă a aspectelor semnificative ale proceselor dinamice, o analiză şi o explicare ştiinţifică a proceselor din trecut, care au dus la schimbarea stării sistemului şi un model de prognoză a evoluţiei sistemului. Prin sistem se poate înţelege un corp de apă subterană sau un sistem de corpuri de apă subterană şi sol, aflate în conexiune. Monitoringul proceselor de migraţie a poluanţilor în sol şi în apele subterane include:

monitoringul stării actuale a resurselor de apă subterană în vederea asigurării unui obiectiv dat, în special asigurarea folosinţelor de apă potabilă); monitoringul solului şi al apei din sol pentru a stabili cea mai bună reprezentare a interacţiunii dintre acestea, în perioada de predicţie; monitoringul surselor potenţiale de contaminare a solului sau a apelor subterane;

acestea, în perioada de predicţie; monitoringul surselor potenţiale de contaminare a solului sau a apelor subterane;
acestea, în perioada de predicţie; monitoringul surselor potenţiale de contaminare a solului sau a apelor subterane;
acestea, în perioada de predicţie; monitoringul surselor potenţiale de contaminare a solului sau a apelor subterane;

176 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR monitoring- ul evoluţiei cantitative a resurselor de apă

monitoring-ul evoluţiei cantitative a resurselor de apă subterană şi al apei din sol. Proiectarea sistemului de măsurători presupune alegerea unei localizări potrivite pentru punctele de observaţie, stabilirea unui program special de măsurare sau de prelevare a probelor şi stabilirea mărimilor care urmează a fi măsurate. Aceste mărimi sunt stabilite pe baza unui model conceptual, ales pentru a reprezenta evoluţia fenomenului de poluare, în zona analizată. Pentru a concepe şi a utiliza un model de predicţie a calităţii apelor subterane, trebuie să cunoaştem în prealabil valorile concentraţiilor poluanţilor la intrarea în sistem (pe frontierele domeniului) şi valorile iniţiale în tot sistemul. De asemenea, trebuie să se aleagă un model matematic care să descrie evoluţia poluării sistemului, iar concentraţia poluantului din sistem trebuie măsurată corespunzător metodei alese, de determinare a parametrilor modelului. Validarea modelului de prognoză se va face pe baza unor măsurări de concentraţie, efectuate în timp, în diferite puncte din sistem. O bază de date privind calitatea apelor subterane, rezultată în urma monitorizării, trebuie structurată astfel încât să furnizeze informaţii calitative şi cantitative necesare realizării unor modele matematice care să descrie comportarea în timp şi spaţiu a poluanţilor din acvifer (existenţi sau potenţiali). Datele rezultate din monitorizare trebuie sa conţină componente care au rolul să definească şi să descrie calitativ şi cantitativ acviferul sau bazinul hidrogeologic în care are loc poluarea şi sursele de poluare existente sau potenţiale din zona analizată. Monitorizarea calităţii apelor subterane se face mult mai anevoios decât cea a apelor de suprafaţă. Prelevarea de probe din apa unui acvifer presupune existenţa unor foraje de observaţie sau de exploatare (pompare). Amplasarea acestora pe suprafaţa bazinului nu este întotdeauna cea mai potrivită pentru a obţine informaţii optime privind evoluţia fenomenului de poluare. Unităţile industriale care poluează acviferul din zona în care îşi desfăşoară activitatea, construiesc de obicei o reţea de foraje de observaţie atât pe platforma combinatului cât şi în zona limitrofă. Haldele industriale şi depozitele de deşeuri menajere sunt de cele mai multe ori necontrolate din punctul de vedere al impactului asupra calităţii apelor subterane. Unele dintre ele sunt prevăzute cu aparate de măsură şi control al calităţii levigatului şi/sau cu foraje de observaţie în care se urmăreşte periodic concentraţia diferiţilor poluanţi.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

177

Sursele de poluare pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra apelor subterane (v. tabelul 6.2).

 

Tabelul 6.2

 

Impactul surselor de poluare asupra apelor naturale

 

Surse de poluare

Ape de

Ape

suprafaţă

subterane

Surse naturale

Trecerea apelor prin zone cu roci solubile

Major

Major

Trecerea apelor de suprafaţă prin zone afectate de fenomene de eroziune a solului

Major

Major

Vegetaţia acvatică

Major

Moderat

Vegetaţia de pe maluri

Major

Moderat

   

Orăşeneşti

Major

Major

Industriale

Major

Major

Surse

Ape uzate

Ferme de animale şi păsări

Major

Major

artificiale

Meteorice

Major

Major

Radioactive

Major

Major

Calde

Major

Moderat

Zone de agrement, campinguri, terenuri de sport

Major

Major

Irigaţii

Moderat

Major

Navele maritime sau fluviale

Major

Moderat

 

Halde amplasate

Major

Major

neraţional

Deşeuri

pe sol

Haldele de deşeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă

Major

Major

Agricultură

Folosirea

Moderat

Major

îngrăşămintelor

Folosirea pesticidelor

Moderat

Major

Studiul calităţii apei subterane dintr-o aşezare urbană trebuie să înceapă cu analiza posibilităţilor de folosire a acestei ape. Acest lucru presupune cunoaşterea caracteristicilor acviferului, a locaţiei puţurilor sau şirurilor de

178 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

puţuri de captare, a debitelor pompate din acvifer, a calităţii apei pompate, a posibilităţilor de folosire a apei pompate în funcţie de calitatea ei şi a evoluţiei calităţii apei din acvifer în condiţiile existenţei unor surse de poluare. Prin staţie de monitorizare se înţelege unul sau mai multe foraje în care se măsoară cu o frecvenţă cunoscută calitatea apei (indicatori de calitate, concentraţii ale diferitelor componente şi temperatura) şi nivelul suprafeţei libere în acviferul freatic (sau nivelul piezometric în acviferul sub presiune). De asemenea, se pot face pompări experimentale pentru determinarea parametrilor hidrogeologici ai acviferului (conductivitatea hidraulică a acviferului sau transmisivitatea). Staţiile de monitorizare pot fi staţiile hidrogeologice din reţeaua hidrogeologică de bază, sau foraje amenajate special pentru urmărirea comportării unui acvifer în jurul unei surse importante de poluare. La analiza apelor subterane dintr-o zonă urbană, trebuie menţionat faptul că studiul hidrogeologic şi de poluare trebuie făcut având în vedere limitele de alimentare ale întregului bazin hidrogeologic. Atât mişcarea apei cât şi fenomenul de poluare vor fi influenţate de condiţiile de la limitele bazinului hidrogeologic, dar şi de condiţiile locale. Astfel, o poluare locală poate influenţa după un interval de timp calitatea apelor subterane sau a celor de suprafaţă, la mare distanţă de sursa de poluare.

6.4.4. Obiective specifice monitoringului apelor subterane

Pornind de la obiectivele generale ale activităţii de monitoring şi ţinând seama de problematica specifică apelor subterane, putem aminti următoarele obiective specifice:

colectarea datelor de bază pentru scopuri generale de monitoring al calităţii apelor, în vederea realizării unei baze de date privind apele subterane. Acestea pot fi utilizate pentru elaborarea planurilor de protecţie a calităţii apelor la nivel de bazin hidrografic, dar şi pentru calculul bilanţului de apă; încadrarea în criterii şi obiective de calitate a apei subterane, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale; monitorizarea calităţii apei pompate din subteran şi evaluarea impactului cauzat de sursele punctiforme şi difuze de poluare; identificarea ariilor fierbinţi, care necesită intervenţii operative; modelarea proceselor de transport şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;

intervenţii operative; modelarea proceselor de transpo rt şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;
intervenţii operative; modelarea proceselor de transpo rt şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;
intervenţii operative; modelarea proceselor de transpo rt şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;
intervenţii operative; modelarea proceselor de transpo rt şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;
intervenţii operative; modelarea proceselor de transpo rt şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

179

generale privind monitorizarea apelor subterane 1 7 9 elaborarea de hărţi legate de calitatea apelor subterane,

elaborarea de hărţi legate de calitatea apelor subterane, în special cu scopul proiectării sistemelor de alarmare, în caz de poluare; monitorizarea efectului contactului dintre mineralele chimice naturale şi apele subterane; monitorizarea mineralizării în roci cristaline şi sedimente; monitorizarea influenţei apei marine asupra calităţii apei subterane cu care vine în contact; evaluarea fluxurilor între apa de suprafaţă şi apa subterană, respectiv între apa subterană şi apa de mare; observarea efectelor globale cauzate de modificările climatice, ploile acide, impactul antropic la scară regională şi internaţională.

impactul antropic la scară regională şi internaţională. 6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului
impactul antropic la scară regională şi internaţională. 6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului
impactul antropic la scară regională şi internaţională. 6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului
impactul antropic la scară regională şi internaţională. 6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului
impactul antropic la scară regională şi internaţională. 6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului

6.4.5. Parametrii de calitate specifici monitoringului apelor subterane

Prin parametri de calitate înţelegem indicatorii de calitate sau concentraţii ale substanţei măsurate la sursă şi la receptor precum şi valorile prescrise de STAS. În cazul în care apa pompată din subteran este utilizată pentru obţinerea apei potabile, indicatorii de calitate ai apelor subterane, trebuie comparaţi cu cei admisibili, în conformitate cu STAS-NTPA-013. Valorile standardizate sunt prezentate în ANEXA 1. Indicatorii de calitate sunt grupaţi în indicatori descriptivi, ioni majori, parametri adiţionali, metale grele, substanţe organice, pesticide şi microbi. Indicatorii descriptivi sunt: temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat, conductivitatea şi radioactivitatea. Ionii majori sunt prezentaţi în tabelul 6.3, grupaţi în cationi şi anioni. Metalele grele care se monitorizează în foraje (în funcţie de sursele locale de poluare) sunt: Hg, Cd, Pb, Zn, Cu, Cr. Prin microbi se înţeleg, în general în cazul apelor subterane, coliformii totali şi coliformii fecali. Tipul de indicatori, incluşi într-un program de monitoring, depinde de scopul reţelei de monitoring. Indicatorii descriptivi şi ionii majori se măsoară la fiecare puţ de observaţie. Pentru ceilalţi indicatori selecţionarea se face în funcţie de folosinţa terenului. În tabelul 6.3 sunt prezentaţi indicatorii de calitate ai apelor subterane. Valorile admisibile ale acestor indicatori, în cazul în care apa subterană este folosită pentru alimentarea populaţiei, sunt prezentate în ANEXA 1 (Normă de calitate pentru apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013).

180 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Tabelul 6.3 Indicatori de calitate ai apelor subterane măsuraţi la posturile hidrogeologice

Nr.

 

Unitate de

indicator

Denumire parametru

măsură

1

Aspect, culoare, miros şi turbiditate

 

2

Temperatura aerului

   

o

C

3

Temperatura apei

   

o

C

4

Adâncimea de recoltare a probei

 

m

5

Indice pH la 20 o C

   

6

Hidrogen sulfurat H 2 S

mg/l

7

Bioxid de carbon liber CO 2

mg/l

8

Oxigen dizolvat

 

mg/l

9

Conductibilitate electrică

Ω -1 cm -1

10

Radioactivitatea

 

μCurie/l

11

Cationi: Calciu Ca 2+

mg/l

12

Magneziu Mg 2

 

mg/l

13

Sodiu Na +

mg/l

14

Potasiu K +

mg/l

15

Amoniu NH 4

+

mg/l

16

Fier Fe 3+

mg/l

17

Mangan Mn 2+

 

mg/l

18

Plumb Pb 2+

mg/l

19

Cupru Cu 2+

mg/l

20

Zinc Zn 2+

mg/l

21

Anioni: Azotaţi NO 3

-

mg/l

22

Azotiţi NO 2

-

mg/l

23

Sulfaţi SO 4

2-

mg/l

24

Bicarbonaţi HCO 3

-

mg/l

25

Carbonaţi CO 3

2-

mg/l

25

Cloruri Cl -

mg/l

27

Fosfaţi PO 4

3-

mg/l

28

Fluor F -

mg/l

29

Brom Br -

mg/l

30

Iod I -

mg/l

31

Reziduu fix la 105 o C

mg/l

32

Reziduu fix la 180 o C

mg/l

33

Rezistivitate la 20 o C

 

cm

34

Substanţe organice (consum KMnO 4 )

mg/l

35

Duritate totală

 

o

germane

36

Duritate permanentă

o

germane

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

181

Tabelul 6.3 (continuare)

37

Duritate temporară

o

germane

38

SiO 2 total

 

mg/l

38

Alcalinitate

mval/l

 

mval/l

40

Alcalinitate liberă

 

41

Alcalinitate totală

 

În tabelul 6.4 sunt date valorile admisibile ale unor indicatori ai calităţii apelor subterane, dacă acestea sunt folosite ca apă potabilă (apă din categoria A1 care necesită doar tratarea fizică simplă şi dezinfecţie). S-a notat, în dreptul fiecărei valori, dacă aceasta este obligatorie (ob) sau orientativă (or). Dacă pentru cazul analizat, unul din indicatorii din tabelul 6.4 are o valoare mai mare decât cea admisibilă, apa se consideră poluată şi nu se poate folosi pentru populaţie decât dacă este tratată corespunzător.

Tabelul 6.4

Valorile maxime admisibile pentru diferiţi indicatori de calitate ai apei subterane, dacă aceasta este folosită ca apă potabilă

Natura

Denumire parametru

 

Unitate de

Valori

subst.

măsură

admisibil

 

e

 

pH

Unităţi pH

6,5-8,5

Indicatori

 

mg/l pe scara de Pt

20(ob)

fizici

Coloraţie (după filtrare simplă)

Materii în suspensie

 

mg SS/l

25(or)

Temperatura

0

C

22(or)

Conductivitate

 

s/cm 2 la 20 0 C

1000(or)

Culoare

Factor de diluţie la 25 0 C

3(or)

 

Azotaţi

mg NO - 3 /l

50(ob)

Fluoruri

mg F - /l

1,5 (ob)

Compuşi

organici

cu

clor,

mg Cl - /l

 

Concentraţie

extractibili, total

 

-

element chimic

Fier dizolvat

mg Fe/l

0,3(ob)

Mangan

mg Mn/l

0,05(or)

Cupru

mg Cu/l

0,05(ob)

Zinc

mg Zn/l

3(ob)

Bor

mg B/l

1(ob)

Beriliu

mg Be/l

 

Cobalt

mg Co/l

 

Vanadiu

mg V/l

 

182 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Tabelul 6.4 (continuare)

 

Arseniu

mg As/l

0,05(ob)

Cadmiu

mg Cd/l

0,005(ob)

Crom total

 

mg Cr/l

0,05(ob)

Plumb

mg Pb/l

0,05(ob)

Seleniu

mg Se/l

0,01(ob)

Mercur

mg Hg/l

0,001(ob)

Bariu

mg. Ba/l

0,1(ob)

Cianuri

mg CN - /l

0,05(ob)

Sulfaţi

mg SO 4 2- /l

250(ob)

Cloruri

mg Cl - /l

200(or)

Agenţi de suprafaţă anionici (prin metoda spectrometrică cu albastru de metilen)

mg

 

laurilsulfat/l

0,2(or)

Fosfaţi

mg P 2 O 5 /l

0,4(or)

Fenoli (indice fenolic) p-nitroanilina aminoantipirina

4

mg C 6 H 5 OH/l

0,001(ob)

Hidrocarburi dizolvate sau în emulsie (după extracţia cu eter de petrol

mg /l

0,05(ob)

Hidrocarburi policiclice aromatice

 

mg /l

0,0002(ob

)

Pesticide totale (paration, HCH, dieldrin)

 

mg /l

0,001(ob)

Consum

chimic

de

oxigen

mg O 2 /l

10(or)

(CCO)

Gradul de saturaţie în oxigen dizolvat

% O 2

>70(or)

Consum biochimic de oxigen

   

(CBO 5 ) nitrificare

(la

20 o C,

fără

mg O 2 /l

<3(or)

Azot Kjeldahl (fără NO - 3 )

 

mg N/l

1(or)

Amoniu (NH - 4 )

 

mg NH - 4 /l

0,05(or)

Substanţe extractibile în cloroform

 

mg SEC/l

0,1(or)

Carbon organic total

 

mg C/l

 

Compoziţie

Coliformi totali la 37 o C

 

/100ml

50(or)

bacteriologică

Coliformi fecali

 

/100ml

20(or)

Streptococi fecali

 

/100ml

20(or)

Salmonella

   

Absent în

 

5000ml

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

183

În Directiva cadru a apelor 2000/60/EC este dată (în articolul 3) lista minimă de poluanţi şi a indicatorilor acestora, pentru care statele membre ale UE trebuie să facă analize permanent şi să le compare cu valorile admisibile. Aceştia sunt :

1. substanţe sau ioni care pot apărea natural sau ca rezultat al activităţilor

antropice: arsenic, cadmiu, fier, mercur, amoniu, clor, sulfat;

2. substanţe sintetice create de om: tricloretilena, tetracloroetilena;

3. parametri indicatori ai salinităţii sau a unor intruziuni: conductivitatea.

În capitolul 7 (v. tabelul 7.7) sunt prezentate toate caracteristicile fizico-chimice ale unei ape subterane, care se măsoară în forajele din reţeaua hidrogeologică naţională.

6.4.6. Structura unei baze de date rezultate din monitoringul apelor subterane

Activitatea de monitorizare a apelor subterane trebuie să furnizeze date privind:

Descrierea acviferelor şi a calităţii apei subterane. Această descriere se referă, pe de o parte, la bazinul hidrogeologic susceptibil la poluare şi, pe de altă parte, la posibilităţile de monitorizare a calităţii apelor subterane în zona analizată. Pentru bazinul hidrogeologic susceptibil la poluare trebuie specificate:

Topologia, care se referă la descrierea bazinului hidrogeologic, respectiv a acviferelor existente în zona analizată, prin intermediul:

aşezării în plan; suprafeţei; tipului de acvifer: cu suprafaţă liberă sau sub presiune; structurii litologice; poziţiei limitelor acviferului (pe verticală): culcuşul şi coperişul; grosimii acviferului; conductivităţii hidraulice; permeabilităţii intrinseci; transmisivităţii; porozităţii; direcţiei de anizotropie. Poziţionarea în plan a surselor de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.

de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.
de poluare punctuale şi difuze din bazinul hidrogeologic. Codificarea surselor de poluare punctuale şi difuze.

184 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Descrierea posibilităţilor de monitorizare a calităţii apelor subterane în zona analizată (în bazinul hidrogeologic analizat):

staţii hidrogeologice în zonă: denumire, amplasare, istoric funcţionare; date disponibile: profil litologic, debite pompate, caracteristici hidrologice obţinute din pompări experimentale, nivel piezometric, concentraţii pentru diverse substanţe conţinute în apa subterană; dotare cu aparatură de măsură pentru niveluri, concentraţii şi posibilitatea efectuării de pompări experimentale pentru determinarea parametrilor hidrogeologici; protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare:

protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare: s urse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic
protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare: s urse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic
protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare: s urse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic
protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare: s urse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic
protocoale de monitorizare. Descrierea surselor de poluare: s urse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic

surse de poluare potenţiale, în bazinul hidrogeologic analizat;

1. descrierea sursei prin identificarea posibilelor surse de poluare

urmată de codificarea acestora;

2. stabilirea tipului de poluare: continuă (P.C.), discontinuă (P.D.),

cronică (P.CR.) sau accidentală (P.A.);

3. tipul poluanţilor.

descrierea posibilităţilor de monitorizare a concentraţiilor poluanţilor la sursă.

Trebuie specificat, de asemenea, dacă monitorizarea concentraţiei poluanţilor la sursă se realizează sau nu. Dacă aceasta se realizează, trebuie

specificat tipul de foraj: fie foraj de observaţie special amenajat în zona limitrofă sursei de poluare, fie foraj de observaţie la staţiile hidrogeologice existente în apropierea sursei de poluare. În ceea ce priveşte calitatea apei, se face o distincţie clară între calitatea apei la sursa de poluare şi calitatea apei la receptor (acvifer). Pentru sursele de poluare trebuie specificate:

(acvifer). Pentru sursele de poluare trebuie specificate: mărimile care pot fi măsurat e la sursă: 1.
(acvifer). Pentru sursele de poluare trebuie specificate: mărimile care pot fi măsurat e la sursă: 1.

mărimile care pot fi măsurate la sursă:

1. compoziţia sursei (elemente componente);

2. dimensiunile sursei (volum, suprafaţă acoperită de poluant,

înălţimi caracteristice, înălţimea haldei sau adâncimea bazinului cu şlamuri);

3. debitul soluţiei (amestec apă – poluant) la sursă;

4. concentraţia poluantului;

5. indicatori de calitate ai soluţiei (amestec apă – poluant);

de calitate ai soluţiei (amestec apă – poluant); mărimi care pot fi estimate: 1. locul de

mărimi care pot fi estimate:

1. locul de efectuare a măsurătorilor la sursă:

în rezervorul (lacul, groapa, râul, bazinul, fosa) care conţine

poluantul;

în levigat (amestecul de soluţie apoasă cu substanţe poluante care

a trecut prin masa de deşeuri, se colectează de obicei în sisteme de drenare);

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

185

la suprafaţa terenului;

în probe luate prin carotare, în depozitul de deşeuri;

2.

modul de măsurare a concentraţiei;

3.

modul de calcul al indicatorului;

concentraţiei; 3. modul de calcul al indicatorului; deţinătorul datelor referitoare la sursa de poluare.

deţinătorul datelor referitoare la sursa de poluare.

6.4.7. Tipuri de reţele de monitoring

În funcţie de specificul reţelelor de monitoring al calităţii apelor subterane distingem: reţele de bază, reţele specifice, reţele temporale şi reţele de monitoring cantitativ. Reţelele de bază asigură informaţiile generale privitoare la calitatea apei subterane, fiind organizate la nivel naţional, prin programe cu caracter permanent, pe o perioadă lungă de timp. Staţiile de referinţă pot fi incluse în aceste reţele. Reţelele specifice sunt construite pentru monitorizarea unor arii reprezentative, din punctul de vedere al surselor punctiforme de poluare, acţionând ca staţii de impact. Reţelele temporale operează doar pe durata unui proiect şi servesc la cercetări legate de transportul poluanţilor în subteran şi calibrarea modelelor matematice aferente. Reţelele de monitoring cantitativ servesc la interpretarea datelor legate de calitatea apelor subterane şi permit evidenţierea modificărilor induse de activitatea antropică sau cauzate de factorii naturali. Aceste reţele pot fi deservite de mai multe tipuri de staţii (de bază, de nod, speciale, temporale).

6.4.8. Selectarea punctelor de prelevare şi a densităţii reţelei

În realizarea sistemelor de monitoring integrat al calităţii apelor subterane (cantitativ şi calitativ), spre deosebire de sistemele aferente apelor de suprafaţă, trebuie considerată dinamica lentă de deplasare a apelor subterane, timpii de retenţie relativ mari şi interdependenţele dintre compoziţia fizico-chimică a apei şi a materialului acvifer. Amplasarea puţurilor de observare depinde de strategia de diferenţiere între poluarea difuză şi cea punctiformă, dintre staţiile naţionale şi cele regionale şi dintre reţelele principale/specifice/temporale. Densitatea puţurilor de observare se alege ţinându-se seama de dimensiunea şi complexitatea geologică şi hidrogeologică a ariei investigate,

186 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

de dimensiunea principalelor acvifere, de utilizarea terenului adiacent ariei, de sistemele de monitoring existente, precum şi de obiectivele şi de costurile observaţiei. Proiectarea unei reţele trebuie să se realizeze urmărind condiţiile:

toate acviferele principale trebuie observate pe baza informaţiilor geologice şi a cunoştinţelor privind resursele de apă subterană din zonă; distanţa dintre puţurile de observare depinde de condiţiile geologice, variind de la un acvifer la altul; monitorizarea acviferelor de suprafaţă şi de adâncime, care sunt folosite pentru alimentările cu apă; folosirea puţurilor de observaţie existente în vederea diminuării costurilor de realizare a unei noi reţele. Reţelele de supraveghere generală furnizează informaţii referitoare la calitatea generală a apelor subterane la nivel naţional şi internaţional şi sunt organizate pe termen lung pentru analizele de tendinţă. Criteriile de selecţionare a amplasamentelor care urmează a fi testate în faza pilot de implementare a proiectului sunt următoarele:

staţiile vor forma ca distribuţie un pătrat sau o altă formă geometrică cu distanţe fixe între ele; staţiile trebuie amplasate în acviferele principale; alte staţii, aferente unor acvifere importante din zonă, vor fi selecţionate în baza reprezentativităţii acestora; staţiile de referinţă vor fi amplasate în zone neinfluenţate de puţuri de pompare sau alte activităţi antropice. Reţelele de impact monitorizează arii reprezentative din punctul de vedere al surselor de poluare. Densitatea optimă a staţiilor se stabileşte în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate

în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei
în funcţie de tipul apei subterane şi al zonei analizate 6.4.9. Frecvenţe de prelevare Stabilirea frecvenţei

6.4.9. Frecvenţe de prelevare

Stabilirea frecvenţei de monitorizare se face în funcţie de scopul monitorizării. Frecvenţa de monitorizare va fi diferită în cazul reţelelor de bază, faţă de cazul reţelelor specifice, temporale sau de monitoring cantitativ. Este foarte important tipul de informaţie urmărit, variabilitatea calitatăţii şi precizia rezultatelor. Frecvenţa de supraveghere este mai ridicată (6─8 ori/an) în primul an de exploatare de la proiectarea unei reţele. După cuantificarea caracteristicilor generale se poate stabili frecvenţa optimă, care poate diferi în funcţie de adâncimea acviferului.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

187

La reţelele generale de supraveghere, frecvenţa este de două probe pe an. În general, o prelevare trebuie efectuată la sfârşitul perioadei de infiltrare maximă când nivelurile apei subterane sunt ridicate, iar a doua prelevare să se facă în perioada cu niveluri minime ale stratului, respectiv în condiţii de infiltraţie minimă şi captare maximă. În capitolul 7 vom prezenta concret frecvenţele de monitorizare în cadrul sistemului naţional de monitoring (reţeaua hidrogeologică de bază) şi în cadrul unor reţele specifice.

6.5. MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ÎN CONFORMITATE CU DIRECTIVA CADRU ÎN DOMENIUL APELOR

6.5.1. Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE

În cadrul procesului general al pregătirii integrării României în Uniunea Europeană, o etapă deosebit de importantă este cea referitoare la adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar. Aderarea la Uniunea Europeană impune necesitatea asigurării respectării aceloraşi standarde ca şi cele aplicate în cadrul Uniunii. Scopul acestei directive este dezvoltarea unei politici integrate in domeniul apei, la nivelul Comunităţii Europene. Directiva se referă la apele de suprafaţă interioare, apele de tranziţie (la contactul apelor de suprafaţă cu apele marine), apele costiere şi la apele subterane. Principalele obiective ale Directivei cadru în domeniul apelor 2000/60/CE sunt:

protecţia tuturor apelor ─ râurilor, lacurilor, apelor costiere şi a apelor subterane; asigurarea “stării bune” a tuturor apelor până în anul 2015; cooperarea transfrontalieră; asigurarea participării active a tuturor părţilor interesate, inclusiv a ONG-urilor şi a comunităţilor locale, în activităţile de management al apei; necesitatea unor politici de stabilire a preţului apei şi aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; asigurarea unui echilibru între nevoile umane şi gradul de suportabilitate al mediului. Transpunerea Directivei cadru în domeniul apelor 2000/60/CE în legislaţia din România a fost realizată prin Legea apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004, în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării apelor.

în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării
în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării
în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării
în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării
în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării
în care au fost definite obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic şi clasificarea stării

188 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Autorităţile competente pentru implementarea Directivei cadru sunt Direcţiile de apă ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Planul de management al apelor pe bazin hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Pe baza cunoaşterii stării corpurilor de apă se stabilesc obiective ţintă pe o durată de 6 ani şi se propun măsuri pentru asigurarea surselor de apă şi pentru atingerea stării bune a apelor în vederea utilizării durabile a acestora. Directiva cadru a apei cere stabilirea programului de monitorizare cu privire la aprecierile cantitative şi calitative ale apelor şi stabilirea tendinţelor de poluări semnificative, de lungă durată, rezultate din activitatea antropică. Programele de monitorizare trebuie să asigure realizarea unei urmăriri (monitorizări) relevante a ariilor protejate precum şi îndeplinirea obiectivelor Directivei în domeniul apelor subterane. Cele mai importante obiective ale acestei directive sunt:

prevenirea deteriorării stării corpurilor de apă subterană [art.4.1.(b),(i)]; prevenirea şi limitarea pătrunderii poluanţilor în apele subterane [art.4.1.(b), (i)]; protejarea, menţinerea şi reabilitarea corpurilor de apă subterană şi asigurarea unui echilibru între extracţie şi încărcare, cu scopul de a asigura o stare bună a apelor subterane [art. 4.1.(b), (ii)]; limitarea oricăror tendinţe de creştere evidentă, semnificativă, a concentraţiilor poluanţilor în apele subterane, în scopul reducerii progresive a poluanţilor din apele subterane [art. 4.1.(b), (ii)]; asigurarea legăturii cu standardele şi obiectivele pentru ariile protejate [art. 4.1.(c)]. Ariile protejate includ proiectarea zonelor de captare a apei în vederea consumului la folosinţe conform art. 7 (zone protejate pentru ape potabile, zone vulnerabile la nitraţi, stabilite prin Directiva 91/676/EEC, arii proiectate pentru protecţia habitatelor şi speciilor, în care starea apei este un factor important în protecţie). În continuare vom prezenta succint câteva noţiuni legate de proiectarea programelor de monitoring al apelor subterane, ţinând seama de obiectivele şi strategiile de atingere a acestor obiective, prevăzute în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE.

în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE. 6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în
în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE. 6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în
în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE. 6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în
în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE. 6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în
în Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/CE. 6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în

6.5.2. Proiectarea programelor de monitorizare în conformitate cu Directiva cadru a apei

În Directiva cadru a apei (D.C.A) se recomandă ca programele de monitorizare să fie proiectate conform schemei prezentate în figura 6.2 şi a procedurilor de prevenire a riscurilor.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

189

Caracterizarea şi evaluarea riscului Caracterizarea corpurilor de apă subterană sau ale grupurilor de corpuri de
Caracterizarea şi evaluarea riscului
Caracterizarea corpurilor de
apă subterană sau ale
grupurilor de corpuri de ape
subterane
Obiective relevante pentru corpurile
de A.S. sau grupurile de corpuri de
A.S.
Identificarea influenţelor
semnificative asupra corpurilor de
A.S sau asupra grupurilor de
corpuri de A.S.
Înţelegerea sistemelor de
ape subterane şi modelul
conceptual
Evaluarea riscurilor obiectivelor
stabilite pentru corpurile de A.S.
sau pentru grupurile de corpuri de
A.S.
 

Proiectarea programelor de monitorizare

 

Alegerea corpurilor sau grupurilor de corpuri de A.S. semnificative pentru fiecare program de monitorizare

 
 

Alegerea arealelor semnificative pentru monitorizare în fiecare corp sau în grupuri de corpuri de A.S.

 

Alegerea

 

Stabilirea

parametrilor

frecvenţei

semnificativi

semnificative

pentru fiecare pentru fiecare
pentru fiecare pentru fiecare

pentru fiecare

pentru fiecare pentru fiecare

pentru fiecare

areal selectat

parametru

monitorizat

Fig. 6.2. Informaţii de bază necesare pentru proiectarea programelor de monitorizare a apelor subterane, prevăzute în D.C.A. şi paşii importanţi în proiectarea acestora.

190 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Rezultatele evaluărilor iniţiale trebuie să ofere informaţiile necesare cunoaşterii sistemelor de ape subterane şi a potenţialelor efecte ale activităţii umane asupra lor. Având la bază aceste evaluări se realizează proiectarea programelor de monitorizare. Un astfel de proiect necesită:

stabilirea frontierelor tuturor corpurilor de apă; informaţii cu privire la caracteristicile naturale şi o înţelegere conceptuală a corpurilor de apă sau a grupurilor de corpuri de apă subterană; informaţii cu privire la posibilităţile de grupare a corpurilor de apă pe baza caracteristicilor hidrogeologice şi a răspunsurilor similare la factorii de influenţă identificaţi; informaţii asupra nivelului de încredere în evaluarea riscului şi asupra datelor de monitorizare necesare pentru validarea evaluării riscului.

În proiectarea programelor de monitorizare trebuie să se ţină seama

de scopul monitorizării şi de asigurarea unui cost optim al punerii în

practică a acestora.

O apă subterană este considerată bună din punct de vedere calitativ

dacă îndeplineşte următoarele criterii:

debitul mediu captat anual pe o durată lungă de timp nu depăşeşte resursa de AS disponibilă;

extracţiile, sau orice activitate antropogenă asupra nivelului apei subterane, nu cauzează scăderi semnificative ale stării corpurilor de apă delungă de timp nu depăşeşte resursa de AS disponibilă; suprafaţă care sunt în legătură cu apele

suprafaţă care sunt în legătură cu apele subterane; modificările antropogene ale direcţiei de curgere nu cauzează intruziuni ale apelor sărate sau poluate.

În figura 6.3 sunt schematizate etapele prevăzute în D.C.A. pentru

proiectarea programelor de monitorizare. Astfel sunt necesare informaţii care să servească la identificarea corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană, a zonelor de monitorizare potrivite, a parametrilor semnificativi de monitorizare pentru fiecare areal şi a frecvenţei de monitorizare. Caracterizarea corpurilor de apă subterane se realizează considerând 14 criterii de apreciere, primele şase oferindu-ne o caracterizare iniţială a corpului de apă. Criteriile de caracterizare a corpurilor de apă subterane sunt:

localizare şi limite (în plan, pe verticală, existenţa straturilor impermeabile şi legătura cu alte corpuri de apă); presiuni la care este supus sistemul din punct de vedere cantitativ (captări pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială sau irigaţii, încărcare artificială, coborârea suprafeţei libere datorită unor decopertări sau exploatări miniere ori de carieră); presiuni la care corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente şi potenţiale);

corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente
corpurile de apă subterană pot fi supuse din punct de vedere calitativ (surse de poluare existente

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

191

Figura 6.3

192 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

gradul de acoperire a terenului din zona acviferului (vegetaţie, natura culturilor, suprafaţa acoperită şi gradul de descoperire); natura solului în zona aflată deasupra acviferului; legăturile cu ecosistemele acvatice acvifere de suprafaţă sau cu cele terestre; caracteristici geologice (delimitare spaţială pe baza hărţilor geologice, descrierea geometriei prin hărţi cu hidroizohipse sau secţiuni geologice), clasificare stratigrafică, descriere genetică, petrografică, litologică şi tectonică; caracteristici hidrogeologice (conductivitate hidraulică, porozitate totală şi efectivă şi grad de înmagazinare); caracteristici ale depozitelor superficiale şi a solurilor din zona de alimentare (grosime, porozitate, conductivitate hidraulică, proprietăţi de adsorbţie); stratificarea apelor subterane (diferenţierea hidrochimică, stratificarea densităţii, temperaturii şi după vârstă); direcţiile de curgere în acvifer şi aprecierea schimburilor de apă între acesta şi sistemele de suprafaţă asociate; rata medie anuală de reîncărcare a acviferului; compoziţia chimică a apei subterane; impactul activităţii umane asupra calităţii apelor subterane. Programele de monitorizare trebuie să includă reţelele de monitorizare cantitativă şi calitativă, de supraveghere şi de monitorizare operaţională. Ele trebuie să fie proiectate pe baza unui model conceptual al sistemului apelor subterane (v. fig.6.4). Acest model conceptual se fundamentează pe înţelegerea sistemului apelor subterane, bazată pe informaţii legate de caracteristicile naturale şi de presiunile exercitate asupra sistemului. În Directiva cadru a apei este dată următoarea definiţie a modelulului conceptual: Modelul conceptual este o reprezentare simplificată a comportării reale a sistemului hidrogeologic:

este un set de ipoteze de lucru şi de presupuneri; acesta conţine caracteristici semnificative ale sistemelor în vederea prognozei evaluării cerute; se bazează pe realitate; este o aproximare a realităţii; trebuie să fie conceput astfel încât să poată fi testat folosind date existente în prezent sau date viitoare; nivelul de exactitate necesar unui model se stabileşte în funcţie de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.

de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.
de dificultatea în evaluarea predicţiilor necesare şi consecinţele potenţiale ale erorilor în aceste evaluări.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

193

Cel mai bun model Test Definirea modelului conceptual al corpului de AS sau a corpurilor
Cel mai bun
model
Test
Definirea
modelului conceptual
al corpului de AS
sau a corpurilor de AS
Model mai
performant
Test
Primul model
Test
conceptual
Test
Idei de bază
Model
conceptual
Model
cantitativ
Model
conceptual
simplu
conceptual
mai detaliat
îmbunătăţit
Test
Test
Poate modelul să
răspundă la
întrebări cu o
precizie cerută?
Poate modelul să
răspundă la
întrebări cu o
precizie cerută?
Modelul
poate fi
folosit
DA
DA
Modelul
Modelul
poate fi
poate fi
folosit
folosit
NU Test NU

NU

Test

NU

Fig. 6.4. Alegerea modelului conceptual cel mai potrivit pentru reprezentarea comportării unui corp de apă subterană sau a unui grup de corpuri, în vederea proiectării unui sistem de monitorizare [70].

194 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Din figura 6.3 rezultă faptul că toate verigile unui sistem de monitorizare sunt legate între ele prin determinări directe şi indirecte, realizarea formei finale a sistemului făcându-se iterativ, în funcţie de

posibilităţile de îmbunătăţire a metodelor de măsură şi de modelare din faza anterioară. Un model conceptual constituie un mod dinamic de abordare care se poate dezvolta şi perfecţiona în cadrul unui proces iterativ (v. fig.6.4) pentru

a răspunde în final cerinţelor de implementare a D.C.A. Pornind de la

caracterizarea iniţială (idei de bază), se poate folosi mai întâi un model simplu ce poate fi îmbunătăţit ulterior. Monitorizarea trebuie să asigure informaţii utile pentru testarea modelului şi acolo unde este necesar, îmbunătăţirea lui, astfel încât să se poată atinge un nivel de încredere în asigurarea predicţiilor şi în evaluarea problemelor apelor subterane.

În capitolele 3 şi 5 s-au dat exemple de modele conceptuale folosite în studiul apelor subterane. Pentru fiecare dintre ele s-au specificat ipotezele simplificatoare, legile fizice care au stat la baza modelului, metodele matematice folosite pentru rezolvarea problemei şi mărimile ce trebuie monitorizate pentru calibrarea şi validarea modelului. Pentru fiecare model prezentat se poate gândi un proiect de realizare

a unei reţele de monitorizare, în conformitate cu prevederile Directivei cadru a apei. Alegerea modelului conceptual cel mai potrivit pentru o anumită zonă de interes se face în funcţie de existenţa unor şiruri de date măsurate în acel areal. În anumite zone există şiruri de date, de lungă durată, referitoare

la niveluri, dar nu şi legate de calitatea apei. În astfel de condiţii este dificil

de ales un model conceptual al poluării apelor subterane. Prelucrarea datelor se face, în general, pe baza calculelor statistice. În figura 6.5 este prezentată schematic noţiunea de monitorizare, aşa cum este ea definită în Directiva cadru. Atât monitorizarea cantitativă cât şi cea calitativă trebuie să răspundă la şase întrebări:

cea calitativă trebuie să răspundă la şase întrebări: de ce este necesar ă monitori zarea (scopul

de ce este necesară monitorizarea (scopul monitorizării)?

ce este necesar ă monitori zarea (scopul monitorizării) ? cine face monitorizarea? u nde trebuie făcută

cine face monitorizarea? unde trebuie făcută monitorizarea? ce mărimi sunt monitorizate? când trebuie făcută monitorizarea? ce tehnici şi instrumente trebuie folosite pentru monitorizare? Pentru fiecare întrebare sunt specificate (v. fig.6.5) succint, răspunsurile recomandate în D.C.A O verigă importantă a proiectului de monitorizare o constituie evaluarea riscului de deteriorare a stării bune a sistemului, din punct de vedere cantitativ şi calitativ (fig.6.6). Aceasta se face pe baza analizei statistice a şirurilor de date existente în zona analizată.

şi calitativ (fig.6.6). Ac easta se face pe baza analizei statistice a şirurilor de date existente
şi calitativ (fig.6.6). Ac easta se face pe baza analizei statistice a şirurilor de date existente
şi calitativ (fig.6.6). Ac easta se face pe baza analizei statistice a şirurilor de date existente
şi calitativ (fig.6.6). Ac easta se face pe baza analizei statistice a şirurilor de date existente

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

195

Monitorizarea AS
Monitorizarea AS

Monitorizarea AS

Monitorizarea AS
Monitorizarea AS
Monitorizarea AS
monitorizarea apelor subterane 1 9 5 Monitorizarea AS Monitorizarea AS din punct de vedere cantitativ Reţeaua
monitorizarea apelor subterane 1 9 5 Monitorizarea AS Monitorizarea AS din punct de vedere cantitativ Reţeaua

Monitorizarea AS din punct de vedere cantitativ

AS Monitorizarea AS din punct de vedere cantitativ Reţeaua de monitorizare a nivelului AS Scop: Cunoaşte

Reţeaua de monitorizare a nivelului AS

vedere cantitativ Reţeaua de monitorizare a nivelului AS Scop: Cunoaşte rea datelor pentru validarea modelelor

Scop: Cunoaşterea datelor pentru validarea modelelor conceptuale ale sistemelor de AS şi pentru calcularea resurselor disponibile şi estimarea curgerii în zonele transfrontaliere.

şi estimarea curgerii în zonele transfrontaliere. Unde: Într- un număr suficient de puncte în corpurile

Unde: Într-un număr suficient de puncte în corpurile de AS, pentru validarea corectă a modelului conceptual.

de AS, pentru validarea corectă a modelului conceptual. Ce: Niveluri, izvoare, curgeri de bază în râuri,

Ce: Niveluri, izvoare, curgeri de bază în râuri, în vederea validării corecte a modelului conceptual.

în vederea validării corecte a modelului conceptual. Când: Suficient de frecvent pentru a distinge variaţiile

Când: Suficient de frecvent pentru a distinge variaţiile pe termen scurt şi lung ale nivelurilor.

variaţiile pe termen sc urt şi lung ale nivelurilor. Monitorizarea AS din punct de vedere chimic
Monitorizarea AS din punct de vedere chimic

Monitorizarea AS din punct de vedere chimic

nivelurilor. Monitorizarea AS din punct de vedere chimic Monitorizare de supraveghere a AS Scop: Asigurarea datelor
nivelurilor. Monitorizarea AS din punct de vedere chimic Monitorizare de supraveghere a AS Scop: Asigurarea datelor

Monitorizare de supraveghere a AS

Scop: Asigurarea datelor necesare pentru evaluarea riscului şi tendinţelor de poluare naturală sau antropică şi informaţii cu privire la proiectarea reţelei de monitorizare operaţională.

la proiectarea reţelei de monitorizare operaţională . Unde: Într- un număr suficient de puncte în corpurile

Unde: Într-un număr suficient de puncte în corpurile de AS, supuse riscului, în zonele de frontieră a corpurilor de apă pentru evaluarea riscului tuturor folosinţelor.

de apă pentru evaluarea riscului tuturor folosinţelor . Ce: O 2 , p H, NO 3

Ce: O 2 , pH, NO 3 , NH 4 , conductivitate, indicatori de poluare relevanţi utilizaţi în identificarea poluării transfrontaliere a AS.

în identif icarea poluării transfrontaliere a AS. Când: Pentru fiecare perioadă planificată Monitorizare

Când: Pentru fiecare perioadă planificată

Monitorizare operaţională a AS

perioadă planificată Monitorizare operaţională a AS Scop: Asigurarea datelor necesare pentru stabilirea

Scop: Asigurarea datelor necesare pentru stabilirea stării corpurilor de AS la risc; prezenţa tendinţelor în variaţia concentraţiilor poluanţilor şi schimbarea acestor tendinţe.

poluan ţilor şi schimbarea acestor tendinţe . Unde: Într- un număr suficient de puncte în corpurile

Unde: Într-un număr suficient de puncte în corpurile de AS cu risc, pentru clasificarea adecvată a acestora.

de AS cu risc, pentru clasificarea adecvată a acestora . Ce: Indicatori de poluare care arată

Ce: Indicatori de poluare care arată riscul de contaminare a AS.

de poluare care arată riscul de contaminare a AS. Când: Între măsurătorile de supraveghere, dar cu

Când: Între măsurătorile de supraveghere, dar cu frecvenţă suficientă pentru detectarea impactul poluanţilor (min.o dată/an).

196 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Fig. 6.5. Definirea monitorizării apelor subterane, în Directiva cadru a apei.

Caracterizarea şi evaluarea riscului Supus sau nesupus la risc Monitoring de supraveghere
Caracterizarea şi
evaluarea riscului
Supus sau
nesupus la risc
Monitoring de
supraveghere
Supus la risc? Monitoring operaţional
Supus la risc?
Monitoring
operaţional
Clasificare în funcţie de evaluarea riscului Corpuri cu risc la: 1) scăderea stării bune; 2)
Clasificare în funcţie de evaluarea riscului
Corpuri cu risc la:
1) scăderea stării bune;
2) tendinţe de scădere
semnificative.
Corpuri
fără risc
Corpuri
aflate la frontiera
statelor
Monitoring de supraveghere Corpuri cu : Corpuri considerate încă supuse la risc: 1) scăderea stării
Monitoring de
supraveghere
Corpuri cu :
Corpuri considerate
încă supuse la risc:
1) scăderea stării bune;
2) tendinţe de scădere
semnificative.
1) stare bună;
2) inexistenţa unui risc
de deteriorare;
3) inexistenţa unei
tendinţe de creştere.
Monitoring operaţional Corpuri cu Corpuri cu stare bună stare proastă Corpuri cu stare proastă, cu
Monitoring operaţional
Corpuri cu
Corpuri cu
stare bună
stare proastă
Corpuri cu stare
proastă, cu tendinţe
de creştere a
riscului sau tendinţă
reversibilă
Corpuri cu stare
bună, cu tendinţe
semnificative de
creştere a riscului sau
tendinţă reversibilă

Fig. 6.6. Stabilirea sistemului de monitorizare în vederea evaluării riscului.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

197

Pe baza evaluării riscului de scădere a stării bune a unui corp de apă subterană se va stabili dacă:

există o scădere a stării bune; există o tendinţă de scădere a stării bune; nu există niciun risc de schimbare a stării bune. În funcţie de rezultatul acestei evaluări se stabileşte tipul de monitoring necesar în zona analizată. Metodele de evaluare a impactului factorilor cantitativi şi calitativi, prevăzute în D.C.A. au la bază diferite moduri da abordare a bilanţului de apă. Dintre acestea menţionăm:

metoda bilanţului hidrogeologic. Acesta este un bilanţ global între precipitaţii, evapotranspiraţie, scurgerea de suprafaţă şi infiltraţia totală, pentru evaluarea variaţiei nivelului apelor subterane; metoda de bilanţ bazată pe variaţia nivelurilor. Variaţia resurselor de apă subterană este calculată cu ajutorul diferenţei dintre nivelul la începutul şi la sfârşitul anului respectiv; bilanţul hidrodinamic (metoda hidrografului). Acesta se face pe unitatea de suprafaţă, pe intervale mici de timp (zile). Variaţia nivelului depinde de debitele de intrare şi ieşire din zona de calcul, de realimentare sau pierderi şi de coeficientul de înmagazinare al acviferului; bilanţuri ce se pot face pe baza modelelor conceptuale. Indicatorii de bază pentru descrierea supraexploatării apelor subterane sunt:

indicele de variaţie anuală a nivelurilor apelor subterane; indicele de variaţie anuală a parametrilor de poluare chimică (substanţe organice, NH 4 , NO 2 , Cl) şi microbiologică (germeni totali, coliformi fecali); indicele de variaţie anuală a adâncimii critice din punct de vedere ecologic a apelor subterane. Pentru realizarea unei analize a tendinţei de evoluţie a acestor indicatori este nevoie de date de observaţie dintr-o perioadă de cel puţin zece ani. În figura 6.6 sunt prezentate diferite situaţii de monitorizare, şi aprecierile legate de riscurile de poluare rezultate. După o primă caracterizare şi evaluare, în cazul în care există un risc de poluare pentru corpul de apă subterană analizat, se proiectează monitoringul de supraveghere. Acesta stabileşte dacă corpurile considerate au tendinţe semnificative de deteriorare calitativă sau cantitativă ori sunt deja într-o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring operaţional.

cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring
cantitativă ori sunt deja într- o stare proastă. În acest caz se proiectează sistemul de monitoring

198 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

În urma realizării unor măsurători corespunzătoare corpului de apă aflat la risc major, se poate stabili dacă starea acestuia este proastă sau dacă există tendinţe importante de înrăutăţire a situaţiei existente. De asemenea vor fi semnalate situaţiile în care corpuri cu stare bună au tendinţe semnificative de creştere a riscului de poluare. În figura 6.6 sunt prezentate rezultatele ce pot fi obţinute în urma monitoringului operaţional. În figura 6.7 este prezentat un sistem general de realizare a unui proiect de monitorizare a apelor subterane, cu toate verigile sale. Sunt marcate conexiunile dintre părţile componente ale sistemului şi este delimitată clar importanţa modelului conceptual în realizarea proiectului. Realizarea proiectului de monitoring va depinde de modelul conceptual ales, de bogăţia informaţiilor legate de caracteristicile naturale ale corpurilor de AS şi de cunoaşterea factorilor de impact asupra calităţii (presiuni naturale sau antropice), disponibile la un moment dat. După cum se observă (v. fig.6.7), trebuie avută în vedere atât structura fizico-chimică a corpului de apă cât şi existenţa unor ecosisteme aflate în legătură cu acesta. De exemplu, se ştie că în perioadele de secetă curgerea de bază pe râuri este asigurată de alimentarea din acviferele cu suprafaţă liberă, limitrofe. Supravieţuirea ecosistemului asociat apelor de suprafaţă va depinde de existenţa unui debit de alimentare dinspre acvifer spre râu. Deci monitorizarea acviferului, în aceste condiţii, va indica riscul la care este supus ecosistemul respectiv. Analiza factorilor de impact asupra calităţii AS presupune, aşa cum s-a arătat în acest capitol, cunoaşterea principalelor surse de poluare, poziţia lor faţă de corpul de apă analizat, caracteristicile surselor (determinate prin monitorizarea anterioară a acestora). Extragerea apei prin pompare, făcută în condiţii necorespunzătoare, (în cazul în care depăşeşte posibilităţile de reîncărcare) poate avea un impact major asupra sistemului acvifer. Aceste prelevări se fac, în general, pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială sau pentru irigaţii. Dacă prin aceste exploatări se realizează o scădere a nivelului din acvifer şi dacă aceasta are o tendinţă negativă, pe o perioadă mai mare de zece ani, spunem că acel corp de apă subterană este supraexploatat. În condiţiile în care ecosistemele acvatice şi terestre dependente de regimul din acvifer sunt afectate, este necesară proiectarea unei monitorizări pe o perioadă de cel puţin zece ani. Încărcarea artificială are, în general, o influenţă benefică asupra acviferului (dacă nu este făcută cu apă contaminată). În capitolul 5 s-a prezentat un model simplu de poluare a unui acvifer aflat în contact cu un lac (sau un alt corp de apă de suprafaţă). S-a demonstrat că atât nivelul cât şi concentraţia poluantului din lac influenţează calitatea apei din acvifer.

Noţiuni generale privind monitorizarea apelor subterane

199

Figura 6.7

200 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE ŞI REMEDIEREA ACVIFERELOR

Deci măsurarea sistematică a poziţiei suprafeţei libere şi a concentraţiei poluantului din lac va fi necesară în programul de monitorizare al acviferului analizat. Aşa cum s-a arătat în figura 6.4, modelul conceptual al unui corp de apă subterană se alege în funcţie de scopul cercetării şi al managementului de mediu local, astfel încât prin rezultatele obţinute să se răspundă la întrebări de al căror răspuns depinde evoluţia sistemului. În cazul în care aceste răspunsuri nu sunt suficiente, modelul conceptual se poate dezvolta ulterior, pe baza unor date colectate din teren. Rezolvarea matematică a modelului conceptual implică introducerea unor erori inerente, datorate metodei de calcul sau aprecierii incomplete (ori incorecte) a parametrilor ce intră în model. Analiza posibilelor erori stabileşte gradul de încredere al rezultatelor modelului conceptual. Toate aceste aspecte, împreună cu condiţiile impuse de obiectivele de mediu, constituie datele necesare proiectării unui sistem de monitorizare.