Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir – Facultatea de

Management Turistic şi Comercial

Bucuresti
2011
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

1. Prezentarea generală a staţiunii

2. Potenţialul turistic al staţiunii

2.1. Resurse turistice naturale

2.2. Resurse turistice antropice

3. Baza tehnico-materială

3.1. Unităţile de cazare

3.2. Unităţile de alimentaţie publică

3.3. Instalaţii şi modalităţi de agrement

3.4. Instalaţii şi modalităţi de tratament

4. Circulaţia turistică

5. Utilizarea metodei Tecdev pentru determinarea gradului de atractivitate al staţiunii

5.1. Analiza SWOT

Bibliografie

Page | 2
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

1.Prezentarea generală a staţiunii

Mamaia este o staţiune balneoclimaterică sezonieră , de interes general , situată în judeţul

Constanţa.

• Aşezare geografică : staţiune la litoralul Mării Negre , aşezată între mare şi lacul
Siutghiol (Mamaia) , la o distanţă de 5 km nord de Constanţa. Mamaia are o lungime de 8
km însă o lăţime de doar 300m. Este cea mai mare staţiune turistică din România fiind
denumită „Perla Mării Negre” , fiind în prezent una dintre cele mai frumoase staţiuni
maritime europene.

• Căi de acces :

 feroviare : gara Constanţa (situată la circa 7 km de Mamaia)

 rutiere : DN2A , DN 39 , DN22B , E60 , E87
 aeriene : aeroportul Mihail Kogalniceanu (situat la circa 25 km de Mamaia)
 maritime : portul Constanţa

• Scurt istoric

Primele construcţii din amplasamentul actual al Mamaiei s-au construit în 1906 şi

constau din cabine de lemn reunite sub două Pavilioane, terminate cu câte un foişor şi o
punte care înainta în mare. Inaugurarea a avut loc pe 22 august 1906, construcţiile fiind
amenajate după planurile arhitectului peisagist E. Recont, în urma extinderii portului
către plajele existente înConstanţa şi a mutării "băilor de mare" într-o altă locaţie,
respectiv actuala Mamaia. Pentru a înlesni accesul turiştilor către Mamaia (sau ceea ce
acum înseamnă zona Cazinoului din Mamaia), între gara Constanţa şi staţiune se
montează o linie de cale ferată pe traseul pe care astăzi se află Bulevardul Mamaia.
Aceste construcţii au reprezentat centrul activităţilor turistice până la dispariţia lor
într-un incendiu în 1920. Imediat după încheierea Primului Război Mondial, staţiunea se
dezvoltă şi începe amenajarea ei, odată cu construirea rezidenţei de vară a familiei regale,
în actualul Club Castel. În anul 1925 se construieşte Cazinoul iar în anul 1934 apare
primul hotel, de fapt o vilă. Primul hotel în adevăratul sens, a fost Rex (1936), iar abia
în 1957 apare şi Bucureşti (actual IAKI), care şi astăzi reprezintă unul dintre hotelurile
mai răsărite ale Mamaiei. În era comunistă, la Mamaia s-au realizat o serie de construcţii
fără un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat avalul de turişti atraşi de nisipul fin.

Page | 3
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

Dezvoltarea staţiunii a avut loc în două etape : între 1959 - 1965 s-a dezvoltat
partea sudică, începând cu hotelul Parc, iar partea nordică a fost ridicată în mare parte în
timpul lui Ceauşescu, adică între 1982 - 1985.

• Legende

Fâşia de nisip dintre lacul Siutghiol şi mare, pe care se află plaja Mamaia, se zice că n-ar
fi fost înainte vreme. Iată ce ne spune legenda…
Mamaia a fost o moldoveancă, soţia unui viteaz român omorât de turci în lupte. Şi ea s-a
luptat cu ei. Fiind însă prinsă, a fost luată roabă de către paşa din Silistra împreună cu fetiţa ei,
Constantina. Acest paşă o aduse lângă Constanţa, îi făcu o casă pe malul mării şi o lăsă aici, cu
bani şi slugi multe, tot de neam moldovean. Fetiţa nu se despărţea de mama sa, căreia îi zicea:
”Mamaia”. Era nespus de frumoasă. Avea părul bălai şi faţa albă, parcă era zână. Turcii de prin
împrejurimi îi ziceau “Ghiuzel-Kiustanda” – adică frumoasa Constantina. Amândouă, mamă şi
fiică, erau foarte credincioase şi mult respectate de locuitorii de prin împrejurimi. Veşnic însă
erau triste.
Dar iată că într-una din zile, pe când moldoveanca se afla singură pe malul mării, soseşte
o barcă cu nişte turci trimişi de paşă. O răpesc şi fug cu ea, pe apă. De frică, mama a început să-
şi strige fetiţa. Aceasta, auzind-o, a ieşit afară şi, alergând spre barcă, striga: ”Mamaia”!
“Mamaia”! Când a ajuns la mal şi a văzut că barca s-a depărtat, a intrat în apă. Mama, speriată că
i se îneacă fetiţa, a început să se roage lui Dumnezeu. Atunci, în loc de apă, sub picioarele fetiţei
s-a ridicat o punte de nisip care creştea, încât nici nu ştia ce să creadă. Mama sa dispăruse din
barcă. Fata, ţipând şi mai tare, a alergat pe puntea de nisip strigând: ”Mamaia”! “Mamaia”!. Ce
se întâmplase? Dumnezeu, ascultându-i rugăciunea, a prefăcut-o pe mamă în punte de nisip şi a
aşternut-o ca drum între ape, ca să nu se înece fata. De atunci, această fâşie de nisip, pe care se
află plaja, se numeşte “Mamaia”.

2.Potenţialul turistic al staţiunii

2.1. Resurse turistice naturale

• Relief : relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea morfologică a

Podişului Dobrogei cu Marea Neagră.De-a lungul coastei marine trecerea între podiş şi
platforma marină se face lin pe o pantă uşoară cu numeroase plaje , cu acces lejer în apă
pe distanţe remarcabile.Totodată Marea Neagră este lipsită de curenţi puternici.Mareea
este nesemnificativă (10-20cm) factor care se adaugă atuurilor litoralului nostrum în
comparaţie cu alte célèbre locuri din lume.

Page | 4
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

• Climă : climatul marin caracteristic acestei zone prezintă o stabilitate termică a

atmosferei.Teperatura medie anuală este de peste 11 grade C.Vara,durata strălucirii
soarelui este de 10-12 ore pe zi.Nebulozitatea este redusă vara , dar mai crescută în
timpul iernii.Precipitaţiile anuale,sunt în jur de 380mm/an.Vânturile dominante bat din
direcţia N-E iar brizele de mare şi de uscat răcoresc vara aerul.

• Faună : Marea Neagră nu este foarte bogată în faună piscicolă , însă întâlnim diferite
specii ca : chefalul , stavidrul , guvidele (existent numai în M.Neagră) , precum şi o
specie de rechin denumi “câinele de mare” care este inofensiv pentru oameni ,
neapropiindu-se niciodată de ţărm , dar care este însă o delicatesă pe mesele
restaurantelor ; o altă specie este calcanul ce reprezintă o bogăţie naţională , fiind
numărul unu în gastronomia marină şi o marfă de export foarte căutată.

• Factori naturali de cură : apa mării ; bioclimat marin , bogat în aerosoli salini şi în
radiaţie solară cu efect excitant – solicitant ; plaja staţiunii , acoperita de un nisip fin

2.2. Resurse turistice antropice

• Teatrul de vară : în fiecare an,teatrul găzduieşte Festivalul muzicii uşoare româneşti ,

unde cele mai bune voci îşi dispută mult râvnitul trofeu

• Cetatea Callatis din Mangalia : cetate denumită după după numele râului Calles din
Asia Mică , a fost întemeiată de coloniştii dorieni veniţi din Heraclea Pontică(Turcia de
azi) , în secolul 6 înaintea erei noastre.Vestigiile sunt deosebite şi prezintă un interes
ştiinţific cât şi turistic.Aici s-au găsit documente în limba greacă unice în Europa.

• Muzeul de arheologie Callatis din Mangalia : muzeul prezintă exponate de arheologie

preistorică , getică şi Greco-romană : vase , amorfe , tuburi de apeducte şi canalizări ,
mozaicul unei încăperi din epoca elenistică , colecţie numismatică , statuete de Tanagra ,
basoreliefuri

• Acvariul din Constanţa : edificiu muzeal înfiinţat la 1 mai 1958.Patrimoniul său

cuprinde faună acvatică vie , incluzând specii de peşti marini şi dulcicoli indigeni şi
exotici.Dintre acestea , colecţia de sturioni este cea mai bogată din lume , dominând prin
dimensiunea exponatelor cât şi prin longevitatea în captivitate.

Page | 5
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

• Delfinariul din Constanţa : şi-a început activitatea la 1 iunie 1972 , constituind prima
formă muzeistică de acest gen din ţara noastră şi prima din sud-estul Europei

• Microrezervaţia şi expoziţia de păsări exotice din Constanţa : o grădină zoo în

miniatură ce oferă vizitatorilor posibilitatea cunoaşterii unor animale terestre şi acvatice .
A fost inaugurată în anul 1982.

• Moscheea Mare din Constanţa : monument de arhitectură a oraşului , fiind principalul

edificiu al cultului musulman din Constanţa. Este prima construcţie din beton armat şi
cărămidă din ţara noastră şi a fost construită în anul 1910.

• Muzeul Marinei Române din Constanţa : a fost amenajat în anul 1969 şi deţine un
patrimoniu care îşi confer statutul de unicat naţional

 Principalele trasee turistice :

• Constanţa – oraş – Mamaia – Litoral Marea Neagră – Siutghiol – Lacul Tabacariei – cure
heliomarine – Biserica din lemn Sfânta Mina – Aqua Magic

• Ovidiu – oraş – Podul Carasu/Siutghiol – Insula „Ovidiu”

• Mamaia – Bulevardul Mamaia – Delfinariu Constanţa – Parcul Tăbăcărie – Bulevardul

Tomis – Parcul Arheologic constanţa – Oraşul Vechi – Portul Tomis

3.Baza tehnico-materială a turismului

3.1. Unităţile de cazare :

• 27.265 de locuri de cazare

Nr. Crt. Denumire Confort Locuri

disponibile

Page | 6
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

1 Albatros *** 95
2 Alcor *** 238
3 Ambasador *** 258
4 Amiral *** 244
5 Apollo ** 297
6 Astoria ** 396
7 Aurora ** 678
8 Bavaria Blu 208
9 Bicaz *** 350
10 Caraiman I ** 400
11 Caraiman II *** 200
12 Central *** 246
13 Comandor *** 252
14 Condor *** 272
15 Dacia ** 917
16 Delfin * 362
17 Delta ** 207
18 Doina ** 700
19 Dorna *** 300
20 Dunărea ** 207
21 Flora ** 690
22 Hefaistos ** 72
23 Histria ** 422
24 Iaki **** 130
25 Jupiter ** 406
26 Lido *** 250
27 Lotus ** 207
28 Majestic **** 548
29 Mercur ** 258
30 Meridian ** 710
31 Metropol ** 478
32 Minerva ** 302
33 Minihotel * 263
34 Mioriţa * 194
35 Modern **** 372
36 Naţional ** 320
37 Neptun ** 447
38 Orfeu *** 202
39 Ovidius ** 447
40 Palas **** 372
41 Parc *** 424
42 Patria ** 416
43 Pelican *** 372
44 Perla **** 486
45 Pescăruş * 362
46 Picadillz ** 394
47 Promesse *** 28
48 Rex ***** 204
49 Riviera *** 472

Page | 7
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

50 Savoz **** 312

51 Select * 460
52 Siret ** 350
53 Sulina ** 207
54 Tomis I ** 297
55 Tomis II ** 50
56 Unirea ** 352
57 Victoria ** 678
58 Vega **** 272
59 Venus ** 292
60 Yunona ** 246

• Camping Hanul Piraţilor***

• Camping Mamaia

• Camping Turist

• Complex turistic „Casa dobrogeană”*

• Popas turistic **

• Hotel – pensiune Victory***

• Vile

3.2. Unităţile de alimentaţie publică : în staţiune există numeroase restaurante cu diferite

specificuri , terase, baruri , pizzerii , fast-food-uri înşirate pe toată faleza şi oferă turiştilor
posibilitatea servirii unor mese complete sau unor gustări între două băi în mare.Există totuşi
câteva zone în care sunt concentrate mai multe restaurante : Cazino , Satul de vacanţă şi
Perla.

3.3. Instalaţii şi modalităţi de agrement :

În staţiunea Mamaia , turiştii au la dispoziţie numeroase terenuri de sport , piscine ,

cluburi , precum şi teatrul de vacanţă , cinematograf în aer liber , plimbări cu trăsura şi pot
întreprinde activităţi nautice diverse precum şi pescuitul.

 Telegondola : inaugurată la 16 iulie 2004 , după o investiţie de aproximativ 3,5 milioane

de euro , telegondola este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi Hotelul
Perla , pe un traseu de 2,2km.deplasarea se face la o înălţime de 50m , cu o viteză de 5m
pe secundă , întregul traseu fiind parcurs în şapte minute.

Page | 8
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

 Satul de vacanţă : este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurant tradiţionale

româneşti , decorate în stil rustic , conform regiunii pe care o reprezintă fiecare . Una
dintre atracţiile satului de vacanţă sunt suvenirurile din scoici.Acestea sunt lucrate
manual din scoici adunate iarna pe maulu mării.

 Aqua Magic : este un parc acvatic situate la intrarea în Mamaia ce are o capacitate de
2.500 de vizitatori şi o suprafaţă activă de 4000 de mp de apă.Acesta este iluminat feeric
astfel încât se pot organiza spectacole , petreceri nocturne , vizitatorii având posibilitatea
de distracţie non-stop.În parc este construit şi un ring de dans în aer liber , cu sonorizare
şi lumini ultraperformante şi jocuri de apă care ţâşnesc în funcţie de ritmul şi intensitatea
muzicii.

 Autobuzele supraetajate : sunt o noutate pentru ţara noastră şi au fost aduse la

Constanţa în anul 2007.Acestea fac un tur turistic al Constanţei şi al staţiunii Mamaia –
“Constanţa City Tour”atingând mai multe atracţii turistice cum ar fi : Farul Genovez ,
Cazinoul , Acvariul , Piaţa Ovidiu , Delfinariul , şi Aqua Magic.Biletele procurate au o
valabilitate de 3 , 6 sau 12 ore , astfel turiştii putând să viziteze oraşul şi staţiunea între
staţii.

 Cluburile : cluburile din staţiune sunt deja celebre în toată ţara , mai ales datorită faptului
că pe timpul verii acestea angajează dj celebrii şi organizează totodată şi concerte
live.Cele mai importante dintre ele sunt : Goa Club , Gossip.

 Terenurile de sport : acestea sunt destul de numeroase în Mamaia şi majoritate sunt

echipate pentru a putea fi utilizate inclusive iarna.Dintre acestea se remarcă : arenele de
tenis de la Club IDU , unde vara se organizează în colaborare cu Federaţia Română de
Tenis şi turnee , Tenis Club Sean , precum şi terenurile de sport ce se găsesc la hotel
Mamaia, Hotel Iaki , Hotel Oxford.

 Formula 1 pe apă : întrecerea a fost inaugurată la sfârşitul lunii august a anului 2007 ,
desfăşurându-se pe lacul Siutghiol.Această competiţie a fost o premieră în România.La
cursă au participat echipe din Norvegia , Italia , Anglia , Spania , S.U.A. şi Qatar.

Page | 9
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

 Baze nautice de agrement : în staţiunea Mamaia funcţionează 8

baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagră şi 4 pe Lacul Siutghiol.
Acestea oferă turiştilor o gamă largă de servicii specifice: plimbări cu
hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing şi şcoală de Yachting,
scufundări, scutere acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu
colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip Catamaran şi Caravelle

3.4. Instalaţii şi modalităţi de tratament

 Factorii terapeutici naturali : apa mării ; bioclimat marin , bogat în aerosoli salini şi în
radiaţie solară cu efect excitant – solicitant ; plaja staţiunii , acoperita de un nisip fin

 Indicaţii terapeutice : limfatism , anemii secundare , rahitism , stări de debilitate , unele

dermatroze , unele afecţiuni reumatismale

 Baze de tratament : centru de recuperare la hotel Iaki

 Posibilităţi de tratament : aerohelioterapie , inhaloterapeie , talasoterapie , cură de teren

pe malul mării

4.Circulaţia turistică

U.M. Litoral
Structuri de primire turistică număr 934
cu funcţiuni de cazare
turistică
Hoteluri 234
Capacitatea existentă locuri 116849
Hoteluri 74917

Page | 10
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

Capacitatea în funcţiune mii de locuri zile 8571

Hoteluri 7110
Turişti sosiţi persoane 832589
Străini 41569
Înnoptări mii 4006
Străini 215
Indicii de utilizare netă a % 46,7
capacităţii de funcţiune
Durata medie a şederii zile 4,8

• Sursă : Anuarul Statistic al Constanţei

5 . Utilizarea metodei TECDEV pentru determinarea gradului de atractivitate al staţiunii

• Mamaia este o staţiune balneoclimaterică sezonieră , de interes general , situată în judeţul

Constanţa.
• Utilizatorii acestei staţiuni sunt turiştii mediocentrici

 Determinarea gradului de atractivitate

Elementele ofertei turistice Importanţa Nivelul Indicele Nivelul Indicele Abaterea

elementelor calitativ de calitativ de
ofertei turistice al atractivita al atractivit
în total (%) staţiunii te al staţiunii ate al
(qi) etalon staţiunii reale staţiunii
(I) etalon (ci) reale
(I) (I)

1 2 3 4=2x3 5 6=2x5 7=6-4

I.Mediul natural 35,5 125,0
-relief 16,0 45,0 117,0
--mare 13,0 39,5 87,0
---accesibilitate 5,0 4 20,0 7 35,0 15,0
---puritate 5,0 3 15,0 6 30,0 15,0
---temperatură medie 1,5 2 3,0 7 10,5 7,5
---salinitate medie 0,5 1 0,5 7 3,5 3,0
---valuri 1,0 1 1,0 8 8,0 7,0
-plaja 3,0 5,5 30,0
--dimensiune 1,0 2 2,0 10 10,0 8,0
--fineţea nisipului 0,5 1 0,5 10 5,0 4,5
--accesibilitate 1,5 2 3,0 10 15,0 12,0
-alte forme de relief 0 0 0 0 0
-climă 13,0 63,0 107,0
--temperatură medie 5,0 5 25,0 8 40,0 15,0
--nr.de zile însorite 7,0 5 35,0 9 63,0 28,0

Page | 11
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

--precipitaţii 0,5 4 2,0 4 2,0 0

--curenţii de aer 0,5 2 1,0 4 2,0 1,0
-floră 2,0 4,0 7,0
--estetică 1,0 2 2,0 4 4,0 2,0
--funcţională 1,0 2 2,0 3 3,0 1,0
-faună 1,0 1 1,0 3 3,0 2,0
-puritate 3,0 12,0 21,0
--aer 1,0 4 4,0 7 7,0 3,0
--apă 1,0 4 4,0 7 7,0 3,0
--sol 1,0 4 4,0 7 7,0 3,0
II.Structuri materiale 17,0 64,0 173,0
-de cazare 7,0 29,0 75,5
--cantitativ 4,0 17,0 54,5
---capacitate 1,5 4 6,0 9 13,5 7,5
---diversitate 1,0 5 5,0 7 7,0 2,0
---amplasare 1,0 5 5,0 9 9,0 4,0
---estetică 0,5 2 1,0 8 4,0 3,0
--calitativ 3,0 4 12,0 7 21,0
-de alimentaţie 3,5 14,5 40,0
--cantitativ 2,5 10,5 33,0
---capacitate 1,0 4 4,0 9 9,0 5,0
---diversitate 0,5 4 2,0 9 4,5 2,5
---amplasare 0,5 5 2,5 9 4,5 2,0
---specific 0,5 4 2,0 9 4,5 2,5
--calitativ 1,0 4 4,0 7 7,0 3,0
-de transport 0,5 2 1,0 7 3,5 2,5
-de agreement 6,0 19,5 54,0
--de zi 3,0 10,5 27,0
---sportiv 1,5 3 4,5 8 12,0 7,5
---de divertisment 1,5 4 6,0 10 15,0 9,0
--de noapte 3,0 3 9,0 9 27,0 18,0
III.Infrastructura 20,0 91,0 149,0
-de acces 9,0 36,0 72,0
--rutier 3,0 4 12,0 8 24,0 12,0
--feroviar 4,0 5 20,0 8 32,0 12,0
--aerian 1,0 2 2,0 8 8,0 6,0
--naval(maritim) 1,0 2 2,0 8 8,0
-de alimentare 11,0 55,0 77,0
--apă 4,0 5 20,0 7 28,0 8,0
--energie electrică 3,5 5 17,5 7 24,5 7,0
--combustibil 3,5 5 17,5 7 24,5 7,0
IV.Suprastructura 13,0 33,0 87,5
-generală 6,0 12,0 42,0
--de organizare 3,0 2 6,0 8 24,0 18,0
--de pază 3,0 2 6,0 6 18,0 12,0
-turistică 7,0 21,0 45,5
--de organizare 3,5 3 10,5 8 28,0 17,5
--de pază 3,5 3 10,5 5 17,5 7,0
V.Mediul economic 10,0 23,0 79,0

Page | 12
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

-sectorul primar 5,0 2 10,0 8 40,0 30,0

-sectorul secundar 1,0 1 1,0 7 7,0 6,0
-sectorul terţiar 4,0 3 12,0 8 32,0 20,0
VI.Mediul cultural 5,0 13,0 34,0
-manifestări 3,0 3 9,0 9 27,0 18,0
culturale(expoziţii,spectacol
e,festivaluri etc)
-patrimoniu 1,0 2 2,0 3 3,0 1,0
construit(monumente,muze
e,cetăţi)
-patrimoniu 1,0 2 2,0 4 4,0 2,0
neconstruit(folclor)
TOTAL 100,0 349,0 777,5

• În urma calculelor rezultă faptul că staţiunea Mamaia are un coeficient de

atractivitate (777,5) dublu faţă de staţiunea etalon (349,0) ceea ce demonstrează
faptul că aceasta este o staţiune solidă din toate punctele de vedere , ce are o
activitate turistică bine dezvoltată , complex şi totodată eficientă. În urma
comparării punctajelor obţinute de către cele două staţiuni s-au constatat abateri
positive în toate cazurile.Astfel , staţiunea Mamaia dispune de un potenţial turistic
superior staţiunii etalon , remarcîndu-se prin plaja pe care o deţine , prin
structurile de cazare şi de agreement şi prin manifestările cultural.

• În concluzie staţiunea Mamaia este o staţiunea ce deţine un potenţial turistic

valoros , suficient de exploatat meritând din plin denumirea de “Perla litoralului
românesc”.

5.1. Analiza SWOT

Page | 13
 DETERMINAREA GRADULUI
Puncte forte
• cadrul natural favorabil
• o bună dotare d.p.d.v al unităţilor de
alimentaţie publică
• existenţa unor produse turistice inedite
cum ar fi : Aqua Magic şi Telegondola,
autobuze turistice, decorarea
staţiunii Mamaia cu palmieri
exotici, fântâni arteziene,
amenajarea unor piaţete
moderne unde au loc diferite
manifestări artistice, cazinouri
şi parcuri de distracţii
• capacitate de cazare ridicată şi totodată
aflată în plină expansiune, Mamaia
ocupând locul I pe ţară d.p.d.v al
locurilor de cazare
• Staţiunea beneficiază de cel mai fin cultural de care dispune zona
nisip şi de cea mai netedă plaja dintre
toate staţiunile de litoral
• Plaja are o lungime de 8km şi o lăţime
de 100-200m
• Lipsa mareelor oferă posibilitatea
turiştilor de a parctica înotul în condiţii
de siguranţă foarte mari
• Potenţial balnear ridicat
• Interesul ridicat al autorităţilor publice
pentru dezvoltarea turismului
• Clasificarea staţiunii Mamaia în rândul
staţiunilor de interes naţional
• resurse umane calificate şi cu
experienţă în domeniul turistic
DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA
Puncte slabe
• supraaglomerarea în sezonul estival şi
în weekenduri
• lipsa infrastructurii adecvate dezvoltării
turismului de croazieră
• practicarea unor preţuri exagerate în
timpul sezonului estival, ceea ce
determină turiştii să aleagă oferte mai
bune d.p.d.v al raportului calitate-pret
• slaba promovare a staţiunii
• locuri de parcare insuficiente raportate
la numărul de turişti
• lipsa unor produse turistice
permanente
• valorificarea slabă din punct de
vedere
turistic a potenţialului istoric şi
• lipsa unei strategii comune pe
termen lung a investitorilor în
turism
Page | 14
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

Oportunităţi Ameninţări

• aderarea la Uniunea Europeană şi • incapacitatea agenţilor economici de a

creşterea posibilităţilor de acces la realize că preţurile practicate împing
produsele occidentale. turiştii să se orienteze spre alte
• fluviul Dunărea şi Canalul Dunărea – destinaţii
Marea Neagră pot reprezenta noi artere • scăderea interesului turiştilor români
turistice în pentru produsele turistice autohtone
• perspectiva amenajării unor porturi • fenomenul de eroziune a plajelor şi a
turistice de agrement în zona litorală, falezelor poate afecta pe termen
contribuind la dezvoltarea turismului de lung dezvoltarea activităţilor
croazieră turistice în această zonă
• fluviul Dunărea şi Canalul • concurenţa exercitată pe piaţa
Dunărea – Marea Neagră pot regională a turismului şi
reprezenta noi artere turistice capacitatea scăzută a agenţilor
în perspectiva amenajării unor economici locali de a se adapta
porturi turistice de agrement în la o piaţă concurenţială unică
zona litorală, contribuind la
dezvoltarea turismului de
croazieră
• dezvoltarea economică a zonei
costiere generează o circulaţie
benefică turismului de afaceri

Page | 15
 DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII MAMAIA

Bibliografie

1. Conf.univ.dr. Andreea Băltăreţu,Prof.univ.dr.Nicolae Neacşu, Asis.univ.Monica

Neacşu , Economia turismului – Studii de caz.Statistici.Legislaţie, Ed.Uranus ,
Bucureşti 2008

2. Anuarul Statistic al judeţului Constanţa

3. Internetul

Page | 16