Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUPORT DE CURS
COȘAR
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
1
TEMA 1 – COȘURI DE FUM TRADIȚIONALE DIN ZIDARIE ȘI METALICE DIN
TABLA
Cosul de fum este cea mai importanta componenta a sistemului de incalzire a casei, de aceea,
alegerea ideala este un cos samota invelita in izolatie de vata bazaltica si cosuri de beton. De
ce? Datorita duratei de viata lunga si rezistentei ridicate.
Criterii pentru a face cea mai buna alegere:
Lungimea cosului (hornului) trebuie sa fie fie mai mare decat coama casei, pentru evitarea
problemelor de functionalitate, cum ar fi racirea fumului. De ce trebuie evitat acest lucru? Pentru ca
racirea fumului impiedica functionarea optima a cosului si totodata exista posibilitatea ca fumul sa
patrunda in incapere.
Diametrul asigura tirajul optim al dispozitivului, impiedica depunerile de funingine (in cazul tirajului
prea mic) si consumul ridicat de lemne (in cazul tirajului prea mare).
Montarea cosului de fum trebuie realizata de personal calificat si autorizat.
Cos de fum inox Schiedel ICS performant, cu design modern si o tehnica profesionala de evacuare.
Disponibil intr-o gama larga de diametre interioare, acesta ofera avantajul unei functionari in siguranta
si este pretabil pentru orice tip de combustibil. In plus, are o greutate redusa, se monteaza rapid si are
garantie 10 ani.
Cosul de fum Schiedel ICS ofera un nivel ridicat de performanta in domeniul larg de aplicabilitate si
eficienta maxima in functionare. Acesta nu reprezinta doar un element de constructie stralucitor, ci si o
imbinare armonioasa intre designul modern si tehnica de evacuare.
Sistemul ICS este folosit pentru evacuarea gazelor de ardere provenite din generatoare de caldura (cu
orice fel de combustibil). Este fabricat din otel inoxidabil de calitate inalta si este certificat pentru
temperatura de 450°C (pentru sistemul ICS 25) sau 600°C (pentru ICS 50). La imbinarile
componentelor sunt prevazute garnituri de etansare pentru o impermeabilitate la gazele de ardere si
umiditatea din cosul de fum. Se folosesc coliere de imbinare pentru legaturi stabile, iar pentru a
impiedica formarea puntilor termice, imbinarile sunt termoizolate.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
2
COSURI DE FUM PROFESIONALE › COS DE FUM INOX SCHIEDEL PERMETERCERE
Este un sistem cu sectiune circulara, folosit in special pentru evacuarea gazelor de ardere din
combustibil solid, de la seminee sau sobe. Poate fi folosit si pentru generatoarele de caldura ce
functioneaza cu combustibil lichid sau gazos. Peretele exterior, rezistent la zgarieturi, se poate vopsi
electrostatic in orice culoare din catalogul RAL. Admite o temperatura maxima de 450°C.
Sistemul de cos de fum Darco SKDZ este rezistent, cu pereti dubli si potrivit pentru evacuarea fumului
produs de focare si sobe pe lemne. Fabricat din pereti interiori si exteriori de otel inoxidabil si izolatie
termica din vata de fibra ceramica. Cosul este compus din elemente prefabricate si rezulta o constructie
de sine statatoare, fara a necesita alte materiale aditionale.
TUBULATURI
Fitingurile la cot canal sunt taiate, indoite si procesate cu ajutorul echipamentelor de mare
precizie.
Flansele sunt fixate pe tubulatura cu masina de nituit sau prin sudura cu arc.
Dupa confectionare toate produsele sunt etanseizate prin aplicarea de mastic.
Toate produsele sunt comercializate numai dupa ce primesc avizul departamentului
controlului de calitate.
Ramificatie pantalon
Ramificatie pantalon din tabla zincata neizolate utilizate in sistemele de ventilatie si climatizare
pentru transportul aerului catre si dinspre spatiile ventilate.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
3
Fitingurile la cot canal sunt taiate, indoite si procesate cu ajutorul echipamentelor de mare
precizie.
Flansele sunt fixate pe tubulatura cu masina de nituit sau prin sudura cu arc.
Dupa confectionare toate produsele sunt etanseizate prin aplicarea de mastic.
Cot 45 rectangular
Cot rectangular din tabla zincata neizolate utilizate in sistemele de ventilatie si climatizare pentru
transportul aerului catre si dinspre spatiile ventilate.
Cot 45 circular
Cot circular din tabla zincata neizolate utilizate in sistemele de ventilatie si climatizare pentru
transportul aerului catre si dinspre spatiile ventilate.
Capac
Capace din tabla zincata pentru tubulaturi
Rama si accesorii
SISTEME DE VENTILATIE
Grila aspiratie
Grile din aluminiu cu un singur rand de jaluzele.
Registru reglaj HD
Registru de reglaj debit pentru grile; Registrul de reglaj debit poate fi fixat de grilă cu ajutorul
suruburilor sau cu ajutorul clemelor
TUBULATURA FLEXIBILA
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
5
Tubulatura flexibila izolata
Tubulatura flexibila din aluminiu este produsa special pentru sistemele de ventilatie si aer conditionat.
– Compozitie : tubul interior este alcatuit din trei straturi de aluminiu intercalate cu doua straturi de
poliester, lipite cu adeziv poliuretanic, incorporand o spira din otel care mentine forma circulara;
– Izolatia este realizata de o patura din fibra de sticla, iar invelisul exterior care realizeaza bariera de
vapori este din aluminiu.
– Ambalare si livrare : in cutii ce contin 10 metri de tubulatura.
– Asamblare comprimata : in cutii de 1.2 m.
Compozitie : tubul interior este alcatuit din trei straturi de aluminiu intercalate cu doua
straturi de poliester, lipite cu adeziv poliuretanic, incorporand o spira din otel care mentine
forma circulara;
Ambalare si livrare : in cutii ce contin 10 metri de tubulatura. Asamblare comprimata : in
cutii de 0.4 m.
Domeniu de temperaturi : -30C, +140 C ;
Diametre :102 mm,127 mm, 152, 165 mm, 203 mm, 254 mm, 305 mm, 315 mm, 356 mm,
406 mm. ;
Viteza maxima admisa a aerului prin tub : 30 m/s. ;
Presiune de lucru : max. 2500 Pa ;
Clasa de combustibilitate : M1, conform CSTB ;
Grosime :45 microni ;
ACCESORII TUBULATURA
Banda de etansare
Pentru a asigura etanşarea dintre tubulaturi şi a alte componente HVAC.
Burduf antivibrant
Pentru atenuarea vibraţiilor în conexiunile dintre unităţile de gestionare a aerului şi sistemele de
tubulaturi şi asigurarea etanşeităţii.
Clapeta ANTI-RETUR
Clapete anti-retur circulare din oţel galvanizat cu lamele din aluminiu, pentru montaj între 2 tronsoane
de tubulatură
Coliere PVC
Pentru prinderea și fixarea tubulaturilor flexibile
Pentru fixări simple și rapide
Role aluminiu
Utilizată pentru etanşarea sistemelor de tubulaturi, pentru asigurarea unei bariere sigure
şi durabile împotriva umezelii şi condiţiilor meteo nefavorabile.
Pentru un efect maxim, suprafaţa trebuie să fie curată şi lipsită de praf, umezeală şi alte
substanţe străine
TIPURI DE COMBUSTIBILI
Prin combustibil se intelege orice substanta care, reactionand cu oxigenul din aerul atmosferic,
isi transforma energia chimica in caldura si produce gaze de ardere la temperatura inalta,
permitand utilizarea caldurii in conditii tehnicoeconomice avantajoase.
Se exclud astfel din categoria combustibililor unele substante organice (alcooli, R-OH; eteri, R-O-R),
care ard cu oxigenul din aer si produc caldura, dar aceasta nu poate fi folosita avantajos din punct de
vedere tehnico-economic.
• substante combustibile (in care intra elementele combustibile – carbon (C), hidrogen (H) si sulf (S);
si elementele necombustibile – oxigen (O) si azot (N)
• umiditate
Clasificarea combustibililor :
Combustibilii se clasifica dupa mai multe criterii.
In functie de starea de agregare :
• combustibili solizi
• combustibili lichizi
• combustibili gazosi
In functie de calitate :
• combustibili inferiori (Qi(0) < 12,6 MJ/Kg)
• combustibili medii (12,6 < Qi(0) < 21MJ/Kg)
• combustibili superiori (Qi(0) > 21MJ/Kg)
*Qi(0) – puterea calorifica inferioara raportata la starea initiala (caldura dezvoltata prin arderea
completa a unitatii de combustibil si racirea gazelor de ardere pana la temperatura de 25ºC, fara caldura
latenta de condensare a vaporilor de apa din gazele de ardere).
In functie de scopul utilizarii :
• combustibili tehnologici (folositi in diverse procese tehnologice, in scopul producerii de materii
prime pentru industrie – petrochimica, cocsochimica etc.)
• combustibili energetici (folositi pentru ardere, in scopul producerii energiei termice, mecanice sau
electrice)
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
8
Caracteristicile combusitbililor:
Pentru caracterizarea unui combustibil, in afara de starea fizica si de provenienta trebuie sa i se
mai cunoasca compozitia chimica, puterea calorica, cantitatea de aer necesara arderii, temperatura
gazelor de ardere etc.
Compozitia combustibililor: Combustibilii solizi contin diferite combinatii organice ale
elementelor C, H, S (elemente combustibile), O si N, alaturi de umiditate, (Wt) si substante minerale
(Al) care dau cenusa.
Hidrogenul se gaseste in combustibilii solizi intre 2-6 %. Acesta este, de asemenea un element
care ridica valoarea termica a combustibilului, intrucat prin ardere se degaja o mare cantitate de caldura
.
Azotul se gaseste in general in cantitate mica, nedepasind 2%. El este un element nedorit in masa
combustibilului. Acesta nu participa la ardere, dar ia caldura pentru a se incalzi pana la temperatura cu
care gazele arse parasesc instalatia de ardere si prin urmare consuma o parte din caldura degajata la
arderea combustibilului.
Puterea calorica
Puterea calorica exprima cantitatea de caldura care rezulta prin arderea completa a unei unitati
de combustibil.
Puterea calorica a combustibililor solizi si lichizi se exprima in kj/kg saukcal/kg,iar a celor
gazosi in kj/m3N.
Majoritatea combustibililor contin in compozitia lor hidrogen, component care prin ardere se
transforma in apa.In afara de acestea, inainte de ardere, combustibilii contin o cantitate mai mare sau
mai mica de apa, care exprimata procentual reprezinta umiditatea initiala a acestora.Apa rezulta prin
arderea hidrogenului si apa sub forma de umiditate poate sa se gaseasca in produsele de ardere sub
forma de vapori sau sub forma lichida.
Intrucat calitatea de caldura determinata de arderea combustibililor depinde de starea de
agregare a apei din produsele de ardere, in practica se deosebeste puterea calorica superioara si puterea
calorica inferioara.
Puterea calorica inferioara (Qi ): reprezinta cantitatea de caldura obtinuta prin arderea unei
cantitati de combustibil, in cazul cand produsele de ardere au temperatura de 20 C; in acest caz, apa din
produsele de ardere fiind lichida, in puterea calorica determinata se include si caldura latenta de
condensare a vaporilor de apa .
Puterea calorica inferioara (Qi) reprezinta cantitatea de caldura determinata la arderea unei
unitati de combustibil in conditiile in care produsele finale sunt evacuate la o temperatura mai mare de
decat temperatura de condensare a vaporilor de apa.
In practica se ia in considerare numai puterea calorica inferioara, intrucat din instalatiile industriale se
elimina produsele de ardere continand apa sub forma de vapori.
Arderea combustibililor
In vederea arderii unui combustibil, trebuie sa se asigure mai intai, prezenta simultana si a
oxigenului si apoi sa se produca aprinderea.
Arderea oricarui combustibil este precedata de aprindere. Pentru aprinderea unui combustibil
trebuie se existe o anumita proportie locala intre combustibil si oxigen si sa existe o sursa de energie
pentru incalzirea combustibilului pana la temperatura de aprindere. Temperatura de aprindere depinde
de natura combustibilului si reprezinta cea mai joasa temperatura la care incepe arderea interna.
Aprinderea combustibilului este precedata intotdeauna de o perioada de timp, numita perioada de
inductie, pe durata careia, sub influenta temperaturii inalte si a altor factori, combustibilul sufera
procese de descompunere si oxidare, cu formare de combinatii mai simple, produse intermediare active
ca radicali, atomi sau molecule semi-stabile, cu o energie de activare mica, care participa la propagarea
reactiilor de ardere.
Combustibilii gazosi: oferind cea mai mare suprafata de contact intreei si oxigen, se aprind
foarte usor; arderea are loc in intreg volumul amestecului de combustibil – aer.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
10
Arderea combustibililor lichizi: se realizeaza marindu-se suprafata de contact cu oxigenul sau
aerul, in care acestia se pulverizeaza.
14 – 15%.
Cifra octanica
Principalul criteriu pentru determinarea calitatii antidetonante a benzinelor este cifra octanica
(CO). Cu cat valoarea cifrei octanice este mai mare, cu atat benzina are o rezistenta mai mare la
detonatie.Cifra octanica se determina prin compararea benzinei cu un combustibil etalon cu o cifra
octanica cunoscuta.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
11
Caracteristici ale motorinelor:
Motorinele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
rezistenta mica la autoaprindere;
vaporizare usoara;
punct de congelare scazut.
Aditivi pentru combustibili
Aditivii sunt substante introduse in carburanti in vederea imbunatatiri acestora.
Aditivi pentru benzine:
aditivi antidetonanti (impiedica autoaprinderea, maresc cifra octanica)
aditivi anticorozivi (reduc coroziunea pieselor metalice ce intra in contact cu benzinele)
aditivi degivranti (au rolul de a impiedica formarea ghetii pe carburator,
produsa de evaporarea benzinei).
Aditivi pentru motorine:
aditivi acceleratori (maresc cifra cetanica,micsoreaza temperatura de autoaprindere si
favorizeaza procesul de ardere).
aditivi anticongelanti (impiedica formarea si dezvoltarea procesului de cristalizare a
hidrocarburilor parafinice).
aditivi contra fumului (fac ca emisia de fum sa fie mult mai redusa iar consumul de
combustibil sa se reduca si el)
Carbunele
Este o roca foarte neobisnuita, din doua motive. In primul rand, este formata din materii
organice, tesuturi odinioara vii, si in al doilea rand spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura.
Cea mai mare parte a carbunului s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de
ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai din cauza cantitatilor imense de carbune
care s-au format atunci.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
12
In regiunile carbonifere exista un numar de zacaminte situate unu deasupra celuilalt,
cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de carbune au o grosime de doar cativa
milimetri, altele au grasimi de cativa metri .
Carbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de
carbune era arsa pentru incalzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau
in procese industriale. Inainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau
intreaga cantitate de gaze din carbune.
Carbunele este zacamantul cel mai bogat in combustibil fosil. Rezervele mondiale cunoscute
sunt estimate a fi suficiente pentru 200 ani, la o rata de consum cu cea actuala, si multi experti sunt de
parere ca exista cam de 15 ori mai mult carbune ramas nedescoperit. Trei tari detin doua treimi din
rezervele mondiale descoperite. SUA, are 30%, Rusia si statele aliate cam 25%, iar China 10%. Restul
rezervelor sunt situate in: (Australia, Canada, India, Germania, Polonia, Africa de sud si Marea
Britanie). In America de sud doar patru tari Argentina, Brazilia, Chile si Columbia detin zacaminte de
carbuni. Cea mai mare parte a carbunelui este ingropat adanc sub padurile tropicale unde este greu de
exploatat. Dintre cele 52 de tari africane, doar 8 exploateaza: Africa de sud si Zimbabwe, cu cele mai
mari zacaminte, Algeria, Maroc, Mozambic, Tanzania, Nigeria si Zair.
Arderea carbunelui produce fum ce contine compusi sulfurati. Acestia provoaca ploi acide
care distrug vegetatia, ucid pestii si alte creaturi marine, provocand si deteriorarea carbunilor
cladirilor construite din caramizi si piatra.
Prin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatiile inchise si in lipsa aerului se obtin patru
produse principale: gaz de generator sau de cocserie, gudron, ape amoniacale si reziduu solid
(semicocsul si cocsul).
Distilarea carbunilor la temperaturi inalte se efectueaza in uzinele cocsochimice sau in uzinele de
gaz.
In functie de temperatura la care se efectueaza procesul termicde distilare a carbunilor se disting:
- semicocsificarea cand, sub actiunea temperaturii de 500-600°C, carbunii de pamant (lignitul)
sunt transformati in semicocs, gudroane, gaze etc.
- cocsificarea cand, la temperaturi ce pot ajunge pana la 1000-1100°C, carbunii de pamant, mai
ales huila, sunt transformati in cocs, gudroane,gaze etc.
Cocsificarea sau prelucrarea la temperaturi la temperaturi inalte se face cu scopul de a obtine cocs
metalurgic.
Gazul de generator sau de cocserie este alcatuit din H2, CH4, CO, H2S si alte gaze.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
13
Compozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant si de temperatura la care e
face distilarea.
Aceste gaze au puterea calorifica cuprinsa intre 4000 si 8500 kcal/m 3 si sunt folosite pentru
incalzire.
Gudronul este un lichid uleios de culoare bruna care contine hidrocarburi aromatice. Este mai
greu decat apa si are un miros specific, neplacut.
Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu, ca: NH 4Cl, (NH4)2SO4,
(NH4)2CO3. Apele amoniacale sunt intrebuintate fie la obtinerea amoniacului, fie la prepararea
sarurilor de amoniu folosite ca ingrasaminte minerale.
Cocsul obtinut in uzinele cocsochimice contine 95% carbon si are o putere calorifica de 6800-
8000 kcal/kg. Este folosit drept combustibil si ca agent reducator. Daca se tine seama de faptul ca
pentru fiecare tona de fonta obtinuta se consuma circa o tona de cocs, este lesne de inteles importanta
carbunilor pe pamant ca materie prima de baza pentru dezvoltarea industriei sidelurgice. Uzinele
cocsochmice care se construiesc pe langa marile combinate metalurgice, pentru a se obtine cocsul
necesar fabricarii fontei, dau in acelas timp subproduse de cocserie. In tara noastra exista uzine
cocsochimice la Hunedoara si la Resita.
In ultimi ani, al noi in tara s-a intensificat pe de o parte extractia carbunilor de pamant, iar pe de
alta parte, chimizarea lor.
Carbunii de pamant constituie una din bogatiile mari ale tarii noastre.
Principalii combustibili solizi sunt carbunii care, dupa natura resturilor organice, modul de acumulare
si conditiile de carbonificare, se impart in trei mari grupe :
carbunii humici, formati prin carbonificarea plantelor uriase care populau padurile in epocile de
formare a carbunilor (carbunii din Romania apartin in majoritate acestei grupe)
carbunii sapropelici, formati din alge si mal sapropelic (sisturi bituminoase si unele turbe
apartin acestei grupe)
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
14
In general, aceste trei grupe de carbuni se gasesc in amestec, in proportii diferite.
De la cel mai tanar carbune natural si pana la cel mai vechi, enumeram:
turba, un carbune relativ tanar, la care procesul de carbonificare este numai partial realizat.
Fiind formata in regiunile mlastinoase, din plantele de balta, turba contine o mare cantitate de
oxigen si, mai ales, umiditate.
carbunii bruni (CB) sunt carbuni a caror formare a inceput in paleogen, la inceputul erei tertiare.
Contin multa umiditate si cenusa, ard cu flacara, iar prin distilare uscata dau gaz combustibil.
o carbune brun pamantos (BP), cu aspect sfaramicios, ca pamantul, fara structura vegetala,
culoare brun inchis;
o carbune brun lemnos (BL, lignit), cu aspect de fibra lemnoasa si uneori cu continut
ridicat de xilita (rest de lemn incomplet carbonificat), culoare galben-brun pana la negru.
Este cel mai raspandit combustibil;
o carbune brun huilos (B/H) face tranzitia intre carbunii bruni si huile; de culoare negru cu
fasii alternative lucioase si mate.
huilele (H) sunt carbuni a caror formare a inceput in prima parte a perioadei jurasice din era
secundara. Se impart in urmatoarele grupe :
o huila cu flacara lunga (HL), de culoare neagra, cu fasii alternative lucioase si mate;
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
15
o huila pentru gaz (HG), de culoare neagra, cu stratificare putin clara, lucioasa;
o huila grasa (HGr), de culoare neagra, cu luciu puternic, de cele mai multe ori
sfaramicioasa si prafoasa;
o huila antracitoasa (H/A) face tranzitia intre huile si antraciti; de culoare neagra, de
obicei sfaramicioasa.
antracitul (A) de culoare negru, cu luciu metalic; de obicei sfaramicios, este cel mai vechi
carbune natural, a carui formare a inceput in perioada carbonifera din era primara.
Datorita caracteristicilor energetice slabe, in comparatie cu celelate tipuri, combustibilii din
primele doua grupe se numesc combustibili inferiori.
COMBUSTIBILII GAZOSI prezinta o serie de avantaje fata de cei lichizi sau solizi: se transporta
usor, prin conducte, permit reglarea conditiilor de ardere, arderea lor este lipsita de fum si cenusa, etc.
Gazele de cracare sunt amestecuri de alcani si alchene inferioare (C2,C3,C4) si se folosesc la
umplerea buteliilor de aragaz; hidrocarburile nesaturate componente, se separa si se prelucreaza
petrochimic. Gazele rezultate la cocsificarea carbunilor (gazele de cocserie) sunt de asemenea folosite
drept combustibili.
Concentratia de combustibil gazos in amestecul de aer trebuie sa se situeze intre niste limite
caracteristice fiecaruia, numite limite de explozie. Astfel, pentru metan: 5-15,2%, iar pentru acetilena
3-82%.
Puterea calorica a hidrogenului lichid (120,91 MJ/kg) depaseste cu mult pe cea a hidrogenului gazos.
Astfel, el este folosit drept combustibil in propulsarea rachetelor.
Prin gaze naturale se inteleg hidrocarburi gazoase provenite din doua tipuri de surse:
zacaminte asociate cu cele de petrol, in care avem de-a face cu gazele de sonda, si zacamintele
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
16
independente, care nu au nici o legatura cu cele de petrol. Cele doua tipuri de gaze naturale au in
comun faptul ca metanul, CH4 , predomina net fata de toate celelalte componente ale amestecului.
In rest , exista o deosebire de compozitie , relative pronuntata; gazele de sonda sunt mai complexe, pe
cand celelalte gaze naturale sunt alcatuite din mai putine componente.
Zacamintele de gaze naturale neasociate cu petrolul din tara noastra reprezinta metan aproape
pur ( uneori peste 99% puritate). In alte regiuni ale globului, alaturi de metan, se gaseste hydrogen
sulfurat (care atinge chiar 15,4% din totalul compozitiei , in gazul de la Lacq, in sudul Frantei),
heliu( in URSS si SUA), bioxid de carbon si mici cantitati de etan, propan si butan.
Trebuie mentioanata faptul ca hidrogenul sulfurat din aceste gaze constitue o sursa industriala
de sulf, iar pt obtinerea heliului, gazelle naturale reprezinta singura sursa economica.
Gazele de sonda contin proportii mult mai maridin alcanii cu 2-5 atomi de carbon (etan,propan,
butan, izobutan, pentan si izopentan). Alaturi de acestea apar uneori, dupa cum am mai mentionat si
mici cantitati de etena.
Toate aceste amestecuri gazoase se gasesc la presiuni foarte ridicate (cateva sute de
atmosphere) si la temperaturi de peste 100 grade Celsius. Ele se afla in stare adsorbita in roci poroase,
pe care gazelle le “imbiba”. Datorita suprafetei uriase de contact dintre roca poroasa si gaze precum si
dinpricina presiunii inalte care domneste in zacamant, roca poate dezvolta, in conditii normale, volume
de gaz care intrec de mii de ori volumul propriu al rocii. O situatie oarecum asemanatoare se realizeaza
in buteliile cu adsorbant poros pentru acetilena.
Originea biogena, (provenienta din ramasite ale vietuitoarelor din epoci geologice) este mult
mai putin evidenta la gazelle naturale decat la petrol. Totusi, faptul ca metanul se mai formeaza si
astazi , prin procese de fermentatie anaeroba (“gazul de balta”), deci tot absenta aerului – asa cum se
presupune ca au aparut si gazele naturale – precum si alte trasaturi ale zacamintelor si ale
compozitieichimice a gazelor, pledeaza in favoarea unei asemenea origini. Problema este intrucatva
complicate de faptul ca rocile in prezenta carora s-au format gazelle naturale, deoarece acestea din
urma migreaza prin scoarta terestra.
Dupa datele de care dispune stiinta pana in present, conditiile fizice severe sub care se gasesc
gazelle naturale in zacaminte, amintesc doar in parte pe cele cu mult mai energice in care a avut loc
formarea amestecului de hidrocarburi. In esenta, transformarea resturilor de vietuitoare in hidrocarburi
consta in indepartarea celorlalte elemente, in primul rand oxigenul, azotul,si sulful, fie ca elemente, fie
sub forma unor compusi anorganici simpli. Acestia au fost fixate, in mare parte, de roc ace inconjura
zona de formare a zacamantului. Dupa cum am vazut, o parte din acesti compusi anorganici (bioxidul
de carbon, hidrogenul sulfurat) au ramas amestecati cu hidrocarburile in compozitia gazelor naturale.
Zacamintele de gaze naturale se exploateaza prin foraje, urmate de racordarea tubului de sonda,
introdus in zacamant, la un sistem de conducte care transporta gazul la consumator, dupa reducerea
corespunzatoare a presiunii. Intre acestea se intercaleaza, acolo unde este necesar, instalatia de epurare
a gazului. Aceasta serveste la indepartarea impuritatilor, in asa fel incat in conducte sa se trimita metan
pur ; caile de realizare a epurarii depind de natura chimica a impuritatii. Trecerea prin solutii bazice
permite retinerea combinatiilor acide ( CO2; H2O etc.); condensarea (“debenzinarea”) duce
la separarea, sub forma lichida, a hidrocarburilor cu molecula mai mare. O alta cale de separare a
hidrocarburilor cu numar mai mare de atomi de 3 carboni consta in absorbtia selective pe carbine
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
17
active, poros, care fixeaza moleculele cu atat mai puternic cu cat sunt alcatuite din mai multi atomi sub
produsele, rezultate in instalatiile de epurare, fie drept sursa de benzene (hidrocarburile lichide).
La gazele de sonda operatia de epurare este totodata necesara, aceste gaze reprezentand, dupa
cum am vazut, amestecuri mai complexe. Un subprodus important al gazelor de sonda il constitue
butanii, care se lichefiaza, sub presiune nu prea ridicata, si se utilizeaza in butelii drept combustibil
casnic (“aragaz”) sau se folosesc in industria chimica (cauciuc etc. ).
Chimizarea metanului intereseaza numeroase capitole din chimia anorganica . Amintim aici pe
cele deja intalnite de noi pana acum:
- obtinerea acetilenei
- obtinerea hidrogenului
La acestea se adauga fabricarea acidului cianhidric, a formaldehidei si a unei game largi de alte
produse mult mai utilizate in tehnica, agricultura si viata cotidiana.
SECTIUNEA I
Utilizarea gazelor naturale în clădiri
Art. 127. -
Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:
a) incendiu, prin aprinderea materialelor și elementelor combustibile;
b) explozie a materialelor și substanțelor combustibile inflamabile aflate în interior;
c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze naturale sau cu gaze de ardere.
Art. 128. -
(1) Condițiile tehnice pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor interioare de utilizare a gazelor
naturale combustibile sunt:
a) volumul interior minim al încăperilor:
(i) 18,0 m3 pentru orice tip de încăpere, cu excepția bucătăriilor și băilor;
(ii) 7 ,5 m3 pentru băi și bucătării;
b) asigurarea aerului necesar arderii gazelor naturale;
c) ventilare naturală sau mecanică;
d) evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă;
e) suprafețe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uși cu geamuri sau goluri sau suprafețe
asimilate acestora: panouri care conform specificației tehnice date de producători cedează la presiuni
datorate exploziei de cel puțin 1180 Pa (0, 0118 bar).
(2) Ventilarea prevăzută la alin. (1) lit. c) se realizează conform prevederilor reglementării tehnice
"Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare",
indicativ I5-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.659/2011.
(3) Panourile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie să respecte SR EN 14797:2007 Dispozitive de
descărcare a exploziei sau o altă reglementare tehnică echivalentă.
Art. 129. -
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
20
(1) Toate încăperile în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoși se prevăd,
spre exterior sau spre balcoane/terase vitrate, cu suprafețe vitrate, definite conform art. 128 alin. (1)
lit. e), cu suprafața minimă totală de:
a) 0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcțiilor din beton armat;
b) 0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcțiilor din zidărie.
(2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcție specială
(securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale
care acționează automat, prin electroventil, asupra robinetului de închidere.
(3) În cazul utilizării detectoarelor automate de gaze naturale, suprafața vitrată poate fi redusă la 0,02
m2 pe m3 de volum net de încăpere.
(4) Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul elementelor de
instalații sau de construcții existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze naturale.
(5) În situația în care încăperea în care este montat detectorul automat de gaze este înglobată într-o
clădire prevăzută cu instalație de detecție, semnalizare și alarmare incendiu, este necesară
conectarea detectorului la echipamentul de control și semnalizare (centrala de semnalizare) prin care
să poată fi semnalată intrarea în funcțiune sau starea de defect a acestuia (inclusiv întrerupere
alimentare cu energie electrică).
Art. 130. -
În băi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoși pentru prepararea instantanee a apei calde de
consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoși pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu
arzător atmosferic și rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coș.
Art. 131. -
Fac excepție de la prevederile art. 128 alin. (1) lit. a) și art. 130 aparatele consumatoare de
combustibili gazoși la care prin tubulatură etanșă se asigură accesul din exterior al aerului necesar
arderii gazelor naturale și evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de
ardere etanșă și tiraj forțat).
Art. 132. -
Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă
condiția 15 m3 volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
SECȚIUNEA a 2-a
Asigurarea aerului necesar arderii și evacuarea gazelor de ardere
Art. 133. -
Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoși racordate la coș sau cu flacără liberă se
asigură aerul necesar arderii gazelor naturale și evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet și
fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depășească concentrația de noxe admisă de
normele de protecția muncii și normele de protecție a mediului.
Art. 134. -
(1) Aerul necesar arderii gazelor naturale se asigură în funcție de raportul între volumul interior al
încăperii Vi, în m3 și debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoși Qn, în m3/h,
astfel:
a) pentru cazul Vi/Qn ≥ 30 se consideră că prin neetanșeitățile existente se asigură aerul necesar
pentru ardere;
b) pentru cazul Vi/Qn < 30 se prevăd prize de acces aer direct din exteriorul construcției.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) bucătăriile din locuințele cu încălzire centrală, în
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
21
care nu există alte aparate consumatoare de combustibili gazoși, la care se admite accesul aerului
dintr-o încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiția satisfacerii
raportului Vi/Qn ≥ 30, în care Vi este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective; dacă și în
încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili
gazoși, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi [ΣVi = Vi1 + Vi2] și suma debitelor
aparatelor consumatoare de combustibili gazoși din aceste încăperi [ΣQn = Qn1 + Qn2] trebuie să fie
ΣVi/ΣQn ≥ 30.
(3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanșeități (cazul tâmplăriilor
prevăzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încăperilor, se realizează prize de aer
direct din exteriorul construcției.
Art. 135. -
(1) Suprafața golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele
naturale se determină cu relația:
S = 0,0025 × Qi, în m2,
unde:
- Qi - debitul instalat de gaze naturale în încăperea respectivă, în m3/h;
- coeficientul 0,0025, în m2/(m3/h).
(2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii și fără
dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere.
(3) La cazanele de încălzire și/sau preparare apă caldă, accesul aerului se face conform
reglementărilor specifice.
(4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secțiunile canalelor de aer se
calculează luând în considerare rezistențele aeraulice ale acestora.
Art. 136. -
La încăperile, independent de volumul lor, în care se instalează aparate cu flacără liberă, se prevăd
canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate și executate în
conformitate cu standardele și prescripțiile tehnice în vigoare.
Art. 137. -
Pentru bucătăriile din construcțiile existente, construite fără canale de ventilare sau a căror canale de
ventilație au fost desființate, în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în
peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol (grilă de ventilare),
pentru evacuarea gazelor de ardere.
Art. 138. -
Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a) se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;
b) nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
Art. 139. -
Evacuarea gazelor de ardere din bucătării și oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic,
utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
Art. 140. -
(1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producție se face, în funcție de debitul rezultat și de
condițiile locale, prin ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică.
(2) Alegerea tipului de ventilare și dimensionarea instalației se fac în funcție de cantitatea de gaze de
ardere, astfel încât să nu se depășească concentrațiile admise prin normele de protecție a muncii și
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
22
normele de protecție a mediului.
Art. 141. -
Pentru evacuarea eventualelor infiltrații de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea
naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între
încăperile din subsol, precum și prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală,
special destinate acestui scop, în afara ventilațiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor
sau clădirilor.
Art. 142. -
Pentru evacuarea infiltrațiilor și scăpărilor de gaze naturale care se pot acumula în casa scărilor
clădirilor etajate, cu sau fără suprafețe vitrate, se prevede la partea superioară a acestora, în
acoperișul clădirii, un orificiu cu diametrul de 150 ÷ 200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un
deflector.
Art. 143. -
Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de ventilare prevăzute la
art. 141 și 142.
Art. 144. -
(1) În încăperile în care există risc de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de scăpările accidentale
de gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze naturale care acționează
automat, prin electroventil, asupra robinetului de închidere.
(2) Electroventilul prevăzut la alin. (1) și la art. 129 alin. (2) acționează automat asupra robinetului de
închidere menționat la art. 172 alin. (1) lit. a)-d), după caz.
(3) Instalarea detectorului automat de gaze naturale în încăperile prevăzute la alin. (1), la art. 66 alin.
(4) și la art. 129 alin. (2) se realizează conform instrucțiunilor date de producătorul echipamentului.
Art. 145. -
(1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși la același canal de fum se face în
următoarele condiții:
a) la înălțimi diferite;
b) secțiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze de ardere însumate ale tuturor
aparatelor racordate la acesta.
(2) Secțiunile coșurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de
combustibili gazoși, cu un debit maxim de 7 m3/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din anexa
nr. 6.
(3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încălzire și/sau preparare apă caldă care nu se
încadrează în prevederile din tabelul din anexa nr. 6 se face conform prevederilor din reglementările
specifice.
(4) Coșurile de fum, care deservesc aparatele consumatoare de combustibili gazoși, trebuie să fie
proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu standardele SR EN 15287- 1+A1:2011 și
SR EN 15287-2.
Art. 146. -
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși la coșuri de fum prin canale de
racordare din tablă metalică, rigide sau flexibile (anexa nr. 3, fig. 13), se admite în următoarele
condiții:
a) secțiunea canalului de racordare este cel puțin egală cu secțiunea racordului de ieșire din aparatul
consumator de combustibili gazoși;
b) porțiunea verticală a canalului de racordare, la ieșirea din aparatul consumator de combustibili
gazoși, este de cel puțin 0,4 m;
c) distanța de la coșul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoși este mai mică de 3
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
23
m;
d) dacă distanța de la coșul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoși depășește 1
m, panta către coșul de fum este de minimum 8 %;
e) îmbinarea și racordarea la coșul de fum se execută cu asigurarea etanșeității;
f) canalele de racordare rigide sau flexibile trebuie să fie conforme cu standardele pentru coșuri de
fum metalice, respectiv cu standardele SR EN 1856-1:2009, SR EN 1856- 2:2009, SR EN 14989-
1:2007 și SR EN 14989-2:2008.
Art. 147. -
(1) Este interzisă:
a) trecerea canalelor de racordare dintr-o încăpere în alta, cu excepția canalelor de racordare
agrementate în condițiile legislației în vigoare, care îndeplinesc cerințele de etanșeitate;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secțiunii de ieșire a gazelor de ardere de la
aparatele de consum individual (sobe, mașini de gătit, cazane de încălzire și/sau preparare apă
caldă, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereții exteriori ai clădirilor, cu excepția aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși prevăzute din fabricație cu astfel de evacuare;
e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși la canalele de fum aferente focarelor
alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepția aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale -
combustibil lichid/solid);
f) scoaterea din funcțiune, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, a detectoarelor automate de
gaze naturale, montate în încăperile în care au fost prevăzute prin proiect, sau utilizarea în continuare
a aparatelor consumatoare de combustibili gazoși în încăperile în care detectoarele respective nu
funcționează corespunzător specificațiilor tehnice date de producător.
(2) Este interzis dormitul în încăperi cu aparate consumatoare de combustibili gazoși nelegate la coș
de fum, respectiv reșou, aragaz etc.
Art. 148. -
(1) Canalele de racordare se montează asigurându-se rezistența mecanică a întregii tubulaturi și
etanșarea între tronsoanele care alcătuiesc canalul.
(2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor de ardere.
(3) Pentru etanșarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operații.
(4) Racordarea canalului de racordare la coșul de fum se realizează cu asigurarea etanșeității.
(5) În spații cu pericol de explozie sau incendiu nu se folosesc canale de racordare din tablă.
Art. 149. -
(1) Coșurile de fum executate din zidărie de cărămidă se căptușesc la interior cu tuburi din aluminiu
sau oțel inoxidabil sau alte materiale certificate/agrementate în condițiile legislației în vigoare.
(2) La baza coșurilor de fum se prevăd obligatoriu uși etanșe și termorezistente pentru curățare și
verificare.
Art. 304. -
(1) Realizarea operațiilor de verificare și revizie tehnică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se
efectuează de către un operator economic autorizat de către ANRE, selectat de către clientul final,
conform prevederilor Procedurii privind verificările și reviziile tehnice ale instalațiilor de utilizare a
gazelor naturale, aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 179/2015, denumită în continuare
Procedură.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
24
(2) Cu ocazia efectuării verificărilor și reviziilor tehnice a instalațiilor de utilizare a gazelor
naturale, în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoși racordate la coș, se repun în
funcțiune numai după ce consumatorul prezintă dovada, nu mai veche de 30 de zile, de verificare
și curățare a coșurilor de fum printr-un operator economic care are cuprins ca obiect de
activitate un cod CAEN corespunzător acestei activități și deține personal calificat pentru
curățarea și verificarea coșurilor de fum.
CAPITOLUL XXI
Protecția mediului și a apelor
Art. 394. -
În toate etapele de proiectare, executare și exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile legale specifice protecției mediului și a apelor.
Art. 395. -
(1) Beneficiarul lucrărilor realizează studii de impact pentru lucrările de infrastructură rutieră, care pot
avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.
(2) În evaluarea impactului asupra mediului se iau în considerare cel puțin următoarele:
a) lucrările din perioada execuției conductei;
b) amplasarea și termenul de funcționare a conductei;
c) eventualele pierderi de gaze naturale.
CAPITOLUL XXII
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
25
Apărarea împotriva incendiilor
Art. 396. -
În toate etapele de proiectare, executare și exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile din legislația în vigoare privind:
a) apărarea împotriva incendiilor;
b) instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;
c) echiparea și dotarea construcțiilor și instalațiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu
mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
Art. 397. -
Mijloacele de stingere a incendiilor, prevăzute la art. 396 lit. c), se amplasează la loc vizibil și ușor
accesibil și se verifică la termenele prevăzute în instrucțiunile date de furnizor.
Art. 398. -
Obligațiile și răspunderile pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilesc în conformitate cu
legislația în vigoare și revin conducătorilor locurilor de muncă și personalului de execuție.
Art. 399. -
Conducătorii locurilor de muncă au obligația să asigure în principal:
a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislație, întocmirea și semnarea cu personalul
instruit a documentelor doveditoare;
b) verificarea stării utilajelor, aparatelor, echipamentelor și sculelor cu care se lucrează și înlăturarea
sau repararea celor care prezintă pericol de incendiu;
c) măsurile organizatorice de apărare împotriva incendiilor specifice instalațiilor de gaze naturale,
referitoare la formarea și componența echipelor de lucru;
d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;
e) formarea și componența echipelor de lucru;
f) dotarea cu echipament individual de protecție și de lucru;
g) anunțarea clienților finali înainte de închiderea/deschiderea gazelor naturale;
h) închiderea și deschiderea gazelor naturale în SD;
i) manipularea generatoarelor și a buteliilor de acetilenă etc.
Art. 400. -
Personalul de execuție are următoarele obligații:
a) să participe la toate instructajele;
b) să nu utilizeze scule și echipamente defecte;
c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoștință la instruire, precum și
orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
Art. 401. -
Personalul de exploatare are următoarele obligații:
a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislația în vigoare;
b) să nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente și scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;
c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoștință la instruire, precum și
orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor;
d) să asigure îndeplinirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.
Art. 402. -
(1) Incintele stațiilor și posturilor de reglare- măsurare a gazelor naturale, precum și cele în care
există instalații de utilizare a gazelor naturale se dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva
incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.
(2) Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil, ușor accesibil și se verifică la
termenele prevăzute în instrucțiunile date de furnizorul mijloacelor de stingere.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
26
Art. 403. -
(1) Executarea lucrărilor cu foc deschis este admisă numai după luarea măsurilor necesare de
apărare împotriva incendiilor și numai după obținerea permisului de lucru cu foc.
(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se execută numai de către echipe instruite în acest scop și dotate
cu echipament de lucru, protecție și intervenție adecvat.
Art. 404. -
În vederea primei intervenții în caz de incendiu se prevăd următoarele:
a) organizarea de echipe cu atribuții concrete;
b) măsuri și posibilități de alertare la numărul unic de urgență 112 și, după caz, a serviciilor voluntare
și private pentru situații de urgență.
Art. 405. -
(1) În cazul producerii unui incendiu în instalațiile de utilizare a gazelor naturale, personalul prezent
închide, în primul rând, robinetul de incendiu și apoi procedează la stingerea incendiului, concomitant
cu anunțarea serviciilor pentru situații de urgență.
(2) În cazul în care nu este posibilă oprirea alimentării cu gaze naturale și pentru a preveni crearea de
acumulări de gaze naturale urmate de explozii, până la sosirea serviciilor pentru situații de urgență, se
procedează numai la răcirea zonelor învecinate fără stingerea flăcării de gaze naturale.
Art. 406. -
Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși la canalele de fum aferente
focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepția aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale -
combustibil lichid/solid).
Art. 407. -
Înainte de aprinderea focului, în aparatele consumatoare de combustibili gazoși neautomatizate,
utilizatorul respectă și asigură următoarele:
a) ventilarea încăperilor în care funcționează aparatele consumatoare de combustibili gazoși cu
flacără liberă;
b) controlul tirajelor și etanșeității coșurilor la care sunt racordate aparatele consumatoare de
combustibili gazoși;
c) controlul robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoși, depistarea și
înlăturarea eventualelor scăpări de gaze naturale;
d) accesul liber al aerului de ardere în focar;
e) ventilarea focarului.
Art. 408. -
(1) La aprinderea focului se respectă principiul "gaz pe flacără".
(2) Aprinderea focului se face cu aprinzătorul special, fiind interzisă folosirea chibriturilor, precum și a
hârtiei, deșeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzătoarelor.
Art. 409. -
La aprinderea focului, gazele naturale sunt deschise de la robinetul de siguranță și apoi de la
robinetul de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoși.
Art. 410. -
Stingerea focului se face prin închiderea robinetului de siguranță, iar după stingerea flăcării se
închide și robinetul de manevră, amplasat înaintea aparatului consumator de combustibili gazoși.
Art. 411. -
În cazul sesizării într-un spațiu închis a mirosului caracteristic substanțelor odorizante din gazele
naturale, personalul prezent va proceda imediat la:
a) ventilarea rapidă a spațiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
27
exteriorul clădirii (nu spre holuri, case ale scărilor, curți de lumină etc.);
b) întreruperea alimentării cu gaze naturale prin închiderea robinetului de incendiu;
c) anunțarea OSD;
d) interzicerea fumatului și folosirii unor surse de generare a scânteilor;
e) decuplarea instalației electrice;
f) anunțarea celorlalți clienți finali racordați la instalația de utilizare a gazelor naturale (cazul clienților
finali alimentați cu gaze naturale prin intermediul unui racord comun).
CAPITOLUL XX
Securitatea și sănătatea în muncă
Art. 380. -
În toate etapele de proiectare, executare și exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății,
securitatea societală și reducerea riscului terorismului.
Art. 381. -
La executarea lucrărilor se vor folosi numai instalatori autorizați ANRE, cu instruire profesională
corespunzătoare, cu aptitudini, experiență și capacitate fizică și neuropsihică normală.
Art. 382. -
În documentațiile tehnice de execuție a lucrărilor se includ recomandări cu privire la prevederile
actelor normative care permit executarea și exploatarea sistemului de distribuție în condiții de deplină
securitate și sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuție, iar pe de altă parte pentru
personalul de exploatare.
Art. 383. -
Obligațiile și răspunderile pentru protecția, siguranța și igiena muncii revin:
a) conducătorilor locurilor de muncă;
b) personalului de exploatare;
c) clienților finali.
Art. 384. -
Conducătorii locurilor de muncă sau, după caz, delegații împuterniciți ai acestora au obligația să
asigure, în principal:
a) instruirea personalului la fazele și intervalele stabilite prin legislația în vigoare, întocmirea și
semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
b) dotarea cu echipament individual de protecție și de lucru corespunzător sarcinilor;
c) acordarea alimentației de protecție și a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea
îmbolnăvirilor profesionale;
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
28
d) verificarea stării utilajelor, agregatelor, aparatelor și sculelor cu care se lucrează și înlăturarea sau
repararea celor care prezintă defecțiuni;
e) măsurile organizatorice de protecție, securitate și sănătate în muncă, specifice lucrărilor de gaze
naturale, printre care: formarea și componența echipelor de lucru, anunțarea clienților finali afectați de
lucrările în sistemele de alimentare cu gaze naturale, închiderea și deschiderea alimentării cu gaze
naturale, lucrări asupra conductelor de distribuție a gazelor naturale aflate sub presiune, manipularea
buteliilor sub presiune etc.;
f) formarea și componența echipelor de lucru;
g) anunțarea clienților finali înainte de închiderea/deschiderea gazelor naturale;
h) închiderea și deschiderea gazelor naturale în SD;
i) manipularea buteliilor sub presiune etc.
Art. 385. -
Personalul de exploatare a sistemului de distribuție are următoarele obligații:
a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislația în vigoare;
b) să poarte echipamentul de lucru și de protecție la locul de muncă și să-l întrețină în stare de
curățenie;
c) să nu utilizeze scule, aparate și echipamente defecte;
d) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoștință în cadrul instruirilor,
precum și orice alte măsuri necesare pentru evitarea accidentelor.
Art. 386. -
Principalele măsuri obligatorii la executarea/intervenția pentru remedierea defectelor/reparații curente
și/sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) transportul țevilor spre șantiere numai cu mijloace de transport apte pentru această operațiune;
b) încărcarea și descărcarea țevilor se fac cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin
purtare directă, astfel încât să se evite pericolul de lovire, rănire sau electrocutare a persoanelor care
efectuează operațiile respective;
c) nu este permisă staționarea lucrătorilor sub conducte, în fața planurilor înclinate pe care se
descarcă conducte sau sub vasele cu bitum topit;
d) în timpul transportului sau manipulării buteliilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile
pentru împiedicarea căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea prin rostogolire a acestora;
e) buteliile sunt purtate de doi lucrători sau deplasate pe cărucioare speciale;
f) nu este permisă așezarea buteliilor de oxigen și acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu
temperaturi ridicate;
g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucrători care au mâinile, hainele și
instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;
h) manipularea instalațiilor, a cazanelor, a găleților cu bitum topit și izolarea cu bitum a conductelor
se fac numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecție pentru aceste operațiuni;
i) folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de
siguranță în bună stare de funcționare, umplută cu apă la nivelul necesar;
j) de la începerea săpăturilor și până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare
de zi și de noapte, iar unde este cazul, circulația este dirijată de o persoană instruită în acest scop.
Art. 387. -
În timpul lucrului, lucrătorii utilizează echipament de protecție adecvat pentru a evita contactul cu
substanțele utilizate pentru curățarea conductelor și fitingurilor.
Art. 388. -
Manevrele necesare exploatării în condiții de siguranță a instalațiilor de gaze naturale se efectuează
numai de personalul instruit în acest scop.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
29
Art. 389. -
Prelucrarea materialelor din polietilenă se execută numai în ateliere aerisite, pentru eliminarea
noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
Art. 390. -
(1) În toate situațiile care necesită intervenții la conductele din polietilenă în funcțiune se iau măsuri
de protecție a personalului din execuție/exploatarea SD împotriva accidentelor cauzate de apariția
sarcinilor electrostatice.
(2) După deschiderea șanțului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau măsuri de legare la
pământ a conductei și a tuturor sculelor și aparatelor de sudare și măsuri de echipare a personalului
din execuție/exploatarea SD cu echipament specific.
Art. 391. -
Legarea la pământ a conductelor din PE se efectuează prin înfășurarea acestora cu bandă textilă
îmbibată în soluție de apă și săpun, legată la țăruși metalici introduși în pământ în zona de
desfășurare a lucrărilor de reparații.
Art. 392. -
Pe toată durata intervenției asupra conductelor din polietilenă, personalul din execuție/exploatarea
SD utilizează mănuși de protecție din cauciuc.
Art. 393. -
La desfășurarea activității în unități ale operatorilor economici cu norme specifice de securitate și
sănătate în muncă se respectă și prevederile din normele respective.
7.132 Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosferă, cu condiția obligatorie de a se lua măsurile
necesare pentru ca noxele conținute de gazele de ardere, după pătrunderea în atmosferă și dispersia lor,
să se încadreze în limitele admise pentru concentrațiile din aer și de la sol. Încadrarea în limitele
admise se referă atât la noxele evacuate de centrala termică cât și, separat, la ansamblul format de
această centrală și alte surse de noxe existente sau previzibile în zonă.
7.133 La centralele termice functionând cu combustibil solid se analizează necesitatea prevederii de
dispozitive de reținere a cenușii zburătoare, pentru a nu se depăși concentrația admisibilă de noxe în
atmosferă, potrivit legislatiei în vigoare la data proiectării instalațiilor de evacuare a gazelor de ardere.
7.134 Dimensionarea coșului de fum se face în funcție de puterea cazanelor și tipul de combustibil.
Înălțimea și secțiunea coșului de fum se stabilește în funcție de:
a) debitul de gaze de ardere și conținutul de noxe;
b) temperatura gazelor de ardere la ieșirea din focar;
c) parametrii meteorologici locali: stratificarea termică verticală, direcția și viteza vântului;
d) regimul de înălțime al clădirilor din zonă;
e) caracteristicile altor surse de noxe din zonă.
7.135 Soluția constructivă și materialele componente ale coșului de fum trebuie să răspundă,
în principal, cerințelor privind:
a) rezistența și stabilitatea constructivă;
b) rezistența la temperaturi extreme;
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
30
c) rezistența la coroziune;
d) etanșare;
e) securitate la incendiu.
7.136 Coșurile de fum la care sunt racordate cazane care evacuează gaze de ardere cu temperaturi
scăzute sau la care se poate produce condens pe suprafața interioară a acestuia se execută din materiale
rezistente la coroziune chimice: de ex. din tuburi de șamotă, aluminiu, oțel inox, etc., rezistente și la
temperaturi.
(1) La baza coșului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare și evacuare a condensului acid.
Înainte de evacuare la canalizare, condensul colectat de la baza coșului se va trece printr-un dispozitiv
de neutralizare.
7.137 Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, ținând seama și de tipul
de cazan folosit.
7.138 Tirajul forțat se prevede în cazurile în care tirajul natural este insuficient pentru evacuarea
gazelor de ardere și atunci când se constată:
a) pierderi mari de sarcină pe circuitul gazelor de ardere;
b) temperatura redusă a gazelor de ardere (căldura gazelor de ardere a fost parțial recuperată);
c) condițiile particulare impun coșului o înălăime mai mică decât cea necesară pentru funcționarea cu
tiraj natural.
7.139 Coșul de fum situat la mai puțin de 1,5 m în plan orizontal, de coama acoperișului, trebuie să
depășească coama cu minimum 0,5 m pentru învelitori incombustibile și 1 m pentru învelitorile
combustibile. Coșul de fum amplasat la distanțe mai mari de 1,5 m față de coama acoperișului va avea
înălțimea de cel puțin 1 m față de învelitoare.
(1) Înălțimea coșului față de terasa acoperișului trebuie să fie de minimum 1 m. Coșurile de fum trebuie
să depășească cu minimum 0,50 m înălțimea elementelor de supraînălțare a terasei (atice, ziduri antifoc
etc.) când sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea terasei și cu minimum 1 m, când sunt situate la
peste 3 m de marginea terasei.
(2) Înălțimea minimă de amplasare a coșului “ventuză” față de zona pietonală este de 1,80m.
7.140 În ansamblurile de locuințe, coșurile de fum ale centralelor termice funcționând cu combustibil
lichid sau gazos se alipesc sau se înglobează în cele mai înalte clădiri din ansamblu.
7.141 Se recomandă ca, pe cât posibil, coșurile înglobate în clădiri să nu treacă prin încăperi în care
căldura degajată influențează negativ confortul necesar sau materialele depozitate .
(1) Dacă nu se poate evita un asemenea amplasament al coșurilor, se iau măsuri de izolare termică
suplimentară.
7.142 Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii se recomandă utilizarea
cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri
de fum cu înălțimi reduse.
7.143 Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN
15287.
7.144 În cazul tirajului natural se admite racordarea la același coș de fum necompartimentat a mai
multor cazane, cu condiția încadrării vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417,
în funcție de regimul de funcționare și încărcare al cazanelor.
(1) În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadrează în limitele recomandate și dacă secțiunea
liberă a coșului depășește 2 m2, iar pierderile de sarcină prin canalul de fum și coș nu se pot acoperi
prin tiraj natural, după caz, se pot prevedea coșuri separate sau se compartimentează coșul.
Compartimentarea se face pe toată înălțimea coșului, prevăzânduse canale de fum orizontale separate,
pentru fiecare compartiment al coșului.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
31
7.145 Pe racordurile dintre cazane și canalul de fum se prevăd dispozitive pentru reglarea tirajului
cazanelor în funcțiune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu funcționează -
și pentru compensarea dilatărilor.
(1) Pentru măsurarea temperaturii, prelevarea probelor necesare analizei gazelor de ardere, precum și
pentru măsurarea tirajului, se prevăd ștuțuri din țeavă, de regulă Dn 32, pe racordul de fum al fiecărui
cazan, precum și la baza fiecărei secțiuni a coșului de fum care asigură tirajul unui grup de cazane.
7.146 Canalele de fum se prevăd cu guri de vizitare și control care să se închidă etanș prin capace sau
uși metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum și la schimburile de direcție ale
acestuia. La baza coșului de fum se prevede o deschidere de vizitare cu ușă etanșă, pentru inspecție și
curățire.
7.147 Canalele de fum se prevăd, cu clapete de explozie astfel proiectate încât să se deschidă la o
presiune inferioară presiunii de explozie care poate distruge canalul.
(1) Clapeta de explozie trebuie să asigure o închidere etanșă și se amplasează astfel încât să nu producă
accidente la deschidere.
7.148 În cazul tirajului natural, lungimea canalului de fum nu va depăși 1/3 din înălțimea coșului de
fum.
7.149 Se recomandă ca la evacuarea forțată a gazelor de ardere să se prevadă coșuri individuale pentru
fiecare cazan.
(1) În cazul folosirii unui singur coș pentru mai multe cazane cu tiraj forțat, fiecare ventilator de gaze
de ardere se prevede cu canal independent de fum, până la coșul de fum.
(2) Racordarea canalelor la coșul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulația
normală a gazelor de ardere.
7.150 Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice rigide sau flexibile, materiale
ceramice, zidărie, etc.) se protejează la interior, în funcție de temperatura și de caracterul agresiv al
gazelor de ardere.
(1) Coșurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se amplasează astfel încât nici una din laturile lor
să nu fie inclusă în vreun perete exterior al clădirii. Dacă această soluție nu este posibilă, se iau măsuri
constructive pentru evitarea apariției condensului.
(2) Coșurile de fum metalice, din țeavă de oțel, se protejează anticoroziv la interior și se termoizolează
la exterior.
7.151 Problemele specifice ale evacuării gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de
apartament se rezolvă potrivit reglementărilor tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor
termice mici și a normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate.
Combustibilii lichizi, cu cateva exceptii, provin din titei si sunt de trei tipuri:
gaze lichefiate,
combustibili distilati,
combustibili reziduali
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
32
Combustibilii lichizi distilati sunt:
benzina,
petrolul lampant
motorina
Zacaminte de petrol.
Zacamintele de hidrocarburi reprezinta o bogatie incalculabila , iar utilizarea lor drept surse de
combustibil va fi supusa foarte curand, fara indoiala, unor limitari drastice. Aceasta deoarece, pe de o
parte, se vor dezvolta alte mijloace de producere a energiei , mai rentabile si mai lipsite de efecte
secundare (poluarea atmosferei prin produse de ardere etc.), pe de alta parte, ne apare tot mai
nerationala arderea pana la bioxidul de carbon si apa a unor compusi atat de pretiosi, create de natura
tot din bioxid de carbon si apa, pe un drum lung si complex, compusi din care se pot prepara, prin
sinteza organica, substante fara de care civilizatia actuala ar fi de neconceput.
Zacamintele de petrol se exploateaza tot prin foraje, cu ajutorul sondelor. Extractia petrolului
poate avea loc in doua situatii si anume petrolul poate fi adus la suprafata de presiunea gazelor din
zacamant (care, uneori, provoaca eruptii greu de controlat) sau poate fi necesara pomparea , daca
zacamantul se gaseste sub presiune, ca urmare a epuizarii gazelor.
Pentru a scoate petrolul la suprafata exista mai multe metode dar cea mai interesanta si una
dintre cele mai mari realizari inginiere din ultimele decenii este constructia la marginea unei mari sau a
unui ocean,a unei turle pentru sonde petroliere.Acestea sunt instalate pentru a functiona de pe o
platforma petroliera pana la adancimi de cateva sute de metri; platforma poate fie sa pluteasca, fie sa
stea pe picioare instalate pe fundul apei. Ea poate rezista valurilor si vanturilor puternice, sau in
regiunile arctice la banchizele de gheata.Ca si in turlele traditionale, dericul (macara invartitoare) este
in principal un dispozitiv pentru suspendarea si rotirea tevilor care foreaza dupa petrol.In acest fel au
fost forate cu succes mari puturi pana la adancimea de 6,5 km de la suprafata oceanului. Unul dintre
statele care folosesc acest procedeu este chiar S.U.A. deoarece a avut foarte mult de castigat de-a
lungul anilor din exportul de petrol.
Dupa extractie, petrolul se supune prelucrarii. Putem distinge, in linii mari, trei etape principale
a prelucrarii titeiului:
a) Indepartarea impuritatilor care au o alta natura chimica decat hidrocarburile;
b) Fractionarea, prin distilare,a amestecului de hidrocarburi;
c) Prelucrarea chimica a fractiunilor obtinute prin rafinare.
Aproape peste tot pe Glob exista bazine de extractie a petrolului.Cele mai mari sunt:Golful
Persic (tarile din regiune sunt cele mai mari exportatoare de petrol din lume) ,Alaska(Prudhoe Bay-10
miliarde de barili* de petrol se presupune ca adaposteste acest bazin) dar si unele mari cum ar fi Marea
Nordului(platformele Norvegiei,in principal), Marea Neagra, Marea Ohotsk(in N Federatiei Ruse)
etc.Dar cel mai bogat dintre ele este, cu siguranta Golful Persic.De-a lungul ultimelor decenii tarile din
regiune au detinut si detin monopolul in ceea ce priveste exporturile de petrol.De altfel, intreaga
economie a acestor tari se bazeaza pe productia de petrol. Cele mai mari exportatoare de petrol din
lume au fondat o organizatie denumita OPEC(Organizatia tarilor exportatoare de petrol) care are ca
domeniu de activitate politica petroliera.Tarile membre sunt: Algeria, Arabia Saudita, Ecuador,
Emiratele Arabe Unite, Gabon, Indonezia, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Venezuela.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
34
O data ce petrolul este scos, este tratat cu produse chimice si caldura pentru a se inlatura apa si
alte impuritati astfel incat petrolul sa fie de cea mai buna calitate. Apoi, este transportat la o rafinarie in
cisterne.Unele centre de extractie a petrolului au tevi care transporta petrolul direct la rafinarie.
Rafinarea
Principala metoda de rafinare a petrolului este distilarea. Prin incalzirea treptata a petrolului se
separa componentii sai, dupa temperatura lor de fierbere. Acest mod de prelucrare a petrolului se
numeste distilare fractionata. Pentru a se obtine o varietate de produse din petrol acesta este cracat prin
mai multe procedee. Astfel se obtin: alcooluri, detergenti, cauciuc sintetic, glicerina, ingrasaminte
chimice, sulf care au dezvoltat enorm industria petrochimica mondiala o data cu descoperirea lor, deci,
implicit a petrolului. Pe langa toate acestea se mai obtin:medicamente, nylon, mase plastice, vopsele,
poliester si material explozibil.
Utilizandu-se coloane de distilare de dimensiuni mult mai mari, titeiul se fractioneaza in cateva
grupuri de hidrocarburi, pe baza diferentelor dintre punctele lor de fierbere. Stim ca acestia din urma
sunt, in linii mari, cu atat mai ridicate cu cat numarul de atomi de carbon din molecuila hidrocarburii
este mai mare. Deoarece, in timpul functionarii, vaporii si lichidul sunt in echilibru termic, la baza
coloanei temperature atinge 350 – 360 grade C, corespunzand punctului de fierbere al fractiunilor celor
mai grele , iar la partea superioara temperature este de numai 25 – 50 grade C.
Multe din aceste fractiuni sunt supuse chimizarii, fie pt. a le utilize ca materie prima in industria
chimica organica, fie pt .a le imbunatati calitatile lor de carburanti.
Astfel benzinele, obtinute direct prin rafinarea petrolului, nu permit atingerea unor randamente
suficient de ridicate ale motoarelor cu explozie. Se stie ca randamentul motorului depinde foarte mult
de gradul de comprimare al gazelor (amestec de aer si vapori de benzina) inainte de detenta, produsa ca
urmare a exploziei amorsate prin scanteie electrica data de bujie. Comprimarea amestecului nu se poate
efectua decat pana la o anumita limita, deoarece, la un moment dat, are loc o explozie spontana, ca
urmare a ciocnirilor prea violente intre molecule, la temperature si presiunea produse prin comprimare.
Asemenea explozii spontane au urmari foarte grave pt functionarea motorului, care cere ca explozia sa
nu aiba loc decat intr-un moment foparte bine stabilit in functie de pozitia pieselor in miscare.
Capacitatea amestecului de aer si vapori de benzina de a rezista la comprimare, fara sa explodeze
spontan, exprimata de cifra octanica a benzinei.
Pentru definirea cifrei octanice s-au ales doua hidrocarburi, una care detoneaza foarte usor,
hectanul normal, si alta care rezista deosebit de bine la comprimarea amestecului vaporilor cu aer , si
anume unul din izooctani (doi, doi, patru, trimetil-pentan CH3-CH2-CH2-CH2-CH2- CH2- CH3 n-
heptan [cifra octanica 0] )
Prin conventie s-a atribuit n-heptanului cifra octanica 0 iar izooctanului cifra octanica 100.
Facand amestecuri din aceste doua hidrocarburi, in diferite proportii, putem obtine combustibili, a caror
comportare, in motoarele cu explozie , este identica cu cea a mostrei de benzina pe care dorim s-o
caracterizam. Cifra octanica a bezinei respective este egala cu proportia de izooctan, in volume, din
amestecul de izooctani si n-hectan care are aceeasi comportare la detonatie. O benzina cu cifra octanica
98 ( cum este cea utilizata de motorul , cu caracteristici superioare, autoturismului “Dacia” ) se
comporta la fel cu un amestec de 98 % izooctani si 2% n-hectan. Cresterea cifrei octanice permite o
compresie mai avansata si deci construirea unor motoare cu un randament mai bun. Pentru indeplinirea
acestor conditii, benzinele brute, cu cifra octanica relative scazute, se trateaza cu anti-detonanti,
ca tetraetil-plumbul (C2H5)4Pb. Aceasta substanta se descompune foarte usor la incalzire si pune in
libertate atomi de Pb care blocheaza intermediarii reactivi ce initiaza reactia in lant a exploziei. O alta
cale, mult mai avantajoasa, de ridicare a cifrei octanice consta in ridicarea continutlui de hidrocarburi
aromatice in benzina; aceasta se realizeaza prin chimizare.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
35
Pacura, rezduu greu ramas la distilare , in afara de utilizarea drept combustibil in arzatoare
speciale se poate supune unei redistilari, acesta operatie se executa sub vid, pt a evita incalzirile la
temperature mai ridicate, care ar prouce descompuneri nedorite. Rezidul ramas dupa aceasta redistilare
se supune unei insuflari de aer cald, cand au loc procese complicate de oxidare si se obtine asfaltul,
masa utilizata la construire de sosele.
Prelucrarea chimica
Produsele izolate prin rafinare se supun transformarilor chimice in cadrul a doua tipuri de
procese : cracarea si reformarea.
CH3-CH2-CH2-CH3 -> CH3-CH=CH-CH3 + H2
Ponderea reactiilor de dehidrogenare scade pe masura ce molecula alcanului creste. Alcanii
superiori trec aproape numai in alchene si alcanii cu molecule mai mici. Desfasurarea paralela a
reactiilor de cracare si de dehidrogenare , precum si toate celelalte caracteristici a procesului de
descompunere al alcanilor prin cracare, se explica prin aparitia acelorasi intermediari reactivi: radicalii
liberi ai hidrocarburilor. Acestia apar prin ruperea homolitica (datorita temperaturii ridicate) a unei
legaturi C-H ; fragmentarea scheletului in molecule, formarea alchenelor, eliminarea cu precadere a
moleculelor de metan nu sunt altceva decat diferite moduri de stabilizare a acestori intermediari
reactivi.
Prin acest procedeu se obtin alchenele, materii prime de baza in industria chimica; aceasta este
sursa principala de etena. In acelasi timp produsele grele ca motorina etc., ieftine si cu utilizari
restranse, se pot transforma in benzina, combustibil mult mai cautati.
Produsele obtinute prin cracare sunt separate tot prin distilare fractionate; aceasta se face insa sub
presiune, deoarece, in conditii normale, multe din substantele cu molecule mici ce rezulta din
fragmentari sunt in stare gazoasa. Prin ridicarea presiunii, acesti compusi se lichefiaza si pot fi supusi
distilarii la temperaturi coborate.
Din acest punct de vedere al sintezei organice cel mai important produs al cracarii il constitue
etena, material prim pentru etanol, polietilena, polistiren si multe altele. Valoroase sunt de asemenea
propena (pe care o vom intalni de pilda la sinteza fenolului si glicerinei) si butenele baza unei serii de
solventi oragnici si cauciucuri sintetice.
b) Reformarea catalitica este numita astfel deoarece benzinele obtinute prin rafinare sunt
obtinute pe un catalizator de platina ( depus pe un support de oxid de aluminiu) odata la
temperaturi si presiuni ridicate ( 450-500 grade C si 15-20 atm.) ; in aceste conditii
hidrocarburile alifatice se transforma in hidrocarburi alifatice, fara a-si schimba neaparat
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
36
numarul de atomi de carbon. Pe aceasta cale se obtin cantitati insemnate de benzene,
toluene, cei trei izomeri ai zilenului, precum si omologi superiori ai acestuia.
Deoarece plecam de la un alcan si ajungem la o hidrocarbura aromatica este evident ca procesul
trebuie sa constea dintr-o dehidrogenare; daca molecula substantei are o catena liniara de atomi de
carbon , dehidrogenarea trebuie sa fie insotita de o ciclizare. Aceasta consta dintr-o reactie a moleculei
de alcan cu ea insesi (dupa reactivare prin ruperea unor legaturi CH ) .
Titeiul dezvolta o putere calorica de la 5.500 – 11.000 kcal/kg, este usor de exploatat si
transportat, iar prin prelucrare da o multime de produse folosite in activitatile curente. Dupa 1930,
petrolul s-a situat pe primul loc intre resursele energetice, ajungand in prezent sa reprezinte peste 45%
din balanta energetica mondiala.
Astazi viata oamenilor este de neconceput fara existenta petrolului. Din petrol se obtin pacura,
benzina si motorina, folosite pentru producerea de caldura sau de energie electrica si pentru punerea in
miscare a autovehiculelor.
Titeiul este o roca sedimentara lichida existenta sub forma de zacamant in scoarta pamantului.
Titeiul este cunoscut din timpuri stravechi in diverse zone ale globului si in urma cercetarilor facute s-
a ajuns la concluzia ca s-a format prin descompunerea organismelor marine (planton care s-a depus
pe fundul marilor si oceanelor si apoi s-a acumulat sub forma de sedimente). Titeiul este un produs
natural lichid vascos de culoare negru-verzui fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase
dizolvade in lichide.
Titeiul este inflamabil si are densitate m-ai mica decat apa,si se ridica la suprafata apei.Titeiul
este materia prima cea mai importanta pentru prepararea combustibilului si lubrifiantilor dar si a altor
produse chimice (cauciuc sintetic,inlocuitori de piele,detergenti).Compozitia chimica a titeiului este
diferita de la o zona geografica la alta.
In urma analizelor facute s-a ajuns la concluzia ca titeiul este un amestec de alcani cicloalcani
si arene.Extractia titeiului din zacaminte se face cu ajutorul sondelor de foraj care pot lucra de la
adancimi de sute de metri pana la 7000 metri.Dupa extractia titeiul este supus unei prelucriri prin
metode fizice si chimice,prelucrare ce se realizeaza in cadrul combinatelor petrochimice.
Petrolul brut incalzit la 400 grade celsius se introduce pe la baza coloanei de distilare si rand pe
rand se separa in functie de volavilitatea urmatoarelor fractiuni.
-gaze (alcan,metan,propan,butan)
Dupa ce au fost separate sectiunile respective sufera diferite prelucrari pentru a putea fi apoi
utilizate in diferite domeni de activitate.Numerosi derivati petrolieri sunt folositi ca materie prima
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
37
pentru diverse substante din industria chimica.Titeiul m-ai este numit si 'aur negru'Aproape peste tot
exista bazine de extractie a petrolului iar cele m-ai importante sunt in: Golful Persic si Alaska.
Teoria titeiului
-titei de origine animala (rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine pesti)
Tancurile petroliere au intins hidrocarburi pe cea mai mare suprafata a oceanelor. Ele au aparut
ca mici nodule de petrol care au spalat plajele internationale, mai ales zona debarcaderelor. Din loc in
loc marile revarsari petroliere au devastat comunitatile de-a lungul tarmului. Acestea sunt tulburari de
mediu provocate de activitatea umana si date fiind dimensiunile uriase ale tancurilor petroliere, este de
mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate in cantitati si mai mari.
Riscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situatia existenta cu
cateva decenii in urma. In prezent, peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul
tancurilor petroliere uriase unele avand peste 320 m lungime si o capacitate de peste 2 milioane barili.
Esuarea acestor vase in timp de furtuna, din cauza defectiunii tehnice sau din cauza unor erori de
pilotaj, genereaza cele mai grave accidente ecologice.
Esuarea petrolierului “Amoco Cadiz” in 1978, coastele franceze din Bretagne a determinat
deversarea a 230000 tone de petrol in mare, fiind afectata fauna si flora din regiune pe suprafete de sute
de kilometrii patrati in lungul coastelor.
Un alt accident grav s-a inregistrat in Golful Printul William din Alaska, unde esuarea
petrolierului “Exon Valdez”, in 1989, a determinat deversarea in apele oceanului a 38000 tone petrol,
care au afectat grav ecosistemele marine pe o suprafata de 1500 km 2 . Cheltuielile legate de
indepartarea poluarii suportate de Compania Exon, proprietara vasului, au fost de 2,5 miliarde dolari.
De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale; structura materiala si
modul de viata in comunitatile din suburbiile care inconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si
necostisitoare alimentare cu petrol.Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la
folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor in anii '70 pentru o indelungata perioada.Aceasta a
adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la
jumatate.
Petrolul este folosit in aproape toate domeniile, pentru ca, cu siguranta este cea mai importanta
resursa naturala a Terrei. Oamenii de stiinta au cautat altceva ce ar putea inlocui petrolul in viitor cand
toate resursele de petrol vor epuiza. Dar, se pare ca, pentru moment petrolul poate fi cel mai bine
inlocuit de carbune, dar chiar si acesta nu este la fel de folositor ca si petrolul.
Nota: *Barilul reprezinta unitatea de masura a petrolului dar se mai foloseste si la bere.Este unitatea de
masura pentru capacitate, pe langa galoni, in Statele Unite si Marea Britanie.
1 baril = 42 galoni = 159 litri
BENZENUL
Starea naturala. Benzenul C6H6 se gaseste in titei, respectiv in benzine aromatice, din care se
extrage.
Molecula de Benzen
Elucidarea structurii benzenului a constituit una din cele mai importante probleme teoretice
ale chimiei organice. Prima formula de structura a benzenului a fost data de August Kekule in 1865,
care tinand seama de tetravalenta carbonului si de monovalenta hidrogenului, atribuie pentru
hihrocarbura C6H6 o formula ciclica de tipul celei de mai sus. Ea reprezinta un ciclu de 6 atomi de
carbon, uniti intre ei prin legaturi simple si duble, dispuse alternativ (conjugate). Aceasta a fost prima
formula ciclica atribuita unui compus organic si a reprezentat un pas inainte in dezvoltarea chimiei
organice.
Cercetarile intreprinse asupra proprietatilor benzenului, au aratat ca structura Kekule, desi
sustinuta de o serie de constatari experimentale, este infirmata de altele, ea nu este pe deplin
satisfacatoare.
Dintre datele experimentale care confirma structura Kekule amintim urmatoarele:
Formula explica raportul 1:1 dintre numarul atomilor de carbon si hidrogen.
Cei 6 atomi de hidrogen din molecula benzenului sunt echivalenti intre ei; inlocuiarea unuia
dintre ei, oricare ar fi, duce la un singur derivat monosubstituit. Se cunoaste un singur metilbenzen
(toluenul) indiferent de atomul de carbon la care este legat radicalul metil.
In conditii speciale (in prezenta de catalizatori - platina la 250 grade celsius) benzenul poate
fi hidrogenat dand ciclohexan. De asemenea, benzenul reactioneaza cu clorul, la lumina, formand
hexaclorciclohexan.
Aceste reactii confirma faptul ca benzenul are un ciclu de 6 atomi de carbon, ca in ciclu
exista trei duble legaturi si ca reactiile de aditie decurg in conditii energice.
Date experimentale ce vin in contradictie cu formula Kekule:
Benzenul participa cu usurinta la reactii de substitutie, caracteristice compusilor saturati si
este chiar mai reactiv decat acestia. Bromurarea si nitrarea benzenului decurg cu bune randamente
si sunt practicate la scara industriala. De aici concluzia ca benzenul are un caracter saturat
pronuntat.
Agentii oxidanti caracteristici pentru oxidarea alchenelor sunt fara actiune asupra benzenului,
molecula sa fiind stabila la oxidare.
Daca molecula benzenului ar fi asa de nesaturata cum prevede formula Kekule, ar trebui sa
manifeste tendinta de a polimeriza, fapt neconstatat experimental; de asemenea reactiile de aditie ar
trebui sa decurga foarte usor, ceea ce de fapt nu se intampla.
Structura benzenului dupa Kekule si dupa teoria mecanicii
cuantice si proprietatile chimice ale benzenului (caracterul aromatic)
In anul 1865, fr. Aug. Kekule tinand seama de formula bruta moleculara a benzenului (C 6H6),
de tetravalenta carbonului, de monovalenta hidrogenului si d e alte constatari experimentale a propus ca
formula structurala pentru benzen un ciclu hexagonal regulat, alcatuit din sase atomi de carbon situati
in varfurile hexagonului si legati intre ei prin trei duble legaturi conjugate, repartizate simetric, fiecare
atom de carbon fiind legat, la randul sau, de un atom de hidrogen:
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
40
Conform acestei reprezentari structurale, benzenul este o ciclohexatriena.
O astfel de structura ar fi trebuit sa confere benzenului un caracter pronuntat nesaturat si
proprietatea de a polimeriza usor.
In realitate, benzenul se comporta ca o hidrocarbura cu pronuntat caracter saturat dand reactii de
substitutie, iar in putine reactii manifesta caracter slab nesaturat dand reactii de aditie, numai in conditii
speciale.
Fata de oxidanti, benzenul este stabil, degradandu-se numai in conditii foarte energice.
Spre deosebire de hidrocarburile nesaturate, benzenul rezista chiar la temperatura de 9OO 0C,
manifestand stabilitate termica ridicata.
Toate proprietatile benzenului, observate in diverse reactii, nu concorda deplin cu formula de
structura data de catre Kekule.
Experimental s-a dovedit ca prin inlocuirea unui singur atom de hidrogen din ciclul benzenic cu
un substituent, de exemplu cu un atom de halo gen (C1), se obtine un singur derivat monosubstituit al
benzenu-lui, indiferent de atomul de hidrogen care a fost inlocuit (in mod obisnuit benzenul este
reprezentat numai prin legaturi]e simple si duble ale ciclului fara a se mai scrie simbolurile
elementelor, formula simplificatii):
Aceasta dovedeste ca pozitia fiecarui atom de hidrogen nu se deosebeste cu nimic de pozitia
celorlalti atomi de hidrogen, ceea ce inseamna ca in molecula benzenului toate cele sase pozitii — CH
= sunt echivalente intre ele.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
41
1. Notiuni generale despre incendiu
Incendiul este o ardere initiata de o cauza definita, cu sau fara voia omului, scapata de sub
control, care distruge bunuri materiale, pune in pericol viata persoanelor si a animalelor iar pentru
intreruperea sa este necesar sa se foloseasca metode, procedee, mijloace si substante de stingere.
Incendiul este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii:
Este o combustie (ardere) rapida ce se dezvolta (propaga) fara control in timp si spatiu;
Pune in pericol viata oamenilor si animalelor si/sau distruge bunuri materiale;
Implica actionarea prin metode, procedee si substante de stingere adecvate in vederea
intreruperii procesului de ardere si pentru lichidarea consecintelor acestuia.
Orice incendiu este insotit de fenomene chimice si fizice cum sunt: reactii chimice care se produc
pe timpul arderii, degajarea sau transferul de caldura, producerea de flacari, separarea si raspandirea
produslor arderii, producerea schimbului de gaze. Aceste fenomene nu se produc separat si rigid pe
timpul incendiului, ci sunt strans legate intre ele desfasurandu-se pe baza legilor chimiei si fizicii,
specifice fenomenelor respective.
Focul reprezinta manifestarea unei reactii chimice ce poarta numele de combustie (ardere),
caracterizata prin degajare de caldura insotita, de regula, de fum si lumina. Aceasta reactie apare
la interactiunea a doua elemente – combustibilul si oxigenul – in prezenta unui initiator: caldura. Odata
initiata, reactia chimica genereaza ea insasi caldura si continua atata timp cat exista suficient oxigen si
combustibil. Schematic, aceasta interactiune dintre oxigen, substanta combustibila si caldura, este
exprimata prin asa numitul “triunghi al focului”.
OXIGEN SURSA DE
CALDURA
FOC
COMBUSTIBIL
Absenta unuia dintre aceste elemente duce la oprirea reactiei. Procedeele cele mai cunoscute de
stingere se bazeaza tocmai pe acest principiu al ruperii echilibrului celor trei elemente.
Intreruperea arderii prin racirea zonei de ardere. Este exact ceea ce face apa, folosita ca
agent de stingere.
Intreruperea arderii prin scaderea procentului de oxigen din zona de ardere. Se realizeaza
prin crearea unei zone de protectie intre stratul de oxigen atmosferic si suprafata de ardere. In
situatia in care se folosesc mijloace de stingere cu bioxid de carbon se realizeaza si o crestere a
procentului din acest gaz incombustibil in zona atacata.
Intreruperea arderii prin inlaturarea substantelor combustibile. Metoda clasica de stingere
pentru a carei exemplificare este suficient sa amintim de taierile in fata frontului de ardere, pe
directia de propagare, in cazul incendiilor de padure.
Halonii si pulberile stingatoare actioneaza intr-un alt mod asupra incendiului.
Aceasta interfereaza in reactia chimica de oxidare (ardere) intr-un mod care va fi
abordat ulterior pe parcursul temelor de pregatire.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
42
2. Reactia de ardere si influenta ei asupra diverselor substante
Substantele solide
Pe masura ce vaporii degajati la suprafata unei substante combustile ard (in prezenta sursei de
caldura) apa si unele elemente volatile dispar din compozitia acesteia, substanta respectiva suferind
transformari fizico-chimice ireversibile. In cazul in care substanta combustibila este divizata in
particule mici (cum este cazul pulberilor) vom avea un raport de suprafata/volum foarte mare.
Acest lucru ridica probleme deosebite datorita posibilitatilor sporite de aprindere a particulelor
combustibile. Prafurile se comporta diferit fata de “substanta-mama” din care provin. Ele pot forma
adevarati “nori” ce pot fi aprinsi de o sursa de caldura. Praful combustibil depus pe diferite
suprafete ajuta la propagarea incendiului.
Lichidele combustibile
Dupa cum este binecunoscut unele substante lichide, cum sunt hidrocarburile, emana la
temperaturi normale ale mediului ambiant, vapori combustibili. Sunt cazuri, cum este cel al
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
43
uleiurilor si combustibilului Diesel, in care este necesara o supraincalzire pentru a se ajunge la un
volum suficient de vapori degajati. Pentru orice vapori inflamabili exista o concentratie minima in
aer sub a carei valoare nu se poate produce aprinderea. Aceasta valoare poarta denumirea de limita
inferioara de explozie. Similar, exista o concentratie maxima peste a carei limita exista prea multi
vapori combustibili si prea putin oxigen pentru a mai avea loc arderea. Intre aceste doua valori are
loc aprinderea vaporilor,fenomen insotit de cele mai multe ori de explozia amestecului.
Gazele
Am vazut cam ce se intampla in procesul de ardere la nivel molecular dar este important sa ne
dam seama care sunt procesele ce se petrec si la nivel macroscopic.
In diagrama ce urmeaza sunt indicate etapele dezvoltarii unui incendiu de la aprindere pana la
stingerea acestuia. Aceste etape implica un incendiu lasat sa se dezvolte fara a se interveni pentru
stingere.
Temperatura
o
T= C
Flashover
Aprindere
2. Dezvoltarea
Dupa cum la nivel molecular are loc o reactie in lant, tot asa se intampla si la nivel
macroscopic, iar incendiul incepe sa se autoalimenteze. Materialele care ard devin surse de
aprindere, duc la incalzirea suprafetelor substantelor combustibile si le aduc la temperatura de
aprindere. Temperatura in zona de ardere atinge valori din ce in ce mai ridicate, afectand
substantele combustibile direct expuse.
In cazul unui incendiu izbucnit intr-un spatiu inchis se poate ajunge la o situatie in care toate
materialele combustibile, existente acolo, sunt incalzite suficient pentru a produce vapori
combustibili in concentratii critice, in aceasta situatie intervenind o rapida extindere a incendiului
in tot volumul spatiului respectiv. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de “flashover”.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
45
3. Arderea activa
Dupa un astfel de flashover incendiul trece in asa numita faza de ardere activa in care nu se mai
inregistreaza cresteri spectaculoase de temperatura. Incendiul se dezvolta in continuare,
propagandu-se la constructiile incendiate, cu care ocazioe cunoaste, din nou, trecerea prin fazele de
dezvoltare si ardere activa.
4. Regresia
La final, faza de regresie este cauzata de epuizarea combustibilului sau oxigenului. Daca un
incendiu izbucnit intr-un spatiu inchis scade in intensitate datorita scaderii nivelului de oxigen nu
trebuie sa uitam ca arderea poate fi reinitiata prin asigurarea, in mod accidental, a nivelului de
oxigen necesare arderii. Simpla deschidere a unei usi sau ferestre poate readuce acest aport de
oxigen, incendiul izbucnind cu o mai mare violenta. Fenomenul este cunoscut in unele lucrari de
specialitate sub denumirea de “back draught”.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
46
6. Temperatura incendiului
Temperatura reala de ardere a unei substante in conditiile de incendiu este intotdeauna mai
joasa decat temperatura teoretica de ardere a aceleiasi substante. In cazul unui incendiu arderea nu
se face complet din cauza insuficientei oxigenului din aer si a pierderilor de caldura.
Prin temperatura unui incendiu, produs in aer liber, se intelege temperatura flacarilor,
iar in cazul unui incendiu din interior, aceasta reprezinta temperatura medie masurata in
volumul amestecurilor produselor arderii cu aerul din spatiul respectiv.
Temperaturile de ardere in incendii depind de puterea calorifica a materialului care arde, de
cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat, precum si de modul cum se produce arderea
(complet sau incomplet). Valoarea absoluta a temperaturilor incendiilor exterioare este mai mare
decat a celor interioare. Temperatura unui incendiu interior variaza in functie de timp. Valoarea
absoluta a temperaturii este influentata nu numai de puterea calorifica dar si de raportul intre
suprafata golurilor deschise si suprafata de ardere, de inaltimea incaperii si suprafata de ardere
raportata la suprafata podelei. Pentru incaperile de ardere viteza de atingere a temperaturilor
maxime este mai mare decat pentru cele joase.
Produsele de ardere sunt, in general, parti componente ale fumului, flacarii si o serie de gaze.
Fumul, ca produs vizibil al majoritatii produselor de ardere, este format din particule nearse de
material incendiat, din vapori si gaze care ii dau un colorit, miros si gust specific.
De obicei, in compozitia fumului intra azotul, oxigenul, oxidul de carbon, bioxidul de carbon,
vaporii de apa si carbonul liber sub forma de particule solide fine. Daca in compozitia substantelor
care ard intra azotul, sulful, magneziul, fosforul, clorul, fluorul, siliciul si in compozitia fumului
vor exista produse ale arderii sub forma de oxizi de azot, bioxid de sulf, oxid de magneziu,
anhidrida fosforica, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, fosgen etc.
La un incendiu normal nu se poate stabili cu exactitate procentul de masa combustibila care se
transforma in fum. Totusi, este putin probabil ca funinginea formata pe timpul unei arderi
incomplete sa depaseasca 10% din masa materialului ars.
In raport de culoarea fumului, de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde.
Astfel:
Fumul alb semnaleaza prezenta vaporilor de apa;
Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului;
Fumul galben-alb este emanat pe timpul arderii hartiei;
Fumul negru se degaja pe timpul arderii hidrocarburilor;
Fumul cenusiu intepator cu miros neplacut provine din arderea diverselor tesaturi;
Fumul galben-brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic;
Un gust astringent, dulce sau amar, cu miros de usturoi, de bauturi alcoolice, intepator si de
migdale, o culoare albastra, alba, galbena sau de alt fel, indica prezenta in fum unor
substante toxice.
Pericolul principal pe care il prezinta fumul consta in ingreunarea evacuarii persoanelor si a bunurilor
materiale.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
47
8. Efectele fiziologice ale incendiului.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
48
cu monoxid de carbon sunt similare starii de euforie alcoolica afectand discernamantul victimei.
Continuarea inhalarii de monoxid de carbon duce la pierderea cunostintei urmata de deces. Un procent
de 1,3% monoxid de carbon in aer este suficient sa produca lesinul dupa 2-3 miscari de inspiratie, iar
un surplus de 0,32% poate cauza moartea in 30 de minute.
Bioxidul de carbon este mai putin toxic, dar actiunea sa negativa se produce pe fondul scaderii
proportiei de oxigen din aerul inspirat. Este incolor si inodor cu o densitate mai mare ca a aerului. Se
raspandeste usor intr-o constructie cuprinsa de incendiu. Concentratiile mai mari de 3% in aer produc
accelerarea procesului respirator favorizand inhalarea altor gaze toxice; la 5% respiratia devine
anevoioasa, iar la 9% victima isi pierde cunostinta. Concentratiile de 20% bioxid de carbon in aer
provoaca moartea celor expusi in 20-30 minute.
Alte gaze toxice. In cazul in care, in materialele care ard, se gasesc elemente chimice cum ar fi
clorul sau azotul se pot degaja si alte gaze toxice care pun in pericol integritatea organismelor vii.
Caldura – efecte asupra pielii. Arsurile sunt semnalate la majoritatea victimelor unui incendiu.
Arsurile pe suprafete mari din corp pot produce moartea imediata a victimei sau socuri ireversibile.
Recuperarea de pe urma arsurilor este inceata si foarte dureroasa, putand avea ca efect rani permenente,
nevindecabile.
Se cunosc patru categorii de arsuri:
De gradul I - afecteaza numai stratul superficial al pielii (epiderma); locul expus se
inroseste si devine dureros.
De gradul II – afecteaza si derma; apar flictene cu lichid (basici) dureroase si
congestionate;
De gradul III-IV – arsura afecteaza straturile de tesut in profunzime ajungand pana la
grasimea subcutanata; terminatiile nervoase sunt distruse astfel ca arsurile nu sunt
dureroase.
Corpul omenesc se apara singur impotriva expunerii la temperaturi mari, de exemplu prin
emisia de transpiratie care disipeaza caldura. Incalzirile bruste ale corpului, la temperaturi mari, chiar
urmate de raciri la fel de rapide sunt periculoase pentru sistemul natural de aparare a corpului.
Socul termic. Caldura poate ucide si fara sa produca arsuri. Expunerea prelungita la
temperaturi mari poate produce soc termic. Supraincalzirea corpului afecteaza sistemul nervos central.
Simptomele includ: temperatura mare, piele uscata, delir, coma putand duce chiar la decesul persoanei
afectate.
Efectele caldurii asupra aparatului pulmonar. In conditiile existentei aerului supraincalzit
in zona incendiului respiratia devine anevoioasa. Plamanii sunt afectati de scaderea presiunii sangvine.
Unele vase capilare se sparg cauzand hemoragii locale. Inhalarea unor cantitati mari de gaze iritante
poate avea acelasi efect.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
49
DEZVOLTAREA SI PROPAGAREA INCENDIILOR.
1. Dezvoltarea incendiilor.
Incendiul se poate dezvolta inainte de inceperea interventiei cat si pe timpul stingerii lui.
Dezvoltarea si stingerea sunt legate de modificarile tuturor fenomenelor care au loc pe timpul
incendiului. Dezvoltarea incendiului este procesul de crestere a suprafetei de ardere si de accelerare a
vitezei de ardere. Depinde de cntitatea, proprietatile chimice si starea de agregare a substantelor
combustibile, de conditiile de transfer de caldura si de particularitatile schimbului de gaze.
Din practica si din experiente a reiesit ca suprafata de ardere, creste deosebit de rapid in cazul
incendiilor exterioare de substante gazoase, de lichide usor inflamabile si combustibile, materiale solide
cu suprafata specifica mare si cu umiditate redusa, de exemplu, arderea unor materiale fibroase, a
aschiilor de lemn etc., relativ uscate.
Viteza maxima de dezvoltare a incendiului se atinge la arderea substantelor gazoase, este mai
redusa la arderea lichidelor si minima la solide.
La dezvoltarea incendiilor interioare contribuie intr-o mare masura transferul de caldura prin
convectie, iar la cele exterioare prin radiatie.
O data cu intensificarea schimbului de gaze creste si viteza de dezvoltare a incendiului.
In afara conditiilor generale, dezvoltarea diferitelor incendii poate fi influentata de aparitia
exploziilor, de comportamentul elementelor de constructie, de modul de distribuire a incaperilor in
interiorul constructiilor, de situatia meteorologica etc.
Propagarea arderii (incendiului), ca forma principala de dezvoltare a incendiului se caracterizeaza
prin trei parametri de viteza principali:
viteza liniara de propagare a arderii;
viteza de crestere a suprafetei incendiului;
viteza de crestere a perimetrului suprafetei de ardere.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
50
Toate aceste marimi determina situatia dezvoltarii incendiului si servesc ca baza
pentru calcului fortelor si mijloacelor de stingere.
In cazul unui incendiu la care se intervine se pot distinge trei faze:
de dezvoltare libera;
de localizare;
de lichidare.
Faza de dezvoltare libera a incendiului este determinata de timpul care trece din momentul
izbucnirii incendiului pana la introducerea primelor mijloace de stingere. Durata fazei de dezvoltare
libera a incendiului depinde de timpul de semnalizare si interventie a acestuia, de aprecierea situatiei si
desfasurarea atacului.
Faza de localizare a incendiului. Prin localizarea incendiului se intelege eliminarea posibilitatii
de propagare a incendiului, a prabusirii constructiei (slabirea portantei) si crearea premiselor pentru
lichidarea lui, concomitent cu luarea masurilor de asigurare a conditiilor optime de indeplinire a
misiunii. Ea trebuie sa se caracterizeze prin oprirea cresterii suprafetei incendiului si concentrarea
fortelor si mijloacelor de interventie.
Faza de lichidare a incendiului. Este caracterizata de timpul in care se realizeaza atacul ferm si
neintrerupt asupra incendiului, in principiu din toate directiile si cu toate fortele si mijloacele folosite la
actiunea de stingere.
Prin lichidarea incendiului se intelege oprirea arderii pe toate suprafetele care au fost cuprinse de
incendiu si excluderea reaparitiei lui. Durata fazei de lichidare a incendiului depinde de intinderea
suprafetei care arde in momentul localizarii, de conditiile meteo, de agentii de stingere folositi, de
caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentului unitatilor de interventie si de volumul lucrarilor care
sunt necesare pentru excluderea posibilitatii reaprinderii materialelor si substantelor combustibile.
In raport de forma si dimensiunile obiectivului afectat de incendiu, de natura si proprietatile
materialelor si substantelor combustibile, de felul sursei, de aprindere, de situatia meteo si de alti
factori, un incendiu se poate dezvolta circular, frontal, unghiular.
2. Propagarea incendiilor
Orice inceput de incendiu, daca nu este stins rapid cu mijloacele de stingere avute la indemana,
se propaga uneori cu o repeziciune remarcabila.
Propagarea incendiului depinde de:
compozitia chimica si viteza de ardere a materialelor aprinse;
temperatura mediului ambiant;
curentii de aer naturali sau cei ce se formeaza;
cantitatea de materiale combustibile supusa arderii sau existenta acestora in imprejurimi;
sursa potentiala de aprindere;
configuratia terenului, atat in aer liber cat si in spatii inchise si planul (vertical sau orizontal)
in care are loc arderea;
obstacolele in calea arderii.
Dintre toti factorii enumerati mai sus un rol hotarator il au viteza de ardere si alimentarea cu
aer.
Cresterea rapida a vitezei de ardere si a suprafetei incendiate favorizeaza degajarea unei
cantitati insemnate de caldura si cresterea temperaturii. Drept consecinta se maresc cantitatile de
produse de ardere,zona cuprinsa de fum si concentratia acestuia.Pe masura dezvoltarii incendiului si a
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
51
cresterii duratei acestuia, materialele si elementele incombustibile isi reduc rezistenta mecanica,
aparand pericolul deformarii si prabusirii constructiilor. Merita sa fie mentionate vitezele mari de
propagare a arderii in cazul unor materiale plastice (polistiren expandat, poliuretan) arderea avand loc
cu mare degajare de fum. La o propagare maxima a incendiului, arderea se extinde initial asupra
intregii suprafete si apoi in masa materialelor combustibile. Odata cu atingerea suprafetei si vitezei
maxime de ardere, se produce si o cedare de caldura in mediul inconjurator, care se stabilizeaza datorita
elementelor constructive de delimitare incalzite.
O deosebita atentie s-a acordat in ultima perioada de timp studierii propagarii incendiului pe
suprafata exterioara a cladirilor,ca urmare a faptului ca s-au petrecut foarte multe cazuri de transmitere
a caldurii si incendiului de la un etaj la altul,pe partea exterioara a peretilor cladirii.
In mod normal, peretele unei cladiri ar trebui sa impiedice propagarea catre interior a unui
incendiu izbucnit in exterior, sau a unui incendiu de la interior catre etajele superioare. Regretabil este
faptul ca, pana in prezent nu exista norme precise care sa prevada masuri constructive, elaborate
stiintific, pentru prevenirea propagarii incendiului pe suprafata exterioara a cladirilor. In cazul
producerii incendiilor in cladiri si al distrugerii partiale a geamurilor, in incaperi patrunde un curent
redus de aer, si ca urmare are loc o ardere mocnita; pe ferestre iese numai fum, fara flacari, care ar
putea pune in pericol etajele superioare.
Daca se realizeaza o ventilatie corespunzatoare, arderea produselor termice de descompunere
are loc, in principal, in interiorul incaperii incendiate, astfel incat potentialul termic actioneaza intens
asupra partilor de constructie din incapere, iar solicitarea fatadei se face prin gazele fierbinti produse
prin ardere, fara influenta directa asupra flacarilor; in cazul unei ventilatii necorespunzatoare a incaperii
respective, o cantitate apreciabila din produsele de descompunere termica sunt arse abia in afara
incaperii cu flacari de lungime apreciabila, dupa iesirea in aer curat. Acest ultim caz trebuie considerat
ca deosebit de avantajos pentru posibilitatea de propagare a incendiului de la etaj la etaj.
Dar si atunci cand aportul de aer este suficient pentru a intretine o ardere puternica, cu flacari
lungi, exista pericolul propagarii incendiului pe verticala. Limbile de foc se transmit pe suprafata
exterioara a cladirii la etajul de deasupra.
La arderile mocnite propagarea incendiului se face incet. Astfel se explica de ce incendiile
mocnite provocate de perlele de sudura nu pot fi uneori percepute decat intr-un stadiu avansat.
Incendiul este o ardere initiata de o cauza bine definita, in mod voluntar sau accidental,
scapata de sub control, in urma careia se produc pierderi materiale si pentru a carei intrerupere
si lichidare este necesara o interventie cu mijloace adecvate.
Orice incendiu este insotit de fenomene fizice si chimice cum ar fi: reactii chimice care se produc
pe timpul arderii, degajare si transfer de caldura, aparitia flacarilor, separarea si raspandirea produselor
arderii, producerea schimbului de gaze. Aceste fenomene nu se produc separat si rigid pe timpul
incendiului, ci sunt in relatie de interdependenta, supunandu-se legilor de baza ale chimiei si fizicii.
Aprecierea corecta a dimensiunilor acestor fenomene creeaza posibilitatea evaluarii corecte si
reale a situatiei incendiului si permite luarea unor hotarari concrete pentru atacarea acestuia.
In acest context se pot evita producerea de explozii, fierberea si revarsarea lichidelor
combustibile din rezervoare, deformarea si distrugerea elementelor de constructie sau a instalatiilor
tehnologice.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
52
Una dintre cele mai agreate clasificari ale incendiilor este facuta in standardul britanic
BS4547/1972. Cunoasterea acestui gen de clasificare ajuta la identificarea corecta a agentului de
stingere ce trebuie folosit.
Standardul BS4547/1972 este echivalentul standardului european EN2.
Atentie!
In lucrarea de fata nu am mai amintit de grupa halonilor ca agenti de stingere datorita faptului ca
producerea acestora a fost interzisa in toata lumea, incepand cu 01.01.1994. Cercetarile efectuate de
specialisti au demonstrat influenta distructiva a acestor substante asupra stratului de ozon atmosferic.
Se continua studiile pentru gasirea unor substante asemanatoare dar mai putin nocive pentru mediu.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
53
MODUL DE COMPORTARE LA FOC A PRINCIPALELOR SUBSTANTE COMBUSTIBILE
Substantele combustibile pot fi intalnite in natura in cele trei stari de agregare si anume: gaze,
lichide si solide. Pericolul de incendiu pe care il prezinta fiecare dintre aceste stari de agregare este
diferit.
Pentru substantele solide este nevoie mai intai de un consum de energie pentru obtinerea starii
de vapori, dupa care are loc procesul de ardere. In comparatie cu acestea, lichidele si in special gazele
combustibile, sunt mult mai periculoase, deoarece trecerea lor in faza de radicali, pentru dezvoltarea
procesului de ardere, se face mult mai usor. Gazele si vaporii formeaza cu oxigenul din atmosfera
amestecuri a caror ardere decurge cu viteze mari.
In cazul substantelor combustibile solide, in cazul de fata – lemnul, procesul de ardere se
desfasoara astfel:
- la o incalzire mai mare de 100 – 110 0C se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor
volatile;
- intre 110 0C – 150 0C creste intensitatea degajarii substantelor volatile si incepe
descompunerea lemnului, care, concomitent isi schimba si culoarea;
- intre 150 0C – 230 0C descompunerea se accentueaza, producandu-se degajari puternice de
gaze combustibile;
- la 2300C – 2700C pe suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte
avid de oxigen, care contribuie la aparitia punctelor de incadescenta;
- la 2900C – 3000C absortia de oxygen se intensifica si se produce arderea cu flacara.
Un alt material combustibil care se afla din abundenta in banca este si policlorura de vinil care,
desi este greu inflamabila, atunci cand este supusa la flacara, apar urmatoarele:
- la circa 800C incepe inmuierea;
- la circa 1000C incepe dezegregarea cu degajare de acid clorhidric;
- la circa 1600C procentul de acid clorhidric degajat este de 50%;
- la circa 2100C produsul se topeste;
- la circa 3000C acidul clorhidric s-a degajat in proportie de 85%;
- la crca 3500C – 4000C are loc arderea cu flacara.
Deosebit de importanta pentru procesele de ardere este suprafata specifica a materialelor solide.
Astfel, intr-un fel va arde lemnul sub forma de bucati mari si altfel praful de lemn care poate transmite
flacara cu mare rapiditate, la fel cu vaporii lichidelor combustibile.
In functie de culoarea fumului produs, a mirosului acestuia, precum si a gustului lasat in gura la
inhalare, se poate da seama de natura materialelor care arde intr-un incendiu, astfel :
In cadrul mijloacelor de prima interventie la incendiu, stingatoarele ocupa un loc prioritar. Ele
sunt aparate de stingere, actionate manual, care contin o substanta ce poate fi refulata si dirijata asupra
unui focar de ardere, sub efectul presiuni create in interiorul lor .
Intrucat stingatoarele au o capacitate limitata ele pot fi folosite numai in faza initiala a arderii, cand
Unitatea a fost dotata cu stingatoare care folosesc ca agent de stingere spuma mecanica, praful
stingator (pulbere) si dioxidul de carbon..
II.1. Stingatoarele cu spuma mecanica tip SM 9 se folosesc pentru stingerea inceputurilor de incendiu
produse de substantele combustibile clasificate in clasele de incendiu A si B de incendiu si anume:
hartie, lemn si subproduse din lemn,celuloza,lichide combustibile ( benzina, motorina ), uleiuri,
grasimi, unsori .
Au 9 litri de spuma mecanica la o presiune de lucru de 14 bari,iar bataia jetului este de
aproximativ 4 metri .
Nu se utilizeaza asupra echpamentelor electrice aflate sub tensiune.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
55
TEMA 2 – RISCURI GENERATE DE VICIILE DE CONSTRUCȚII
Pentru evaluarea cât mai corectă a riscului in diferitele faze de realizare a construcţiilor, se
porneşte de la identificarea posibilelor pericole şi primejdii ce pot să apară în funcţie de natura
activităţii de construcţie desfăşurate.
Se realizează programe de stabilire a riscurilor şi controlul acestora pornind de la activităţile
profesionale zilnice şi ajungând până la un concept bine definit privind securitatea.
Principalele faze în realizarea unei construcţii sunt :
- faza de concepţie, gândire, când se întocmeşte un studiu de fezabilitate care vizează justeţea
realizării construcţiei, luând în consideraţie aspectele legate de oportunitatea existenţei construcţiei, de
problemele tehnice, economice, demografice sau legate de mediu, de posibile riscuri etc.. În această
fază se identifică şi evaluează posibilele riscuri, unele legate de politica investiţiilor;
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
56
- faza de proiectare, care include proiectul general, complet, cuprinzând şi detaliile de execuţie,
cu proiectele diferitelor inginerii - specializări din domeniul construcţiilor: construcţii , industriale şi
agrozootehnice, diferite instalaţii sau tehnologii aferente construcţiei, toate trebuind să fie coordonate
între ele pentru funcţionarea unitară a obiectivului de construcţie. Un obiectiv de construcţie de mare
interes poate fi alcătuit din mai multe obiecte componente: spaţii de depozitare (de exemplu diferite
hale de producţie, ateliere, pavilionul administrativ şi comercial, cabina poartă, staţii pilot, posturi de
transformare, tablouri generale de distribuţie a energiei electrice încărcarea bateriilor de acumulatoare
etc., drumuri de acces şi instalaţii aferente), toate lucrând între ele şi ducând la funcţionarea
ansamblului obiectivului proiectat la parametrii ceruţi prin tema de proiectare. În această fază există
riscul, ca urmare a unor erori de proiectare, ca anumite obiecte să nu se integreze în obiectivul final,
contribuind defectuos şi cu prejudicii la funcţionarea finală normală;
- faza de execuţie, care cuprinde diferite etape de execuţie cu termene precise. În
această etapă există riscul întârzierii unor faze de execuţie care pot contribui la decalarea altor termeni
din alte faze de execuţie, existând pericolul întârzierii punerii în funcţiune a obiectivului. În scopul
evitării unor asemenea riscuri se apelează la analiza drumului critic şi la grafice reţea, care stabilesc
interdependenţa dintre fazele şi etapele de realizare a obiectivelor, realizând diferite posibilităţi de
desfăşurare a activităţilor din lucrări, luând în considerare drumul cu timpii cei mai scurţi şi o rezervă
de timp posibilă. Astăzi, datorită existenţei calculatoarelor performante orice întârziere care intervine în
pe un anumit drum poate fi uşor remediată în program şi analizată posibilitatea respectării termenului
final de punere în funcţiune (P.I.F) a obiectivului. De asemenea, existenţa şi concurenţa mai multor
furnizori de materiale şi utilaje fac posibilă aprovizionarea la timp;
- punerea în funcţiune la parametrii ceruţi prin tema de proiectare, a obiectivului de construcţie
este ultima etapă de realizare a construcţiei, urmând apoi o fază de postgaranţie a lucrărilor realizate,
aflată în sarcina executanţilor şi o altă etapă de funcţionare şi întreţinere a construcţiei care revine
beneficiarilor. Riscul nepunerii la timp în funcţiune sau apariţia unor defecte în etapa de postgaranţie
pot aduce importante prejudicii.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de riscuri la unele construcţii din Bucureşti.
În deceniul al şaselea al secolului trecut, în timpul fazei de execuţie a actualului Circ de Stat din
Bucureşti, depozitarea incorectă a unor materiale inflamabile cât şi nerespectarea unor norme p.s.i. au
condus la un puternic incendiu care a determinat însemnate pagube materiale şi întârzierea punerii în
funcţiune a construcţiei.
În iarna anului 1964 un eveniment nedorit a afectat structura de rezistenţă a cupolei pavilionului
central al Complexului Expoziţional amplasat în Piaţa Presei Libere din Bucureşti. în urma căderilor
masive de zăpadă, a vântului care a contribuit la aglomerarea şi compactarea ei, cupola realizată din
metal şi sticlă a cedat complet datorită încărcării suplimentare, prăbuşindu-se. Eroarea s-a datorat
tratării cu superficialitate a fazei de execuţie când, nerespectându-se proiectul de execuţie, nu s-au
montat pe cupolă rezistenţele electrice pentru încălzire, având ca scop topirea zăpezii.
În timpul cutremurului de la 4 martie 1977 s-a prăbuşit clădirea Centrului de Calcul
Ministerului Transportului. Eroarea s-a datorat supraîncărcării. planşeului clădirii de la etajul 1,
calculatoare foarte grele aflate în uz curent la acea dată.
Construcţia pasajului rutier subteran Unirea a reprezentat un succes al Centralei de Construcţii
Industriale Bucureşti, realizându-se în doar 46 zile. Cu toate acestea, un eveniment neprevăzut s-a
petrecut în această perioadă. Câteva zile cu ploi torenţiale şi lipsa canalizării au provocat inundarea
pasajului. Intervenţia promptă a pompierilor şi constructorilor într-o activitate de zi şi noapte au
anihilat acest pericol şi risc neprevăzut.
În 1978 un mare incendiu la Teatrul Naţional din Bucureşti, aflat în exploatare, a adus
importante pierderi şi alţi ani de muncă care au constat în reproiectarea şi reconstrucţia clădirii.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
57
Estimarea cantitativă şi calitativă a riscului în construcţii
Efectele pozitive rezultate din analiza riscurilor în activitatea de construcţii sunt mult mai
elocvente pe termen lung . Dintre acestea pot fi enumerate:
- percepţia mai exactă a riscurilor, cu efectele sale şi contracararea acestora prin diverse măsuri;
- anticiparea mai corectă a evenimentelor neprevăzute, luarea deciziei celei mai bune, apreciind
şi evaluând impactul riscului asupra activităţii de construcţie;
- dinamizarea şi corecţia sistemului prin folosirea buclei de întoarcere (feed-back), mai ales în
faza de proiectare când urmărind rezultatele proiectării pe o serie mică, se pot aduce îmbunătăţiri
datelor primare din proiectare (prin. reacţia / conexiunea inversă);
- utilizarea reacţiei pozitive (feed-forward) în etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie şi
punere in funcţiune prin decizii care diminuează riscurile selectând răspunsul şi anticipând
împrejurările neprevăzute;
- documentarea şi integrarea cunoştinţelor tuturor factorilor implicaţi;
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
58
- perfecţionarea deciziilor manageriale privind controlul riscului;
- testarea sensibilităţii supoziţiilor din scenariul de derulare a proiectului de construcţie.
Diminuarea riscurilor în activitatea de construcţii până la dezideratul eliminării acestora, pune o serie
de cerinţe dintre care se pot enumera:
- cercetarea şi investirea în măsuri care influenţează şi anticipează riscul;
- acordarea importanţei cuvenite privind deciziile referitoare la riscurile care pot să apară
investiţie nouă;
- asigurarea unui management /control proiect-risc pe toată durata fazei de execuţie a
construcţiei, luând în consideraţie toate modificările care pot să apară privind riscurile;
- aprecierea riscurilor studiind diagramele celor mai importante evenimente şi exprimând o
concluzie logică;
- analiza cantitativă a riscurilor în etapele de concepţie, proiectare, execuţie, punere în funcţiune
şi exploatarea construcţiei, luând în considerare şi analizând factorii probabili şi interacţiunea factorilor
variabili;
- respectarea termenului de punere în funcţiune a construcţiei. nerespectarea acestui termen
aducând importante cheltuieli suplimentare.
Transferul riscului
Riscul unui pericol nu poate fi evitat sau redus prin transferul său.
În cazul transferului de risc se impun o serie de calităţi şi cerinţe pentru cei cărora li se transferă
riscul. Dintre acestea se pot enumera:
- abilitatea de a acţiona şi rezolva o sarcină primejdioasă;
- acceptarea asumării riscurilor;
- posibilitatea financiară în cazul apariţiei unui pericol.
Activităţile purtătoare de risc pot fi transferate prin:
- transferul unor activităţi şi lucrări de construcţie, unor subantreprenori de specialitate prin
încheiere de contracte;
- transferul unor proprietăţi cum ar fi mijloacele de transport, utilajele sau terenurile, prin
contracte de închiriere (leasing). În acest fel riscul privind defecţiunile sau reparaţiile utilajelor şi
mijloacelor de transport se transmite chiriaşului, transferându-se astfel şi responsabilitatea.
Pentru activităţile purtătoare de risc se asigură şi un transfer al consecinţelor financiare prin:
despăgubiri, garanţii, asigurări, obligaţiuni, pagube lichidate.
Asigurarea reprezintă o formă de garanţie, contra unui cost anual regulat, pentru stabilitatea
financiară în viitor.
Asigurarea diminuează consecinţele unor eventuale pierderi maxime.
În managementul riscului, asigurarea prezintă unele dezavantaje cum ar fi:
- asigurarea parţială a unor riscuri;
- primele de asigurare de multe ori nu concordă cu situaţia reală a riscului;
- uneori serviciile de asigurare sunt de slabă calitate conducând la reclamaţii şi revendicări din
partea celor asiguraţi cât şi la întârzierea plăţilor.
În teoria managementului riscurilor, asigurarea trebuie privită ca ultimă acoperire la care se
recurge.
În concluzia celor prezentate se poate afirma că identificarea, evaluarea, cuantificarea şi venirea
riscului în construcţii se înscriu într-un nou domeniu, cel al managementului riscului care trebuie
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
59
abordat şi analizat pe baze ştiinţifice pentru a conduce la anularea sau micşorarea pierderilor materiale,
financiare sau chiar de vieţi şi la succese în activitatea decizională.
Cosurile de fum se verifica si se curata periodic, cel putin odata pe an. Se recomandă a se apela
la serviciile de coserit, nu fiindca legislatia o impune, ci pentru siguranta persoanelor si a cladirii.
Pompierii “sancționează” neexecutarea coseritului, folosindu-se, in mod special de:
Extras din HG 357: Art. 1. – Constituie contraventii la normele de prevenire si stingere a
incendiilor urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: … 2. cu amenda de la 500 lei la
1.000 lei: … i) neexecutarea verificarii, repararii si curatarii periodice, cel putin o data pe an, a
cosurilor pentru evacuarea fumului, precum si nerealizarea elementelor de izolare termica a
acestora; (…)
Cosul de fum se va curata respectand procedurile impuse:
- Inspectia video atat in interiorul cat si in exteriorul cosului de fum
- Izolarea zonei de lucru pentru a evita depunerea de funingine si/sau moloz
- Curatarea cosului de fum utilizand scule profesionale, perii adecvate dimensiunii cosului de fum, de
jos in sus (si de sus in jos daca este nevoie)
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
60
- Nu se va folosi bila pentru curatare, evitand astfel spargerea sau deformarea cosului in interiorul
acestuia.
- Colectarea depunerilor din cos in saci menajeri
- Masurarea vitezelor din cosurile de fum (in regim de tiraj natural). Verificarea tirajului.
- Se vor inspecta si curata si canalele de fum ce fac legatura dintre cazane si cosuri daca exista acces in
interiorul acestora.
- Informarea beneficiarului despre eventualele disfunctionalitati, vicii de constructie sau alte probleme
legate de utilizarea cosului de fum, atat verbal cat si in scris.
- Se va emite o “adeverinta de curatare cosuri fum”
- Se va emite o copie dupa certificatele de cosari, emise de catre Ministerul Muncii si Ministerul
Educatiei Nationale.
- Se vor emite documentele fiscale.
- Nu se vor face teste de emisii, acestea nefacand parte din procedurile si competentele noastre. Aceste
teste se vor face la iesirea din cazan de catre “centralisti”, numai dupa ce cosurile si cazanele sunt
curatate.
Pentru a nu patrunde apa pluviala in cosul de fum, unii beneficiari apeleaza la …galeti
acoperind coșul, nestiind ca astfel se reduce foarte mult tirajul acestuia si este favorizata scurgerea
condensului pe exteriorul cosului de fum si pe acoperis, distrugandu-le.
…Altora le este frica de patrunderea pasarilor in cosul de fum si folosesc …sperietorile.
Sunt persoane care risca sa se intoxice cu monoxid de carbon utilizand racordurile din aluminiu
care se deteriorează repede.
2 in 1. Daca soba are cos de fum, nu este normal sa se racordeze evacuarea centralei termice in
soba.
Retineti: prin nedimensionarea corecta, nerespectarea distantelor fata de elementele
combustibile, neizolarea, neverificarea, necuratarea si nedeblocarea cosurilor de fum ne expunem
riscurilor de incendiu, explozie, intoxicare cu monoxid de carbon, cu fum si atac chimic asupra
cosurilor si acoperisurilor din cauza condensatului.
Ce fac vaporii…
Vaporii de grasimi condenseaza in sistem, cand atinge punctul de roua, in zonele mai reci,
transformandu-se in lichid. Acceleratia gravitationala invita lichidul sa se scurga. Unde? In primul cot,
in hota, in filtre si in final … in preparate. Dar nu toata grasimea se scurge. Din cauza fortelor de
frecare mai raman “lipite” si pe tubulatura, depunandu-se strat peste strat, intarindu-se in timp. O alta
parte migreaza “trase” de catre ventilator in ventola acestuia. Strangandu-se picatura cu picatura pana
cand palele ventilatorului vor trece prin grasime… gripandu-l sau reducandu-i turatia si debitul.
Necuratand sistemul format din hota, tubulatura si ventilator apar riscurile de autoaprindere a
grasimilor; de scurgere a grasimilor in preparate; aparitia mirosurilor neplacute; griparea ventilatorului,
etc. Se va curata tot sistemul fiindca grasimile migreaza. Cele vegetale transformandu-se in grasimi
solide tip ceara, smoala. Cele de ardere ramanand sub forma lichida, devin fitil pentru cele vegetale sau
pentru funinginea (daca exista) amestecata cu grasime.
“ORDIN Nr. 118/1709 din 20 mai 2010 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare
împotriva incendiilor la structuri de primire turistice, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de
agrement ART. 64(1) Maşinile de gătit şi grătarele pentru fript se echipează cu hote şi tubulaturi de
ventilaţie prevăzute cu site de protecţie sau clapete şi, după caz, cu instalaţii de stingere specifice.(2)
Hotele şi tubulaturile de ventilaţie ce deservesc maşinile de gătit, grătarele pentru fript, cuptoarele
pentru copt se curăţă şi se degresează săptămânal şi ori de câte ori este nevoie.(3) Se interzice
curăţarea hotelor prin ardere.”
Si
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
63
“Ordin 166 din 2010 al ministrului administrației și internelor pentru aprobarea Dispozițiilor
generale privind apărarea împotriva incendiilor la construcții și instalațiile aferente – publicat în
Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 559 din 09 august 2010”
Cat dureaza?
Degresarea si curatarea hotelor dureaza aproximativ 6-8 ore. Pentru a realiza aceasta operatiune trebuie
sa avem acces la apa calda. Utilizam detergenti profesionali si echipamente dedicate acestor operatiuni.
Lucram bine, repede si curat.
De regula, departamentele de sanatate si DSV sunt preocupate de salubritate, IGSU de riscul de
incendiu, iar cei de la mediu, de emisiile de noxe si de fum din conducte. Cele mai multe incendii
provin din zona bucatariei si se raspandesc foarte rapid in tot sistemul de evacuare. Păstrarea unui
sistem sigur, degresat ne poate proteja de acest pericol.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
64
TEMA 1 – CURĂȚAREA COȘURILOR DE FUM
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
65
CUM SE FACE CURATAREA CORECTA A COSULUI DE FUM
1. Pregatirea zonei
Foloseste foliile mentionate mai sus pentu a acoperi zona din apropierea sobei, semineului sau
centralei. Indeparteaza lemnele si cenusa care au ramas inauntru. Acopera zona de acces pentru ca la
urmatorul pas, vei avea de curatat partea de sus a hornului si nu vrei ca depunerile sa patrunda in
incapere.
Scara si periile de sarma sunt uneltele cele mai importante aici. Urca pe acoperis si incepe sa cureti
interiorul hornului cu peria, folosindu-te de accesoriile care ajuta la prelungirea acesteia. Dupa ce acest
pas este gata, urmeaza sa cureti cosul si din partea de jos.
Dupa ce praful din urma curatarii de sus s-a asezat, descopera zona de acces si folosind peria, curata cat
de sus poti. Nu uita de echipamentul de protectie, si curata cu atentie fiecare colt.
4. Curatarea zonei
Cat timp se aseaza praful, poti sa resigilezi zona. Curata cu grija toate reziduurile formate in urma
curatarii hornului si pregateste locul pentru urmatorul foc. Aduna foliile folosite pentru protectie, si
foloseste aspiratorul pentru a curata zonele in care a ajuns funingine.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
67
TEMA 1 – TIPURI DE CAZANE ȘI FOCARE
TIPURI DE CAZAN
Cazanul pe motorina
In cazul cazanului pe motorina (combustibil lichid) combustibilul este destul de scump, acesta necesita
camera tehnica separata din motive de siguranta (nu se poate monta in casa asemenea unei centrale
murale pe gaz) cu rezervor de zi pentru combustibil si cos de fum.
Cazanul pe GPL
Din punct de vedere al costurilor de exploatare acesta este asemanator cu motorina, dar are avantajul ca
se poate monta in casa si nu necesita cos de fum (centrala murala la care s-au montat duze GPL,
evacuarea se face prin kit coaxial de perete).
Exceptand costurile cu combustibilul, confortul in exploatare e similar cu cel al gazului natural
Cazanul pe lemne
Daca in zona geografica respectiva lemnele sunt disponibile si accesibile ca pret, acesta poate fi o
optiune.
Dezavantajul cazanelor pe lemne sau carbune este exploatarea mai putin confortabila: necesita curatare
periodica si alimentare manuala cu combustibil de cateva ori pe zi, au nevoie de camera tehnica
separate, cos de fum si alte accesorii.
Cazane clasice (conventionale = fara gazeificare): pot fi din otel sau din fonta. Cele din fonta au
rezistenta mai buna la coroziune si durata mai mare de viata.
Unele cazane clasice pot functiona si cu carbune, cocs, tocatura lemnoasa, resturi vegetale, peleti (prin
montarea unui arzator pe peleti).
Autonomia de ardere pe lemne a cazanelor clasice este de 3-4 ore, depinde de temperatura exterioara,
temperatura interioara dorita, nivelul de izolare termica a cladirii.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
68
Foarte importanta este calitatea lemnului, acesta trebuie sa fie uscat (umiditate max 20%). Principalul
avantaj al cazanelor clasice pe lemne il reprezinta pretul accesibil.
Cazane din otel cu gazeificare: functioneaza numai cu lemne tip “bustean”, in general admit si
tocatura maxim 10-15%.
Acesta functioneaza pe principiul gazeificarii, fenomenul prin care in procesul de ardere, in conditii
speciale (configuratie speciala a focarului, aer introdus controlat etc) lemnul degaja asa-numitul “gaz
de lemn” sau gaz de gazogen care dezvolta o mica putere calorifica, care se adauga celei a lemnului,
rezultand astfel un combustibil cu putere calorifica totala mai mare.
Avantajele cazanelor cu gazeificare
costul echipamentului este mai mare decat in cazul cazanelor clasice (aproximativ dublu)
sunt mai pretentioase in privinta combustibilului (numai lemn si acesta trebuie sa fie bine
uscat)
utilizarea lemnului cu umiditate mare (peste 20%) are consecinte grave asupra cazanului
(atat clasic, cat si cu gazeificare)
lemnul umed se aprinde greu, arde greu si are putere calorifica scazuta, rezultand un consum
mare de combustibil
determina depuneri de gudron in urma condensarii vaporilor de apa, cu inrautatirea
transferului termic si aparitia coroziunii
gudronul poate duce la infundarea drumurilor de fum ale cazanului
CAZANE PE PELETI
In general sunt cazane clasice (fara gazeificare) la care se monteaza un arzator pe peleti si un buncar
(rezervor) de peleti.
Exista modele de cazane clasice cu kit de transformare reversibil (usa dubla) care permit trecerea
rapida de pe peleti pe lemne si invers, fara a fi necesara demontarea arzatorului.
Avantajele cazanelor pe peleti
ca orice cazan pe combustibil solid, necesita camera tehnica separata si cos de fum.
Atunci cand alegem o centrala trebuie sa avem in vedere combustibilul consumat, care dicteaza in
ultima instanta si tipul centralei.
TERMOSEMINEE PE PELETI
Sunt centrale termice pe peleti complet echipate (pompa, vas de expansiune, termostate, presostate etc).
Incalzesc prin radiatie incaperea in care sunt montate, iar restul camerelor prin circuitul de radiatoare la
care se conecteaza.
Avantajele termosemineelor pe peleti
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
70
Cum aleg puterea cazanului?
Se recomanda consultarea unui specialist (proiectant) pentru determinarea necesarului termic al
imobilului si intocmirea proiectului tehnic al instalatiei.
Orientativ, pentru un imobil de locuit bine izolat termic (pereti din caramida eficienta cu camere,
izolatie exterioara din polistiren de 10 cm, ferestre termopan eficiente, fara suprafete vitrate foarte mari
etc.) se poate considera un necesar termic de 45-50 W/mc de cladire.
Aceasta e o valoare pur informativa si nu tine loc de proiect tehnic.
Montarea si punerea in functiune a cazanului / centralei termice, precum si punerea in opera a intregii
instalatii trebuie realizata de o firma de instalatii autorizata ISCIR.
Echipamente si accesorii necesare pentru cazane si centrale
In general, centralele murale pe gaz/GPL vin complet echipate: pompa de circulatie, vas de expansiune,
supapa de siguranta etc, la fel si termosemineele pe peleti (acestea necesita cos de fum).
Apa calda menajera (ACM) se poate produce in regim instantaneu (la centralele “combi” pentru
incalzire + ACM) sau prin racordarea unei centrale “numai incalzire” la un boiler cu acumulare extern.
La cazanele pe combustibil solid sau lichid e nevoie de pompa de circulatie, vas de expansiune, supapa
de siguranta, cos de fum, pompa de by-pass sau ventil termic de amestec pentru mentinerea
temperaturii de minim 60 C pe retur etc. si, cum am mai spus, camera tehnica separata.
Atentie! Camera tehnica trebuie sa indeplineasca cateva conditii: sa fie ventilata (o grila de transfer
in perete sau un geam deschis pe pozitia “batant”) si sa fie ferita de inghet, in general temperatura
interioara sa nu coboare sub 10 grade C.
In cazul cazanelor pe combustibil solid, a.c.m. se produce in general cu un boiler termoelectric: acesta
are o rezistenta electrica si o serpentina de agent termic alimentata de cazan.
Boilerul termoelectric se conecteaza la un radiator, nu necesita pompa dedicata;
Agentul termic trece permanent prin serpentina cat timp functioneaza incalzirea, iar vara (cand cazanul
e oprit) boilerul functioneaza cu rezistenta electrica.
FOCAR (ARDERE)
Focarul este partea unui cazan, cuptor sau instalații de încălzire în care are
loc arderea cu flacără a combustibilului. În toate aceste cazuri arderea este întreținută
de oxigenul din aer.
Descriere
Un focar trebuie să asigure condițiile necesare pentru întreținerea arderii, adică posibilitatea
introducerii combustibilului (alimentării), a aerului necesar arderii, realizarea temperaturilor necesare, a
vitezelor de aprindere și desfășurarea a arderii, prelucrării combustibilului înainte de ardere — uscare și
devolatilizare în cazul combustibililor solizi, respectiv vaporizare a celor lichizi — și evacuarea
produselor arderii, respectiv a gazelor de ardere și, dacă este cazul, a cenușii.
Focarul este format dintr-un spațiu mărginit de pereți (camera de ardere), grătar și cenușar (dacă
există) și instalațiile anexe (arzător, instalație de răscolire) etc. Deoarece temperaturile din focare sunt
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
71
de ordinul a 800–1300 °C, pereții trebuie protejați. La cuptoare ei sunt formați din materiale refractare,
iar la cazane sunt formați din țevi răcite cu apăcare preiau o parte din căldura degajată prin ardere.
Clasificare
După tipul combustibilului ars focarele se clasifică în focare pentru combustibili solizi, pentru
combustibili lichizi, respectiv pentru combustibilil gazoși.
După gradul de intensitate a arderii focarele se clasifică în focare cu ardere obișnuită (nu se
specifică „obișnuită”) și focare cu ardere intensificată (focare turbionare, focare ciclon).
După presiunea din ele, focarele se clasifică în focare cu ardere la presiune atmosferică (de fapt
cu o mică depresiune, de câțiva zeci de Pascali) și focare cu surapresiune (mică sau mare).
După modul de organizare a arderii focarele se clasifică în focare cu ardere pe grătar, focare cu
ardere în strat fluidizat și focare cu ardere în cameră.
Un focar semineu este punctul central al semineului, iar materialul din care acesta este facut are
o importanta foarte mare. De asemenea, in functie de design, focarele semineelor au denumiri specifice
si sunt mai mult sau mai putin recomandate pentru unele case.
Tipuri de focare:
Focarele fonta
Sunt printre cele mai rezistente, fiind de doua tipuri: prin radiatie si convectie. Cele prin radiatie
ofera transferul de caldura de la semineu spre zonele reci ale incaperii in care se afla, incalzind-o
uniform. Practic, aerul rece este tras sub focar, incalzit si raspandit apoi in camera.
Cele prin convectie creeaza o diferenta mai mare de temperatura de la tavan la podea, fiind
recomandate pentru camerele in care nu au pereti termorezistenti.
Focarele norvegiene
Sunt foarte calitative, fiind fabricate in Suedia si Polonia. Pot fi adaptate pentru semineele
clasice, moderne sau rustice.
Sunt fabricate fie din otel, fie din fonta, placate cu termota speciala. Au o mulltime de avantaje
printre cele mai seminificative fiind autonomia de pana la zece ore, cosnum de lemn scazut si rezistenta
de pana la zece ani.
Focare samota
Sunt focarele fabricate din otel masiv, putin poluante, rezistente, placate la interior cu termota
speciala. Respecta cele mai stricte norme europene si pot fi adaptate oricarui tip de semineu.
Focare tip caseta
Au geamul lateral, un singur geam, sunt tip tunel sau cu trei suprafete vitrare. Au o eficienta de
incalzire a locuintei cuprinsa intre 78 si 85%.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
72
Focare suspendate
In cazul in care nu dispuneti de suficient spatiu pentru un semineu traditional sau va doriti un
semineu cu design avangardist, atunci focarele suspendate sunt cea mai buna solutie.
Focare pe gaz
Sunt cea mai buna alternativa pentru semineele de apartament, care functioneaza, cele mai
multe dintre ele, pe gaz. Sunt o sursa sigura si eficienta de incalzire, dar si ecologica.
Sunt fabricate din otel si au prevazut un circuit cu apa calda care incalzeste agentul termic
pentru o suprafata mai mare. Astfel, daca aveti un semineu si doriti ca acesta sa asigure caldura si in
celelalte camere ale casei, atunci acesta este focarul de care aveti nevoie. Ofera o autonomie de pana la
8-9 ore si ajung la un randament de 80-85%.
Atunci cand alegem o centrala termica trebuie sa avem in vedere combustibilul consumat, care dicteaza
in ultima instanta si tipul centralei.
In functie de combustibil acesta poate fi pe:
gaz
electric
motorina
combustibil lichid tip M
GPL
combustibil solid
TIPURI DE CENTRALE
Centralele pe gaz
Gazul este deocamdata cel mai ieftin combustibil convetional in Romania (nu am considerat lemnul
drept combustibil conventional).
Daca imobilul respectiv este racordat la gaz, o posibila optiune este achizitionarea unei centrale termice
murale pe gaz (clasice sau in condensatie), care are avantajul unei exploatari confortabile (necesita
lucrari minime de intretinere, curatare etc).
Costuri comparative in cazul incalzirii cu diferiti combustibili:
Incalzire electrica = 4-5 ori mai scumpa decat cea pe gaz
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
73
GPL = de 3-4 ori mai scumpa decat cea pe gaz
Motorina = de 3-4 ori mai scumpa decat cea pe gaz
Peleti = aproximativ egala cu cea pe gaz
In cazul in care imobilul respectiv nu este racordat la reteaua de gaze naturale, trebuie verificat care
este costul lucrarilor de racordare (proiect, manopera etc).
In functie de conditiile locale, aceste costuri pot fi uneori foarte ridicate, astfel incat racordarea sa nu
fie rentabila, decat eventual in cazul asocierii mai multor proprietari din zona.
Centrale electrice
Energia electrica este un combustibil scump, dar poate fi in unele cazuri o solutie in cazul in care nu
exista gaz natural.
Inainte de achizitionarea unei centrale electrice se va verifica daca instalatia electrica a imobilului este
corect dimensionata.
Astfel alimentarea electrica trifazata la centralele de peste 7,5 kW, puterea pe bransament sa
corespunda sumei puterilor tuturor consumatorilor din casa, tabloul de alimentare si conductorii
electrici sa fie corespunzatori.
Avantaje
Nu necesita cos de fum
se pot instala in spatii de locuit, sunt ecologice (poluarea locala este inexistenta)
confort sporit
Atunci cand alegem o centrala trebuie sa avem in vedere combustibilul consumat, care dicteaza in
ultima instanta si tipul centralei.
SEMINEE
Serviciul de curatare seminee ce functioneaza cu combustibili solizi, se face impreuna cu cea a cosului
de fum.
Este necesara aceasta curatare pentru a evita depunerile de funingine in racordul dintre focar si cosul de
fum si cele din cosul de fum. Prin curatare se evita aparitia riscului de incendiu.
In cazul in care focarul este conectat la un cos de fum cu preluare verticala, curatarea cosului de fum se
va face prin semineu (daca cosul de fum nu este prevazut cu usa vizitare).
De aceea este bine ca montatorii de semineuri să monteze usi de vizitare cosului de fum, in imediata
apropiere a locului de unde se face preluarea.
Daca un semineu se monteaza pe un perete exterior, cosul de fum la care se racordeaza, se poate monta
la exterior, pe langa casa, respectandu-se regimul inaltimilor.
ȘEMINEELE PE LEMNE
Șemineele creează o atmosferă foarte plăcută în casă, în timpul sezonului rece, așa că urmează sfaturile
noastre de întreținere a șemineului și bucură-te #confortdinplin alături de cei dragi.
Instrucțiuni de curățare și întreținere
1. Se recomandă verificarea echipamentului și a coșului de fum de către un specialist la
începutului fiecărui sezon rece.
2. Șemineul trebuie curățat numai atunci când nu este în stare de funcționare și este complet răcit,
chiar dacă respectiva curățarea implică doar ștergerea prafului de la suprafață.
3. Zilnic, dimineața, când șemineul este cel mai adesea rece, după ce a funcționat pe parcursul
nopții, se recomandă eliminarea cenușei din focar cu ajutorul unui vătrai, prin grilaj în cenușar, iar apoi
golirea cenușarului, înainte de realimentarea șemineului. Excesul de cenușă poate duce la blocarea
gurilor de aerisire și, astfel, la supraîncălzirea și deformarea anumitor piese ale șemineului. Atenție, se
recomandă golirea cenușarului într-un recipient din metal pentru a evita posibilele riscuri de incendiu în
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
76
cazul jarului încins.
4. Și în cazul șemineelor se recomandă utilizarea lemnului uscat corespunzător pentru a beneficia
de un grad de eficiență cât mai crescut al arderii.
5. Sticla termorezistentă a șemineelor cu ușă se poate curăța cu o lavetă și o soluție de curățare a
geamului. Soluția trebuie lăsată să se usuce complet înainte de a pune șemineul din nou în funcțiune.
6. Piesele din samotă sau metale se curăță cu soluții corespunzătoare.
7. Coșul de fum trebuie și el curățat de către un coșar în mod periodic. Specialistul vă va informa
cât de des trebuie făcută această procedură.
TERMOȘEMINEELE PE PELEȚI
Termoșemineele reprezintă mixul perfect dintre un cazan pe peleți și un șemineu, în sensul că aceste
echipamente încălzesc eficient întreaga casă cu ajutorul radiatoarelor, dar creează în plus, o atmosferă
de poveste în camera în care sunt montate datorită focului aprins, așa cum face un șemineu. Ca proces
de curățare, acestea seamănă cu echipamentul din urmă.
Curățarea termoșemineelor:
1. Curățarea acestor echipamente trebuie efectuată numai atunci când acestea sunt oprite și răcite.
2. Se recomandă curățarea zlnică a camerei de ardere. Pentru a face acest lucru întâi se scoate
grătarul de ardere și se curăță cenușa de pe acesta, apoi se curăță pereții camerei și se extrage tava de
cenușă, care se golește. Se așază la loc piesele corect și se asigură închiderea completă a ușii înainte de
a porni din nou termoșemineul.
3. O dată pe lună se recomandă curățarea drumurilor de evacuare a fumului conform
instrucțiunilor de utilizare și întreținere a echipamentului.
4. O dată pe an, înainte de începerea sezonului rece, se recomandă verificarea echipamentului și a
coșului de fum de către un specialist.
CUPTOR PIZZA
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
77
Este necesar ca montatorii de cosuri de fum la cuptoarele pizza, sa monteze usi de vizitare la cosurile
de fum, mai ales daca acestea au in componenta coturi.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
78
TEMA 1 – CURĂȚAREA HOTELOR
PROCEDURI DE LUCRU:
Izolarea zonei de lucru: Toata zona de lucru se va izola cu folie de protectie si se vor verifica daca
toate contactele electrice sunt izolate.
Curatare chimica: Aplicam procedurile specifice avand in dotare aparate de spalare cu jet de apa calda
sub presiune (160-200 bari), aspiratoare profesionale pentru aspirarea lichidelor (grasimi, apa, solutie
chimica), detergenti profesionali ce se pot utiliza si in industria alimentara, agenti de spumare, etc.
Curatare mecanica: Utilizand sculele pentru curatarea cosurilor de fum (flexonet, bete din fibra de
sticla, perii) putem curata mecanic tubulatura pe toata lungimea ei. Aceasta metoda se poate utiliza
doar cand in conducte exista reziduuri amestecate cu funingine, ci nu grasimi lipite, intarite, gen
smoala, stalagtite si stalagmite.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
79
Curatare manuala: Din pacate aceasta este metoda cea mai mare consumatoare de timp si resurse. In
acest caz se apeleaza la indepartarea stratului intarit de grasimi cu spaclu. Pentru a curata intregul
sistem trebuie sa existe acces in interiorul condultelor, pe intreaga lungime.
Sedinte foto: La inceput, in timpul procesului de curatare si la sfarsit, se vor executa sedinte foto cu
starea hotelor, tubulaturilor / conductelor si ventilatoarelor. Aceste sedinte foto vor fi transmise
beneficiarului.
Grăsimile lichide și cele semilichide se pot curăța doar chimic, utilizând soluții degresante.
Grăsimile solide, de orice natură, se curăță manual, cu perii și șpaclu, apoi chimic. Pentru a reuși să
executăm o curățare manuală trebuie să avem acces în interiorul tubulaturii, pe toată lungimea ei,
condiție ce de regulă se realizează montând uși de vizitare pe tubulatură sau demontând-o. Curățarea se
face respectând procedurile impuse de acest tip de activitate.
Curatare tubulatura – Daca nu sunt intretinute corect si curatate periodic, tubulaturile / conductele se
pot transforma intr-o amenintare reala de incendiu, De ce? Pentru ca pe peretii lor se depune grasimea
inflamabila absorbita de hote.
In tubulaturi... gasim
Daca curatarea se va face la un interval mare de timp, gasim grasimi care se pot elimina numai mecanic
si/sau manual, la spaclu, apoi chimic. Pentru aceasta operatie este nevoie sa se monteze usi de
curatare sau sa se demonteze tubulatura. Timpul de executie se mareste semnificativ.
Curatarea tubulaturilor mari, cu spaclu, prin ”introducerea omului”
Curatare ventilator – Ventilatorul este inima hotei bucatariei. Grasimea se acumuleaza pe palele
ventilatorului ingreunandu-le. Se micsoreaza debitul de aer si astfel se reduce capacitatea de degajare a
fumului si a aerului viciat din bucatarie. Totodata se mareste riscul de gripare a ventilatorului. De aici
se naste o intrebare „Credeti ca este mai ieftin si mai comod sa curatati ventilatorul sau sa-l inlocuiti?”.
Se recomandă sa se faca degresarea hotei, curatarea filtrelor, curatarea palelor ventilatorului si a
tubulaturii de evacuare, la un interval de 3-6 luni.
Ventilatoare hote
Si in ventilatoare se colecteaza grasimi. Ventilatoarele care nu au fost curatate de mai bine de 6 luni,
incep sa “traga” mai greu, palele ventilatorului “inotand” in grasime. In interior, de multe ori, gasim o
masa vascoasa de consistenta mierei care incepe sa se zahariseasca. Curatarea se va face manual, cu
spaclu. Procesul de curatare se incheie cu o clatire cu jet de apa sub presiune.
ATENTIE! Nu raspundem de eventualele infiltratii, scurgeri de lichide pe la imbinari, cauzate de
defectuasa etanseitate a tubulaturii.
Nu umblam la reglajele de calibrare a motorului. Noi curatam palele, ventola si filtrele.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
80
TEMA 1 – FOLOSIREA SUBSTANȚELOR DE CURĂȚARE
Descriere
Vulcain Anti Funingine. Produs pentru curatat depunerile din conducte si cosuri. Elimina reziduurile
si intretine toate conductele ( semineelor, sobelor, centralelor etc)
Ofera un plus de confort si de siguranta si reda randamentul optim semineelor etc
Reduce riscul de incendiu
Fara miros, fara sulf si fara clor
Intretine conductele semineelor
Utilizare:
1. Aprindeti si intretineri focul 2 - 3 ore, pentru a incalzi pe deplin tevile si pentru a obtine un jar bun.
2. Folositi produsul pentru curatat funinginea lasandu-l in ambalajul sau din hartie.
3. Lasati produsul pentru curatat funinginea sa se consume lent ( in decurs de o ora) si diminuati usor
tirajul, pentru a asigura o perioada de contact mai indelungata intre vaporii eliminati de Vulcain si
depunerile care urmeaza a fi eliminate.
Produsul contribuie la curatarea in profunzime si elimina toate reziduurile inflamabile
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
81
Daca nu se doreste aer infiltrat din exterior pentru aria ventilata deoarece calitatea aerului dinafara
este necorespunzatoare presiunea ariei ventilate este superioara cu 20-30 Pa. Acesta este sistemul de
ventilare in suprapresiune. Exemple standard pentru aceasta solutie sunt laboratoarele, incaperile
destinate fabricarii de produse farmaceutice, salile de spectacole si centralele termice. Acest tip de
ventilare poate fi aplicat si la restaurante pentru a preveni micile inconveniente. La instalatiile de
ventilare in suprapresiune, ventilatorul este instalat in canalul de aer proaspat. Instalatia de evacuare
poate sa nu existe, si in acest caz aerul iese prin anvelopa cladirii.
Daca calitatea aerului din spatiul ventilat poate dauna spatiilor invecinate, se poate utiliza sistemul de
ventilare in depresiune. Exemple tipice: baile, wc-urile, piscinile, halele industriale, bucatariile,
spalatoriile. Depresiunea spatiului ventilat este de 20-30Pa.Daca nu exista instalatie pentru
introducerea aerului proaspat, instalatia este de ventilare pentru evacuarea aerului. In instalatia de
ventilare echilibrata, debitele de aer proaspat si de aer viciat sunt egale, neexistand o diferenta de
presiune intre aria ventilata si exterior. Cu o mica diferenta de debit de aer, se poate optine o diferenta
de presiune mica.
In functie de amplasarea echipamentelor de ventilare, instalatiile pot fi clasificate in instalatii de
ventilare locala si generala. In centrala de climatizare intra urmatoarele canale:
• canal de aer proaspat, cu admisia aerului din exterior;
• canal de aspiratie, cu evacuarea in exterior;
• canal de transport la spatiul ventilat
• canal de evacuare din spatiul ventilat
Elementele principale ale centralei de ventilare sunt : filtrele, ventilatoarele, bateriile de incalzire si
recire, recuperatorul de caldura si camera de umidificare.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
83
Instalatia de aer conditionat de inalta presiune
Principalele caracteristici ale unei instalatii de inalta presiune sunt urmatoarele: Viteza mare de miscare
a aerului in conducta (15-50 m/s). La viteza mare pierderea de presiune pe canal va fi de asemenea
mare, presiunea produsa de ventilator este si ea mare (1 000-3 000 Pa) ; Diferenta de temperatura mai
mare intre temperatura camerei si temperatura aerului din canal (10-30 °C) ; Tipuri speciale de
difuzoare de aer care nu produc zgomot la viteza mare. In instalatiile cu viteza mare, sectiunea
ramificatiilor perpenduculare a canalelor este de doar 10-20% fata de instalatiile obisnuite. Canalele
pentru instalatiile de inalta presiune pot fi fixate in pereti, pardoseli si in tavane. Viteza in canalele
principale este de 20-50m/s, iar in canalele secundare de 10-25m/s. In instalatia de ventilare de inalta
presiune se poate aplica sistemul cu una sau doua canale.
Instalatia cu un canal Aceasta este similara cu instalatia de climatizare.
La instalatiile de inalta presiune unde se aplica solutia cu un canal, se mareste viteza de la 5m/s (viteza
instalatiei la presiune joasa) la 20m/s, diferenta dintre temperatura aerului refulat si temperatura
camerei, de la 5°C la 20°C, astfel incat sectiunea ramificatiei este redusa la 10 – 15 % fata de
sectiunea la instalatia de joasa presiune.
Instalatia cu doua canale.
Pentru a obtine o instalatie cat mai flexibila este recomandata aplicarea sistemului cu doua canale.
Instalatia de inalta presiune cu doua canale este adecvata acolo unde este necesara racirea si incalzirea
in acelasi timp. Aerul este separat in doua parti in centrala de aer. O parte din aer trece prin bateria de
incalzire iar cealalta prin bateria de racire. Aceste doua feluri de aer circula prin cele doua canale.
Racirea locala
Sistemul split In sistemele de racire locala, sarcina de racire este preluata de un echipament local care e
situat in spatiul unde racirea e necesara. In instalatiile tip split exista un circuit inchis de racire. Aceasta
instalatie poate fi inversata, adica echipamentul interior este capabil sa incalzeasca.
In functie de numarul de unitati interne conectate la cele externe se pot distinge sisteme monosplit si
sisteme multisplit. In primul caz fiecare unitate interna este conectata la o unitate externa. Distanta
dintre unitatea interna si externa este limitata.
Instalatia de racire locala – ventiloconvectorul
Capacitatea necesara de racire si de incalzire este transferata in ventiloconvector prin apa racita sau
incalzita care are o capacitate mai buna de trasfer ca si aerul. Debitul de apa si temperatura de racire
este de exemplu 7/12°C si pentru incalzire de
80/60°C. Exista urmatoarele racorduri:
La conductele de racire
La conductele de incalzire
Alimentarea cu aer proaspat
Legatura cu canal pentru eliminarea condensului
Energie electrica pentru ventilator si reglaj.
Daca nu exista racord la apa calda echipamentul sefoloseste doarpentru racire. Mai exista si cazul cand
aerul proaspat nu este cerut.
Perdelele de aer sunt dispozitive de ventilare locala folosite la cladirile publice si industriale pentru a
reduce curentii de aer prin deschiderile din peretii exteriori ai constructiilor. Operatia se bazeaza pe
efectul de amortizare a jeturilor de aer la suprafata deschiderilor. In cazul perdelelor de aer nu este
necesar ca deschiderile sa fie inchise. Avantajele perdelelor de aer sunt:
Imbunatatirea conditiilor de munca in apropierea deschiderilor libere
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
84
Reducerea consumului de caldura (racire) si a energiei electrice pentru incalzirea/racirea
cladirilor
Reducerea pierderilor de caldura in cladiri prin folosirea aerului cald din zona superioara
a incaperii
Reducerea suprafetei inutilizabile din apropierea portilor, datorita admisiei de aer exterior
in cladire
Perdelele de aer traditionale, care folosesc doar aerul interior incalzit in incalzitoarele perdelelor, nu
sunt intotdeauna economice (datorita consumului considerabil de energie termica). Reducerea
consumului de caldura este realizata de perdele prin utilizarea aerului interior si exterior neincalzit. si
prin combinarea de aer mixte, care incalzesc doar aerul proaspat. Perdelele de aer care utilizeaza
aer neincalzit economisesc 30-70% din energia termica. Conform modelului aerodinamic se disting
urmatoarele tipuri de perdele:
Perdele de aer cu aer interior neincalzit
Perdele de aer cu aer interior incalzit
Perdele de aer mixte cu aer interior
Aceste tipuri de perdele sunt intotdeauna instalate in deschiderile exterioare ale portilor
incaperilor incalzite, ca si in camerele neincalzite unde temperatura standard trebuie mentinuta in
spatiul de lucru. Sunt proiectate pentru prevenirea patrunderii aerului exterior in perioada rece a anului.
Cele pentru incaperile racite sunt proiectate pentru impiedicarea intrarii aerului cald din exterior.
Ventilatia ca inlocuire
Ventilatia ca inlocuire in plus poate fi divizata in submetodele: deplasare termica, inlocuirea tip piston
si inlocuirea prin amestec. Motivul aceastei clasificari este din cauza termenului ”inlocuire”folosit
de obicei pentru metoda de distributie a aerului in incaperi in care fluxul de aer introdus in incapere
este mai intai ridicat prin intermediul surselor de caldura din interiorul camerei si nu de debitul
de aer proaspat care este introdus pentru a inlocui aerul evacuat. Ideea principala inabordarea ventilatiei
ca inlocuire este urmatoarea: in intreaga suprafata, aerul introdus intra cu o viteza mica si energie
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
85
potentiala scazuta. Suprafata de intrare poate fi o parte sau intreaga suprafata a tavanului sau suprafata
pardoselii.Viteza de intrare variaza intre 0.1-0.5m/s.Chiar daca introducerea aerului se face in spatii
ocupate, aceasta nu are influente negative asupra corpului uman. Aerul uzat nu se amesteca cu aerul
proaspat.
Ventilatia ca deplasare
O distributie a temperaturii si a noxelor relativ uniforma in intreaga incapere este atinsa atit prin
stratificare cat si prin utilizarea solutiei pistonului.Fortele de deplasare in cazul celor doua solutii sunt,
complet diferite si distributia parametrilor este diferita si ea. In timp ce in cazul solutiei pistonului
curgerea uniforma de exemplu este creata de aerul introdus, in stratificare aceasta este creata numai de
diferentele de densitate din interiorul camerei, adica evacuarea aerului din camera este controlata
de fortele gravitationale.
Ca urmare, inlaturarea noxelor si eficienta temperaturii sunt mult mai ieftine decat in cazul utilizarii
solutiei pistonului.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
86
In cadrul solutiei ventilatiei ca deplasare, aerul introdus este folosit pentru a inlocui aerul evacuat din
zona ventilata (in cele mai multe cazuri ocupata), pentru a preveni circulatia de exemplu intre
zone.Aerul introdus trebuie distribuit in asa masura incat sa nu fie deranjata miscarea ascensionala a
aerului.
Gurile de evacuare trebuie sa fie situate mai jos in scopul a evita curentii inversi din camera. Locatia
surselor contaminante si a surselor de caldura care cauzeaza diferente de densitate trebuie sa fie
aceleasi pentru a evacua contaminantul cu densitate egala sau mai mare decat a aerului.
Stratificarea este o solutie esentiala pentru o ventilare eficienta a incaperilor, cu mult mai putin efort
decat folosind solutia pistonului. O aplicabilitate esentiala in ventilarea incaperilor este metoda
deplasarii termice. Oricum,ea poate fi de asemenea aplicata pentru contaminanti fara vreo sursa
termica, care genereaza densitate diferita fata de aerul din camera. Oricum, datorita naturii sale fizice,
aerul de ventilare avand o foarte mica autoritate asupra camerei ventilate, dincolo de debitul de
aer din incapere, solutia stratificarii depinde foarte mult de stabilitatea diferentelor de densitate
si a echilibrului debitului de aer si de aceea este foarte sensibila la turbulentele din camera.
In ventilatia ca deplasare sistemele de introducere a aerului sunt intotdeauna plasate in zone ocupate,
astfel incat este garantat cel mai mic nivel de noxe pentru ocupanti. Solutia ventilatiei ca deplasare
poate fi aplicata in sali de clase, cinematografe, teatre si in toate suprafetele care necesita un anumit
grad de confort unde inaltimea este peste 3m.
Solutia zonala
Ideea impartirii zonale a aerului climatizat este de a avea controlul asupra unei anumite
suprafete sau volum al incaperii, in timp ce restului incaperii ii este acordata mai putina atentie. In
majoritatea cazurilor sunt oportune si utilizate si acumularea de caldura, concentratia sau umiditatea
din afara zonei controlate. Curentii de aer din incapere sunt controlati atat prin jeturile de aer
introduse cat si de fortele ascensionale generate de temperatura. Eficacitatea ventilarii
(temperatura, eliminarea noxelor, umiditatea) utilizand modul de climatizare pe zone are ca scop
alegerea solutiei de climatizare dintre cea cu amestecare si cea cu stratificare. Oricum, eficienta
este puternic influentata de metodele folosite si de conditiile de exploatare. Concentratia si temperatura
sunt mai omogen distribuite utilizand solutia cu zone controlate decat utilizand solutia cu stratificare.
Impartirea pe zone poate fi atat verticala cat si orizontala. Zonarea verticala este tipica incaperilor
inalte, cand aerul introdus este distribuit aproape de zona ocupata la nivelul pardoselii iar gurile de
evacuare sunt situate aproape de tavan. Zonarea orizontala poate fi aplicata, de exemplu, utilizand
aer sau perdele de aer mobile (plastic) cu scopul de a imparti spatiul incaperii in diferite
sectoare. In aceste sectoare este posibil sa se aplice in continuare diferite solutii semi-independente in
directia verticala.
Solutia zonala ofera o mai buna indepartare a noxelor si o mai buna eficienta termica decat solutia prin
amestec, reglare limitata a modului de curgere in zona ventilata si capacitatea de a evita formarea de
zone stagnante cu concentratii locale mari in zona ventilata. Oricum, amestecul partial al noxelor in
zona ventilata scade eficienta ventilarii.
Fiecare solutie are propriul sau criteriu de proiectare, dar ce este comun la majoritatea solutiilor
este ca debitul de aer este localizat aproape sau in interiorul zonei controlate si gurile de evacuare sunt
localizate in interiorul zonei necontrolate. Amplasarea si puterea fortelor ascensionale genarate de
temperatura impreuna cu debitele jeturilor de aer au o mare influenta asupra acumularii de caldura,
asupra noxelor si asupra umiditatii din incapere .
O gama variata de solutii poate fi utilizata pentru impartirea pe zone, cum ar fi jeturile inclinate, jeturile
reci orizontale, jeturile verticale, jeturile la nivelul pardoselii, canalele cu ajutaj si la miscarea
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
87
turbionara. Cheia elementelor curgerii in solutia zonala o constituie alimentarea utilizand jeturi de aer,
generarea fortelor ascensionale, plutirea aerului de-a lungul suprafetei si amestecul in regim turbulent
dintre zonele controlate si cele necontrolate.
Aceste elemente de curgere au o importanta semnificativa asupra eficientei sistemului. Exista
patru idei principale in atingerea conditiilor omogene in zona controlata si obtinerea unei eficiente mari
de incalzire si de indepartare a noxelor: Aerul introdus este distribuit omogen in zona controlata.
Impulsul jeturilor este suficient de mare pentru a asigura conditii omogene, dar de asemenea suficient
de scazut pentru a evita amestecarea in regim turbulent in intreaga incapere. Aceasta inseamna ca de
obicei numarul gurilor de refulare este ridicat. Efectul impulsului asupra zonei interioare este
suficient de mare pentru ca aerul refulat sa aiba forma impusa. Penetrarea depinde de noxele care
plutesc in raport cu forma aerului refulat. Rata de aer introdus in relatie cu rata de aer evacuat din zona
necontrolata este suficient de scazuta pentru a evita o nedorita reintoarcere de la zona necontrolata la
cea controlata. Ar trebui evitate perturbarile de curgere in zona de granita datorita nedoritei
reintoarceri a curentului de aer din zona necontrolata in cea controlata. Acumularea de caldura, de noxe
si de umiditate sunt de obicei verticale in incapere, dar impartirea pe orizontala este de asemenea
posibila. Aceleasi idei ar trebui urmate in principiu si in acele cazuri.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
88
aerului admis de la ventiloconvector poate fi chiar 10 – 15°C.Acest tip de sistem de distributie este
folosit in birouri, camere de sedinte, magazine si in toate spatiile care au inaltimea sub 3m.
Difuzia aerului bazata pe efectul Coanda.
Cand aerul este introdus parallel cu o margine (ex. un tavan), apare o presiune negativa intre jetul
de aer si tavan, cauzand “infigerea”jetului in tavan, efect cunoscut sub numele de efectul Coanda.
Acest efect este de o mare importanta, in mod special la introducerea de aer rece. Pentru a atinge
cel mai mare efect Coanda posibil, aerul trebuie sa fie introdus in mici cantitati pe fiecare unitate, cu
cea mai larga raspandire posibila pe tavan si cea mai mare viteza posibila. Efectul dispare complet la
viteza mai mica de 0.35m/s.
Ventiloconvectorul pentru aer conditionat de acest tip este instalat in capatul incaperii. Aerul
este filtrat apoi incalzit sau racit printr-o baterie de schimb de caldura avand ca agent termic apa calda
sau racita si impinsa in incapere prin mai multe guri de refulare orientabile.
Caseta Coanda rezolva problemele de calitate a aerului din incapere printr-o abordare tip
confort prin imbunatatirea difuziei aerului si minimizarea puterii consumate. Intregul sistem de
difuzie a aerului este inclus in panoul de intrare/iesire, fara canale sau grilaje suplimentare. Pentru a
imbunatati difuzia aerului, este folosit un ajutaj cu un coeficient de admisie mare, astfel incat aerul din
incapere sa fie aspirat datorita aerului insuflat. Aceasta opreste directionarea aerului in tavan prin
efectul Coanda, evitand curentii de aer spre suprafata ocupata a incaperii. Aparatele tip Coanda sunt
create pentru birouri cu lungimea intre 5 si 6 metri. Guri de refulare si de evacuare amplasate pe
perete. In cazul unor guri de refulare si evacuare amplasate pe perete, nivelul de amestec al aerului in
zona ocupata este ridicat. Problema principala in proiectarea sistemului de amestec consta in a nu avea
scurt-circuite de aer. Ceea ce inseamna ca tot aerul paraseste zona ventilata fara a se amesteca cu aerul
din incapere. O alta dificultate este dezvoltarea zonelor de stagnare locala in care aerul sa nu se
amestece cu cel intrat. Este mult mai periculos cand zona stagnanta se formeaza in zone
rezidentiale.In zonele stagnante aerul este mult mai impurificat. Nivelul maxim al sarcinii termice al
acestui tip de distributie a aerului este mai mic de 80 W/m2 si rata maxima de schimb de aer este de 8
1/h. Aceste modele de distributie a aerului sunt dependente de aporturile de caldura.
Sarcina termica determina schimbari ale pozitiei zonelor stagnante. De exemplu, in cazul gurilor de
refulare si evacuare plasate pe aceeasi parte a peretelui, viteza de intrare fiind prea scazuta, o sarcina
termica mai ridicata va intoarce curentii de aer in gura de evacuare.
Tipuri de difuzoare de aer de tavan. In cazul unor difuzoare de tavan directia aerului refulat depinde de
diferenta dintre temperatura din camera si cea de intrare. In timpul iernii, cand temperatura aerului
intrat este mai ridicata decat temperatura din interior,curentul de aer se intoarce pararel cu suprafata
tavanului si prin incalzirea peretelui se deplaseaza in jos. In acest caz cel mai bun loc pentru
amplasarea gurilor de evacuare este suprafata pardoselii. Al doilea curent de aer se formeaza
independent de primul curent de aer. Datorita nivelului inalt de amestec, viteza in zona rezidentiala
este relativ joasa. De asemenea unul dintre cele mai critice consideratii de proiectare este pericolul unui
scurt-circuit intre gurile de aspirare si cele de refulare.
Acest tip de ventilare cu amestecare este relativ neafectat de influente exterioare si poate fi folosit si
pentru incalzire si pentru racire. Aerul incalzit este mai usor decat aerul din camera, fiind necesara mult
mai multa energie pentru a forta acest aer sa coboare in zona ocupata. Aceasta inseamna ca viteza
necesara pentru aerul creste odata cu inaltimea incaperii si cu cresterea temperaturii pentru incalzire.
Daca exista un tavan inalt in mod normal este necesar sa se sufle aerul vertical in jos.
Aerul rece mai greu refulat prin tavan poate conduce la viteza excesiva a aerului in zona ocupata daca
incarcarea termica este mare. Radiatia de la unitati (in mod normal orizontala) si fluxul convectiv
de la sursele de caldura (oameni, lumini, masini) implica o viteza in zona ocupata care (in plus fata de
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
89
viteza de refulare a unitatii) depinde de sarcina termica transferata pe unitate de suprafata(W/m2)
in unitatile
individuale de distributie si de modelul de difuzie a unitatilor. Introducerea de aer cald si rece prin
aceste unitati din tavan nu poate in mod normal respecta cerintele in termenii gradientului de
temperatura, eficienta ventilatiei si viteza in zona ocupata in acelasi timp. Solutia la aceasta problema
poate fi folosirea unitatilor actionate electric care pot schimba modul de introducere a aerului. O
alta optiune este de a dimensiona unitatile pentru a se potrivi situatiei de racire si apoi indreptarea
jeturilor auxiliare adaugate intr-o directie verticala cand este introdus aerul cald. Acest tip de distributie
a aerului este adesea folosit in birouri, Sali de sedinte si in toate locurile in care plafonul camerei este
jos. Distributia aerului bazata pe difuzoare rotative. Ventilarea prin amestec include sisteme de
distributie bazata pe guri de refulare rotative, implicand introducerea aerului la viteza relativ mare in
afara zonei ocupate (in general de la tavan sau perete). Viteza mare a aerului refulat inseamna ca o
mare parte a aerului din incapere circula la randul lui. Viteza aerului refulat ar trebui sa fie suficient de
mare pentru a asigura amestecarea efectiva, dar destul de joasa incat sa asigure ca viteza aerului a
scazut la nivelul cerut cand a ajuns in zona ocupata.Aceasta implica mari cerinte asupra eficientei
vitezei aerului refulat si a capacitatii de amestecare a unitatea utilizate. Crescand viteza aerului
refulat se ajunge la o crestere corespunzatoare a nivelului zgomotului. Astfel, cerintele pentru un nivel
scazut al zgomotului tind sa restrictioneze eficienta echipamentelor de ventilatie. Temperatura si
concentratia noxelor sunt aproximativ la fel, atat la introducerea de aer la aceeasi temperatura cat si la
introducerea de aer racit. Modelul de introducere a aerului turbionar asigura un inalt grad de inductie,
facand ca difuzoarele de aer turbionar sa asigure atat introducerea de aer rece cat si de aer cald. Pentru
a obtine proportia optima, este recomandata folosirea cutiei de distributie cu canale conectate orizontal
sau vertical. Cutia de distributie poate fi de asemenea prevazuta cu un orificiu reglabil plat cu o clapeta
de aer pentru alimentarea cu aer sau exhaustarea aerului.In unele cazuri mai speciale forma jetului de
aer este mai usor de reglat rotindu-l din interior decat din exterior. In plus, aerul refulat poate fi reglat
la diferite grade de deviatie fata de pe verticala.
Bataia jetului turbionar este intre 2 si 7 m. Bataia jetului definit ca cea mai mare distanta dintre centrul
gurii de refulare si punctul unde viteza este 0.2 m/s.
Gurile de refulare turbionare numite guri de refulare de rotatie sunt special proiectate pentru incaperi cu
tavane inalte.De asemenea sunt echipati cu palete rotative,facand posibila refularea aerului alternativ de
pe verticala pe orizontala. De asemenea este posibila echiparea unitatii cu un motor, modificarea
facandu-se automat. Bataia maxima poate fi chiar de 15m cand paletele sunt in pozitie
verticala. Acest echipament este utilizat pentru a furniza caldura in exces sau sarcina de racire
scazute in zona rezidentiala. Se pot obtine chiar si sarcini de incalzire sau racire de 60W/m2, cu un
debit ridicat de aer fara influente neplacute in suprafata ocupata.
Distributia aerului bazata pe jeturi de refulare a aerului. Introducerea aerului utilizand jeturi de aer
este un sistem folosit la ventilarea incaperilor mari. Este aplicabila cu un model de refulare
difuz sau concentrat si pentru canale sau montarea inzidita. De asemenea este aplicabila cu un ajutaj
suplimentar de aer pentru refularea aerului in incaperile mari, cum ar fi salile de sport, halele
industriale etc.unde se cere un jet cu bataie lunga.
Caldura dintr-o camera creeaza o miscare ascensionala convectiva a aerului cald careia ii corespunde
o miscare descendenta convectiva a aerului rece cauzata de refularea aerului. Viteza maxima calculata
in zonele ocupate se bazeaza pe aceste miscari datorate temperaturii. Aceste miscari depind de sarcina
termica din incaperea in discutie (W/m2) si de distributia aerului introdus (numarul de unitati si
modelul aerului), dar nu si de miscarea aerului refulat.Viteza maxima in zonele ocupate poate fi
calculata folosind un model empiric bazat pe sarcina termica(W/m2). Viteza aerului refulat, asigurand
un grad inalt de inducere, trebuie sa fie destul de mare pentru a asigura amestecul efectiv. Cresterea
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
90
vitezei aerului refulat conduce la o crestere corespunzatoare a nivelului de zgomot. Zona
rezidentiala este direct afectata de curentul de aer.
Ventilatoare
Ventilatorul este elementul aerodinamic activ al unui sistem de ventilatie. Un ventilator este un
dispozitiv dinamic rotativ si reprezinta partea care pune in miscare toate sistemele de ventilare
mecanica. Energia de rotatie aplicata axului ventilatorului este transformata intr-o diferenta de presiune
facand ca aerul, gazul sau o particulele de praf sa pluteasca prin tub sau sa fie evacuate intr-un spatiu
liber.Ventilatoarele sunt impartite in doua categorii generale: Ventilator axial in care aerul pluteste
axial prin rotor intr-un cilindru sau cerc.Ventilator centrifugal sau radial in care aerul pluteste radial
prin rotor intr-o carcasa tip spirala. Ventilatoarele cu jet axial sunt impartite in doua sub-categorii
differentiate in principal de carcasa lor si rafinamentul rotorului si al accesoriilor. Toate tipurile
variaza in forma, numar si unghi al lamelor; proportie a butucului rotii fata de diametrul rotorului,
materiale si metode de fabricatie, depinzand de model si preferinta producatorului.
Ventilatoare cu propagare axiala. Ventilatoarele cu propagare axiale folosite de obicei pentru
transport liber, sau impotriva unei rezistante scazute, pot prezenta de asemenea o varietate de forme,
dar sunt simple din punctul de vedere al constructiei. Acest tip consta intr-un propagator sau o
roata de tip disc in interiorul unui panou circular sau carcase. Roata sau carcasa este fie din folii de
metal, mulaj de aluminiu, sau material imbracat in plastic. Rotirea poate fi directa cu axul pe
vibrochenul motorului sau rotire prin curea.
Gama larga de volume
Cost de exploatare scazut
Necesar de spatiu si greutate reduse
Ventilatie de diluare pentru indepartarea toxicului si a mirosurilor
Dezavantaje:
Limita de rezistenta la 250 kPa
Probleme ale nivelului sunetului in cazul vitezelor mari
Nerecomandate in cazul mediilor corozive sau abrasive, cerinte de protejare Ventilatoarele cu
actionare directa nu trebuie folosite in spatii in care ventilatorul transporta gaze sau vapori
explozibili
Limitari ale temperaturii de exploatare
Ventilatoare axiale.
Ventilatoarele axiale sunt impartite in doua sub-categorii: cu tub axial si cu turbina axiala, folosite de
obicei impotriva rezistentei apreciabile, in mod normal au butucul rotii relativ mare si palete
elicoidale (unghiul variind radial de-a lungul paletei). Paletele pot fi de grosime uniforma, fie plate
fie indoite, compacte sau formate din discuri; sau mai pot fi formate din foaie de tabla decupata si
indoita, compacta sau din tabla de grosime dubla.
Un ventilator cu tub axial este in principal este un ventilator cu elice plasat intr-o carcasa cilindrica
scurta, gazul curgand in directie axiala.
Un ventilator cu turbina axiala incorporeaza turbine proiectate special, care sunt pozitionate fie in
sensul fie in contrasens cu curentul de aer al ventilatorului
Ventilatorul axial consta dintr-un rotor prevazut cu palete din tabla indoita si decupata montate
pe un butuc rotitor. Butucul este pozitionat intr-un carcasa cilindrica aliniata cu directia de
curgere a gazului. Daca sunt utilizate gaze ce nu prezinta un pericol, motorul este plasat direct in
curentul de aer. Daca totusi sunt transportate gaze explozive, abrazive, inflamabile sau corozive,
este folosit un ventilator bifurcat, cu motorul pozitionat inafara jetului de aer. Un motor localizat
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
91
inafara casetei permite ventilatorului sa functioneze actionat de o curea, asigurand schimbari usoare de
viteza, daca acestea sunt necesare. Datorita progreselor in controlul electronic a vitezei motorului,
folosirea curelelor pentru controlul vitezei este in scadere. Un ventilator cu cu palete din tabla
indoita si decupata poate avea eficienta de pana la 80%. Are avantajele de a fi compact si capabil de a
se ingloba in tubul de ventilatie. Dezavantajele constau in faptul ca nu poate fi capabil sa dezvolte
presiunile ridicate cerute de multe sisteme de ventilatii industriale. Scopul paletelor este sa reduca
gradul de spiralare a jetului si sa transforme o parte din viteza in presiune statica utilizabila.
Ventilatoarele cu turbina axiala dezvolta o mai mare presiune statica decat ventilatoarele cu tub
axial. Acestea sunt construite dintr-o varietate de materiale, depinzand de utilizare. Acestea pot fi
actionate fie direct fie prin curea.Modele mai scumpe sunt dotate cu palete cu unghi ajustabil, ce
permit unui ventilator cu actionare directa sa asigure aceleasi caracteristici tehnice ca si un ventilator cu
actionare prin curea, de acelasi diametru.
Avantaje si utilizari uzuale:
Functioneaza cu debite mici si mari de aer.
Gama actuala de presiuni a unor ventilatoare cu turbina axiala este similara cu eficienta
ridicata a ventilatoarelor centrifugale curbate in sens invers. Montand ventilatoarele in serie,
presiunea de functionare poate fi marita.
Sunt compacte, ocupa putin spatiu si au o greutate mica.
Aplicatiile includ asigurarea conditiilor de confort, aerisire, racire, etc
Dezavantaje:
Prin constructie nivel ridicat de zgomot fata de cele mai multe ventilatoare centrifugale
de inalta eficienta care indeplinesc aceeasi sarcina
Nepotrivite in atmosfere abrazive sau corozive
Probleme in protectia rulmentilor
Nepotrivite in cazul gazelor inflamabile sau explozibile sau a vaporilor, decat in cazul folosirii unui
ventilator cu actionare prin curea. Probleme ale curbelor ventilatorului la inchidere clapetelor
Cu varful paletelor incovoiat in directia de rotatie
Cu palete radiale drepte,
Cu varful paletelor inclinat in sens invers fata de directia de rotatie
Sunt de asemenea clasificate in urmatoarele tipuri: de viteza redusa, medie sau ridicata.
Diferentierea in incovoiere este intotdeauna varful lamei, de vreme ce lama intrand, daca este
inclinata, este intotdeauna curbata inainte pentru a minimiza socul pierdut la intrare. Paletele radiale
drepte se intalnesc cel mai adesea in ventilatoarele de presiune si ventilatoarelor folosite la lucrul cu
materiale.
Ventilatoarele centrifugale produc presiune din doua surse independente:
de la forta centrifuga creata prin rotatia coloanei de aer inchise
de la energia cinetica cedata aerului prin transformarea energiei cinetice cu care paraseste
rotorul. Aceasta viteza la randul ei este o combinatie dintre viteza de rotatie a rotorului si viteza
relativa a aerului la rotor.
La paletele cu varful indoit inainte, aceste doua viteze se cumuleaza, iar cand varful este indoit inapoi,
se scad.
In acest fel, un ventilator cu palete incovoiate inainte depinde mai putin de forta centrifuga pentru
realizarea presiunii, depinzand mai mult de conversia viteza – presiune din carcasa, cu rezultatul
ca poate functiona la viteze relativ joase. Dimpotriva, un ventilator avand lame incovoiate inapoi
creeaza mai multa presiune prin forta centrifugala ( o forma mult mai eficienta de transfer de energie)
si mai putina presiune prin conversia vitezei, de aceea trebuie sa functioneze la o viteza mai mare.
Astfel, un ventilator cu paletele incovoiate inainte va avea caracteristici mai bune fata de oricare alt tip,
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
92
de aceleasi caracteristici, cand functioneaza fara nici o rezistenta.Racordurile tubulaturii la ventilatoare
ar trebui proiectate fara restrictii si cu minim de perturbare a curentului de aer deoarece defectele unuia
sau a amandurora vor afecta nefavorabil performanta ventilatorului. Tubulatura de ventilatie trebuie
racordata la ventilator cu ajutorul unui burduf elastic nevopsit sau a altor materiale flexibile.
Accesul la racorduri ar trebui sa prevazut pentru indepartari periodice a acumularilor care ar impiedica
functionarea normala a rotorului. In cazul functionarii impotriva unei rezistenta aeraulice inalte, sau
cand zgomotele ambientului sunt mici, ventilatorul este preferabil sa se monteze intr-o camera al carei
spatiu este neocupat sau este izolata acustic pentru a preveni propagarea zgomotului. La cladirile
realizate din materiale de constructie mai usoare, este preferabil montarea ventilatorului si a motorului
de actionare pe un postament elastic, astfel proiectat incat sa impiedice transmisia vibratiilor prin
intermediul pardoselii elementelor structurale ale constructiei.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
93
TEMA 2 – CURĂȚAREA VENTILAȚIILOR
Curatare si Intretinere
Un sistem de ventilație descentralizat asigură continuu climatul potrivit pentru încăpere. Pentru a
garanta funcționalitatea completă a sistemului permanent, este necesară curățarea și întreținerea
periodică.
Dacă sistemul de ventilație nu este curățat regulat, este posibil să nu mai fie complet funcțional. Acest
lucru poate duce la diverse probleme care afectează atât sănătatea și bunăstarea, cât și structura clădirii.
Filtrele murdare, ventilatoarele sau alte componente ale sistemului determină o scădere a volumului de
aer. Debitul de aer mai scăzut al sistemului de ventilație descentralizat poate duce la o serie de
consecințe negative.
Prima consecință a debitului redus de aer este eliminarea necorespunzătoare a aerului folosit, ceea ce
crește conținutul de CO2 din aerul din cameră. Pe lângă concentrația de CO2, schimbul de aer
insuficient crește și umiditatea aerului . Dezumidificarea interiorului este una dintre cele mai
importante sarcini ale sistemului de ventilație pentru a minimiza riscul condensului pe componente
reci.
Umezirea componentelor trebuie, în general, prevenită, de aceea, mai ales în timpul iernii, trebuie avut
grijă ca temperatura interioară să fie redusă cu maximum patru grade Celsius. Probleme igienice pot
apărea și odată cu umiditatea crescută. Componentele hidratate ale unui sistem de ventilație
descentralizat oferă un teren de reproducere pentru sporii și mucegaiul aerian și pot contribui astfel
la formarea mucegaiului .
Pe lângă CO2 și umiditate, poluanții nu mai pot fi îndepărtați optim din cauza lipsei schimbului de aer
într-un sistem de ventilație murdar. Aerul îmbogățit permanent cu poluanți pune în pericol sănătatea și
poate duce la dureri de cap, stare de rău și tuse. Un sistem de ventilație curățat regulat împiedică
îmbogățirea aerului din încăpere cu poluanți și asigură continuu aerul curat. Există, de asemenea,
posibilitatea ca poluarea să fie percepută în mod inutil crescut de o unitate de ventilație murdară. Un
sistem de ventilație curat, descentralizat asigură un climat interior optim și îi protejează pe rezidenți de
poluanți și de efectele lor asupra sănătății.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
94
Un sistem de ventilație descentralizat poate fi curățat independent în doar câțiva pași.
La curățarea sistemului de ventilație , capacul panoului interior trebuie îndepărtat și șters cu o cârpă
umedă. O cârpă cu apă limpede este suficientă pentru curățare. Trebuie evitată utilizarea nisipului sau a
agenților de curățare acizi, deoarece acestea pot zgâria suprafața sensibilă și de înaltă calitate.
Recomandare :
Pentru a curăța acumulatorul de căldură, acesta trebuie îndepărtat de pe manșonul de perete. Pentru a
face acest lucru, ventilatorul trebuie scos din slot. Înainte de a scoate dopul din ventilator, are sens să
marcați alinierea în prealabil cu un stilou pentru a evita ulterior introducerea incorectă. Acumulatorul
de căldură poate fi curățat sub apă caldă curentă, prin aspirație sau cu ajutorul aerului
comprimat. Acumulatorul de căldură nu este în siguranță pentru mașina de spălat vase. Ventilatorul
trebuie curățat doar uscat, acest lucru funcționează cel mai bine cu o perie. Dacă aveți o unitate de
coadă inVENTron, deconectați-o de la ventilator înainte de curățare.
Recomandare :
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
95
Pasul 4: mânecă de perete
Dacă toate componentele, cum ar fi panoul interior, filtrul, acumulatorul de căldură și ventilatorul au
fost îndepărtate, manșonul de perete poate fi șters cu ușurință.
Când vine vorba de marginea exterioară, se face distincție între hota de protecție împotriva
intemperiilor Smart / Nova, hota de protecție exterioară Corner și hota de protecție împotriva
intemperiilor din Ohio. Capetele exterioare protejează sistemul de ventilație încorporat în manșonul de
perete împotriva unei largi varietăți de influențe meteorologice.
În acest model, grila de exterior trebuie îndepărtată pentru a curăța marginea exterioară pentru a o
șterge. Conducta plată trebuie curățată cu o cârpă umedă.
Manșonul metalic al acestei închideri exterioare poate fi șters cu o cârpă umedă. Grila de protecție
împotriva intemperiilor dintre șipci trebuie să fie periată și ștergătoarele.
În plus, un sistem de ventilație descentralizat nu necesită conducte în perete greu de accesat și, prin
urmare, greu de curățat. Curățarea unui sistem de ventilație descentralizat nu este doar ieftin, dar și ușor
de utilizat pentru toată lumea.
Suport de curs. Acest document este prioritatea S.C. FORM CONSULT SRL.
Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.
97