CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

CURS 31
Definitie
Fie X o multime nevida si functia f : X → R.
Functia f se numeste majorata (respectiv minorata, marginita) daca multimea valorilor sale
(sau imaginea functiei), Im f , este majorata (respectiv minorata, marginita).
Daca exista supremum pentru Im f, atunci se scrie:
 
sup Im f  sup f  X   sup f  x  | x  X si care se noteaza sup f  x  , x  X .
Daca exista infimum pentru Im f, atunci se scrie:

inf Im f  inf f  X   inf f  x  | x  X  si care se noteaza inf f  , x  X .
x

Teorema 8
Fie doua submultimi nevide   A, B  R , A, B marginite, astfel incat A  B , atunci au loc
urmatoarele proprietati:
1. sup A  sup B ;
2. inf A  inf B .

Demonstratie
1. Conform Axiomei Cantor-Dedekind rezulta ca  sup A notat   R si  sup B notat
 R .
Deci   R este majorant pentru multimea B , dar noi stim din ipoteza ca
A  B    R este majorant si pentru multimea A     .
2. Analog.

Observatie
N  0,1, 2,3,..., n, n  1,...
N *  1, 2,3,..., n, n  1,...
Z  ..., 3, 2, 1, 0,1, 2,3,...
Z *  Z \ 0
a 
Q   | a , b  Z , b  0
b 
Q  Q \ 0
*

N Z Q R

Definitii
A. Intervale marginite din R
Fie a, b  R, a  b . Se definesc urmatoarele intervale (marginite) astfel:
1. Interval deschis  a, b    x  R | a  x  b  .
2. Interval inchis  a, b    x  R | a  x  b .
3. Interval semiinchis sau semideschis la stanga, respectiv la dreapta
 a, b    x  R | a  x  b  ,
 a, b    x  R | a  x  b  .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

B. Intervale nemarginite din R 2

Fie a  R . Se definesc urmatoarele intervale (nemarginite) astfel:
1.  a,    x  R | a  x  ;
2.  a,    x  R | a  x  ;
3.  , a    x  R | x  a ;
4.  , a    x  R | x  a ;
5.  ,    R .
C. Intervale degenerate din R (degenerat = care si-a pierdut din calitatile initiale)
1.  a, a   a ;
2.  a, a    a, a   a, a    .

Observatii
Fie a  R , a  0 si x  R . Atunci au loc urmatoarele echivalente:
1. x  a  x  a , a  ;
2. x  a  x   a , a  ;
3. x  a  x    , a   a ,   ;
4. x  a  x    , a   a ,   .

Teorema 9 (Proprietatea lui Arhimede)

Pentru orice x, y  R, x  0, y  0, n  N * astfel incat n  x  y .

Demonstratie
Demonstram prin reducere la absurd: presupunem ca x, y  R, x  0, y  0 astfel incat pentru
n  N * sa rezulte n  x  y . De aici rezulta ca y este majorant pentru multimea
A  nx | n  N *   0, x , 2 x ,3x ,..., nx ,... .
Daca multimea este majorata, folosim Axioma lui Cantor-Dedekind si rezulta ca  sup A pe care
il notam   R .
Folosim Teorema de caracterizare a marginii superioare (cu  ) si avem ca y  A , de forma
y  n x , unde n  N * , astfel incat     y  n   , de unde rezulta
     n  1   n  1  x  A . Astfel, am gasit un element din multimea A , care este mai mare
decat  , fals deoarece   sup A .

Tema. Viata si activitatea lui Arhimede.

Teorema 10
In R au loc urmatoarele proprietati:
1. N este o multime nemajorata.
1
2. Pentru orice a  R , a  0, n  N * astfel incat a.
n
3. Fie a  R , a  0 , cu proprietatea ca a   ,   0 . Atunci rezulta ca a  0 .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

Demonstratie 3
1. N este nemajorata  oricare ar fi   R, n  N astfel incat n   .
Avem doua situatii:
-   0  n  2 astfel incat 2   (2 luat arbitrar);
-   0 , consideram x  1, y   si conform Proprietatii lui Arhimede, rezulta ca
n  N astfel incat n 1   .
*

2. Fie a  R , a  0 . Consideram x  a, y  1 rezulta conform Proprietatii lui Arhimede

1
ca n  N * astfel incat n  a  1   a .
n
3. Presupunem prin reducere la absurd ca a  0 si, conform proprietatii 2 rezulta ca
1
n  N * astfel incat  a .
n
1
Consideram ε = 1/2n > 0 si din ipoteza avem ca a    .
2n
1 1
Rezulta ca  a  , ceea ce este fals. Rezulta ca presupunerea facuta este falsa, deci a  0 .
n 2n

Teorema 11 (Teorema de existenta si unicitate a partii intregi)

Pentru orice numar real, x  R , exista si este unic un numar intreg n  Z , astfel incat avem
n  x  n  1.

Demonstratie
Existenta
Fie x  R , avem 3 cazuri:
a. Daca x  0  n  0
b. Daca x  0, n  N * astfel incat x  n . Fie n0  N * cel mai mic numar cu aceasta
proprietate x  n0 . Fie n  n0  1  n0  1  x  n0  n  x  n  1
c. Daca x  0   x  0 . Fie n0  N * cel mai mic numar cu proprietatea ca
 x  n0 |  1   n0  x si avem doua situatii (intreg sau nu e intreg)
- daca x  Z , atunci rezulta ca n  n0  1 Z ;
- daca x  Z , atunci rezulta ca n  n0  Z.

Unicitatea
Presupunem prin reducere la absurd ca n1 , n2  Z , n1  n2 , care verifica teorema.
Presupunem n1  n2 astfel incat n1  x  n1  1 si n2  x  n2  1 . Din cele trei relatii rezulta ca
n1  n2  x  n1  1 , ceea ce este fals, pentru ca n1 si n1  1 sunt numere intregi consecutive, iar
intre ele nu se poate afla un alt numar intreg n2.

Definitie
1. Pentru orice x  R , numarul intreg n  Z (din Teorema 11) se numeste partea intreaga a
lui x si se noteaza n   x  .
n  Z
n   x  daca si numai daca  .
n  x  n  1
2. Diferenta dintre x si partea intreaga se numeste partea fractionara a lui x si se noteaza
x   x    x .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

4
Observatie Pentru orice x din R,
 x   0,1 .

Teorema 12 (Densitatea lui Q in R sau se mai spune ca Q este densa in R )

Intre oricare doua numere reale diferite, exista cel putin un numar rational.
x, y  R, x  y, q  Q astfel incat x  q  y .

Demonstratie La seminar !

Teorema 13 (Densitatea lui R \ Q in R sau se mai spune ca R \ Q este densa in R )

Intre oricare doua numere reale diferite, exista cel putin un numar irational.
x, y  R, x  y,    R \ Q astfel incat x    y

Demonstratie La seminar !

Teorema 14
Intre oricare doua numere reale diferite, exista o infinitate de numere rationale si o infinitate de
numere irationale.

Demonstratie La seminar !

Observatie
Exista o bijectie intre multimea numerelor reale si multimea punctelor de pe o dreapta.
Fiecarui numar real ii corespunde un unic punct de pe dreapta si invers, fiecarui punct de pe
dreapta ii corespunde un numar real unic.
Se numeste axa reala o dreapta inzestrata cu
- origine,
- sens,
- unitate de masura.

--------------------0------1--------------------->

Definitie (Vecinatate)
Fie x0  R . O multime V  R se numeste vecinatate pentru x0 daca exista   0 astfel incat
intervalul  x0   , x0     V .
Intervalul se numeste centrat in x0 . Lungimea acestui interval este 2 .
Notam cu V (x0) multimea tuturor vecinatatilor lui x0 , care se numeste sistemul vecinatatilor
lui x0 .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

MULTIMEA R
Definitie
R  R   ,    ,   . R se numeste dreapta reala incheiata sau inchisa.
Pe R se definesc cele trei structuri (se prelungesc cele doua operatii algebrice si relatia de ordine
de pe R la R ):
 
 R, , ,    R, , , 
Se defineste relatia de ordine pe R , “  ”, astfel:
a.   x, x  R ;
b. x  , x  R ;
c.    .

Se defineste adunarea pe R astfel:

a. x     ,  x  R;
b. x       ,  x  R;
c.      ;
d.          .

Se defineste inmultirea pe R astfel:

a. x  ()   ,  x  R, x > 0;
b. x       ,  x R, x > 0;
c. x  ()   ,  x  R, x < 0;
d. x       ,  x  R, x < 0;
e.              ;
f.                 .

 0
Observatie (Operatii fara sens)   ,   0, , ,1
 0

Observatie R este marginita:

sup R = max R =  ,
inf R = min R =  .

Intervale in R :
 
a  R ,  a ,    x  R | a  x ;

a  R , a ,    x  R | a  x  ;

a  R ,  , a   x  R | x  a  ;

a  R , , a   x  R | x  a  ;
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

 ,   , ,   , ,    R . 6

Observatie:
 
Perechea R,  este o multime total ordonata:
- reflexiva
- antisimetrica
- tranzitiva
- relatie totala

Teorema 15
In  R,   au loc urmatoarele proprietati:
1. Orice submultime nevida a lui R este marginita.
2. Orice submultime nevida a lui R admite supremum si infimum (in R ).

Exemple
1. A   ,3  R este majorata si are sup A  3 , dar A nu este minorata, nu exista inf A .
2. A   ,3  R este majorata si are sup A  3 , A este minorata si inf A   .
Atentie la spatiul in care lucram !!

Definitie
Fie x0  R si V  R .
1. Daca x0  R , atunci V se numeste vecinatate pentru x0 daca   0,   R astfel incat
 x0   , x0     V .
2. Daca x0   , atunci V se numeste vecinatate pentru  , daca a  R astfel incat  a,    V .
3. Daca x0   , atunci V se numeste vecinatate pentru  , daca a  R astfel incat
 , a   V .
Notam cu V (x0) multimea (sau familia) tuturor vecinatatilor punctului x0 .
Daca
- x0    V  
- x0    V  

Exemplu
x0  
V1  3,   V   , V1 este vecinatate pentru  ;
V2   3, 0   1,5   4,  V    , V2 este vecinatate pentru  ;
V3   ,5  V   , V3 nu este vecinatate pentru  .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

SIRURI DE NUMERE REALE 7

Definitie
1. Fie X   . Se numeste sir de elemente din X o functie f : N p0  X , unde
N p0   p0 , p0  1,... , p0  N .
2. Fie p0  N si N p0   p0 , p0  1, p0  2... . O functie f : N p0  R se numeste sir numeric
sau sir de numere reale.
Daca p0  0 , atunci N p0  N si avem functia f : N  R .
Daca p0  1 , atunci N p0  N * si avem functia f : N *  R .
f
n  N p0 , n   f  n  R .
f  n  se noteaza an sau bn ,…, xn , yn si se numeste termenul general al sirului.
Sirul f se mai noteaza prin:  an  nN sau  an  n  p sau  an  n sau  an  .
n  p0 0

Termenii sirului sunt: a p0 , a p0 1 , a p0  2 ,..., an , an 1 ,...

Multimea valorilor functiei sau multimea termenilor sirului poate fi o multime finita sau
infinita (infinita numarabila):
 
Im f   f ( n) | n  N , n  p 0   a n | n  N , n  p 0   a p 0, a p 0 1,... .
Faptul ca (an) este un sir numeric se va nota uneori prin: (an)  R.

Exemple
1. an = (- 1)n , n  N. Multimea termenilor sirului este finita: {1, - 1}.
Termenii sirului sunt: 1, - 1, 1, - 1, 1, - 1, …..
1
2. f : N *  R, f  n   = an . Multimea termenilor sirului este o multime infinita:
n
1 
Im f  an | n  N *    | n  N *  = {1, 1/2, 1/3, 1/4, ….}.
n 
3. Progresia aritmetica: a  R , r  R
a, a  r , a  2r ,..., a  nr ,...
4. Progresia geometrica: b  R * , q  R *
b, b  q, b  q 2 ,..., b  q n ,...

5.  an  nN , a0  3, an 1  3  an , n  N

1, n impar
6.  bn  nN , bn   .
0, n par
Exista o infinitate de termeni ai sirului: 0,1, 0,1, 0,...
Multimea termenilor sirului este o multime finita: Imf  bn | n  N   0,1 .

Pentru siruri numerice:

1. Marginirea.
2. Monotonia.
3. Convergenta.
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

MARGINIREA SIRURILOR

Definitie
Un sir numeric  xn n p
0
R se numeste majorat (respectiv minorat sau marginit), daca

 
multimea termenilor sai, x p0 , x p0 1 , x p0  2, ... , este majorata (respectiv minorata sau marginita).

Observatie
Un sir este nemarginit (sau se spune ca nu este marginit) daca nu este majorat sau nu este
minorat.

Exemple
1 1
1. an  , n  N . Din 0   1,  n  N rezulta ca  an  este marginit.
n2 n2
2. bn  n  1, n  N . Din faptul ca bn este minorat de 1, dar bn nu este majorat, rezulta ca bn nu
este marginit.
3. cn  1  n, n  N . Din faptul ca cn este majorat de 1, dar cn nu este minorat, rezulta ca cn nu
este marginit.
4. xn  n   1 , n  N, nu este nici majorat, nici minorat.
n

MONOTONIA SIRURILOR

Definitii Fie  xn   R . Sirul  xn  se numeste:

1. Crescator, daca xn  xn 1 , n  N . Se mai noteaza   
2. Descrescator, daca xn  xn 1 , n  N . Se mai noteaza   
3. Strict crescator, xn  xn 1 , n  N . Se mai noteaza  s  
4. Strict descrescator, xn  xn 1 , n  N . Se mai noteaza  s  
5. Monoton, daca  xn  este crescator sau descrescator.
6. Constant, daca  xn  este crescator si descrescator.
7. Strict monoton, daca  xn  este strict crescator sau strict descrescator.

Observatii
1. Orice sir crescator este minorat de catre primul termen.
 xn n p este crescator: x p  x p 1  x p  2  ...  xn  xn 1  ... ,
rezulta ca  xn  n  p este minorat de primul termen x p .
2. Orice sir descrescator este majorat de catre primul termen.
 xn n p este descrescator: ...  xn1  xn  ...  x p 1  x p ,
rezulta ca  xn  n  p este majorat de primul termen x p .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 3

9
Exemple
Studiati monotonia urmatoarelor siruri:
1
1. an  , n  N .
n3
1 1 1
an 1  an    . Se observa ca an 1  an  0, n  N , rezulta ca
n4 n3 n  4 n  3 
 an  este un sir strict descrescator.
2. bn   1 , n  N . Se observa ca termenii sirului sunt 1, 1,1, 1,1,... , rezulta ca sirul  bn 
n
nu
este monoton.

Observatii
1. Daca un sir este marginit, nu rezulta neaparat ca el este monoton. De exemplu: bn   1 ,
n

n  N.
2. Daca un sir este monoton, nu rezulta neaparat ca el este marginit. De exemplu, an = n +2,
n  N. Atunci (an) este monoton (strict crescator), dar nu este marginit, deoarece nu
este …