Sunteți pe pagina 1din 79

Prof.dr.

ing,

Dumitru MARUSCIAC
Sef lucr, ing. Petru BOGDANOVITS s-r luer. jog. Constantin MUNTEANU

Prof.dr.ing. Macedon DUMITRAS Prof.dr.ing. Horia A. ANDREICA

PROIECTAREA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CONSTRUCTII CIVILE ,

EDITURA TEHNICA
Bucuresti, 2000

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat Valorile functiilor

127

K~ (~), K~ (~), K~ (~hi

KJ (~) se dau, Tn funcfie de tipul

fncarcarii orizontale (vant sau seism) §i nurnarul de niveluri ale cladirii, in Anexa (tabelele 4 ... 6), iar valorile coeficientilor mv(s) din anexa (tabefele 7 ... 15).

3.8.2. Determinarea eforturilor sectionale in , diafragme cu goluri


diafraqrna cu goluri se considera ca este alcatuita din elemente verticale continue, denumite rnontantt, §i elementele orizontale, care leaqa montantu la fiecare nivel, denumite rigle sau buiandrugi (fig. 3.26).
lv1ontont

n tr-f'..."_-=~,-+...,,

<lJ

a Fig.3.26

La diafragmele cu goluri, starea de tensiune (eforturi) este perturbata de prezenta golurilor, a carer intluenta este cu atat mai mare, cu cat rnarirnea lor raportata la suprafata plinurilor (rnontantllor !_?i uiandrugilor) este mai mare. Prezenta b golurilor Tn diafragme conduce, In general, la reducerea gradului de monolitism, respectiva rigiditatii acestora, la actiunea Incarcarilor orizontale. Starea de solicitare la diafragmele cu goluri depinde de raportul dintre rig iditatea riglelor (buiandrugilor) :;Ii rigiditat~a rnontantilor, A, raport care se reduce substantial dupa aparitia fisurilor Tn rig Ie. In ealcul, rigla se considera ca 0 bara cu moment de inertia variabil, L, care se deforrneaza numai pe lungimea t, = 10 + 2a, (8:::0,35 n; a :::;40 em), iar pe restul desehiderii (pena ln axa montantilor), cu momentul de inertie I, 00, se considera nedeformabila. Pentru a tine seama de reducerea rigiditatii riglelor (buiandrugilor), ca urmare a procesului de fisurare, se admite pentru raportul E,I Em =0;, 1 14, respectiv Er::: 0,25 Em.

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Diafragmele cu goluri se pot ciasifica In functe de coeficientul de monolitism a : - diafragme cu goluri mici, avand a> 10 ; - diafragme cu goluri rniilocii, avand 1 < a < 10 ; - diafragme cu goluri marl, avand a < 1. Coeficientul de monolitism este 0 rnarime adirnensionala, care exprirna rigiditatea conventionala a diafragmelor cu goluri. Pentru cazul general al diafragmelor cu mai multe siruri de goluri, coeficientul de monolitism este definit de relatia: 6E

a in care:

=H

Em He (11 +12 + ... +In

L=1

2,_2- = H
I~

n Ir-

ro ,

(3.32)

2
H este tnaltlrnea totala de calcul a diafragmei;

Er- modulul de elasticitate al betonului din buiandrugi (rigle); Em - modulul de elasticitate al betonului din montanti; He -inaltimea unui etaj;
11, 12, ••• , In - momentele de inertie ale montantilor, Coeficientul de monolitism a se poate determina ~i cu relatia:

a=n..jiY ,
in care:

(3.32')

n este numarul nivelurilor;

A - raportul dintre rigiditatea riglelor de cuplare K, ~i rigiditatea rnontantilor Km: y - coeficientul prin care se introduce Tncalcul inftuenta deforrnatiilor axiale ale montantilor. Din' analiza datelor care definesc coeficlentul de monolitism rezulta ca acesta depinde atat de caracteristicile geometrice, fizice ~i mecanice ale elementelor ce alcatuiesc diafragma de beton armat monolit (rnontanti ~i buiandrugi), cat ~i de geometria diafragmelor ~i golurilor, respectiv de rigiditatea elementelor structurale componente. La diafragmele cu goluri, starea de tensiune este perturbate de prezenta golurilor, care influenteaza atat prin amplasamentul, cat mai ales prin rnarirnea lor, raportata la marimea' plinurilor (rnontantilor) ~i a buiandrugilor (riglelor). In fig. 3.27 se prezinta modul de cornportare (deformare) a principalelor tipuri de diafragme (pline §i cu goluri) sub actiunea fortelor orizontale provenite din vant sau seism.

a. Calculul diafragmelor cu goluri mici


La diafragmele cu goluri mid (a >10), fala de diafragmele pline, prezenta golurilor nu rnodifica decat local starea de tensiune (fig. 3.28); in consecinta, acestea se calculeaza la fel ca §i diafragmele pline, cu mentiunea ca in acest caz este necesar sa se faca §i 0 verificare a buiandrugilor la eforturile de lunecare care apar intre doua goluri consecutive. Forta taietoare TIj care apare tntr-o rigla (buiandrug) de la nivelul j se determina cu relatia: (3.33)

3. Alcatuirea ~i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

129

I I

I J

Fig. 3.27. Modul de deformare a principalelor tipuri de diafragme sub actiunea fortelor orizontale, tinand seama de geometria ~i gradullor de monolitism:
a .:..diafragme pJine; 'b - diafraqrne cu goluri mici; c - diafragme d - diafragme cu goluri mari. cu goluri mijlocii;

Tj

Fig. 3.28. Diafragme cu goluri mici:


a - diagrama fortet taletoare exterioare; b - vedere ~i sectiune transversala: c - detaliu de got ~i schema de calcul,

Tncare: 7jeste forta taietoare exterloara in diafraqrna la nivelul buiandrugului ;

He - tnaltlrnea unui nivel;


S - momentul static al sectiunii care tinde sa lunece in raport cu centrul de greutate al sectlunil diafragmei; 1- momentul de mertie al sectiunll transversale a diafragmei cu gol, in raport cu axa ce trece prin centrul de greutate al sectiunii. Momentul Tncovoietor In sectiunea de incastrare a buiandrugului jva fi: Mrj Io/2 (3.34)

= r,

130

Proiectarea structurilor etajate pentru constructh civile

ln calculul deplasarilor, pentru a se tine seama de influenta tensiunilor locale din jurul golurilor, la determinarea valorii deplasarior rezultate din actunea fortelor taietoare (calculate ca pentru 0 diafragma piina) se introduce a arie corectata A'= j..I.A, unde:
j..I.

= (1 / 1,25) . (A

gO/Uri /

diafragm~)'

b. Calculul diafragmelor cu goluri mari La diafragmele eu goluri mari (a < 1). datorita rigiditatii reduse, buiandrugii fisureaza in zona de legatur8 cu rnontantii (~paletii), transforrnandu-se Tnlegaturi pendulare, ceea ce face ca montanni sa lucreze independent, buiandrugii asigurand doar 0 deplasare egala sub actiunea lncarcarilor orizontale a tuturor rnontanulor diafragmei. Pentru calculul deplasarilor ~i al eforturilor se admite ca buiandrugii pol rnentine distantele dintre rnontentli verticali. in aceasta ipoteza, se considera ca diafragma cu goluri mari lucreaza ca 0 console plina, avand sectiunea transversals egala cu suma sectiunilor transversale ale montantlor (Ad = LAm), iar momentul de inertle egal cu suma momentelor de lnertie ale montantilor (fd = L fm)' Ca urmare, lncarcarile care actioneaza diafragma se repartizeaza la rnontantl proportional cu momentele lor de mertie, deci fiecare montant se calculeaza ca 0 diafragma plina actionata de tncarcarl aferente. c. Calculul diafragmelor cu goluri mijlocii La diafragmele cu goluri mijlocii (1 < a < 10), starea de tensiune devine mult mai cornplexa, calculul acestora ridicand probleme deosebite. Diafragmele cu goluri mijlocii au 0 comportare, _::;ub ctamea incarcarilor orizonta a Ie, oarecum intermediara intre diafragme pline ~icadre. lntrucat caracteristicile geometrice ~i proprietatile elementelor componente (montan~ ~i buiandrugi) nu Tndeplinesc conditiile care sa permita asimilarea lor cu un sistem de bare (cadre), metodele staticii construc~ilOI folosite pentru calculul sistemelor de constructs alcatuite din bare nu pot fi aplicate decat lr mod izolat, cu oarecare aproxrnatle ~i numai dupa 0 adaptare corespunzatoare. Avand in vedere ca structurile in diafragme cu goluri mijlocii, folosite la realizarea cladirllor etajate, prezlnta 0 varietate mare de forme constructive, atat in ceea ce prlveste modul de asezare a diafragmelor cat ~i cu privire la varlatia rigiditatii pe verticala, acestea se pot clasifica in doua categorii principale sub aspectul rnetodelor de caleul utilizate, ~i anume: - structuri cu diafragme monotone, la care se pot aplica metode simplifi· catoare de calcul ~i care intervin la cladiri de locuit, la unele cladiri hoteliere .. adrnl nistrative §i social-culturale, caracterizate in general printr-o dispunere a diafrag. melor fara variatil mari de rigiditate de la un nivella altul, condltle ce se poate realize: in practica prin prevederea aceluiasi tip de goluri de u~i sau fereastra ~i prin pastra rea pozitiei acestora la toate nivelurile; - structuri de tip special, care necesita un calcul prin metode analitice bezate pe teoria elasticltatil. Metodele aproximative de calcul prezinta inter.es practic datorita faptului cs neceslta un volum mai redus de calcul pentru stabilirea eforturilor ~i conduc la obtt nerea unor rezultate satisfacatoare din punctul de vedere al preciziei, spre deosebl re de metodele exacte care necesita un volum sporit de calcul, ce nu poate fi reali· zat decat cu ajutorul programelor pentru calculatoare electron ice. Dintre metodele simplificate de calcul, eel mai frecvent utilizate sunt: - metoda cadrelor inlocuitoare; - metoda structurii continue echivalente.

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat

131

De mentlonat ca cele doua metode simplificate de calcul sunt teoretic echivalente tntre ele, in sensu I ca intre ecuatia dlterentiala, care sta la baza metodel structurii continue echivalente, l?i sistemul de ecuatii algebrice liniare, care sta la baza calculului prin metoda cadrelor, exlsta relatia dintre 0 ecuatie diferentiala §i ecuatiile cu diferente finite corespunzatoare. Ca valori numerice, cele doua metode se apropie tnfre ele, cu atat mai mult cu cat numarul de niveluri ale cladirii este mai mare. La cladiri cu mai putin de 7 niveluri mai indlcata este metoda cadrelor, deoarece metoda structurii continue echivalente conduce la dlferente importante. Totodata, se impune mentlunea ca atat metoda structurii continue echivalente, cat §i metoda cadrelor sunt rigures aplicabiJe numai pentru diafragmele monotone, cu un singur §ir de goluri simetrice. Metodele simplificate presupun diafragme cu structuri monotone §i urrnatoarele ipoteze de calcul: - ipoteza lui Navier valabila numai Tn sectiunile rnontanttlor luati individual, dar nu !_?i pentru Tntreaga dlafraqma; - montantil se considera ca au 0 latime suficient de mare in cornparatle cu fnaltimea etajului astfel tncat eforturile locale transmise de buiandrugi sa poata fi considerate ca repartizate in lungul fibrei mediene a acestora;- buiandrugii au momente de inertle mult mai mici in cornparatie cu momentele de inertie ale rnontantilor; - planseele sunt nedeformabile in planul lor, capabile sa asigure acelea!_?i deplasari tuturor diafragmelor care alcatuiesc structura de rezistenta.

3.8.2.1. Metoda cadrelor inlocuitoare

In metoda cadrelor, diafragmele cu goluri suprapuse se considera in calcul ca nlste cadre etajate (fig. 3.29), la care se tine seama de partlcularitatile specifice diafragmelor, §i anume:
Trn

I I

F,

I.._----II

,/"

"I<

"

"

Fig. 3.29. Diafragme monotone cu goluri:


a - cu un slr de goluri suprapuse: b - schema cadrului inlocuitor; c - sistemul static determinat al diafragmei cu galuri.

132

Proiectarea

structurilor

etajate pentru constructii

civile

- In cazul diafragmelor cu goluri, in cornparatie cu cadrele obisnuite, stalpii (rnontantll) au latimea foarte mare fata de deschiderea riglei (buiandrugului) §i, ca urmare, deformatnle axiale §i de lunecare ale rnontantilor nu mai pot fi neglijate decat in anumite limite; - datorita latimii mari a montantilor, sectiunile de Incastrare ale buiandrugilor nu se potconsidera In axele rnontantilor, ci la 0 anumita distanta tata de limita golului (fig. 3.29,c). Metoda cadrelor este indicata pentru calculul cladirilor cu putine niveluri (pana la eel mult 11 etaje) §i nu se apliea constructiior cu disimetrii pronuntete sau neuniformita~ importante in distributia rigiditatilor de la un nivella altul sau cu parter f1exibil. De mentionat ca metoda cadrelor, ca §i metoda structurii continue echivalente, este riguros apJicabiia numai pentru calculul diafragmelor monotone simetrice, cu un singur §ir de goluri dispuse pe axa diafragmei §i solieitate asimetric la fortele orizontale: numai in acest caz momentele incovoietoare sunt nule la mijlocul deschiderii buiandrugilor. Existenta punctelor de intlexiune pe buiandrugi permite transformarea sistemului static nedeterminat interior intr-un sistem echivalent static determinat, §i anume doua console verticale incastrate la baza §i tncarcate fiecare cu jurnatate din rncarcarne orizontale exterioare F provenite din vant sau seism §i cu forte Ie taietoare static nedeterminate aplicate la mijlocul buiandrugilor. Pentru diatragmele cu un §ir de goluri dispuse nesimetric se foloseste metoda cadrului inlocuitor, in care se face aproxrnatia ca la nivelul fiecarei rigle, rotirile tuturor nodurilor <p j sunt egale §i au acelasi semn la ambele capete ale buiandrugilor. Pentru diafragmele monotone cu mai multe siruri de goluri, se admite ca ele lucreaza ca niste cadre proportionate echivalente, adica la un anumit nivel toate nodurile capata rotiri <p j .egale. in cazul tncarcarilor orizontale care actioneaza sub forma unor forte concentrate in noduri, comportarea structurii se apropie de comportarea reala a structurii din diafragme cu goluri mijlocii. Calculul diafragmelor cu mai multe siruri de goluri se face prin metoda cadrului inlocuitor, in care cadrul real cu mai multe deschideri se tnlocuieste printr-un cadru simetric cu 0 sinqura deschidere, avand rigiditatea riglei egala cu suma rigiditatilor tuturor riglelor (buiandrugilor), iar rigiditatea stalpilor egala cu semisuma rigiditatii tuturor montantllor, FUnd stabilita schema statica de calcul, in continuare calculul se reduce la rezolvarea sistemelor de cadre static nedeterminate prin metodele cunoscute din statica constructiilor, Dintre metodele folosite curent, se poate rnentiona metoda (procedeu/) distorsiuni/or, care asiqura cea mai rapida converqenta. Pentru calculul diafragmelor monotone cu goluri la tncarcari orizontale este deosebit de avantajoasa metoda distorsiunilor, cunoscuta in general sub nurnele de metoda Csonka, corectata pentru a tine seama, in plus fata de calculul cadrelor ortogonale, §i de deforrnabilitatea axiala a montantilor, i~ Prin distorsiune se intelege 0 rotire irnprirnata u unui nod de cadru ortogonal, lasand libere deplasarile laterale ale nodurilor (fig. 3.30 - Distorsiunea unui cadru ortogonal simplu cu reazem mobil in nodul j, actiFig. 3.30 onat de un moment exterior Mj).

3. Alcatuirea §i calculul structurilor cu diafragme de beton armat Pentru un semicadru ortogonal simplu format dintr-un stalp reazem mobil j : tncarcat cu un moment exterior

133
J

ij §i 0 rigla jj cu Mj in nodul j (fig. 3.31). sunt ara-

tate comparativ deformatele §i diagramele de momente corespunzatoare rotirii simple a nodului j (8 j), cu deplasarea Iaterala blocata, §i distorsiunii <p j. cu deplasarea Iaterala ~ libera. In cazul distorsiunii, neexistand reactiune onzontala in j : forta taietoare in stalpul ij este nula si, in consecinta, momentele incovoietoare intre i §i j (My §i Mji) sunt constante.

Fig. 3.31. Deformatele §i diagramele de momente ale unui semicadru ortogonal simplu (a) corespunzatoare rotirii simple a nodului j, e j, cu deplasarea laterala blocata (b), l?idistorsiunii CfJj, cu deplasarea laterala libera (c). Trecand in continuare la un cadru ortogonal etajat de tip scam (fig. 3.32), se poate face aceeasi cornparane a deformatelor §i diafragmelor de momente pentru 0 rotire simpla (fig. 3.32,b) §i 0 distorsiune imprimata unui nod curentj (fig.3.32,c).

rf-I:c rl
kl---~k'
L

-a

,l L/2

'I

I I

I Mjj'

M"~ IJ
b

~'
c

Fig. 3.32. Cadru etajat de tip scara (a) cu deformatele i?idiagramele de momente pentru 0 rotire sirnpla (b) i?i 0 distorsiune (c) imprimate unui nod curent j.

134

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Cadrele etajate de tip scara supuse la actiunea lncarcarilor orizontale de nivel prezinta particularitatea ca sistemul de ecuatil din metoda deplasarilor, avand ca necunoscute rotirile §i deplasarile laterale ale nodurilor tJ., poate fi redus la forma in care necunoscutele sa fie numai distorsiuni. Din punct de vedere matematic, aceasta revine la eliminarea necunoscutelor 6. §i a ecuatiilor de etaj, reducand sistemul la ecuanile de nod. Din punctul de vedere al semniflcatlei fizice, aceasta transformare reprezinta 0 trecere de la sistemul clasic de baza al metodei deplasarllor, cu rotirile §i deplasarile laterale ale nodurilor blocate, la un sistem de baza cu rotirile (distorsiunile) blocate, dar cu deplasarile laterale libere (fig. 3.33).

Fig. 3.33. Sistemul de baza a unui cadru etajat cu rotirile nodurilor blocate §i cu deplasarile laterale libere. . Diafragmele monotone cu unul sau mal multe slrurt de goluri, actionate de rncarcan orizontale concentrate la nivelul planseelor, se ad mite ca lucreaza ca niste cadre proportionale, adica la un anumit nivel i toate nodurile capata rotiri egale. In sistemul de baza, cu rotiri de noduri blocate §i cu deplasarile laterale libere, pentru stalpul de la nivelul ik, rezulta ca intre momentele incovoietoare exterioare de incastrare perfecta §i fortete taletoare exterioare exlsta relatia
Mjk +Mkj

He
din care rezulta

=..!.Q. =..!. ~
2
J

2 j=1

L.. J'

F-

(3.35)

lrnprirnand 0 distorsiune q> j nodului voiere (fig. 3.34) rezultand:

I. rigla jj va fi solicitata antisimetric la tnco-

Mj

6~rlr 'Pj =-Kr'Pj


r

(3.36)

-3. Alcatuirea ~i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

135

Fig. 3.34. Modul de deformare ~i de solicitare a unei rigle de la nivelul j datorita distorsiunii imprimate noduJuij.

Fig. 3.35. Modul de deform are r?ide solicitare a unui stalp jk considerat ca 0 consola verticala lncastrata in nodul k cu rotirea blocata ~i cu capatul liber deplasabil in j.

Din relatia (3.36) rezulta ca rigiditatea Jadistorsiune a riglei este:

«, = 6~,Ir
r

(3.37)

in mod asernanator rezulta ~i expresia pentru rigiditatea stalpilor (rnontantilor), daca se considera ca stalpul jk (fig. 3.35) este solicitat ca 0 consola verticala, rncastrata in nodul k cu rotire blocata ~i cu capatul liber deformabil in t Mjk din care rezulta
=-

E~Im
e

CPj = -KmCPj,

.:;; EmI

He m

(3.38)

Expresiile momentelor In functie de distorsiuni sunt: - in sistemul de baza:

- dlndlstorslunea cP j: Mji

=-

Km cP j;

M jk "" - Km cP j ~i
:

Mj"" - K, cP j

- din distorsiunea cP i ~i cP k

M ji "" - M q = + Km cP i; - in final: Mji;;:; Mji Mjk=


-

Mjk = - Mkj = + Km cP k ;

Km (cp j

cP i)
(3.39)

Mjk-Km(cpj-CPk) Mj",,-K,cpj

136

Proiectarea

structurilor

etajate pentru construcfii

civile

Scriind ecuatla de echilibru a momentelor in jurul nodului

j, rezulta:
(3.40)
~i grupimd

M ji + M jk + M j == 0
inlocuind momentele termenii se obtlne: cu expresiile lor in functie de distorsiuni

sau

cp ; + cP j (2 + A) - cP

= _1
Km

Daca in locul distorsiunilor cP ;, cP j ~i cP k se introduc ca necunoscute rnornentele la capetele riglelor M;, ~i Mk, care sunt proportionale cu acestea (M; = - K, CPi) sau (cp;;;; - M;I Kr) etc. ~i, Inrnultind ambii termeni cu (- K,), rezulta:

14

(3.42)
unde A este raportul intre rigidita~ile la distorsiune ale riglelor K, ~i stalpilor Km (A ::;:

== K,I Km). zontata data, respectiv pentru


Anallzand ecuatla (3.42) iese in eviden~a faptul ca pentru 0 tncarcare oridat, aceasta depinde de un singur parametru A. La ultimul nod (extremitatea superioara a cadrului), unde se intalnesc numai un stalp §i 0 rig la, ecuatla (3.42) devine:

14

- M n-l + Mn (1 + A)

=-

A Mj

(3.43)

Ecuatiile (3.42) !?i(3.43) alcatuiesc un sistem de ecuatii de forma:

- Ml + ~ (2 + A) - M3 - ~ + ~ (2 + A) - M4 -Mn-2+Mn-1
.

::;:- A M2 =- - A M3 Mn-1
(3.44)

(2+1..)-Mn=-A

-Mn-l+Mn(1

+1..)::-1.. Mn

in vederea aplicarii sistemului de ecuatii (3.44) la calculul diafragmelor cu Qoluri sunt necesare urmatoarele corectil privind: - determinarea rigiditatilor riglelor de cuplare considerate ca bare cu sectiune variablla ~i tinand seama totodata !?ide deformatiile produse de forte Ie taietoare: - luarea in considerare a deformatiel axiale a rnontantilor, deci introducerea unor grade de libertate in plus, corespunzatoare deplasarilor nodurilor pe verticala. La calculul diafragmelor cu goluri se consldera ca rigiditatile montantilor nu sunt intluentate de deforrnatiile produse de fortele taletoare ~iin consecinta se ia:

Em1m

He

3. Alcatuirea §i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

137

a. Diafragme cu un singur ~ir de goluri simetrice Pentru determinarea rigidita~ilor riglelor de cuplare cu moment de lnertie variabil se vor analiza deforrnatife produse de momentele incovoietoare Mj la 0 rigla de cuplare a unei diafragme simetrice de tip scara (fig. 3.36). Sub actiunea momentelor antisimetrice Mj, respectiv prin distorsiunea qJj. rigla de cuplare se deformeaza (fig. 3.36,a); zonele marginale AB ~i B~'. considerate cu moment de inertia infinit, se rotesc a se detorma, iar portlunsa centrala BB' capata 0 deforrnatle cu punct de inflexiune in axa (0). Prelungind dreapta AB pana la intersectia ei cu axa de simetrie In punctul C ~i unind punctele BB', se obtine Intre 80 ~i BC unghiul CPa· Din fig. 3.36,a, rezulta

tara

I OC = qJB 2
iar din diagrama de momente

= qJj

L 2'

de unde

qJa = qJrj

se poate scrie: de unde: Ma =M·J

I L

Fig. 3.36. Modul de deformare a unei rigle de cuplare, cu secfiune variabila la moment incovoietor (Mj). Pentru zona centrale a riglelor (de sectiune 6EfIr M a=---qJB constanta) se poate adapta

relatla (3.36): I

138

Proiectarea

structurilor etajate pentru constructii

civile

Egal~md ultimele doua expresii $i tnlocuind pe

<PB in functie de CPjo se obtine:


(3.45)

M.
I

= _ 6E,I,
L

(!::_)
I

<p.

In final rezulta ca, daca se tine seama numai de deforrnatiile prod use de momentele incovoietoare, rigiditatea la distorsiune a rig lei de cuplare cu rnornem de inertia variabil are expresia:
K = _ 6E,I, ( !::_)3
r

II

(3.46)

Prin raportul ( UI)3 se introduce efectul sectiunii variabile a riglei. Pentru determinarea deformat'ei suplimentare produse de fortele taietoars 7j (fig. 3.36,b) se considera rigJa de cuplare cu zonele marginale rigide (A:::; 00) l?i cu portiunea centrala deforrnabila, caracterizata prin modulul de rigiditate Gr Art, in care: G, este modul de elasticitate transversal, care in conformitate cu ST AS 10102/0-80 se ia Gr = O,4E" Art este aria sectiunii active a rig lei la forta taietoare, Art :::;b h,l k. Sub actunea momentelor incovoietoare Jl4-l?i fortelor taietoare Ti == - 21\11 L, a aplicate la capete, rigla se deformeaza pe portlunea centrale I, rezultand 0 deplasare relative pe verticala prin lunecare:
0=_1_=

TI

TI

GrA rt Tjl

OAErA rt 2M/

(3.47)

Deplasarea relativa pe verticala 0 corespunde unei distorsiuni suplimentare: CPj


(T) _

_-

0 L

0,4 ErA rtL

0,4 ErA rtL

(3.48) ; fncovoietoare dir

Prin insumareadistorsiunilor

<p)M) prod use de momentele

relatia (3.45) §i <p~T) din relatia (3.48) produse de fortele taietoare se obtine distorsi· unea totala (cpj) , respectiv rigiditatea corectata a riglei:

K
in care:

=_

6E,I,
L

(l:_)3 I
1

.11

r'"'

(3.49)

J.l. = ~-::-::-=-1+ 301,

Art/2
Prin coeficientul subunitar J.l. se introduce Tn calcul influenta deforrnatiiloi produse In rigle de forta taietoare. In calculele practice privind determinarea riqiditatilor riglelor Kr se utilizeazs modulul de elasticitate conventional E, mult mai mic decat Em, deoarece se con· sidera ca riglele de cuplare sunt solicitate la Tncovoiere in stadiul II de lucru, avanc gradul de fisurare mai avansat decat cel al montantilor care lucreaza la compresi·

3. Aldltuirea

~j

calculul structurilor cu diafragme de beton armat

139

une excentrica. De aceea se recomanda ca, in general, calculul in domeniul elastic sa se faca numai pentru rnontanti, luand Em Eb, iar pentru rigle sa se ia valori Er= :: (0,15 ... 0,5) Eb, in functle de stadiullor de flsurare si procentele de armare lonqltudinala sl transversala, Avand in vedere incertitudinea cu privire la valoarea cea mai adecvata de adoptat pentru raportul E,I Em, se recomanda ca intregul calcul al structurii sa fie efectuat In doua variante, luand In considerare valorile extreme ale raportului Er 1 Em, lar dimensionarea elementelor structurale (rnontanti, rig Ie) sa se taca pentru ipoteza cea mai defavorabila, De rnentionat ca la cfadirile de locuit, datorlta inaltimf reduse a buiandrugilor (dictata de diferenta lntre tnaltirnea etajului !?i cea a golurilor de usi), capacitatea portanta a riglelor de cuplare flind limitata. indeosebi fa forta taietoare, se impune dimensionarea acestora in ipotezacu E, 0,15 Eb• Prin aceasta se ajunge de fapt sa se admita, sub forma lndirecta, aparitia unor articulatil plastice la capetele riglelor de cuplare mai puternic solicitate. Pentru situatiile tntalnlte frecvent In practlca, se poate adopta pentru raportul Erl Em 0 valoare medie (E,I Em = 0,25 ... 0,30). Influenta detormabllitatii axiale a montantilor se poate lua in considerare printr-un calcul simplificat sau printr-un procedeu iterativ. Un mod simplificat de luare In considerare a lnfluentei deforrnatiilor axiale ale rnontantilor consta tn utilizarea coeficientului y, care caracterizeaza ponderea momentelor de inertie proprii ale celor doi montantl L« in expresia momentului de lnertie global (fig. 3.37,a):

Vj Vj

I
-2A I 0unde:
m

II
L2

Tj L
b

Fig. 3.37. Vedere ~i sectiune transversala a unei diafragme cu un singur sir de goluri simetrice ~i deformabilitatea axiala a rnontantilor.

(L)2 2

_ Am _ A e[1 41m)_ Am + 21m--2-+ 21m--2- + A e --2-y m


m

(3.50)

41 y=1+ __ m_ Am

L2

(3.50')

La diafragmele cu goluri, coeficientul are valori cu atat mai mari, cu cat sectiunile rnontantdor sunt mai mari In raport cu secfiunea golului, in general y 1... 1,2.

140
Analizand deformata

Proiectarea

structurilor

etajate pentru constructii

civile

unei rigle

jj pentru forte orizontale actionand de la

stanqa la dreapta (fig. 3.37,b) ~i rnarcand cu linie plina axa riglei in ipoteza ca nu se tine seam a de deformabilitatea axlala a rnontantilor, respectiv cu linie intrerupta
se ia In considerare deformatiile axiale ale montantilor prod use de care supun montantul din dreapta la compresiune iar pe eel din stanga la intindere, se constata ca pentru aceleasi valori ale momentelor ~ aplicate la capete, distorsiunea <pj se rnicsoreaza cu 0 cantitate egala cu rotirea \lfj a barei prod usa de deformatia axiala vi axa riglei

cane

reactiunile

0,

(3.51 ) Tn aceste conditii rigiditatea la distorsiune astfel ca relatia (3.42) devine: a rig lei

Kr creste cu coeficientul y,
(3.52)

Sistemul de ecuatii (3.52), spre deosebire de sistemul de ecuatii (3.44), este dependent de doi parametri care caracterizeaza structura, §i anume: A §i y. Cunoscand parametrii A §i y, precum §i nurnarul de nivele n, se trece la deterrninarea momentelor ~ de la capetele riglelor, prin rezolvarea sistemului de ecuatii (3.52). Momentele in stalpil (montantii) cadrului inlocuitor, deasupra §i sub fiecare rigla j, se determina cu relatiite:

Mjk =Mjk Mji


in care:
=

-Km(<Pj-<Pk) -<Pi)

Mji -Km(<Pj

(3.53)

<Pi,<Pi><Pk sunt distorsiunile nodurilor i, j §i k, care rezulta din relatiile:

Cunoscand parametrii A §i y, se poate trece la determinarea directa a mornentelor incovoietoare in stalpll cadrului inlocuitor, deasupra §i dedesubtul fiecarei rig Ie jj, cu relatiile: - pentru incarcarea din vant, Mji{jk)
- pentru tncarcarea seisrnica, (3.55) In care: m.; m, sunt coeficienti care se deterrnina Tn functie de valorile parametrilor A, y §i n (din tabelele 7 ... 15 din anexa).
=

q H2 v 1 OO m;

(3.54)

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat

141

Un calcul mai exact privind luarea in considerare a deformatlnor axiale a montantilor se obtine prin folosirea metodei iterative, cu caracter mai general, aplicabila pentru cadre etajate oarecare. In acest caz structura (fig. 3.38) se considera cu doua categorii de grade de libertate: - distorsiunile 'Pj (fig. 3.38,b) cu detormatiile axiale ale montantilor blocate; - deplasarile pe verticala vi ale nodurilor (fig. 3.38,c), cu mentinerea distorsiunilor blocate.

i>
T

*
b

--

J
i

-{!d2j_
a c

Fig. 3.38. Structura in cadre cu doua grade de libertate:


a - 0 portlune dintr-un cadru elajat; b - distorsiunile 'Pi, cu deformatiile axiale ale rnontanfllor blocate; c - deplassrne pe verticala Vj ale nodurilor, cu menpnerea distorsiunilor blocate.

--

Fn

,..._. i O. _.-1l
!I--.::Y

Ame Tme Fn n
I I ...J

-,
J I

!l_j

!l_1

10 _._.oLj
1

o· . o· ~._._I
.

.Ei_j

E1-1
" L 1
L
1

Fig. 3.39. Diafragme cu un singur sir de goluri nesimetrice: vedere generala §i schemele de calcul.

142

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

b. Diafragme cu un singur slr de goluri nesimetrice in cazul diafragmelor cu un singur sir de goluri nesimetrice, cei doi montanti sunt inegali, avand ariile Am1, Am2liii momentele de inertie 1m1, 1m2 (fig. 3.39,a). In baza aproxirnatiilor admise care stau la baza calculului structurilor prin metode simplificate, schema utilizata pentru calculul cadrelor simetrice de tip scara poate fi extinsa l?i la cazul general al cadrelor etajate nesimetrice cu una sau mai multe deschideri, prin reducerea sistemufui la un eadru inlocuitor simetrie (metoda cadrului infocuitor). Utilizarea cadrului lnlocuitor admite aproximatia ca la capetele fiecarei rigle jj'rotirile nodurilor <pj l?i <pi'sunt egale, deei sistemul poate fi redus fa semistruetura din fig. 3.39.b, caracterizata prin ariife rnontantilor l?i momentele de inertie echivarente: Ame liii 1me. Momentul de inertle echivalent af montantului in semistructura inlocuitoare va fi

i.;

=;

(1m1 +Im2)

(3.56)

iar rigiditatea la distorsiune se poate deserie sub forma:

K me - Km1 +Km2 _ Em1me 2 He

(3.57)

Avand Tn vedere ca zonele marginale ale riglelor diafragmei nesimetrice (fig. 3.40) considerate cu 1= 00 sunt de lungimi inegale, rigiditatile riglelor Kr1• KI2 fa cele doua capete sunt diferite §i deci nu se pot calcula cu relatia (3.49). Se poate admite rnsa ca suma for este eqala cu dublul rigiditatii unei rigle simetrice cu acelasi raport 1/ L:

Kr1 + Kt2 ::::2 K«,


unde K, este rigiditatea unei rigle simetriee, care se determine cu relatla (3.49). Din cele de mai sus rezulta ca in semistructura inlocuitoare (fig. 3.39,b) rigiditatea riglelor se reduce fa: 2 K,= K,e Am1 m m2

LI=1Xl
'I

L
a

~
'1

, l~
~
'I

C1

,
L
b

C2

)<42
I
of

"-

Fig. 3.40. Caracteristicile geometrice ~i de calcul pentru diafragme cu un singur slr de goluri nesimetrice.

3. Alcatuirea !?i calculul structurilor

cu diafragme

de beton armat

143
se poate

In aceste conditii, raportul dintre rigiditatile riglelor §ii rnontantilor serie sub forma:

(3.58) Momentul de inertie global al diafragmei va fi: nesimetrice, cu rnontantii m, §ii m2 (3.59)

10 = Am 1
unde:

cl + Am c~+ 1m
2

+ 1m2

c1 ""
2 2 Aml C1 + A m2 C2

Am2 L; AmI + Am2

C2

AmI L. AmI + Am2

Primii doi termeni din expresia (3.59) se pot scrie sub forma:
-

Aml A~2 + Am2 A~l L2 _ AmI Am2 (Aml + Am2) L2 _ (Aml + Am2'f (AmI + Am2 'f

in

final se obtine:

10 =

L2 [ 1 1 + I ml + 1m2 = 1 1 1+ __ +__ __+__ AmI Am2 AmI Am2 10

ml

+ 1m2 2 L

(1 1)]
--

AmI

+--

Am2

sau

-+-AmI

1'Y'

Am2
(3.60)

unde:

Y= 1+ Iml + 1m2 [1 --+--1) L2 Am1 Am2


Momentul de inertie global 10 se poate serie §i suf forma:

(3.59') Momentele incovoietoare in montantli unei semistructuri fnlocuitoare pentru o tncarcare orizontala data (vant sau seism) se pot determina §ii direct cu relatiile:

me

H2 =!J.y__m·
100

v'

me

= qsH

100

m
5

(3.61 )

c. Diafragmele cu mai multe sirurt de goluri Diafragmele cu mai multe sirurt de goluri (fig. 3.41) se tntalnesc curent la
clacirile civile etajate de tip bara, mai ales in cazul diafragmelor longitudinale.

144

Proiectarea

structurflor etajate pentru constructii civile

z-1

ELj
7,:!r?

.l!W Lt:z: 1

1
a

Fig. 3.41. Diafragme cu mai multe sirun de goluri: vedere generala cu sectlune transversale (a) §i schemele de calcul (b,c).

Relatiile de calcul stabilite pentru diafragmele nesimetrice, cu un singur l?ir de goluri, pot fi extinse si pentru diafragmele cu mai multe siruri de goluri. Luand in considerare 0 diafraqrna cu z -1 siruri de gal uri l?i z rnontanti (fig. 3.41), caracteristicile semistructurii inlocuitoare !?iexpresiile rnarirnilor care intervin in caJcul se prezinta sub forma: -momentul de inertle al montantului echivalent I -rigiditatea montantului

LIm
me =-2-'
1 •

(3.62)

(3.63) -rigiditatea rig lei de cuplare


z-l,z

Kre
-raportul

L
1,2

tc.,

(3.64) (3.65)

A= Kre
10

«;
= --

y-1 1 De rnentionat ca, in cazul diafragmelor cu goluri, eforturile axiale in montanti provenite din actiunea lncarcarilor orizontale (vant, seism) sunt cu atat rnai

- momentul de inertia global

LIm

(3.59")

3. Aldituirea

§i calculul structurilor

cu diafragme de beton armat

145

marl, cu cat diafragma este mai zvelta, respectiv cu cat bratul de parghie L Intre axele rnontantilor este mai mic In raport cu Inaltimea constructisj H. Rezulta ca, in cazul diafragmelor cu lungimi mari in plan, eforturile axiale In montanti produse de actiunea tncarcarilor orizontale au, in general, valori red use. La astfel de diafragme, deformabilitatea axiala a rnontantilor se poate neglija in calcui, luand y '" 1. in cazuJ diafragmelor cu mai multe siruri de goluri, zvelte, eforturi axiale mal semnlficative apar numai in montantii de capat, intrucat la cei interiori, reactiunile transmise de riglele adiacente fiind de semne contrare, se echilibreaza in' buna parte. in consecinta, este suficient sa se ia in considerare in calcul numai deformabilitatea axiala a rnontantilor de capat 1 §i z, cu bratut de parqhie Ll _ z. In aceste conditii expresia coeficientului y se poate scrie sub forma: z

y=1+_1 m --+-__

IJ

Lt z

[1

Aml

Amz

1)

=1+ 21me --+-2


L1_ z Aml

[1

Amz

1)

(3.66)

Momentele incovoietoare corespunzatoare rnontantilor Mm, in diafragma reala, se obtin prin repartizarea momentelor structurii inlocuitoar~ M proportional cu rigiditalile lor: me
Mmp
=:;

Mme -_

«;
«;

=:;

Mme-

Imp

i.;

(3.67)

Momentele incovoietoare nodurilor: -Ia nodurile marginale,

la capetele riglelor se deduc direct din echilibrul

Mr '" -[

M:nuP + M~t
m ]
K

(3.68)

- la nodurile interioare, unde se tntalnesc doua rigle


M
fIst)

= _[MSUP + Mint
m

fIst)

Kr(st) K

r(dr)

(3.69) (3.70)

r(dr)

_[MSUP + Mint
m m

Kr(dr)
r(st)

r(dr)

3.8.2.2. Metoda structurii continue echivalente


. princ!piul m~to~ei consta. in aceea. c.a, in I~cul structurii reale cu legaturi onzontale (buiandruqi) dispuse la Intervale finite He, In calcul se considera 0 structura echivalenta cu legaturi fictive continue dispuse la intervale infinit mici dx (fig. 3.42). in acest fel, In locul sistemului de ecuatii liniare de etaj, care intervin In calcul pe schema cadrului inlocuttor, in metoda structurii continue echivalente se ajunge la 0 sinqura ecuatie diferentiala liniara, cu coeficienti constarrn Metoda structurii echivalente, qeneralizata, poate fi aplicata pentru diafragme monotone cu mai multe siruri de goluri §i cu 0 distributle oarecare a tncarcarilor orizontale, precum §i pentru calculul diafragmelor care prezinta schlmbari de caracteristici geometrice la diferite niveluri !?icu goluri de dimensiuni diferite (fig. 3.43).

146

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

. Fn ~n

a.:
I

--'

1-----

k-

Fn

'7,r

j f-----

f1..__1

--

-------

i---'

Ii2 f---

u.
H

ax[j_
~ ~ "

He

~~-0
I

u:
'.

Ii:

Fig. 3.42. Schemele privind calculul diafragmelor monotone cu un singur sir de goluri prin metoda structurii continue echivalente.

=
Ej_.
_J

il_D__ D _ D._D_D. _ ll_D._D. a_ D__ _D_ D


1 a

Fn ni-

--.

_1l_Oil

_D__

D_u

EJ... J
q..1
b

Fig. 3.43. Schemele de calcul al diafragmelor monotone cu mai multe siruri de goluri prin metoda structurii continue echivalente.

a. Diafragme cu un singur ~ir de goluri simetrice


Se considera 0 diafragma simetrica (fig. 3.42) cu un l?ir de gofuri In axa, la care legaturile reale, discrete, formate din rigle dispuse fa intervale finite Sx == He, se inlocuiesc In caJcul printr-o legatura echivalenta continua, realizata prin rigle fictive dispuse la intervale infinit mici dx. Ca necunoscute static nedeterminate sunt fortele de leqatura transmise de aceste rigJe rnontantilor care, la un anumit nivel curent j, situat la tnaltirnea x de la baza diafragmei, au valoarea "0 == f (x). Functia "0 se exprirna printr-o scuatie diferentiala, prin rezolvarea careia rezulta valorile T« in toate punctele (sectiunile) caracteristice. Daca ecuatia diferen1iala 7j == f (x) se transpune in diferente finite, se gasel?te sistemul de ecuatii algebrice liniare corespunzatoare structurii reale cu legaturi discrete (cadru etajat). In consecinta, ecuatia diterentiala po ate fi dedusa de fa sistemul de ecuatil obtinut in metoda cadrefor, urmand calea inversa.

3. Alcatuirea l?i calculul structurilor

cu diafragme

de beton armat

147

Astfel, daca in sistemul de ecuatii (3.52), -M+Mj(2+Ay)-Mk =-AMj, riglelor, fortele de legatura cu relatia

se introduc, in locul momentelor

% de la capetele

Tj= 2

% I L,

iar momentul neechilibrat de nod Mj se lnlocuieste

se obtine:
_ TiL

+ TjL(2+AY)_
2

TkL = +AHe

(Q .. +Q'k)
I} ,

lmpartind ambii termeni cu L 12, rezulta:


- (T; - 2 Tj + Tk)+ AyTj =

+A

:e

(Qij

+ Q jk)

(3.71 )

Derivatele de ordinul I ~i II ale functlel 7j = f (x), scrise in diferente finite, luand pasul egal cu tnaltirnea unui etaj (~x == He) sunt:
_,

ar,
dx

"" __ J

~T

sx

T-Tk = --,J,--_ He

2 __

d T1",,
dx2

~2 __

f:.K

T· 1=

(7; - T)- (TJ - Tk) = 7; - 2 TJ + Tk 1


H2 e H2 e

Trecand de la sx la dx, diferenta intre Qij ~i Qjk devine infinit mai mica, astfel se poate admite ca Qij '" q, iar relatia de mai sus capata forma ecuatiei diferentiale cautate:

qk =

(3.72) Integrala generala a ecuatiel diferentiale apare sub forma: (3.73)

He T . = C1e m; + C2e -CIS +- T J yL P' unde: ~ = xl H Tp - 0 solutie particulara a ecuatiei; C1; Cz - constantele de integrare.

Constantele de integrare C1 si ~ se determine din condinile la limita, ~i anume: - in sectiunea de baza (~ 0) : y 0; y' = 0 ~i deci CfJj 0, 7j == 0; - in sectiunea de la extremitatea superloara (~ 1) : N = 0 ~i M 0, deci y"= 0, respectiv d7j/dx= O. In final se obtine pentru functia 7j f (x) expresia:

T == FHe
J

yL

(J)

'

(3.74)

148
unde:

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

F este rezultanta tncarcarii orizontale exterioare (vant sau seisrn): <D - un coeficient, functie de a l?i S. depinzand de distributia tncarcaril pe Tna!timea diafragmei. Pentru cele doua tipuri de tncarcarl (vant sau seism), expresia devine:

VHe;r... Tj(v) - --Wv' yL

Tj(s)

SHe --<Ds' yL

(3.75)

unde: <Dv , <Ds sunt coeficienti subunitari care se determina Tn functie de a. l?i ~, din anexa, abacele 1 l?i2. Momentele incovoietoare din sectiunea de incastrare a riglelor in rnontantl, la nivelul j, se deterrnina cu relatiile:
Mj(v) =

-2-

Tj(v)L

= 2y<Dv

VHe

(3.76)
M.( ) = Tj(s)L = Js 2

SHe <D
2y
5

Momentele incovoietoare in montanf Mmi la nivelul j, situat la Inaltirnea x:;;; = S H de la baza diafragmei, se calculeaza ca pentru 0 consota lncarcata cu fortele orizontale exterioare care produc momentul Mmj 0 l?i fortele de legatura distribuite Tj = 7j1 He transmise de rigle. Din conditiile de echilibru rezulta:

Mm] ·=M

m]

'0-

f xJ2'C·-dx
orizontala pro-

Momentele incovoietoare produse la nivelul j de tncarcarea venlta din actlunea vantului sau seism se deterrnina cu relatiile:
MmjO

=-mos.

SH 2

(3.77)

in care:

AI doilea termen din expresia lui

r
x

Mmj

se poate scrie sub forma:

T. J

!:_dx= LH

2;

f\.

dS = LH
2

f12Ldl;. ~He

Inlocuind pe 7jcu expresia (3.74), rezulta:

LH
2

r_£_<D dl; = FH f<DdS=


SyL 2y ~

FH'1f
2y in rnontanti pentru cele doua

In final, expresiile momentelor tipuri de lncarcari orizontale devin:

incovoietoare

3. Alcatuirea l?i calculul structurilor

cu diafragme de beton armat

149

(3.78)

In care:

mov, mos sunt coeflcienti care se deterrnlna functie de nurnarul de niveluri din anexa, tabelul 16; 1j1v; 1j1s - coeficienti subunitari care se determina in functie de 0: §i ~ din anexa, abacele 3 ~i 4. Prezenta factorului ,1/2 in expresiile de mai sus reflecta repartizarea momentelor tntre cei doi rnontanf egali ai diafragmei simetrice.
b. Diafragme nesimetrice sau cu mai multe !}iruri de goluri In cazul diafragmelor nesimetrice cu unul sau mal multe siruri de goluri, calculul se efectueaza, ca !?iin metoda reducerii la cadre, pe 0 diafraqma sirnetrica inlocuitoare, respectiv pe semistructura acesteia. Pentru calculul momentelor incovoietoare in montantul ~i riglele semistructurii inlocuitoare, provenite din actiunea lncarcarilor orizontale in sectiunea situata la nivelul j (Mmj, Mj) se folosesc relatiile (3. 76) ~i (3.78). Momentele incovoietoare obtinute se repartizeaza barelor rnontantllor ~i riglelor structurii reale proportional cu rigiditatea lor, astfel: - momentele incovoietoare in montantul p de la nivelul j.
Mmj(p) _ Kmp - Mmj -Kme _ - Mmj

Kmp m

_ "" K

2 L"

Imp. Mmj --, Ime

(3.79)

- momentele ineovoietoare

la capetele unei rigle (p - 1, p) de la nivelul j.


j K

j(p-l,p)

- M K r(p-l,p)
re

M. K r(p-l,p)
1

'LK,

(3.80)

Prin utilizarea relatiei (3.80) se obtin momentele egale la eele doua capete ale riglei, indiferent de rigiditatile rnontantilor tnvecinatl (p - 1 ~i p). 0 aproxirnatie mai buna se obtine daca suma lor setmparte intre cele doua capete ale riglei de la nivelul j proportional cu rigiditatile sau momentele de inertie ale rnontantilor invecinati:

M
j(p-l)

-M
-

K,(p_l,p) '" K

2 Im(p-l)
• I m(p-l)

L",

+ I m(p)

M'(
lP

-M
-'

Kr(p,p-l) J LKr

2Im(p) . Im(p_l) + Im(p)

(3.80')

164
unde:

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii

civile

excentricitatea centrului maselor In raport cu centrul de rigiditate; . 25,79 = 1,29 m - excentricitatea aditlonala convention. ala (pentru constructii de tip curent se ia 0,05 L, unde L este di~ensiunea maxima Tnplan a constructlei, perpendicular pe direcfia de actiune a seismului (L = 25,79 m). In acest fel, rezultanta tncarcaruor seismiee se va apliea in doua situatii (I ~i II), cu excentricltatlte:

eos= 1,12 m ea = 0,05 L

= 0,05

e~ ;: 1 r 12 + 1,29

= 2,41

e~ = 1,29 - 1,12 ;: 0,17 m, rezultand astfel momentele de torsiune qenerala:


Mf~S

= 1573 . 2,41 = 3791 kNm

Mtl~= 1573. 0,17 = 267 KNm.


in relatia generala de distributie, se ia in considerare efectul de torsiune qenerala eel mai defavorabil dintre eele doua situatii, Rezultatele obtinute sum prezentate In tabelul 3.8.
Tabe/u/S.t.

Difragma

t.: ,
[m41

Z,
[m]

lei,s
[ms]

-z,

lei,s'

z;

S·lei,s '2Jei,s
[kN]

± Mtsl ei,sZi
L,lei,sZf
I II [kN] [kN]
SOtI

[m6]

DT1 DT2 DT3 DT4 DT5 DT6 DT7 DTa

16,380 6,970 10,670 7,463 7,945 11,620 19,053 0,7208 L=80,8218

13,39 219,328 9,19 64,054 5,29 56,444 8,135 1,09 3,71 29,476 7,91 91,914 11,81 225,016 2,06 1,485

2936,80 588,66 298,59 8,87 109,36 727,04 2657,44 3,06 L=7329,82

318,5 136 208 145 155 226 370,5 14 L=1573

+ 113 + 33,1 +29,2 +4,2 -15,2 -47,5 -116 -0,768

-7,99 -2,33 -2,06 -0,296 + 1,07 +3,35 + 8,20 + 0,054

431,5 169 237 149 156 229 378,5 14,1

3.9.3. Calculul eforturllor sectlonale din incarcarl • orlzontale (vant ~i selsm)


Pentru exemplificare se vor calcula urmatoarele 4 tipuri de diafragme caracte. istice: DT7 - plina; DTl - cu goluri mici; DT2 - cu goluri mari §i DT3 - cu goluri mijlocii.

a, calculul eforturllor sectlcnale in diafragma DT7 - pllna


Se determina diafragmele de momente Tncovoietoare !?i de forte taietoars pentru diafragma plina DT 7, actionata de rezultanta Incarcarilor orizontale aferente (v. fig. 3.47), determinate In etapa precedents (§ 3.9.2,c).

3. Alcatuirea ~i calculul structurilor cu diafragme de beton armat a.1. Calculul eforlurilor din eciiunee ventutut (v. fig. 3.49) Fiind data rezultanta tncarcarf aferente din vant

165

126 kN, se determina fortele concentrate la fiecare nivel j cu relatia:


VOT?:::;

VJ. = V = 126 = 1145 kN . n 11 ' ,

(V 1 :::;

IJ

v2::::

•••

V11:::; 11 ,45 kN)

Calculul eforturilor sectionale se poate face obisnuit, ca pentru 0 consola verticala tncarcata cu fortele concentrate de nivel, cu relatiile (3.28) !?i (3.29), sau direct utilizand coeflcientii m; din anexa, tabelele 7 ... 15. Calculul obisnuit se adopta pentru cazurile mai simple (cu putine niveluri). in cazul cand He :::;const sl \Ij = const, calculul eforturilor sectionale se poate face cu relatiile (3.28) §i (3.29) sau cu relatiile:

~=

\Ij. He [1 + 2 + ... + (n - j)]

Rezultatele obtinute se dau mai jos:

011 11,45 kN 010 = 22,9 kN Qg:;::: 34,4 kN Os:::; 45,8 kN 0, = 57,3 kN Os = 68,7 kN Os = 80,1 kN 04:::; 91,5 kN 03:::; 102,9 kN O:!:::; 114,3 kN 01 = 125,7 kN 00= 125,7 kN Schema de calcul $i diagramele de eforturi M, 0, sunt prezentate in fig. 3.51. Pentru utilizarea relatlilor directe (3.30') !?i (3.31), se determlna Tn prealabiJ
:;=

M11 = 0 M10 30,91 kNm = M9 = 92,74 kNm Ms = 185,46 kNm M,= 309,10 kNm Ms = 463,74 kNm Ms = 648,13 kNm M4:::; 866,44 kNm M3= 1114 kNm M2= 1393 kNm M1:::; 1699 kNm Mo=2041 kNm

intensitatea tncarcarii distribuite:

q =-=--=4243 v H 29,70

126

'

kN/m

Coeficientii m, se deterrnina din anexa, tabelul 15 pentru A plica cu 2. Momentul incovoietor in sectiunea jk U,), devine:
Mjk(ji)

= 0 §i se

multi-

4,243.29,702 100 2· mv:::; 74,85mv

Fortele taietoare se pot determina din momentele incovoietoare cu relatia (3.31'):

0..:::;
/}

Mij -Mji

166

Proiectarea

structurilor etajate pentru construcni civile

M11-1o 0 MlO-11 MlO-9:::; 74,85' 0,41 == 30,9 kNm Me-10 == - M9-s == 74,85' 1,24 92,7 kNm Me-9 MS-7 ;::: 74,85 . 2,48;::: 185,4 kNm ~-B == - My-6 74,85' 4,13 = 309 kNm M6-7 = - M6-S= 74,85' 6,20 == 464 kNm Ms-6;::: - MS-4:::; 74,85' 8,68 649 kNm M4-s :::; M4-3 74,85 . 11,6 = 868 kNm Ma-4 == - M3-2:::; 74,85 . 14,9:::; 1115 kNm M2-3 = - M2-1 74,85' 18,6 == 1392 kNm Ml-2 = - M,-o = 74,85 - 22,7::; 1699 kNm MO-l = 74,85 . 27,3 2043 kNm

= =-

=-

010= 22,6 kN Or = 61,9 kN 06= 74,1 kN


111 kN

011= 11,3 kN

09 = 37,9 kN 08 == 49,6 kN

05 = 87,4 kN 04 == 98,9 kN O2= 123 kN 0, 137 kN 00 = 137 kN

Os =

OT7
~~
~o 9
8 7 G Ht'2.70~
5.

[kNml 0 1~!I(30,~) 9Z,b(92,7J

®
[kNI

4 3 2
.f
0

Fig. 3.51 Obsetveiie. in diagramele de eforturi paranteze s-au determinat cu coeflcientli m; prezentate in fig.3.51 valorile din

a.2. Calculul eforturi/ordin actiunea seismului (v. fig. 3.50) Avand rezultanta tncarcarll aferente din seism
SOT7 379 kN, se determina fortele concentrate la fiecare nivel j, cu relatia (3.25): Sj=j'S" §i Sl=2SDT7

n{n+1)

=2.379S742kN 11·12 '

Pentru comparatie, eforturile section ale s-au calculat ca ~i In cazul actiunli vantulul, In doua variante: oblsnuit. cu relatiile (3.30) si (3.31) si direct prin utilizarea coeficientilor rn, din anexa, tabetut 15, pentru /...:: 0 cu relatiile (3.30') ~i (3.31').

3. Alcatuirea :;;icalculul structurilor

cu diafragme de beton armat

167

in

primul caz au rezultat: M'1=O MlO= 171 kNm Mg =496 kNm Ms = 961 kNm Mr = 1550 kNm M5 = 2248 kNm Ms:::; 3039 kNm M4=3907 kNm M3:::; 4837 kNm M2:::; 5814 kNm M, = 6822 kNm Mo= 7845 kNm
Q,,= 63 kN Qw;; 12rkN

Og= 172 kN
Q8=218kN

0, = 258 kN 05:::; 293 kN Qs = 322 kN 04:::; 345 kN 03:::; 362 kN ~;;;;373 kN Q, = 379 kN Qo:::; 379 kN

Tneel de-al doilea eaz au rezultat: qs =

(n+1)H

2nS =

2 ·11.379 :::; 3395 kN/m 2 (11+1).29,70 '


2

M... :::; 3,395'29,70 2 /k(Jt) 100


Cu coeflcienfii

.2·m

s'

:::;41273m

M,1-1o:::; MlO-11= - MlO-9 :::::412,73 . 0,41 = 169 kNm M9-1O = - Mg-s:::; 412,73' 1,20 = 495 kNm M8.9 :::;- Ms-? = 412,73 . 2,33 :::; 62 kNm 9 Mr-8;;;; - Mr-5 = 412,73' 3,76 = 1552 kNm M6-7 = - M6-S = 412,73 . 5,45 = 2249 kNm MS-6 = - MS-4 = 412,73' 7,36 = 3038 kNm M4-5:::; - M4-3 = 412,73' 9,47:::;3909 kNm M3-4:::; - M3-2:::; 412,73' 11,72 = 4837 kNm M2-3:::; - M2-, ;;;; 412,73' 14,09 = 5815 kNm M'-2 M,-o:::; 4122,73' 16,53 6822 kNm M,-o = 412,73' 19,01 = 7846kNm

m; din anexa, tabelul15, pentru A = 0, rezulta;


Q,,= 63 kn

=-

121 kN Og:::; 173 kN 08;;;; 218 kN 0,= 258 kN Q5= 292 kN Qs:::; 323 kN Q4:::; 344 kN Q3= 362 kN O2 = 373 kN 0, = 379 kN 00:::; 379 kN·
QlO=

Forteletaietoares-au determinatdin momenteleTncovoietoare, relatia(3.31). eu Schema de lncarcare !iii diagramele de eforturi obtinute in eele doua variante sunt prezentate in fig_3.52.
a.3. Determinarea dieqrsme! de eforturi axiale

Pe baza rezultatelor din exemplul de la § 3.6, in care s-au evaluat tncarcarile transmise de plansee :;;idin greutatea proprie a diafragmei (corespunzatoare grupariispecialede Incarcari), se traseaza diagrama de eforturi axiale, data Tnfig. 3.52.

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

IkNJ

DT7
~i
10

®
0

[kNmJ

®
[kN]

®
[kN]

63,~1
~7,"2 !ii,SS

S1~ S~o

~4~~

9 g
7

=379 kN

4qt 31t,~5

>l~'70m
-4 3 2
i

3G2 (362) 373 (373) 379 (379)

Fig. 3.52 b. Calculul eforturilor sectlonale in diafragma DT1- cu goluri mici (a. == 10) Se cere determinarea diafragmelor de momente tncovoietoare ~i de forte taietoare pentru diafragma DT1 (v. fig. 3.44), actionata de rezultanta lncarcarilor orizontale din seism SOTl = 432 kN, determinata In etapa precedenta (v. fig. 3.50). Pentru determinarea eforturilor, diafragma DT1 (cu goluri mici) se considera ca 0 diafraqrna piina. Eforturlle sectionale se deterrnina ca ~i in exemplul precedent (DT7) , pentru lncarcarile de nivel: ... Sl1 == 11S1 unde:
,

St =

11 (11 + 1)

2· 432

= 6 545 kN
,

Pentru diagrama de eforturi axiale, se folosesc datele din exemplul de la § 3.6. Schema de tncarcare §i diagramele de eforturi sunt prezentate tn fig. 3.53. La diafragmele cu goluri mici este necesara verificarea riglelor la eforturile de lunecare (Trj) ~i la momentele incovoietoare (Mrj), care se determine cu relatille (3.33) si (3.34). Folosind datele din fig. 3.15, se calculeaza; - pozitia centrului de greutate si momentul de inertle pentru toata diafragma: _ 1,217·3,057+0,89·8,613 1,217 +0,89 -540m -,

YDTl IOTl

= 22,008 rn" (vezi exemplul de la

§ 3.6);

3. Alcaluirea l}i calculul structurilor

cu diafragme de beton armat

1169

DT1
[kNJ
.j.I

lk Nm l

@
IkNl

®
[kNl

010 9 B

:4;.Oom
5

-'t

,
.,
0

425

Fig. 3.53

- momentul static al sectiunli greutate al sectiunii diafragmei:

care tinde sa luneee in raport cu centrul de

S = 0,89 . 3,21 = 2,85 m3 cu aceste valori, in slrul de rigle, se obtin urmatoarele valori pentru TJj§i Mrj:

T.
r1

432·2,85·2,70

22,008

151 kN

Mrl = 151· 0,30 = 22,7 kNm

Mr2 = 149· 0,30 = 22,3 kNm

T,3==144kN
Tr4

Mr3 == 21,6 kNm


Mr4 = 20,6 kNm

= 137

kN

T,s= 128 kN Tr6 == 117 kN Tn = 103 kN T'8 ==87 kN Tr9 = 69 kN Tr10= 48 kN


T'11

Mrs ==19,2 kNm


Mr6

Mn = 15,5 kNm
Mr9

= 17,5

kNm

Mr8 ==13,1 kNm

= 25 kN

Mr10
Mrl1

= 10,3 kNm = 7,19 kNm = 3,78 kNm

170

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

c. Calculul eforturilor sectionale in diafraqma DT 2 (v, fig. 3.45) , Deoarece diafragma DT2 are ex== t.O, calculul eforturilor se va face tn doua ipoteze (cu goluri mari §i cu goluri mijlocii). c.1. Diafragma Dh cu go/uri mari (a;;;; 0,9741 < 1) Se determine diagramele de momente Tncovoietoare §i de forte taietoare pentru diafragma DT 2 (cu goluri mari), actionata de rezultanta lncarcarilor orizontale aferenta din seism:
SOT2:::: 169 kN

Diafragma DT2, cu goluri mari, se consldera Tncalcul ca 0 dlatraqrna plina, echivalenta, avand:
Am::::Am1

+ Am2

= 1,310

+ 0,93

= 2,24

1m = Im1 + Im2 = 4,769 + 1,505 6,274 m Rezultanta lncarcarilor orizontale pentru toata diafragma celor doi rnontanti proportional cu momentele lor de lnertie, astfel:
Sm1 = SOT2' Im1 = 169. 4,769 = 128 kN

se repartizeaza

t;

6,274

Sm2 = SOT2'

1m2 = 169· 1,505 ;;;; 1 kN 4

t.,

6,274

Eforturile sectionale in montanti se deterrnina ca ~i pentru diafragmele pllne, luand in considerare rezultanta lncarcarii orizontale aferenta Sm1, respectiv Srrf2.. : Pentru determinarea diagramei de eforturi axiale se vor lua rezultatele obtinute in exemplul de la § 3.6. Schema de tncarcare §i diagramele de eforturi, corespunzatoare celor doi ; rnontanti, sunt prezentate in figura 3.54. c.2. Diafragma DT2, cu go/uri mij/oeN (a z: 1,0) pentru diafragma DT 2, a rezultat valoarea coeficientului de monolitism ex. = 0,9741 z 1, se va face calculul eforturflor sectionale §i in ipoteza de diafragma cu goluri mijlocii, prin aplicarea metodei cadrelor Tnlocuitoare, urrnand ca rezuitatele obtinute sa fie comparate cu eele obtinute in prima lpoteza (diafragma cu goluri mari). Fiind date caracteristicile de rigiditate pentru cadrul real, respectiv pentru cadrul inlocuitor (v. § 3.8.2,c), schemele de calcul (v. fig. 3.45) si rezultanta tncarcarilor din seism, Km2 = 0,5574 Em; 0,005259 Em Km1 = 1,766 Em; Kre:=:. 0,005259 Em; A. = 0,00453 ; Kme= 1,1617 Em; 't= 1,2482 S072 = 169 kN, calculul eforturilor sectionale se face in urrnatoarele etape: - determinarea diafragmei de momente incovoietoare pe cadrul inlocultor; - determinarea diagramei de momente incovoietoare pe cadrul real (diafraqrna); - determinarea diagramei de forte taietoare pe cadrul real; - determinarea diagramei de forte axiale pe cadrul real.

Intrucat,

r; =

II

:II

II

II

"

II

11

1:E.x

·z .....
<:>
U

~.. t
+

;:

~t r=:'"
+ +
JI If

:8'
+

g ~~ •

f!:

.1

12:

I::E

~~~~
,.

II

I::E

12:

12:

12:

~~~~
It II ..

I::E

12:

Il:

~u ~ I::E iz
11

I::E E

:xz

02£

·z .....
o

II

'0

·c

'0

e
r....

(J),::t.

.-' Z

......

~ ~o
(].I

-0'1

CIJ-X

e
Vl

o :.0 .t:!

Ec.o C..-

.E 5

II (j)

z
.:lC

2_~
'iii
._

UlL U
Q.I

~~~~";I;~~~~~ 0' C;;i' cs- a -0

~~~~~~~~~
0'
.-.:J....

:

0,_

0....

~~~¥~i~~~~~~~!~~~I~li ~I~ ~~1~~1~ ~ ~I~~~~~~~~~ f


~I~
jl

.Q

-.cf
L_~

"

-:o~

:It

If
-.cd"'-

-£ -:cf" ~

JF -.D~

a -rJ~

-:o..tr

II

"":J::l-'

-a: ..c;
" II

w::--

(OJ

III

~~

til

['S
-oEQ.I
Qjlll

Q.l3

5]1

-oQ.l
c: 0

ac
l3'_g ~

-0'

C'L: Q.I ~ ._ Q.::.-<

a ,Q.1 g
0
Q.I

_-

.S!:!
0;:

c:_gON 0 ::J " OCOOOO"

_.

~o
I

..-I.. 1_'"

..--

..I~
_, ~:, I

I~

1'0.,0
I

0.0
"

0
_..-

00 • cf-o ~
I,!...

R
(:S'

Q.I Q.I

II " -6 -0'

0'"

"

0_ ..

O'i5'U

«>

'" o
I

o~

'" .,.,
r"" I
II

~~ o cS
t
It

IJ

"

,0.0

z~

(f)

3. Alcatuirea

:;;i calculul

structurilor

cu diafragme

de beton armat

175

Determinarea momentelor lncovoietoare In barele cadrului Tnlocuitor se poate face: - prin scrierea ~i rezolvarea sistemului de ecuatii de echilibru (3.52) sau, - direct, cu relatiile (3.54) utilizand coeficientii m, din anexa, tabelul 15, in functie de n, A ~i y. Determinarea momentelor Tncovoietoare in barele cadrului inlocuitor prin rezolvarea sistemului de ecuatii de echilibru se face pe baza schemei din fig. 3.54, a... d in urmatoarea ordine: I - Se stabileste schema cu lncarcarile exterioare, considerate ca forte concentrate de nivel: 8
1
:=

2·8oT2 n(n+1)

2·169 =2,56 kN 11·12


...

82 = 2 . 81 = 5,12 kN ... 8j = j 81

8n:= n8, = 28,17 kN

11- Se calculeaza fortele taietoare exterioare la fiecare nivel: OJ III - Se calculeaza momentele de incastrare perfecta

= ~8j
j

(M

kj

= M jk),

Tnsistemul

de baza, cu relatia (3.35); IV - Se calculeaza momentele neechilibrate in noduri (Mj

= Mjk + Mkj);

V - Se calculeaza termenii liberi ai sistemului de ecuatii de echilibru, conform relatiei (3.52), vezi fig. 3.54,b; VI - Se serie sistemul de ecuatii de echilibru, conform relatiei (3.52), care are urmatoarea forma: (1) aM, - ~ (2) - M1+ aM2- M3 (3) - M2 + aM3 - M4 (4) - M3 + aM4- Ms (5) - M4·+ aMs- Ms (6) - Ms + aMs- M (7) - Ms + aM, - Me (8) - My + aMa - Mg (9) - Ma+ aMg- MlO (10) - Mg - aM10 - M" (11) -M10+(a-1)Ml1

= bl0 =b1l

= be = bg

;;;;~

= bs

= bs

= b4

= b, =~ = iJ..3

Sistemul fiind de forma particulara, cu matricea coeficientilor necunoseutelor trldlaqonala, se poate aplica cu usurinta metoda ehminarii (Gauss). Pentru aceasta se procedeaza in felul urmator: - prima ecuatie se serie neschlrnbata; - se tnrnulteste ecuatia (1) cu 1/a ~i se .aduna la ecuatia (2), obtinand ecuatia echivalenta (2'); - se tnrnulteste ecuatla (2') cu 1/a' ~i se aduna la ecuatia (3), obtlnand ecuatia echivalenta (3') etc. Sistemul de ecuatii echivalent va fi de forma:

I!

116
(1') a'lM1 - M2 (2') a'2M2- M3 (3') a'3M3- M4
(4') a'4M4- Ms

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

=b'l

= b'2
= b'3
a'sMs - M6 a'sMs- ~

(5') (6') (8') (9') (10') (11')

~~-~

= b's = b'6

= b'4

a'BMB- Mg a'gMg- M1Q a'10M1Q- Mll a'11M11

::::: b'7 = b'B = b'9

= b'10 = b'l1

VII, VIII - Determinarea coeficientilor necunoscutelor

aj, a termenilor liberi

bj ~i solutia sistemului (fig. 3.54,b):


Coeticientii necunoscutelor ecuatii echivalente se obtln astfel: de pe diagonala principals a sistemului de a1= a=2 +1y

a2 =a--

1 a' 1

, a3

=a--, ...alO =a--,


a2
, all 1 = a--,-1

1,

8g

, 1 a·=a--.} a' Termenii liberi:

j-l

alO

b' b'· = _i:::1_ + b,


} a'
j-l

Solutia sistemului: din ultima ecuatie, (11'), a sistemului echivalent rezulta direct Mll-- , - b\1 a 11 Din (10')

3. Alcatuirea :;;icalculul structurilor cu diafragme de beton armat Din U')

1l7?

Din (2')

Din (1 ')

M - M2 +b,
1-

IX - Se lncarca semistructura Tnlocuitoare cu fortele exterioare Sj 12 !?icu momentele de pe eapetele rlglelor, Mj!?i se determine diagramele de momente date de tortele exterioare Sj I 2 ~i de momentele de pe rigle Mj. X - Se lnsurneaza momentele obtinute Tnetapa a IX. Prin insumarea eelor doua diagrame de momente se obtine diagrama de momente ineovoietoare in barele semicadrului lnlocuitor, Me (fig. 3.54,c). XI - Se determine diagrama de momente pe eadrul real. Diagrama de momente M, pe eadrul real (diafraqrna) se obtine astfel: - pe montanti, repartizand momentele de pe stalpul cadrului inloeuitor, proportional eu rigidita!ile montantilor, eu ajutorul relatiilor (3.67); - pe rigIe, facand echilibrul nodurilor. XII - Se deterrnina diagrama de forte taietoare Q (se obtine din diagrama de momente) eu relatiile (3.68) sau (3.69). XIII - Se determina diagrama de forte axiale pe eadrul real, din tncarcarea orizontala (seism), din diagrama de forte taietoare §i tncarcarea exterioara. XIV - Se determina diagrama de eforturi axiale pe eadrul real, din lncarcarile gravitation ale (fig. 3.54,d). Cornparand va 10rile eforturilor obtinute pentru eele doua ipoteze (diafragme eu goluri mari §i diafragma eu goluri mijloeii), se constata unele diferente mal semnificative la diagramele de momente pe montanti, pentru ca in primul eaz momentele s-au ealeulat ea pentru 0 consola sirnpla, lar in eel de-a I doilea eaz s-a tinut seama de efeetul de eadru. Din acest motiv, in primul caz pe rigle nu s-au putut determina momentele incovoietoare, iar in eel de-al doilea eaz au valorile red use (praetie neglijabile). In schimb se constata s;a fortele taietoare au valori sensibil apropiate, ca dealtfel !?ifortele axiale in montanti (efectul de eadru avand influenta
redusa).

in baza eelor de mai sus, se poate trage deei concluzia ca pentru un caleul simplifieat, diafragmele eu goluri mari se pot eonsidera ea 0 diafraqrna plina echivalenta avand: Am:::: AmI + Ant2 ~j Im:::: Im1 + Int2. d. Calculul eforturllor sectlonale in dlafraqrna DTa cu goluri mljlocl! Caraeteristlclle de rigiditate pentru eadrul real, respectiv pentru cadrul Tnlocuitor (v. § 3.9.1), schemele de calcul (v. fig. 3.46) ~i rezuitanta lncarcarilor orizontale din seism sunt:

Km1 ::::0,7267 Em;

Knt2:::: 0,01293 Em;

Km3

= 0,6048

Em

r8 ~ ~
r-., .... ~ In ,

11'\"'-

L:J' -.or...

10 I

,I

d :0In

'"I

It

II _'"

II "... ...... ~ o0

IL Z
:Y.

'-'

I::E
II

~E
,:y_:Y.

~5f~-~g;f~~~
II II

$~~
~ cp

IIltHU!I,,"
!:O e-,

1"1

If-

1'1 Ii ,} I;

1£ It" I::;: I::E J:f 1::1 1:£ Ii' It II II


1:1

'f'

"?

It

tI

If

r:t
II

";'

I:::t I

...

11 I; IJ Ii l:f I"£r. £ 1
~ ~ ~~ "" '" '" .., "" ~ o 0 CJ
• II II

~~~ s
~ ~ 0

o~

'--' Z

0;
U')~
C')

X-

XI:"--

z
II

II

~N N')(
II

C"> N
U)

('\.,1"-

x ..u)

:z:

.:x:
(])

·0

N (1)

o
(1) '-

C
I-

0..

......

c
u

o
;:)

o _. o

.0 _
1.0

.:x:

(])

o ~

..__

U :l

C')

s
>0

o I
Ul

u::

en

+
.::t:.

180
Kr(1-2)
:;::

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

0,0240 Em;

Kr(2-3)
Kre

;;;; 0,0257

Em

;;;; 0,0497

Em

A:;::0,07393;

t= 1,0902;
SDTJ

u;;;; 3,12

=237 kN

Avand datele de mai sus, se trece la determinarea diagramelor de momente incovoietoare, forte taietoare ~i forte axiale. Pentru a putea face 0 analiza comparative a rezultatelor obtinute prin metoda cadrelor inlocuitoare ~i metoda structurii continue echivalente, calculul eforturilor section ale se va efectua in ambele metode. d.1. Ca/culul eforturilor sectionsl« prin metoda cadruJui inJocuitor

Rezolvarea sistemului de ecuatii de echilibru (3.52) este sistematizata in schema din fig. 3.55,a ~i b, asernanatoare cu schema adoptata pentru diafragma DT2 (v. § 3.9.3,c.2). Dupa determinareadiagramei de momente pe cadrul inlocuitor, Me, momentele pe cadrul real (diafraqrna), se obtin astfel: - pe rnontanti, se repartizeaza momentele de pe stalpul cadrului inlocuitor, proportional cu rigiditatile montantilor diafragmei, cu relatiile (3.67); - momentele la capetele riglelor, din echilibrul nodurilor: la nodurile marginale cu relatiile (3.68) iar la nodurile interioare cu relatiile (3.69), (3.70). Diagramele de forte taietoare ~i forte axiale pe cadrul real (diafraqma) se determina pe baza diagramei de momente, respectiv prin echilibrul nodurilor (vezi exemplul pentru diafragma DT2)' Pentru determinarea momentelor incovoietoare in barele cadrului inlocuitor direct, cu relatiile (3.61). este necesar sa se determine valoarea maxima a lncarcarii qs:

qs

2 n SOT3

(n+1)H

2 ·11· 237 = 14 63 kN/m 12.29,70 '

Aplicand relatia (3.61), se obtin urrnatoarele valori pentru momentele tncovoietoare pe stalpul cadrului inlocuitor: M. =M··
Jk JI

= 14,36.29,70
100

m =12905m
s '

Coeflclentil ms se obtin din anexa tabelul 15, pentru n = 11, in functie de A ;;;;0,07393 ~i Y ;;;;1,0902, prin lnterpolari, Momentele Tncovoietoare echivalente Me, in kN'm sunt: . M11-10 =: 129,05' 0,816;;=;+ 105; M1Q-9:;:: 129,05' 1,27::: + 164; M9•8 = 129,05' 1,42 = + 183; Ms-? = 129,50' 1,264::: + 163; Mr-6 ::: 129,50 . 0,973:;:: + 126 ; M6-5::: 129,50' 0,418::: + 54; M10-11 = 129,05 . (- 0,406) ;;;; 52 M9-10 = 129,05' (- 0,48) = - 62 M8.9 = 129,05 . (- 0,29) = - 37 M-r-8 ::: 129,50 . 0,116 = + 15 Ms-?::: 129,50' 0,717 = + 93 M5•6::: 129,50' 1,50 = + 194

3. Alcatuirea ~i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

= 129,50' (M4-3;:;:; 129,50' (M3-2 =: 129,50 . (M2-1 == 129,50' (M,-o = 129,50 . (MS-4

0,421) = - 54; 1,37) = -176; 2,64) == - 341 ; 4,23) = - 546 ; 6,22) ;:;:; 803 ; -

M4-S

129,50' 5,00;:;:;+ 645 + 862 Mo_, = 129,50 . 8,70 =: + 1123


M2-3
=:

M3-4

= 129,50 . 3,62 = + 467

129,50' 2,46

= + 317

M'-2

= 129,50' 6,68 ==

Momentele la capetele riglelor rezulta din echilibrul nodurilor. Valorile obtinute pentru momentele incovoietoare pe cadrul inlocuitor sunt trecute in paranteza pe diagrama Me din schema din fig. 3.55,b, putand f comparate cu valorile obtinute prin rezolvarea sistemului de ecuatii de echilibru (3.52). in general, valorile obtinute prin folosirea relatiilor directe sunt acoperitoare (mai mari) pentru nivelele inferioare. d.2. Calculul eforturilor section ale prin metoda structurii continue echivalente Schema de tncarcare !iii structura echivalenta pentru diafragma DT3 este prezentata Tn fig. 3.56. Fiind date:

n=11; 1m1

= 0,996 m":
1m3

He==2,70m;L==8,912m 1nQ. == 0,383

'i~ il;,t.3 kill",. ~

rn";
5=2

.--+--.----.r-i--,

= 1,032 m"
LIm 2 =1,2055m
4

respectiv

Ime

~:
w

~1 O'i!
I

ri
i

~i A. = 0,07393; Y == 1,0902 ; IT= 3,12


se calculeaza momentefe lncovoietoare, la capetefe riglefor, Mj ~i in montantuf semistructurii lnlocultcare, Mmj. Ordinea operatjlor de calcui este urrnatoarea: - Determinarea momentelor incovoietoare la capetefe riglelor semistructurii echivalente cu relatia

I.,

---'1,-

i L .:J.I""'1-_ -k-- 8~" i


Fig, 3.56

(3.76):

unde

Deci:
MJ.{s)

= S· He IPs 2y

= 237·2,70 IP
2.1,0902

= 293

'

48IP
S

Proiectarea structurilor etajate pentru construcfii civile

Se considera 0 cladire de locuit (S + P + 4E), cu 0 casa de scara, avand peretii structurali realizati din zidarie de caramida (blocuri cu goluri verticale), iar planseele ~i scarile din beton armat monolit (fig. 4.36 l}i 4.37). Cladirea este amplasata in zona A de actiune a vantului, zona A de actiuns a zapezii §i zona E (grad 7) de protectie antiseisrnica. Se cere evaluarea lncarcarilor gravitaiionale §i orizontale corespunzatoars qruparii fundamentale !?i speciale, stabilirea sectiunilor active si earacteristicilor de calcul ale peretilor structurali, determinarea eforturilor sectionale §i verifiearea sectlunilor.

4.4.1. Unele conslderatll privlnd conformarea de ansamblu §i alcatulraa elementelor structurale


Avand in vedere destinatia cladirii, nurnarul de niveluri eu He = 2,70 m §i particularltatile amplasamentului §i tinand seama totodata de prevederile Normativului P2-85, s-a adoptat un partiu cu 2 apartamente la scara, eu eompartimentare deasa !;>ieu eontururi simetriee in raport cu axa transversale (fig. 4.36). Lungimea tronsonului rezultat (L 27,60 m) §i distantele maxime dintre peretii structurali satisfac cerintele din tabelele 4.3 §i 4.5. Pentru asigurarea unei capacitaf de rezistenta sl a unei ductilitati corespunzatoare sub actiunea tncarcarilor vertieale §i orizontale (seism), peretil structurali se realizeaza din zidarie de earamida de 24 em grosime, lntarita cu statptsori de 24 x 24 em din beton armat, arnplasati in punetele de lntersectle ale peretilor (transversali §i longitudinali), §i cu armaturi dispuse Tn rosturi orizontale (conform P2-85). Caracteristicile materialelor folosite la executarea zidariei indeplinese eonditiile prevazute In tabeluI4.2, privind maroa caramizii (min.100) §i marea mortarului (min. M50), iar pentru realizarea stalpisorilor (cu sectiunea de 24 x 24 cm) s-a ales clasa de beton Be 15. in vederea asiqurarii conditiilor impuse elementelor de inchidere din punctul de vedere al eonfortului higrotermlc, peretii structurali exteriori se reatizeaza in varianta bistrat, alcatuiti din zidarie din bloeuri eeramiee si b.e.a (fig. 4.37). Grosimea stratului termoizolant din b.c.a. a rezultat din ealeulul la transmisia termica. Peretii nestrueturali (despartitori) se realizeaza din fa§ii de b.c.a, de 10 em grosime. Pentru asigurarea efectului de saiba, planseele cu hpi 12 cm si centurile cu he = 25 em se realizeaza din beton armat cia sa Bc20, iar pardoselile calde §i reci in varianta traditionala (din parehet, respeetiv din mozaie). Acoperisul este de tip terasa. Infrastructura cladlril, alcatuita din fundatit continue §i peretii subsolului, se realizeaza din beton monolit Bc1 O.

, Cladiri cu structura din pereli portanti de zidarie

281

,-

.......

-_.-

1-- -~~-_-' t':


o~

------------Dl-"--r )~ lJ
~ ~
/"

~---~----------_--~~ Cl

)
-

'''''-

a, c: ~-~ -,

~j;; .;I----il-

~I'i-

~~

]-

I-~

-__"._

.:::
o~

I:.

,/

T IIII I IIII -- -kl


11

82
..col

--

I~~-

H;~ J
-! ;;;-1

t
a:

---~o----_~-'" :>_:0 ~
GL'Z ",
!,t

_J_

r==='

8e ....:,...

l;;

.--'
O~l

):l
a

~
_.,"--

o,~

---

'= ~

''-<>11'0

on:

"--

0'>'0

}- ---

r~ =tC1lTl~
~
on:
:q
ci

~ .•

~_(n",L'O

~_ SLI

L
=
-'-._ 01"1: 000

~ .,

".

11:'0"

~~ri n~
~o
-0


li _

k'! 0
ill;

ii'S

ii....
liE

-~

H!
N

l
~ ~ ~ ~ ~ ~
<>

€;

I
I

Vi
-

Ol~

.
~
:;!

oro ...-'i

,-/ Is e

i'e

oft
0'1'0

0'1'0

1---'

]- - --

l
l

___.

~~

in a!='

l:!

pH

~ d ~
---'

",'t
osn

~\ J
~~
F

;g

~ ~

all!

if:

I I I I I
I

G!
-~

I
I

<,
=OLt

06'O~

I
I
--___'

--

o,~~

'060 ~-~ ~~

"
I

~;a_
1T:-

!f~ h;
->1ft

~~J
~ Gl_.,·
_ 10
.II

,__

OLt 09'0

I
I I

, ,
I
I I

111
:\

I I

]- - - ~ ~ ~ .!:i
ci

.to

Jt"J

~ <i

oB

15JV

il!=,
~r

if:

~~ ~~

~,
I

<,

OZ"

I I I
I

,I
I

,I

-t

I
ilih

~ ri ~
1::
Q)

;;1" I I

I 00

If I
I

'Wo
I

otlll

a. c ..!ll
Q..

!II

BJ

u>
C')

.:t

II

cil

_2_82

P_ro_ie_c_ta_f_ea__ st_ru_c_tu_ri_lo_r_el_aJ~·a_te~p_e_n_lr_u_co_n_S_lr_u~q~ii~ci~vi~~ ~

4.37. Sectiune transversala.

4.4.2. Evaluarea tncarcarllcr gravitationale


a. Incarcari permanente
(PI)

Determinarea incarcarilor permanente pe unitate de supratata de element de constructe s-a facut conform STAS 10101/0-75, STAS 10101/0A-77 §i STAS 10101/178. Pentru sirnpliticare s-au pastrat detaliile privind alcatuirea constructlva §i lncarcarea permanenta pentru elementele structurale §i nestructurale prezentate in tabelul 3.1, referitoare la "Structuri din diafragme de beton armat", =?i 3.6 - exem§ plu de calcul, cu exceptia peretilor structurali (exteriori §i interiori) realizati Tn cazul de fa~a din zidarle, pentru care incarcarea permanenta normata (if) §i de calcul (g = if n) este data Tntabelul 4.14.

;Iadiri cu structure din pereti portanti de zidarie

283
Tabelul4.14 Incarcarea

=Iement de construe tie

Nr. crt. strat

Denumirea stratului

Grosimea [m] 4 0,015

Greutati tehnice [daN/m2] 5 1800

normata [daN/m2] 4x5 6 27

if'

de calcul [daNfm2) 6)(7

1 Perele exterior de rezistenta

2 1

7 1,3

8 35,1

Tencuiala
interioara mortar eiment

f!1~] 1] 1
,

r-'

'

..
,

1 I
I
.

Zidarie cararnida 240x115x88 Zidiirie SeA GBN35 Tencuiala exterioarii mortar eiment

0,240

1450

348

1,1

382,8

3 4 -

0,200 0,025

675 1800

135 45

1,2 1,3

162 58,5

I
¥

2,5h, 20

24 ol~1,5

TOTAL
--'-

555

638,4

Perele Interior de rezislentii


-r-

J
1 Zidarie cariimidii 240x115x88 0,240 1450 348 1,1 382,8

-'-

Perele despartitor -,-- -,i"-

"

~ 24

-'-

i"-

Zidiirie earamida

0,125

1450

181,25

1,1

199,3

- '--

-'--

'-

b. Incarcari temporare (variabile Vi) Determinarea tncarcarilor variabile (utile) datorate procesului de exploatape 1m2 element de constructie (planseu) s-a facut conform STAS 10101/21-78 nAS 101 01/0A-77. EvaJuarea lncarcarltor normate (p n) si de calcul (p = n p fl), e prezentata in tabeluJ 3.2.

c. Incarcari cvasipermanente (C) Incarcarile cvasipermanente, datorate greutatii peretilor despartltori, norte (P;.d)
§i

de calcul (Pp.d) s-au determinat (conform STAS 10101/2A1-78) In

234
functie de greutatea

Proiectarea structurilor etajate pentru construc\ii civile proprie data Tn tabelul4.14

(if' = 60 daN/m2):
uniform distribuita pe plan§eu

g;d (H,,- hpJ)=


Deoarece
P~d

60 (2,70 - 0,12) = 154 daN/m. echivalenta

154 == 150, se fa 0 lncarcare


Ppd

=100 daN/m2, respectiv

= 100

x 1,2;;: 120 daN/m2. totale s-au determinat §i transversale §i variabile suprafetele (fig. 4.38),

d. incarcari totale pe trame


Pentru stabilirea tncarcarilor aferente pe trame delimitate care au fost afectate gravitationale de diafragmele = longitudinale permanente

if, pn,

§i de calcul,

9 = n if, p

cu valorile lncarcarilor

(utile) normate de incar-

n pn.

Rezultatele

obtinute pentru un planseu curent

(inclusiv pentru balcoane

§i cas a scarii) §ii planseu terasa, pentru qruparile sunt prezentate in tabeluI4.15.

cart fundarnentala

§i speciata,

Incarcarlle temporare (utile) pentru gruparea fundamentala (coloana 12) se obtin prin corectarea Tncarcarii de calcul p cu coeficientul de grupare ng ;;: 0,9 §ii cu coeficientul de reducere TJp aferent fieearui nivel, iar pentru gruparea speeiala d (coloana 13) prin corectarea lncarcaru normate (p~ cu coeficientul n ::: 0,4 (fractlu. nea de lunga durata a Tncarcarii utile). Incarcarea rnedie pe 1 m2 de trarna (coloana 16) se obtlne prin impartirea lncarcarii totale (coloana 14 sau 15) la suprafata totala a tramei (cotoana 11). Greutatea peretilor structurali (interiori §i exteriori), corespunzatoare unui stanivel curent, s-a determinat pentru supratata birita pe 1 m2, cu relatia generala: neta, tinfmd seama de greutatea

G~;,e
La stabilirea greutatii

= (Aot -

L Ago1) gF.e + Ge,b.a'


G~ se va scadea greutatea zldariei cengreutatea

unde Ge,b.a este greutatea elementelor de beton armat (stalpisori, centuri §i buiandrugi). norm ate totale inloeuite de stalpisori ~i buiandrugi de beton armat ~i se va adauqa turilor, stalpisorilor ~i buiandrugilor de beton armat. a. Pereti interiori (avand Hpi= He- supratata peretilor [2' (3,96 (5,76 interiori

hcent::: 2,70 - 0,25 ~i g~i= 348 daN/m\


(4,56

LAp;,z=
- suprafata

+ 3,66 + 3,96) + 2,76 + 4· + 0,24 + 5,46)]


. 2,10

+ 0,24 + 5,46) +

+ 2'

. (2,70 - 0,25) = 220,20 m2

golurilor

LAgol
- greutatea

= 11 . 0,9
0,24'

+4
2,45'

. 1 ,50 . 2,30

= 34,59

m2;

zldarlei lnlocuita - (12'

cu stalpisori

de beton armat este daN;

0,24'

1450) =-2455

- greutatea

zidariei tnlocuita de buiandrugi [11 . (0,9

de beton armat este

+ 2·

0,25) . (2,70 - 0,25 - 2,10)

+4

. (1,50

+2

' 0,25) . (2,70 - 0,25 - 2,30)] . 348

=-

2293 daN

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

<h

... ....
0

..
:II

....
0

'"
.., ...

...
0

~ ....
:sl

" ~

:: .m
..5
tJ

fo
"<t "<t

";::

ci
<0 CD CD

e 'm
..5
tJ

,m

N
C')

I--

~
Ie;;
N

"<t

o o 00

I--

I--

";::

,IIJ

•.5

'IIJ U

...

~-==~»::;»-~,_-

4. Cladiri cu structure din pereti portanf de zidarle

287

- greutatea centurilor de beton armat este

+ [(27,60 - 0,24) + 4 . (4,56 + 0,24 + 5,46) +


+ 2· (5,76 + 0,24 + 5,46]' 0,25' 0,24' 2500

= 13 698 daN;

- greutatea stalpisorilor de beton armat este + (12 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 2500) = 4234 daN; - greutatea buiandrugilor de beton armat este + (11 . 1,40' 0,35 + 4- . 2,0 . 0,15) . 0,24 . 2500

= 3954

daN.

Greutatea norrnata total a a peretilor interiori G~i pe un nivel:

G~i= (220,20 - 34,59) . 348 - 2455 - 2293 + 13 698 +


+ 4234 + 3954 = 81 732 daN = 817,32 kN. b. Peret; exteriori (avand Hpe - suprafata peretilor exteriori LApe.z=

= He -

hcenr .

= 2,70 -

0,25 ~i

g; = 555 daN/m

):

[2, (27,60 + 0,32' 2) + 2· (4,80 + 5,70 - 0,12' 2)]. (2,70 - 0,25) = ;;:;: 188,65 m2;

- supratata golurilor LAgol = 6 . 1,8 . 1,20 + 6 . 0,8 . 2,10 + 2 . 0,9 . 2,10 + 5 . 1,20 . 1,20 + + 2 . 0,3 . 0,3 + 1,50 . 1,20 = 36,00 m2; - greutatea zidariei tnlocuita de stalplsorii de beton armat este - (20 . 0,24 . 0,24 . ~,45 . 1450) = - 4093 daN; - greutatea zidariei lnlocuita de buiandrugi de beton armat este - [4 . (1,80 + 2 . 0,25) + 6 . (0,80 + 0,25) + 2 . (0,90 + 0,25) + + 3 . (1,20 + 2 . 0,25) + 2 . (1,80 + 0,25) + 2 . (1,20 + 0.25) + 2 . (0,3 + 2 . 0,25) + (1,50 + 2 . 0,25)] . (2,70 - 0,25 - 2,10) . 555 - greutatea centurilor de beton armat este

=-

6507 daN

+ [(0,24'

0,25 + 0,125' 0,12) . 2500 + (0,20' 0,13 + 0,075' 0,12) . 675+

+ (0,25' 0,025 + 0,13' 0,015) . 1800]' [2' (27,60 + 2· 0,32) + + 2· (4,80 + 5,70 - 2· 0,12)] "" 19250 daN - greutatea stalpisorllor de beton armat este 20 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 2500 = 7056 daN -greutatea buiandrugilor de beton armat este

+ (4' 2,30 + 6· 1,05 + 2, 1,15 + 3· 1,70 + 2, 2,05 + 2' 1,45 +


2 . 0,8 + 2,0) . 0,35 . 0,4 . 2500

= 11 725 daN

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile Greutatea normata totals a peretilor exteriori

G;e

pe un nivel:

G;e::::

(188,65 - 36,00) . 555 - 4093 - 6507

+ 7056 + 11 725

= 112

152 daN

= 1121,52

+ 19250 +
kN

4.4.3. Evaluarea Incarcartlor orlzontale


lncarcarile din actiunea seismulul se calculeaza conform P100-92. Incarcarea seismica totala s-a determinat cu relatia (2.14), pentru lncarcarile permanente norm ate (if) ~i fractlunea de lunga durata a tncarcarilor variabile

( nd p~),

in modul 1 (fundamental) Incarcarea seismica totala

de vibratie proprie cu perioada

: T, = 0,045 .

n=

= 0,045 . 5 = 0,225 s. S;;:: in care:

c, G = a. ks 13, 'P E, G,
"' din tabelul 2.14);

a. ::::1,0
k,

131 = 2,5
\]I E,

= 0,12

(pentru clasa de importanta

= 0,25
= 0,8182 (determinatpentru

n = 5,

cu relatia El::::

[fk]2 li[nfk2];
k=l /

k=l

G este rezultanta incarcarilor gravitationale obtinute prin insumarea tncarnormate din ptansee, acoperisul terasa (tabeJul 4.15, coloana 15) §i greutatea peretilor, adica

earner

Gtot= (n -1) Gpe+ Gaccp + n (G;i + 4·165053 + + 232 464 + 5 (81732 + 112152) = 1 862096 daN == 18620
Sarcina selsmica S totala rezultata este:

G~)=

kN

= 1,0 . 0,12 . 2,5 . 0,25 . 0,8182'

18 620 ::::1143 kN

4.4.4. Stab iiirea dlmenslunllor peretll structurall

in plan pentru

Stabilirea caracteristicilor geometriee de calcul pentru peretli plini sau pentru rnontantii peretilor cu goluri, care intervin in calculul de moment incovoietor ~i forta taletoare pentru fiecare din directllle principale de actiune a lncarcarilor orlzontale (transversale §i ionqitudinala), se face tinand seama de conlucrarea inimii cu talpile :;;i de dimensiunile limita impuse (v. fig. 4.26).

4. Cladiri cu structura din peref portanti de zidarie

289

Cand talpa este fermata dintr-un perete dispus perpendicular legat cu alti pereti paraleli cu cel considerat, latirnea talpii (bit ~) se determine cu relatia;
b1,2

= b + l:i bst+ l:i bdr~ 1/ 2,

l:i bS/(dr) este distanta pana la primul gol, cand hgol;:: 0,4 het sau l:i bst(dr) s 3 a (a fiind grosimea talpii). Pentru talpile intermediare, latimea minima de conlucrare se stabileste In acela!iii mod ca !iii pentru talpile de la capetele peretilor (diafragmelor). Avand In vedere forma cladirii In plan ~i raportul LIB> 2, cu rigiditatea de ansamblu minima pe directia transversal a (fig. 4.39,a), calculul structurii la tncarcari orizontale se va face numai pe directia transversale.

unde:

TT TiT
IKJ-.-!- - _i.
[ru ~
[fro

_.-

ftJ
a Fig. 4.39
b

Structura vertical a a cladirii pe direcfia transversala este alcatuita din patru tipuri de diafragme dispuse simetric (DT1' DT2, DT3 ~iDT4' respectiv DT'5, ... , DT's), care conlucreaza cu diafragmele longitudinale (DLA, DLe, DLe !iii DLD), din care doua pline (DTt ~i DTs), patru cu un ~ir de goluri mijlocii (DT2' DT3, respectiv DT7 ~i DT6) ~i doua cu doua §iruri de goluri mari (DT4, DT5)' ' Diafragmele cu goluri mici se catculeaza la fel ca !iii diafragmele pline, deoarece prezenta golurilor nu modifica decat local starea de tensiune, iar diafragmele cu goluri mari se considera ca lucreaza ca 0 consola plina, avand sectiunea transversala §i momentul de inertie egale cu suma sectiunilor transversale, respectiv suma momentelor de inertie ale rnontantilor (Ad = I. Am, Id = I. 1m).

4.4.4.1. Determinarea sectlunilor active ~i calculul caracterlsttcllor geometrice a. Determinarea sectiunii active
l:i bdr Diafragma transversala DT~~ DTa - plina (fig. 4.40,a).

- Latimea de conlucrare a talpii inferioare (axa B) se ia:

= 3a = 3·

0,24 = 0,72 m,

deci

b, = 0,24 + 0,72

= 0,96

290
Diafragma

Proiectarea structurilor etajate pentru constructs civile

OT1 =OT8

Diafragma

DT2=DT7

b ~O 96

~~ mil -

--~I

:~~r _-_~
;j b-16!1

-I

"

IJ!_ ,F' Q,7?_

-=_ ~:_~

o
N
...

to
01 t'l

I-

.-.-

._ ._

Rigla(1-2) so

... ....

_. -

_ tJ,;o96'~'=on

'" "

- - III - -I~~ -~/'J),

0,24

"'a

..,.

-II- - ,
b,=O,96

Ab,. =O,7~

Ab,,~ 030 >I'

,2

Ab..,'" 0,7,2

-a1- b,: 1,16

Fig. 4.40. a ~i b.

4. Cladiri cu structura din peref portanf de zidarle

291 Diafragma DT4=DT5

Diafragma DT3==DT6

Fig. 4.40.

C §i

d.

292

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile - Laiimea de conJucrare a taJpii interioare Ll bdr= 3a (axa C) se la:

= 3'

0,24

= 0,72

m,

deci

~ = 0,24
- l.atirnea de conlucrare

+ 0,72 == 0,96 m
(axa D) se ia:

a talpii superioare

Ll bdr;::; 3a = 3' 0,24:::: 0,72 m, deci

ba

= 0,24 + 0,72 = 0,96 m


sectiunii active

b. Determinarea caracteristicilor geometrice corespunzatoare - Aria sectiunii active la compresiune excentrica:

Am= 0,24 (10,74 + 3· 0,72)


- Aria sectiunil active la forta taietoare:

= 3,096

m2

A
mt

bh k

= 0,24·10,74 = 2578 m2
1,0 '

- Pozitia axei neutre:

=
Yd

0,24 (0,96.0,12 + 4,56·2,52 + 0,96·4,92 + 5,46 -7,77 + 0,96 -10,62) = 5345 m 3,096 '
- Momentul de inertie:
3

I d = 0,96·0,24

12

+ 0,96 _0,24 .5,222 + 0,24· 4,56 + 0,24.4,56.2,822 12 + O,24~~,46 +0,24-5,46-2,432 =34,34m4_


3

+ +

+ 0,96~~,24 +0,96.0,24-0,422 + 0,96.0,24 12


3

+0,96.0,24-5,272

Diafragma DT2 DT7 - cu goluri (fig. 4.40,b) a. Determinarea seciiunii active: Montant 1 - Latimea activa de conlucrare a talpii inferioare (axa B) se ia, la stanqa pan a la primul gol, iar la dreapta la a distanta egala cu 3a (a - grosimea talpii): Ll bst deci fiind respectate condltiile: Ll bst < 3a Ll bdr:::; 3a < distanta

0,30 m;

Ll bdr

3a

= 3·

0,24 = 0,72 m ,

b, = 0,30 + 0,24 + 0,72;::; 1,26 m,

= 3 - 0,24 = 0,72

pana la primul gol = 0,83 m

4. Cladiri cu structura din peref portanf de zidarie I 5,04 ~ =1,26 < -=-=2,52 m

m
§i

- Uitimea activa de conlucrare a talpii superioare (axa C) se ia la stanqa la dreapta pana la primul gal (0,24 m): A b2 deci fiind respectate conditiile: A bsl== A bdr< 3a
h ""2 st

== A b2dr==

0,24 m,

b:? == 3a= 0,72 m,

= 3'
2

0,24 == 0,72 m

<

.!_ = 5,04 = 252 m


2 '

Montant 2 - t.atimea activa de conlucrare a talpii superioare (axa D) la stanqa si la dreapta se ia:
A bst"" A bdr== 3a;"" 3· 0,24 == 0,72

m,

deci fllnd respectate condihile:

bs ""0,72 + 0,24 + 0,72


A bst"" A bdr
""

= 1,68

m,

3a < distanta pana la primul gal

h_ "'3

< .!_= 4,20 = 210 m. 2 2 '

Rigla 1-2 La stabilirea sectiunii active se va tine seama de confucrarea riglei cu placa: A bst"" A bdr"" 0,15' '0"" 0,15' 150 == 22,5

m m,

bp == b + A bst + A bdr== 0,24 + 0,225 + 0,225 == 0,69 deoarece bp > n, == 270 - 230 == 40 m, se va lua: bp == 0,40 m, deci A bst"" A bdr

= 0,08

m.
sectiunii active

b) Determinarea caracteristicilor geometriee cofespunzatoare Montant 1 - Aria sectiunii active la compresiune excentrica:
Am1 ""

0,24 - (1,26 + 4,56 + 0,72)

= 1,57 m

- Aria sectlunil active la forta tai~toare:

- 0,24-5,04
mt1 -

1,0

1,21 m2

294

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

- Pozitia axei centrului de greutate:


=;;

Ym1

0,24 (1,26.0,12 + 4,56 .2,52 + 0,72 .4,92) cz 2 322 m 1,57 '

- Momentul de inertie: Im1= 1,26.0,24 + 1,26.0,24.2,2022 + 0,24.4,56 12 12 + 0,72.0,24 12


3

+ 0,24.456.0,1982 +

+0,72.0,24.2,5982

",4,57 m",

Montant 2 - Aria sectiunil active la compresiune excentrica: Am2 :::: 0,24 (3,96 + 1,68) = 1,354 m - Aria sectlunii active la forta taietoare: A
mt2 = 0,24· 4,20
2

1,1

=;;

0916 m2 '

- Pozitia axei centrului de greutate:


= Ym2

0,24 (3,96.2,22 + 1,68.0,12) "" 1594 m 1,354 '

- Momentul de inertie:
Im2

= 0,24.3,96
12

+0,24.3,96.0,3862

+ 1,68.0,24 +1,68.0,24.1,4742"" 12

2,262

rn"

Rigla (1-2) - Aria sectiunii active:

Ar= 0,24·0,28
Art
=;;

+ 0,40·0,12

= 0,115 m

- Aria sectiunii active la forta taietoare: 0,24·0,40 ::::: 0087 m2 1,1 ' - Momentul de inertle se determine cu relatia: bh3 Ir=c·--, 12 unde

c == 1,366 se determina din anexa 3, tabelul 1, in functie de br = 0,40 = 1,67


, b 0,24 03
,,

. hp 0,12 :;>1 -=--= h 0,40

eel

.
3

1 = 1366. 0,24.0,40 r r:». 12

== 0002

'

rn"

4. Cliidiri cu structure. din peref portanti de zidarie

295

Diafragma DTa= DTs (fig. 4.40,c) Determinarea sectlunitor active !?i ealculul caracteristieilor geometriee s-a facut In acelasi mod ca si pentru diafragmele DT2!?i DT? Rezultatele sunt: Montant 1 Montant 2 Rigla (1-2) 2 2 Am1 = 2,0736 m Am2 = 1,265 m A= 0,1152 m2 2 2 Amt1=1,497m Amt2=0,916m At= 0,087 m2 4 Yml = 3,053 m Ym2 1,698 m Ir= 0,002 m Im1 = 9,042 m" 1m2 2,285 rn" Diafragma DT 4 = DT 5 (fig. 4.40,d) Secfiunile active !?iearaeteristicile geometriee sunt: Montant 1 Montant 2 Rigla (1-2) Am1=2,131 m2 Am2=1,418m2 Ar=O,176m2 2 2 AmI 1 = 1,555 m Am/2 = 0,995 m At= 0,131 m2 4 Yml=2,131 m Ym2=1,787m Ir=O,006m 1m 1 ;::; 10,639 m" 1m2 ;::; 3,064 rn" Valorile caracteristieilor geometriee corespunzatoare celor opt diafragme care compun structura cladirii sunt centralizate in tabeluI4.16.

= =

Tabelul4.16 Caracteristicile Diafragma transversala DT1=DTs DT2= DT7 DT3= DT6. DT4= DTs' Montant 1 Montant 1 Montant 2 Montant 1 Montant 2 Montant 1 Montant 2 Montanti Am [m2] 3,096 1,569 1,353 2,073 1,265 2,131 1,418 Amt[m2] 2,578 1,209 0,916 1,497 0,916 1,555 0,995 Im[m'1 34,338 4,574 2,262 9,042 2,285 10,639 3,064 Ar [m2] geometrice pentru: Rigle Art [m2] Ir[m4]

0,115 0,115 0,176

0,087 0,087 0,131

0,002 0,002 0,006

4.4.5. Calcuful structurll din zldarle la capaeltatea de rezlstenta •


4.4.5.1. Calculul ta capacltatea de rezistenta a structurli in ansarnblu
Calculul la capacitatea de rezistenta a strueturii in ansamblul ei se face, de regula, la fiecare nivel, dar in cazul structurii date, cu compartimentare deasa, calculul se poate face numai la nivelul de baza. Calculul la eapacitatea de rezistenta a strueturii in ansamblul ei !?iverifiearea nivelului de siguranta se faee cu relatla (4.8):

296

Proiectarea structurilor etajate pentru construcni civile


j~t

T]So ~
in care:

t~l

2', TC,ii '

So =
Tc,ij -

L Sk este
1

incarcarea

seisrnica totala la nivelul k (de baza);

forta taietoare capabila minima a diafragmei excentrica: conditillor de lucru (din tabeluI4.7);

i,

la nivelul de baza, sta-

bilita pentru solicitarea la compresiune m- coeficientul


T] - coeficientul unii, care se determine

de supralncarcare prin care se tine seama de efectul torsicu relatia (4.9): T]=1+

LAS;
So

4.4.5.2. Determinarea eforturilor axiale din Incarcarl


verticale
in functie de alcatuirea nilor active ale diafragmelor Avand seul terasa tncarcarile

planseetor, se stabilesc suprafetele


conform stabilite schemei pentru planseul

aferente

sectiu-

(rnontantilor), medii (normate),

din fig. 4.38. curent ~i plan-

(vezi tabelul 4.15). se determina a structurii de rezistenta

eforturile a cladirii,

axiale N, pentru fiecare dia-

fragma (montant).

Diafragma DT1 = DTs (plina)

a. Ca/culul suprafetelor aferente


~=

L 1,982 = 1,96
2 1
2

m2; m;
2

S2 =]_ (5,46 + 1,50),1,98 = 6,89 m2 2

S3 ="2.0,72

=0,26

-%

122 = -0,72

= 0,26 m =1,96 m

S4 = ]_ (4,56 + 0,60 ).1,98 = 5,10 m2;

122 S5 =-·1,98

Stogie = 2,42 .1,20 = 2,90 m

b. fncarcari transmise de piensee


- nivel curent:

(S, + S2+ $3) . 5,65 + (83+ $4 + S5) . 4,47 +


- acoperis terasa:

Stogie'

5,58

=:;

100,37 kN

(S1 + $2+ 2$3 + $4+ $5 + $40)' 6,68 = 129,12 kN

4. Cladiri cu structura din peref portanf de zldane

297

c. Greutatea proprie, pe un nivel

{ [(1,06 0,44)+ (5,46+ 0,24 + 4,56)+ (1,06+ 0,44)).5,55 + 0,72 ·3,48 }.2,45 ~ + ~3 .0,24 .0,24 . 2,45 ·14,50 + 3 .0,24 .0,24·2,45· 25 = 190,89 kN
d. Greutatea centutii de beton armat

[(0,24'0,25 + 0,125'0,12) . (2'1,50 + 5,46 + 4,56 + 0,24) + 0,72'0,24'0,25] ·25 + + (0,20'0,13 + 0,075'0,12) . (2'1,50 + 5,46 + 4,56 + 0,24) '6,75 + [(0,25'0,025 + + 0,13'0,015) . (2'1,50 + 5,46 + 4,56 + 0,24) + 2'0,015'0,13'0,72] ,18;: 33,63 kN
e. Rezultanta eforturilor axiale la nivelul "0"

NDn = 4' 100,37 + 129,12 + 5· 190,89 + 5· 33,63;: 1653,20 kN


Diafragma DT2 DT7(cu goluri). Montant 1 a. Suprafetele elementare aferente

Ss =-·198 2
I

122

=196 rrr:
J

s, = _!_(4,16 0,60).1,98 = 5,10 m + 2


C '" "'9 .

'-'8

~ 1 c. "'..:;Ina =-·069 2'

=024 m2. , ,

1 59 =-075 2'

=028 m ,

'"'1

122 c·o =-·183 2'

=167 m . , ,
2 2 =.O,24m;

(4,56+ 0,60)·1,83 = 4,72 m2

C' 1 S12 ="'12 =-·0,69 2

~Og ie

= (1,981+1,83+ 0,24) ·1,20 = 4,86 m2

b. Incsrcsn transmise de plan§ee - nivel curent:

(Ss+ ~ + 8a) . 4,47 + (86+ ~) . 5,65 + (89+ 8,2) + 841 • 5,58


- acoperis terasa:

5,66 + (812+ 811 + 810) '5,55 +

19,83'

= 102,42 kN 6,68 = 132,46 kN

c. Greutate proprie montant 1, pe un niver.

[1,26' 5,55 + (4,56 + 3 . 0,24) . 3,48] . 2,45 - 2· 0,24 . 0,24 . 2,45 . 14,50 + + 2' 0,24' 0,24' 2,45·25 - 2· 0,24' 0,24' 0,35 . 14,50 + + 2 . 0,24 . 0,24 . 0,35 . 25,00 = 65,53 kN
d. Greutate centura de beton armat:

[(0,24 . 0,25 + 0,'25 . 0,12) . 1,26 + 0,24 . 0,25' (0,72 + 4,56)1 '25 + + (0,20' 0,13 + 0,075' 0,12)' 1,26' 6,75 + [(0,25' 0,025 + 0,13' 0,015)' 1,26 + + 2· 0,D15' 0,'3' (0,72 + 4,56)]· 18:::;11,07 kN

298
e. Rezultanta NOT2J1 eforturilor

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile axiale la nivelul "0"

= 4·

102,42 + 132,46 + 5· 65,53 + 5' 11,07


elementare aferente
2

= 925,14

kN

Montant 2
a. Suprafetele

1( 1 812 =-·546+150 , ) ·198--·069 2' , 2'

=665 ,

2 1 m:, 813 =-·1,98 2

=1,96 m 2

8balcon

= 2,075 ·1,20 = 2,49

b. incarcari

transmise

de plensee

- nivel curent: (812 + 8d . 5,65 + (815+ 814) - acoperis terasa: 16,68 . 6,68 5,66 + 843' 5,58 = 108,20 kN 111,42 kN

c. Greutate proprie montant 2, pe un nivel

(3,96' 3,48 + 1,68 . 5,55) . 2,45 - 2 . 0,24 . 0,24' 2,45 . 14,50 + + 2 . 0,24 . 0,24 . 25,00 = 55,39 kN
d. Greutate centutii de beton armat

[(0,24 . 0,25 + 0,125 . 0,12) . 1,68 + 0,24 . 0,25 . 3,96] . 25 + + (0,20 . 0,13 + 0,075 . 0,12) . 1,68 . 6,75 + [(0,25 . 0,025 + 0,13 . 0,015) . 1,68 + + 2· 0,015' 0,13' 3,96]' 18 = 10,14 kN
e. Rezultanta eforturilor axiale la nivelul "0"

NOT2J2 = 4 . 108,20 + 111,42 + 5 . 55,39 + 5 . 10,14 = 871,87 kN


Diafragma

DT3= DTs (cu goluri)


elementare aferente

a.

Montant 1
Suprafetele

817 =.!. (4,56 +0,60).1,83 = 4,72 m2


2 1 818 ""518 =-·0,69 2
2

=0,24m;

819 =i·(5,76+1,80).1,98 821


==

= 7,48 m2

820

==

8' =2"0,72 1 20
1
2

=0,26 m 2;
2

821 = -·0,75 2

122

== 0,28 m

822 = -2' ·198 = 196 m .


I ,

8balcon

= 1,83 ·1,20 = 2,19 m2

4. Cladiri cu structure din peref portanf de zldarie

299

b. Incerceri transmise de ptensee - nivel curent: (S'6 + S17 + $'B) . 5,55 + (S'8 + 8:2,) . 5,66 + ($2' + $20) . 6,11 + + (8:20+ S'9+ - acoperls terasa: 19,58 . 6,68 ;;;;; 130,79 kN c. Greutate proptie montant 1, pe un nivel [(0,72 + 0,44 + 0,52 + 0,24 + 0,76) . 5,55 + (4,56 + 1,20) . 3,481' 2,45- 3 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 14,50 + 3 . 0,24 . 0,24' 2,45 . 25,00 - 2 . 0,24 . 0,24 . 0,35 . 14,50 + 2 . 0,24 . 0,24 . 0,35 . 25,00 ;;;;; 90,42 kN d. Greutate centura de beton armat [(0,24' 0,25 + 0,125' 0,12) . (0,72 + 0,24 + 1,20 + 0,72) + 0,24 . 0,25' (4,56 + 1,20)] . 25 +

Sd . 5,64 + S42'

5,58;;;;;109,97 kN

+ (0,20 . 0,13 + 0,075 . 0,12) . (0,72 + 0,24 + 1,20 + 0,72) . 6,75 +


+ [(0,25 . 0,025 + 0,13 . 0,015) . (0,72 + 0,24 + 1,20 + 0,72) +

+ 2· 0,015' 0,13'
NDT3/1 ;;;;; 4·

(4,56 + 1,20)] . 18 ~ 15,14 kN

e. Rezu/tanta eforturilor axia/e la nivelul "0" 109,97 + 130,79 + 5· 90,42 + 5· 15,14:::; 1098,47 kN

a. Suprafetele elementare aferente 1 1 5.!3 = 2' (5,46 + 1,80) ·1,83- 2.0,69 1( 5.!s =2.5,46+1,50 ) .1,98- .0,69 1
2
Sbalcon 2

Montant 2

= 6,40 =6,65

m 2; m;2

$24 ;;;;-

·1,832 = 1,67
2

m2 m2

1 $26 =2".0,50

=9,13

= 2,075 ·1,20 = 2,49 m2

b. 7ncarcari transmise de p/an§ee - nivel curent: (8:23 + 8:24) . 5,66 + (~5 + ~6)' 6,11 + ~4' 5,58:::; 100,99 kN

- acoperls teresa;
14,85 . 6,68 ;;;;; 99,20 kN c. Greutate proprie montant 2, pe un nivel (1,31 . 5,55 + 3,96 . 3,48) . 2,45 - 2 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 14,50 + + 2 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 25,00 :::; 4,54 kN 5

300 d. Greutate

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

centurs de beton armat


+ (0,20 . 0,13 + 0,075 . 0,12) . 1,31 . 6,75 +

[(0,24 . 0,25 + 0,125 . 0,12) . 1,31 + 0,24 . 0,25 . 3,96] . 25 +

+ [(0,25' 0,025 + 0,13' 0,015) . 1,31 + 2· 0,015 . 0,13' 3,96] . 18 == 9,22 kN


e. Rezuftanta eforturifor axia/e fa nivefuf "0"
NOT3/2

= 4·

100,99 + 99,20 + 5 . 54,54 + 5· 9,22

= 821,96

kN

Diafragma DT4 = DTs (cu goluri). Montant 1 a. Suprafetefe efementare aferente 1 2 2. $27 == - ·1,98 = 1,96 m , 2
cv 1 $29 "'v29 =-·0,69 2
$31 2

$28 =..!_. (5,76 + 1,80).1,98"" 7,48 m2 2


2

=0,24m; m;
2

1 $30 '" .530:::-·0,69 2

:::0,24 m

1 ="2.1,38 2 =0,95

$36 :::1,38· (0,24 + 0,45)= 0,95 m2

8:32 =:..!. (5,76 + 3,00)·1,38 = 6,04 m2;


2 b. lncarcari transmise de ptensee - nivel curent: (~7+ ~a+ - acoperis terasa; ~9)'

8:33 = -1 ·1,382 = 0,95


2

5,64 + (~9+ Sso)· 6,11 + $as' 5,71 +

+ (Ssl + Ss2+ $33)'5,11

= 103,51

kN

19,29 . 6,68 = 128,85 kN

c. Greutate proprie montant 1, pe un nive/


[1,68' 5,55 + (5,76 + 1,44) . 3,48] . 2,45 - 2'0,24'0,24'
+ 2 '0,24'

2,45' 14,50 +

0,24' 2,45' .25,00 - 2· 0,24' 0,24 . 0,35 . 14,50 +

+ 2 . 0,24 . 0,24 . 0,35 . 25,00 = 87,62 kN


d. Greutate centura de beton armat [(0,24' 0,25 + 0,125' 0,12)' 1,68 + 0,24' 0,25 '(5,76 + 1,44)]· 25 + + (0,20 . 0,13 + 0,075 . 0,12) . 1,68 . 6,75 + [(0,25 . 0,025 + 0,13 . 0,015) . 1,68 +

+ 2' 0,015' 0,13'


= 4'103,51

(5,76 + 1,44)]' 18

15 kN

e. Rezultanta eforturifor axiale la nivelul "0"


NOT4/1

+ 128,85 + 5· 87,62 + 5 ·15

= 1055,99

kN

4. Cladiri cu structure din peref portanf de zidane

301

Montant 2 a. Suprafetele elementare aferente


S34

= -. \5,46 + 1,50 ·1,98- - -0,69 1 2 ="2.1,32 =0,87

1 /, 2

1 2

= 6,65

m 2;
2

S35 S38

m 2. , m2
;

S37

= 1,09·1,38 = 1,50 m ;
ee

= 2,03 -1,38 = 2,80

Ss9

1,20·1,38 = 1,65 m2

b. lncarcari transmise de plan§ee - nivel curent:

(~+

S35) . 6,11 + (S37+ $39) . 5,71 + $as' 7,80 = 85,76 kN


13,47 . 6,68 = 89,98 kN

- acoperis terasa;

c. Greutate proprie montant, pe un nivel (1,59' 5,55 + 4,32' 3,48) . 2,45 - 2 - 0,24 - 0,24 . 2,45 . 14,50 +

+ 2 . 0,24 . 0,24 . 2,45 . 25,00 ;;;: 1,42 kN 6


d. Greutate centura de beton armat [(0,24 . 0,25 + 0,125 . 0,12) . 1,59 + 0,24 . 0,25 . 4,32] . 25 + (0,20' 0,13 + 0,075' 0,12) . 1,59' 6,75 + [(0,25' 0,025 + 0,13' 0,015)'1,59

+ 2' 0,015' 0,13 . 4,32] ·18


e. Rezultanta eforturilor axia/e /a niveluJ "0"

= 10,46 kN

NDT4I2;;;: 4· 85,76 + 89,98 + 5' 61,42 + 5· 10,46:;:; 792,42 kN

4.4.5.3. Determinarea caracterlstlellcr de rigiditate ale diafragmelor transversale (DT1' DT2, ... DTa) la deplasari laterale
Pentru determinarea caracteristicilor de rigiditate (Km• Kr) §i a rnarimilor A, y, a, 10 §i Ie' se vor folosi relatiile stabilite pentru diafragmele de beton armat (v. cap.3) in metoda cadrelor inlocuitoare. a. Caracteristicile de rigiditate pentru diafragma cu go/uri (cadrul real) se deterrnina cu rela\iile (3.38) ~i(3.49):

K
m

Em-1m. He'

6E, -I,
L

(l::)
J

IJ.,

302
unde:

Proiectarea structurilor etajate pentru constructs civile

I-L = ---=-=---=-301, 1+--

Art·P

b. Caracteristicle de rigiditate pentru cadru/ inlocaiior (3.63) !?i (3.64)


z

'L,Km
me

z-l.z .

=-2-'

Kre

'L, K,
1.2

c. Marimile A, y, a, 10 (3.50) sau (3.59') l?i (3.1 T)

§i

i; se determlna cu relatiile (3.65), (3.60), (3.32'),

10

yz =-'L,Im
y-1

Diafragma DT1 ~ DTB(pllna) Pentru diafragme pline, momentul de inertie corectat ( ies functie de: 10 == 1m == 34,338 m": lls == 1,0 ~i ~i
Vs;;:;:

) se

determina in

10,87 (determinate din anexa) si rezulta

H= 13,50 m

ies =

1,0·34,338 1+ 10,87. 34,338 2,578 .13,502

= 19,136 rn"

Diafragma DT2 ~ DT7 (cu un sir de goluri nesimetrice) a. Cadrul real - Rigiditatea rnontantilor la distorsiune:

K K

ml

= I ml E =
He
m

4,574 . E = 1694 E 270 m' m ,


m'

m2

= 1m2 Em = 2,262.E He 2,70

=0838E

- Rigiditatea riglei la distorsiune:

K = 6 Er Ir (1::)3 = 6 .0.25 Em . 0,002 ( 6.824)3.0821 = 0020E r L ,I-L 6,824 1,78 ' ,

m'

4. Cladiri cu structure din peref portanf de zldarie

303

un de:

Er= 0,25 Em
~=

1 30 Ir 1+--2 Art I

1 30 .0,002 + 2 0,087·1,78

~~1

1= 10 + 2a

= 1,50 + 2' 0,14 = 1,78 m

a = 0,35 hr= 0,35·0,40 = 0,14 m < 0,40 m


b. Cadrul inlocuitor - Rigiditatea montantului la distorsiune: K = Km1 +Km2 . me 22m'

= 1,694+0,838 E

=1266E

Kre= K,= 0,020 Em


c. Marimile A, y,
0.,

lo §i les

A= Kre

Kme

= 0,020Em = 00158
1,266Em
'

= 1+ I ml
0. =

: L:.

m2

[_1- + _1_)
AmI Am2

= 1+ 4,574+ 2;262(_1_+_1_)
6,824

1,5696 1,3536

= 1,202

n..p:y

5 .J0,D158 ·1,202= 0,689< 1,0 (diafragma cu goluri mari) y-1


= 1,202 (4,574+2,262)=40,678 m3
1

10 =-Y-fJm

1,202-1

Pentru 10, V s = 10,87 !?i'I1s = 0,204, determinate din anexa 3, tabelele 2 !?i 3, in functie de ·A, y !?i n, rezulta momentul de inertle corectat:

I. _
es -

0,204·40,678 6,731 m" 1+ 10,87 0,204·40,678 (1,202.0,916).13,502

Diafragma DT3 a. Cadrul real


Kml '"

= DT6 (cu un §ir de goluri nesimetrice)


Kn12

3,349 Em ;
'"

= 0,846 Em

Kr(1-2)

0,023 Em, pentru ~ = 0,821 !?i 1= 1,78 m


Kre

b. Cadrul echivalent
Kme== 2,098 Em;

= 0,023 Em

304 c. Marimile A = 0,011 ;


Y= 1,279;
4

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

10 = 51,926

m"

a. = 0,593 < 1 (pentru goluri mari)


Pentrulo=51,926m ,v=10,58 §i 11s=0,231,rezulta Diafragma DT4 = DTs (cu un §ir de goluri nesimetrice) a. Cadrul real Kml = 0,394 Em ; Krril = 1,135 Em

Ies=

9,310

rn".

Kr(1-2) = 0,111 Em, pentru


b. Cadru/ inlocuitor Kme= 2,538 Em; c. Marimile

jJ.

= 0,559 §i / = 1,32 m

A = 0,044; a. = 1,204> 1,0 (diafragma cu goluri mijlocii) Pentru 10 = 56,794

m" ; v, = 10,87; §i 115=0,322, rezulta

Ies = 12,809 rn"

4.4.5.4. Distributia tncarcarll orizontale totale intre , diafragme


in vederea distributiei rezultantei lncarcartor orizontale din seism este necesara in prealabil determinarea pozitlel centrului maselor (CM) §i centrului de rigiditate (CR). Avand in vedere faptul CEt structura se calculeaza dupa directia transversala, pentru simplificare, se vor determina numai pozitia centrului maselor (ZCM) §i pozitia centrului de rigiditate (ZCR) situate pe axeIe paralele cu aceasta direcfie (YCM §i YeR), conslderand ca axele centrelor de greutate ale diafragmelor, dupa directia Y, coincid cu axele inimilor. a. Determinarea pozltlel centrului maselor (axei YCM) Pentru schematizarea calculelor in fig. 4.41 se noteaza cu GI, Gil, Gxllh rezultanta tncarcarilor gravitationale la nivelul de calcul, pentru tramele I, II, XIII §i greutatea proprie a diafragmelor DT1, ... DTa. Greutatea planseelor corespunzatoare tramelor la nivelul de calcul se determina cu relatia; G;= S; (4g7 med in care: S; sunt suprafetele tramelor I, II, ... XIII;

+ g~cop. med),

gfmed-

inca rca rea medie normata a nivelului curent;

g~cop. med

- incarcarea medie norrnata a planseului terasa.

Astfel, utilizand valorile calculate Tntabelul4.17, vom avea: GI

=G

XIII

SI

(4g,nmed + g~coP med) = 21,12 . (4 . 5,65 + 6,68) = 618,39 kN

4. Cladiri cu structure din peref portanf de zidarie

305

306
Gil

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

GXIII

= Slj

(491 med

+ g~coP

med)
,

18,05 . (4' 4,47 4,2' 1,20'

+ 6,68)

= 443,31

kN kN

G'og;e(1-2):;::

G,og;e(7-8)

= S,ogie(1-2)

5.

gl~gie:;::

5 . 5,58

= 140,62

In acelasi mod se calculeaza ~i celelalte greutaii ale carer valori sunt prezentate In tabelul 4.17. Greutatile proprii ale rnontantilor au fost calculate la punctul precedent. Astfel vom avea:
GOT1:;:: GOTS

= 5 (GOTl

Gcentura 1)

GOT1 = GOTS
GOT2

= 5 (190,89 + 33,63) =
+
Gcentura

1122,6 kN
Gcentura2)]

GOT?

= 5 [(GM1

1) + (GM2 +

Griglif

GOT2 =

GOT?

= 5 [(65,53 + 11,07) + (55,39 + 10,14)] + 0,24 . 0,40 + 2' 0,015' 0,13' 1,50' 18 = 714,36 kN

. 1,50' 25 +

~i asa mai de parte. Restul calculelor sunt prezentate in tabelul 4.17, Pozitla centrului de greutate ZCM (axa YCM) se deterrnina cu relatia: Z unde: Z; sunt distantele (axa DT1)' de la axele inimilor diafragmelor la axa Yaleasa arbitrar

cu

==

LG; ,Zi LG
i

= 216 003,396 =1380 15652,42 '

Tabelul 4. 17 Elementul G;[kN] 2 1122,60 618,39 443,31 140,62 714,36 582,88 130,57 470,46 130,57 850,31 647,61 652,93 875,80 460,12 431,48 875,80 Z;[m] 3 0 2,10 2,10 2,10 4,20 6,15 6,15 6,15 6,15 8,10 10,20 10,20 12,30 13,80 13,80 15,30 Gi·Z;[kNm]

1
DTl Trama I Trama II Logie (1-2) DT2 Trama III Baleon (2-3) Trama IV Logie (2-3) DT3 Trama V Trama VI DT4 Casa scarf Trama VII DT5

4
0 1298,619 930,951 295,302 3000,312 3584,712 803,0055 2893,329 803,0055 6887,511 6605,622 6659,886 10772,34 6349,656 5954,424 13399,74

4. Cladiri cu structura din pereti portanf de zidarie

307
Tabelul4. 17 (continuare)

1 Trarna VIII Trama IX DTs Baleon (6-7) Trama X Trama XI Logie (6-7) DT7 Trama XII Trama XIII Logie (7-8) DTs

2 647,61 652,93 850,31 130,57 582,88 470,46 130,57 714,36 618,39 443,31 140,62 1122,60 LG;= 15652,42

3 17,40 17,40 19,50 21,45 21,45 21,45 21,45 23,40 25,50 25,50 25,50 27,60

4 11268,414 11 360,982 16581,045 2800,7265 12502,776 10091,367 2800,7265 16716,024 15768,945 11304,405 3585,81 30983,760 LG;Z;= 216003,396

b. Determinarea pozltlel centrului de rigiditate (axa VCR). Pozitia centrului de rigiditate se determina cu retatia:

Z
CR

L[ei.s ,Zi = 1324,411 =1380 '" I . 95 972 ' £.J et.s


J

unde Z; sunt distantele de la axele inimilor diafragmelorla axa Y (DT1)' Calculele efectuate sunt prezsntate sintetic in tabelul 4.18.
Tabelul4.18 Diafragma DTI DT2 DT3 DT4 DTs DT6 DT7 DTe

Ie/.s [m4]
19,136 6,731 9,310 12,809 12,809 9,310 6,731 19,136

Z,[m] 0 4,20 8,10 12,30 15,30 19,50 23,40 27,60

lel.s • ZI [m1 0 28,270 75,411 157,550 195,977 181~45 157;505 528,153

L=

95,972

L:;;:

1324,411

c. Distribulia incarcarii orizontale totale din seism intre diafragme (fig. 4.42). Dlstrioutla tncercarli orizontale totale din seism se face cu relatia (3.23): S
DTI

.=S~+M
m 1

t:
-

t,s m

t.. ·Z el,s
I

Llei,s In care: S= 1143 kN;

Llei,s
1

.z;

.. ..

..

~..... ~

...

!
t

I
I I

-:lli} ..

I
.


..-_
....
....

~I
o _II> ..

1
I

-~

;: o II)

4. Cladiri cu structure din pereti portanf de zidarie 3(V) ~~------------~--~--~--------------------------------

Mt•s= S·

es

Z-

dlstantele

de la axele inimilor diafragmelor

la axa

yJR'
rezultantei

conformitate rilor seismice se ia

in

cu

Normativul

P"iOO-92, exeentrieitatea

lncarca-

unde: rigiditate

0 este excentricitatea centrului maselor (GM) in raport cu centrul de (GR); ea"" 0,05 L = 1,4'12 m. in aceste condltii se consldera ca rezultanta Incarcarilor seismice se aplica in doua situatii (I si II), cu excentrlcitatlle:
I es = 0 + 1,412 = 1,412 m

eos""

e~= 0 - '1,412 =-1,412 rezultand astfeJ momentele


de torsiune generala: 1,4120=

m,

" MtIs == -Mt.s .

=± 1143·

± 1613,916

kNm. din seism sunt

Calculele privind distributia prezentate in tabelul 4.19,

rezultantei

lncarcarilor

orizontale

4.4.5.5. Calculul dlafragmelcr din zidarie intarita cu stalpi§ori de beton arrnat la capacltatea de rezlstenta
La stabilirea capacitatii de rezistenta a zidariei tntarite cu stalpisori de beton armat s-au avut in vedere prevederHe normativelor P2-85 !?i P100-92, atat in ceea ce priveste alcatuirea constructive, cat si cu privire la alegerea materialelor ~i staoiiirea rezlstentelor de caJcul pentru zidarle ~i beton armat. Pentru realizarea elementelor structurale (diafragmelor) se folosesc rnarcile de cararnlzt !]i de mortar indicate 7n tabelul 4.2 (M100, respectiv M50), corespunzatoare zonei E de protectie antiselsrnlca, iar pentru realizarea elementelor de beton armat (stalpisori, centuri !?i buiandrugi) clasa de beton Bc15 !?i armature din OB37 sau PC52. Armarea stalpisorilor de beton annat se face cu patru !jare longitudinale de diametru minim <I> 12 din 0837 ~i etrieri <I> 6 la 20 cm distanta camp curent ::;;iindesitl la 10 em in zonele de tnnadire a bareJor longitudinale §i sub centura pe 0 lungime de 50 em. CalcuJul diafragmelor transversale pentru stabilirea capacitatll minime de rezistenta se face la nivelul "0" pentru ambele sensuri de actlune a lncarcarii orizontale din seism. Calculul diafragmelor transversale (DT" .,,' DT B)' pentru stabilirea capacitatii de rezistenta la cornprosiune excentrica, la forfecare In rosturi orizontale $i :,,] eforturi principale de Intindere se face In contormltate cu norrnativul P2-85.

In

.. " E
j;:;-

.::.

Z~ I'C\J C\J

to

~
O'l

.- c5
C\J

ll)

0 C\J

C\J

rn

11)11)

,- ,-

u"i c5 0; C\J ,- ..ll)

C\J O'l

0 C\J

r-

to
C\J

to_
C'l CO C\J

C\J

C\J

I'-

H
~I'io

Ii

._l'-t" '....... eV'lVI VI


._"

C'l_ Z~ N- f,;,- ~ CO r~"<t ~

co
1

I'- I'- C\J C'l C'l C'l C'l O'l- (') C'l- rn 1

.,

=
Z
.....

~ ~ ~ ++ +
C'l

11)

c.O
"<t

r-, C'l

~...:+1

~co ........ "<t

1'- 10 C\J C'l_ C'l_ C'l

I"<U

++

~ ..-

m C'l ++

C'l_ C'l

I'- I'- C\J (') 1 1

cri

~ ~

10 C'l_

C')

I'-

c.O
"<t

,'" eH- =. ...... ......


_"

.,

I~
-'

~ CO ~ Zm0 .-:
C\J C\J

CI)

co ..~m co <:5 C\i C\J- c5 0 1'-10 11) co ..- .- ..- ..- CO C\J ~ ..C\J
CO
11) 11) 11) 11)

to to

0 0 "<t

~ ~

(')

II

'N'_
''-t''
VI ._..

co C') co C\J C\J co C'l co 1'-_ "'~ -.i C') "<t to to "<t C') C\J 0; c5 C\J- ai ai C\J- c5 -.i "<t 0; "<t C\J 0 N C\J 0 C'l C'l

CO

.s

CD C'l

CD

C'l

eo

II

r-,J-

''-t''

._,.
til

to co 10 10 to I'- I'- C'l C') "'~ I'- <0 CD ~ ...0 N q "<t '<i M cri m co to 10 ..- ..-

.s

I'C'l 10

eo

to 0,

<0

I'-

'<i '<i
eo eo
C\J

to I'0

00

C\J

N"

0
00

M cri ..0 ...-

0 to

I'-

11)

0000 10_ I'- eo 00


T""

..0

M ,...

h'"
as

--:

II>

....... ...

(!)

.§.

cri I.!i cri C\J ...-

,...
C'l

.- 0 ,...
C'l

I'-

C')

00 OX!.. co

O'l

Ol

C;;

.- eo
C')

C\J

N- Ol,-

eo

1'-_ .- u) (J)

C'l

Ol

I'-

..-

II

as ...

0'1 III

~~

5 ;.! ~

00000

~~~

i5

470

Proiectarea structurilor etajale pentru constructii civile

Tebelui t Coeficientil c pentru calculul momentelor de inertie la sectiuni in forma de T cu relatia br b 2.0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3.2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0 0.04 0.05

Anexe la cap. 3
I=cbh3j12

Valorile coeflcientllor 0.06 0.08 0.10 0.12

c pentru
0,15

hpJ/ h = 0.20 0.25 0.30 0.35

!!L
b 2,0 2.2 2,4 2,6 2.B 3,0 3.2 3,4 3.6 3.8 4,0 4,2 4,4 4.6 4,8 5,0

1,106 1.129 1.150 1.189 1.222 1.251 1,286 1.328 1,353 1,366 1,371 1,127 1,153 1.178 1,223 1,262 1,295 1,335 1,381 1,408 1,422 1,426 1,147 1,177 1,201') 1.256 1,300 1.337 1,381 1,431 1,459 1,473 1,477 1,166 1,201 1,233 1,289 1,337 1,377 1,425 1,478 1,507 1.520 1,524 1,186 1,224 1.259 1,321 1,372 1,416 1,467 1,523 1,552 1.564 1,567 1,205 1.246 1.284 1.351 1,407 1,453 1,507 1,565 1,594 1.605 1,60B 1,224 1,696 1.310 1.381 1,440 1,489 1,545 1,604 1,633 1.644 1,646 1.242 1,290 1,334 1,410 1.473 1.524 1.582 1,642 i ,670 1,680 1,682 1.261 1,312 1,358 1,439 1.504 1.557 1.617 1,678 1,705 1.714 1,715 1.279 1.333 1,382 1,466 1.534 1.590 1,651 1,712 1,739 1,747 1,748 1.296 1.354 1,405 1,493 1,564 1.620 1,683 1,744 1.770 1,777 1,778 1,314 1,374 1,428 1,519 1,592 1,650 1,714 1,775 1,800 1,806 1,807 1.331 1.394 1,450 1.545 1.620 1.679 1,744 1,804 1,828 1,834 1,855 1,384 1,413 1,472 1,570 1.647 1,707 1.772 1.833 1.856 1,860 1,861 1,365 1,433 1,493 1,594 1.673 1,734 1.800 1,859 1,881 1,886 1,887 1,382 1,452 1.514 1,610 1.698 1,760 1,B26 1.B85 1,906 1.910 1,914

Tabelul2 Coeficientii
1)V,1)5

pentru

n = 3 ...
1)v

11 niveluri
1)5

n
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Obsarvatie:

Nivelul caracteristic (=0,8 n) 2 3

13,73 12,64 12,08 11,67 11,38 13,28 12,86 12,54 12,24

12,24 11,25 10.87 10,58 10,33 11,92 11,50 11.39 11,14

4
5 6 6 7 8 9

in cazul constructiilor cu n> 11 niveluri, pentru TJv, TJs se pot lua valori corespunzatoare la n = 10.

476

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

TabeJuJ 3 (continuare) Coeficlentli 1,02 1,05 0,047 0,064 0,078 0,103 0,144 0,176 0,205 0,229 0,250 0,287 0,317 0,375 0,449 'Ils pentru 4 niveluri 1,10 0,091 0,121 0,147 0,191 0,257 0,307 0,347 0,380 0,408 0,454 0,491 0,552 0,625 1,15 0,131 0,173 0,208 0,267 0,349 0,407 0,450 0,485 0,514 0,561 0,595 0,655 0,718 1,20 0,167 0,220 0,264 0,332 0,424 0,482 0,527 0,563 0,591 0,635 0,667 0,720 0,774 Tabelul3 Coeficientil 1,02 1,05 0,047 0,072 0,093 0,129 0,185 0,229 0,266 0,297 0,325 0,371 0,402 0,476 0,556
1]5

1,50 0,333 0,431 0,499 0,578 0,682 0,724 0,758 0,781 0,799 0,823 0,860 0,890 0,917 (continuare)

~
0,00 0,05 0,10 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20 1,60 2,00 3,00 5,00 0,020 0,026 0,033 0,044 6,062 0,079 0,092 0,104 0,116 0,136 0,154 0,191 0,242

pentru 5 niveluri 1,10 1,15 0,131 0,193 0,243 0,319 0,421 0,486 0,586 0,574 0,605 0,652 0,686 0,741 0,796 1,20 0,167 0,245 0,305 0,391 0,729 0,564 0,612 0,648 0,676 0,718 0,748 0,794 0,839 1,50 0,333 0,471 0,549 0,650 0,735 0,784 0,813 0,832 0,867 0,890 0,906 0,920 0,950

~
0,00 0,05 0,10 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20 1,60 2,00 3,00 5,00 0,020 0,030 0,039 0,055 0,082 0,104 0,124 0,142 0,158 0,187 0,212 0,262 0,330 0,091 0,136 0,173 0,233 0,319 0,381 0,426 0,468 0,500 0,548 0,586 0,651 0,720

o
N

..-+1

co co 0 C\I

a 0

(0

": C\!. ,_
N ..-

"l"

C\I

co

eo

,_ C\I

++++

N (')

c5 ro tD tD 1+ 1+
(YJ

,_ C\I

co C\I C\I

a a (YJ (YJ C\!. ": co ,_ I~ "t ,_ C\i 0 (YJ a N- co? ci 0 .... +1 ++++++

00..-0)

C\Io:l

00

(YJ

C\I

1'-- ~..j

1+

co? 0 cD 0 a ++ 1+ 1 '+ 0) V co III ,_ "l" co ..- III a 0 ...... co, (D r-, ~ 0:. a v (\J ....- (YJ ci tn- (YJ 0 + + + + + + 1 + 1 Q)
(\J
T" T"

~ ,_

C\!. a ++

I'0

(YJ

U!. ,_ ++

I'T",

(YJ (D

co co co "<I'

v v v_

NN

aa

C'\l 0 ++

00

co

(\J-

Q) r-, co v 0 N "j 0 ++ ++ 1+
~'

0)

..-

0) CD

-r+

.o co

~ ct5
+

co

ll)

v co_ ..C:Oo:l 00 III 0)0) (Om 00

.....
0

(D

,...
0)

++ ++ ++
N

..- ..-

0)

I'LD

,... I'C\!. C\!. N -: (D N 1 + 1 ..-

..-

..-

,_- m 1+
a
O(\J

1..-

0) a a co N 0) ,_ C\!. '<l:_ (J) co III 1'-,_ o- N ..- c5 (YJ+ + + + + + 'I +


0)-

<D
(0_

LD

I'-: 1 ..T"

<D(D ~Ill

...

+9

-C'ioNC'ic5romm ++ ++ 1+

"l"<D "l" in

00 (D "l"

C\I(\J (YJ (YJ

,_..-

co <.D ..- ,_
,_
CD

ll)

1+

N0 ++ 0 +
0) (YJ

++
co

..-

<.D 0_

"<I'

ex)

..- co? 0 <D ++ I+


(YJ_
LD <D

(\J (YJ

0)

......

r-,
ll)

0:. c:. .1 ..+

co

'"
I

(YJ_ N
T"

C\I

"+
,_
'ii),
(J) 0) ..0)

++
en
0

N0
I
{\J

ll)

CD

co? 0) 1+ a
LD 0

co

(')

(')
~,

v '<I:_
00

(')

..+

t::,

N
0'

T"

lO
T"

mm
0

I'-

++

N c5 to co? cri ++ 1+ 1+

o:l-

1 ..+ ......(YJ

~-rU1~ c:o...m -lOLO q NON ,_ 0 tD N- ~ cri cri T""+I ++++ 1+ 1+

r-,

(YJ

eo a

(YJ

(\J

,_

00_

co N co N eo N N ,_ ...... co 0 1'-, ..- I'(') 05 0 ..- ..- 0 ++ ++ 1+ 1+

C\!_

0 0 C'i ..:: r-: m"; (') ..... ++++ 1+ I"+I~


(YJ r-, 00"""""" C\I

(Ov<D"l"<D<DW -tno)OllltnC\l(YJ"l"~

,_
(YJ-

::!

'+

C\!.

Q)

0-

I'-

0 (') + ++
io LD

ID

,_

00

+ ...... (") ...... ..- I'- I'-: 0:. CDID to ,_ 0 ,_ 'I + 1 + 'I +
co

'"

ID <D

~ ..... 1

I'-

-'+

~~~6~~~~~~~~+ ci ..... ++ ++ 1

I..-..-N + ++
m I'- o:l 0) 0). u) (YJ' N N I ...- ,.-C\I + 1+

C\!. ,_ c5 c5 C'i ++
N 00 (YJ_ W <D CD

Wv

......

to

+ + 'I

C\I ~ ~m

ex)

LD

U!. ,_ ~
I

..-

0000 000000000000 On

o 0 0' .....

Nm mw '+''+'I~~7

NO

00

a 0 c5 +

-e- eo c:. ~ (') c5 c5 (\1 m tD ..- a (0' 'I + I ,_ + ++ + 'I '+ a a0 0 <D ~ ~ a 0 c:. a0 W tD u) ,_ c5 tIS cD N c5 N -r=N +1 + + 'I + 'I +

~ en

U') 1Il c5 (D 'I '+

I'- 0 W

'1

-..

-.

-_
1-

~l{)

u)~

~crJ

C0"¢

c-?N

N{"f)...-'-;I

9~
N,-"'-O

"<I' l.iJ
I

.;, v ~ ch ch c\J c\J


eaun!i:>as

(')

"l"

(YJ

T"

';I ..-

9 ,_

..-

"<OJ"

co

0)

++ ++ ++
co
T"""

c:i

C'l ,....

LO

LO C\l C\l-

+; <0
T"""

co

C\l C")-

co

C") LO 0

c:i
00

++
C\l 0

.n

00

co

c:i cD ,

co 00

.;C\l

co
"<OJ"_

0)_ 0_

++++++++

C\l

C\l U'l_ C")

CO

<r:
C\l

"<OJ"

C'l "t III


LO
T""

0)

C\l CO

CD
-r-r-

III .;-r: "'!. CD_ q ..- ..0 + ++ ++ ++

"<OJ"

co

C\l

C\l co 00_ 0) ..- C\lC\l

co
"<OJ"_

"<OJ"

III LO +

...-co +

C") I'.,tC")C")co

C\l U'l';-

co

++

"'!. I'-. o_ lD_ lD_ C\l 1'-- C\l_ 0 0) ..- 0 C\l ..- C\l N C\l 00 ')l- c0 + ++ ++ ++ ++
C") I'C\l_ 0
(\j 0)

0)

T""

I'-.

C'J

00

I'-

C")

C'J

I'-

I'-:. III 0 C'l lI) "<OJ" .....- N ...- C'i c:i .n ++ ++ ++ ++

00

{\j

(\j

C\l

io

...-

(D_

lI)

1'--

co

+
q
o o ...0)
I'-C\l
T-'"

"t

LO_ 0

+
00
(" ('";

LO l.D l.D_

CD

-r-'

+++
00
I'-

00

lI)

0)

+
C")

00_ C\l
.,t

..-

"<OJ" "<OJ"_

,
, ,

"<OJ" "<OJ"

CD-

.... ++++++++++
fp~
C\I~ ...-e--

0 <:~.r..-'"

LO LO CO"-

COC")
('I)'"

0)

T""

C\l
0)0

CO

N cvi..q'"

qq
or-

I'-

C")

CO

C") 0 <0_ "<OJ"_ ...- 0

0J
-j

I'-:. q III q
C\l

I'-

0)

00

+
I'-

++ ++
00

C\l

C\l

C")

0-

C\l 0_
lI)

+ +

++

~fp c:i C\I -

N_R_:g~
C\l

++

++

C")

++

r-:

~OC!.

...C\l lD

'+

...- 0
0)

++
0

"t "t OC!. I'-:. C') ..++ +

0)

"<OJ"

0_
~

0
't''r-

I'-C") CO ~
~

<r:
0

cq
0

I'C")_

00 (\j 0_ 0 io

III
..-

++

<0_ oi 00 C\l C\l LO

..-

00

C\l

I'-

++ ++ ++

(\j-

C'l
....-

N
I'-

C\l 0

00 C\l

I'-:.
C")

0) 0)

0
0
C')

co o.n_
.;-I'io
0)

+ + 'I +
0)

r--:
C\l

'+
o

q ..- l.D m I'0 N c:i cJ


C\l ill 00

0)

+ ++ ++ + + ..N CD N

0 C\l-

C\I
ill 0 0

++
0)

00-

0" cD
I
Ol ill

C\l

+ +

"-++++++++'+
oo~o~~~~&l,;:::go_

C\{

fe_gJ_ ~;'l
..0 C\l-"':

C1i N6

R ~_~ g
0 I'-

C")_ C")- C")

0)

..III "t
..-

++
C\l C\l_ 0

<r:

C') C')_ "<OJ"

I'-.

...-

++
C\l <0

<0

++
...-

ttl
co

~- coco

0) 0)

6 ~ 'i1 1'i 11 'i~- cf~ ~ 1911


o
C\{

00 1'-._

..-

"'!.
...C\l

...- ill 0_ 1'-C\l

++ ++

++
C')

ill I'0-

q
ill I'0

"<OJ" ,j--

'I +
I

r-:
ill I'<0-

<0 ill

C1i C1i ~

fil

0; ~

'.f-~-1t 9~
C1iR
gg

t; ~ fil

III

q
0

..- 0

0_
C')_

++
-r-'

I'N

co

OC!. 1'-0 N C\l

++

"'"

++
OJ
"<OJ"

OJ I'-

C\l OJ

...I'-

++

C')-

&l~
...-

.... ++++++++
o
U)

c:i C\I ..-- C\I C'i 0

~~

~~

r-:

t;...-.,t"<Oj"

I'-:.
..00

'+

++
y-

00 0_ C\l 0 0

++

00_ ..."<OJ"

C')

6 0" ++ ++
co
(!) "<OJ" "<OJ"

I'Ol io

"<OJ"

o.n

C')

, ,

"<OJ"

LO_ ill

o"<Oj"~
...-_

0 ....+,
o
0_

C\I c:i C'i c:i 6 6

~o;
++

++

~[O !Om_ - cD - C\l ++')l...- +

co_

"<OJ"

...- 0
0

++
I

N r<0

.."'!. m- oo r- N c:i .n + ++ ++ +
"<OJ"

m o.n
C\l 0

ill LO_ 00

~~;g::g
C\l-

.... +

c:i
I

++

0"

~~

++

C\l-

g~

N.n

gLO_

++

'+
9
,.-

-...-

N 0"

...- r-

oo_

1'--

N0

++ ++

C\l

tc!. ..-

io

II)

0
"<OJ"_

C')

II)

lI)

r-

++
<;

.,t

!----- t------~

r--....
"<OJ"

<;

1",-...-

,'"

'I +

1'--

<,
T"""

to ~ ~ d:J cfJ c\J c\J

if)

(Y)

C')

.,_

C\l

,.!.

-r-;0

"<OJ"

.n

~ ~ c0

lI)

C')

~
C')

C')

NN

~ 96 ...- ...-

Baunl~:)as