Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
el jardín la universidad
- Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba.
gradina universitatea
Exemple: maíz, día, María, rocío,
- Cand verbul este deja accentuat si se adauga un el libro la revista
cartea revista
pronume. Exemple: estáte, cayóse, métete.
- Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu el miedo la libertad
exceptia cazului cand pot fi confundate cu alte cuvinte. frica libertatea
Exemple:
Urmatorele substantive indica fiinte vii
sí (afirmativ) si (conditional)
dé (verbul dar) de (prepozitie) el gato la gata
sé (verbul saber) se (reflexiv) motanul pisica
Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l el día - ziua
insoteste. Sunt mai multe motive petru asta : el tema - tema, subiectul
- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte unui
la mano - mana, bratul substantiv masculin.
la radio - radioul un libro
o carte
- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui
sens. un perro
el frente - frontul (la razboi) un caine
la frente - fruntea
un hombre
el guía - ghidul, persoana ghid un om
la guía - cartea ghid
Numarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui
el policía - politistul substantiv feminin.
la policía - politia una pluma
un stilou
el orden - ordinea
la orden - ordinul una gata
o pisica
+ Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2.
- Substantivele se impart in masculine si feminine. una chica
- Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine. o fata
- Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.
- Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea Cand numaram in general (unu, doi, trei ...) se foloseste "uno" dar
au un corespondent feminin care se termina in -a. cand numaram cu caracter special (o pisica, un caine), se
- Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma foloseste "un" sau "una."
pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul un libro
articolul "el" sau "la". o carte
- Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad, -tad, -tud,
-umbre; sunt feminine. una pluma
- Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. un stilou
- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.
- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui uno, dos, tres
sens. unu, doi, ,trei
Pluralul substantivelor
Acum stiti majoritate regulilor care determina genul Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul
substantivelor. Mai sunt cateva lucruri de stiut, dar ele vor fi prin adaugarea lui -s.
acoperite mai tarziu. Nu uitati, ori de cate ori invatati un libro: libros
substantiv, invata-l complet cu articolul (el, la). Articolul definit (libro + s)
este subiectul unei urmatoare lectii.
Numerele cardinale pluma: plumas
(pluma + s)
la actriz: las actrices
(chico: chicos
(chico + s) Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de
genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului.
señora: señoras 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras)
(señora + s)
1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gatas)
Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor
deveni "los" si "las." Articolul definit va fi explicat mai mult in Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt
urmatoarea lectie. formate prin combinarea a doua cuvinte in unu. (Exemple: abre +
el libro: los libros latas = abrelatas / deschide + conserve = deschizator de conserve).
Aceste substantive compuse sunt mereu masculine si formeaza
la pluma: las plumas pluralul prin schimbarea lui "el" in "los."
el abrelatas
el chico: los chicos los abrelatas
tú - familiar
¿Hay una chica o dos?
tu
Este o fata sau doua?
ustedes - pronume de politete pentru persoana a II-a plural
Dumneavoastra
Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a raspunde la
intrebari.
vosotros
¿Hay un hotel en el centro?
voi - familiar
E vreun hotel in centru?
La fel si pentru vosotros: Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. Infinitivul este baza
vosotros verbelor, echivalentul in romana: a vorbi, a manca, a trai, etc. In
voi familiar (masculin sau genuri combinate) spaniola toate verbele la infinitiv se termina in -ar, -er, sau -ir.
verbul -ar
vosotras hablar (a vorbi)
voi familiar (numai feminin)
Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural: verbul -er
comer (a manca)
ustedes
vosotros verbul -ir
vosotras vivir (a trai)
Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia
plural: ustedes
vosotros
ellos vosotras
ellas
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia
+ Recapitulare plural:
Singular
yo - Eu ellos
tú - Tu (familiar) ellas
él - El
ella - Ea Amintiti-va ce inseamna a conjuga verbele :
usted - Tu, Dumneata (formal) a vorbi
Plural
nosotros Eu vorbesc
Noi (masculin sau genuri combinate) Tu vorbesti
nosotras - Noi (feminin) El verbeste
vosotros - Voi (masculin sau genuri combinate) Ea vorbeste
Noi vorbim Daca subiectul este "Noi" (nosotros/as), Conjugarea se face
Voi vorbiti eliminand ultimele doua litere si adaugand -amos, -emos, sau
Ei vorbesc -imos. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim:
Ele vorbesc verbele in -ar adauga -amos, verbele in -er adauga -emos,
verbele in -ir adauga -imos.
In ceasta lectie vom invata sa conjugam modelele noastre de nosotros/as hablamos
verbe pentru persoana I si a II-a (formal) singular si plural. (hablar - ar + amos = hablamos)
Eu vorbesc
él vive
Tu vorbesti
el traieste
El verbeste
Ea vorbeste
ella vive
Noi vorbim
ea traieste
Voi vorbiti
Ei vorbesc
vosotros/as vivís
Ele vorbesc
voi traiti
Hablar
ellas viven
tú hablas
ele traiesc
tu vorbesti
Pentru a conjuga verbele -ir (verbe de conjugarea III), eliminati Pronumele este adesea folosit pentru a accentua ideea.
sfarsitul si adaugati : Ella habla español y yo hablo rumano.
-o Ea vorbeste spaniola si eu vorbesc romana.
-es
-e Alt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarire.
-imos Yo como pan y tú comes arroz.
-ís Nu exista ambiguitate, dar pronumele intareste contraxtul.
-en Eu mananc paine si tu mananci orez.
Memorati conjugarea celor trei tipuri de verbe : Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozitie. In acest caz,
hablar primul verb este conjugat iar al doilea ramane la infinitiv.
comer Necesito hablar con Alfredo.
vivir Trebuie sa vorbesc cu Alfredo.
(necesitar, hablar)
yo hablo
tú hablas Necesito + hablar + con Alfredo.
él, ella, Ud. habla
nosotros/as hablamos Alt exemplu cu doua verbe folosite impreuna:
vosotros/as habláis Deseas vivir en España.
ellos, ellas, Uds. hablan Vrei sa traiesti in Spania.
(desear, vivir)
yo como
tú comes Deseas + vivir + en España.
él, ella, Ud. come
nosotros/as comemos
Repetare
vosotros/as coméis
hay
ellos, ellas, Uds. comen
Adjectivele care se termina in -or, -án, -ón, sau -ín au patru Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin.
forme el lunes
hablador el martes
habladora el miércoles
habladores el jueves
habladoras el viernes
el sábado
Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa el domingo
substantivul pe care-l descriu.
casa blanca Exemple de propozitii in care se folosesc zilele saptamanii :
chica alta No trabajo el lunes.
Nu lucrez luni
Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta
si naturala, adjectivul sta inaintea substantivului
No trabajo los martes. Salimos el lunes.
Nu lucrez in zilele de marti. Vom iesi luni
el martes Eu sunt
los martes Tu esti
El /ea este
el miércoles Noi suntem
los miércoles Voi sunteti
Ei /ele sunt
el jueves
los jueves Observati ca aceste doua propozitii pot avea sensuri diferite in
romana.
el viernes Marul este verde.
los viernes (Insemnand ca nu e copt.)
+ Sa recapitulam cele doua verbe importante, ser si estar : Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
¿Es ella puertorriqueña?
ser (a fi) estar (a fi) Este ea Puerto Ricana?
Es de Emilio. Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.
E al lui Emilio. ¿Dónde estás?
Unde esti?
Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o
persoana si alta. Estoy en el cuarto.
¿Quién es Rogelio? Sunt in camera.
Cine este Roger?
¿Dónde está México?
Es el esposo de Marta. Unde este Mexic?
E sotul lui Marta.
Chile está en América del Sur.
Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale. Chile e in America de Sud.
Es importante practicar cada día. Observatie: O exceptie la aceasta regula este ca ser se foloseste
Este important sa practici in fiecare zi. pentru a spune unde un eveniment are loc . (La fiesta es en mi
casa.)
Es necesario hablar mucho.
E necesar sa vorbesti mult. Estar este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o
conditie.
Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc. ¿Cómo está la sopa?
La película es en el cine. Cum e supa?
Filmul este la cinema.
La sopa está fría.
La fiesta es en el club Fantástico. Supa e rece.
Petrecerea este in clubul Fantastic.
¿Cómo estás tú?
Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau Cum esti? Cum te simti?
esentiale.
Miguel es un hombre sincero. Estoy muy bien, gracias.
estar de pie Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul poate schimba
a sta in picioare sensul adjectivului.
El profesor está aburrido.
estar en camino Profesorul este plictisit.
a fi pe drum
El profesor es aburrido.
estar en las nubes Profesorul este plictisitor.
a fi cu capul in nori
Faceti distinctie intre origine, locatie si "a avea loc". Pentru a
Estar este folosit cu timpul progresiv. Veti invata mai tarziu mai descrie originea, sau unde ceva este format, se foloseste ser.
multe despre aceasta. Va prezint doua exemple deoarece este o Pentru a descrie locatia sau unde ceva se afla in momentul de
importanta folosire a verbului estar. fata, se foloseste estar. Pentru a spune unde un eveniment are loc,
¿Qué estás comiendo? se foloseste ser.
Ce maninci? (acum, in momentul de fata) Susana es de España.
Susana está en Venezuela.
Estoy comiendo arroz y frijoles. El libro es en la casa de Susana
Mananc orez si fasole. (acum, in momentul de fata)
+ Sa recapitulam :
+ Sa recapitulam folosirea verbului estar : Cand un substantiv urmeaza dupa verb, se foloseste ser
locatie geografica sau fizica Cand un adjectiv urmeaza verbul, decidem intre "esenta" si
stare sau conditie "conditie"
multe expresii diomatice Pentru a spune originea, unde ceva este format, se foloseste ser
timpul progresiv Pentru a spune unde ceva se afla in momentul de fata, se folosesta
estar
Ser si Estar: Part. IV Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser
In ultimele trei lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre Negatia
ser si estar - esenta sau conditie - si cele mai obisnnuite situatii in Deja ati invatat cum sa faceti afirmatii simple.
care se folosesc fiecare. Aceasta lectie prezinta cele doua verbe Ella habla inglés.
"fata-n fata", cu deosebiri si contraste. Él es profesor.
Cand verbul "a fi" este urmat de un substantiv, verbul ser este Pentru a face o propozitie negativa, puneti cuvantul "no" inaintea
mereu folosit. In acest caz, ar putea fi de ajutor sa ganditi verbul verbului.
ca fiind un echivalent al semnului "egal", precum a=b. Acest tip de Ella no habla inglés.
propozitie mereu se refera la caracteristici esentiale. Él no es profesor.
Ion este doctor.
Ion = doctor. Cand raspunsul la o propozitie este negativ, cuvantul "no" apare
de doua ori, ca si in romana.
Juan es médico. ¿Habla Ud. español?
No, no hablo español.
Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul folosit depinde
de sens. Cand ne referim la o caracteristica esentiala, se foloseste ¿ Está Gerardo en la clase?
ser. Cand ne referim la o stare sau conditie, se foloseste estar No, Gerardo no está en la clase.
La sopa está fría.
Supa este rece. Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afirmative si
antonimul lor :
algo (ceva) ¿Tienes algunos libros?
nada (nimic) No, no tengo ninguno.
alguien (cineva) Pluralul lui ninguno(-a) este folosit numai cand substantivul este
nadie (nimeni) numai la plural.
No hay ningunas tijeras en la caja.
algún (-o, -a, -os, -as) (vreun, vreuna, vreunii, vreunele) Nu sunt foarfece in cutie.
ningún (-o, -a, -os, -as) (niciunul, niciuna, niciunii, niciunele) Interogatia (Intrebari)
In Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intrebare.
siempre (mereu) Observati ca o propozitie interogativa incepe cu semnul intrebarii
nunca (niciodata) jamás (niciodata, vreodata) scris invers.
¿María habla español?
también (de asemenea) ¿Habla María español?
tampoco (nici, nici nu) ¿Habla español María?
Cuvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul. ¿María habla español?
Nadie habla. ¿Habla María español?
Él nunca come. ¿Habla español María?
Alfredo tampoco baila. Raspunsuri possibile ar putea fi :
Sí, María habla español.
Cuvintele negative pot de asemenea fi folosite cu "no". No, María no habla español.
No habla nadie.
Él no come nunca. Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta
Alfredo no baila tampoco. intrebare la sfarsitul propozitiei.
María habla español, ¿no?
Cateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative in aceeasi María habla español, ¿verdad?
propozitie. Adica :
No compro nada nunca. Maria vorbeste spaniola, nu-i asa?
Él no compra nada tampoco.
Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt :
Foarte rar, pot fi intalnite chiar patru cuvinte negative. ¿Adónde?
Yo no veo nunca a nadie tampoco. ¿Dónde?
Romana ¿De dónde?
Maria nu are nevoie de nimic. ¿Cómo?
NU Maria nu are nevoie de nimic. ¿Cuál (-es)?
¿Cuándo?
Spanish ¿Cuánto (-a)?
María no necesita nada. ¿Cuántos (-as)?
NOT María no necesita algo. ¿Qué?
¿De qué?
Alguno si ninguno pierd -o inaintea unui substantiv singular ¿Quién (-es)?
masculin. ¿A quién (-es)?
¿Tienes algún libro? ¿Con quién (-es)?
No, no tengo ningún libro. ¿De quién (-es)?
¿Por qué?
Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular. ¿Para qué?
¿Tienes algunas revistas? Observatie : Fiecare are un accent
No, no tengo ninguna.
Alte exemple. Observati ca in spaniola formarea unei propozitii ¿De qué material es la pluma?
interogative este asemanatoare limbii romane. Din ce material este stiloul?
¿Qué estudia Pilar?
¿Cuándo comen ustedes? ¿De qué hablan ustedes?
¿Dónde está mi coche? Despre ce vorbiti dumneavoastra?
¿Cuánto cuesta la corbata?
¿Quién(-es)? inseamna "Cine?"
¿Dónde? inseamna "Unde?" ¿Adónde? inseamna "Incotro, unde?" ¿Quién es Gregorio?
Astfel, dónde intreaba pentru o locatie, in timp ce adónde intreaba Cine e Gregorio?
pentru o destinatie.
¿Dónde está la biblioteca? ¿Quiénes son esos chicos?
Unde este biblioteca? Cine sunt acei baieti?
¿De dónde? inseamna "De unde?" ¿A quiénes vas a dar tantos libros?
¿De dónde es Gerardo? Cui vei da atatea carti?
De unde e Gerardo?
¿Con quién(-es)? inseamna "Cu cine?"
¿Cómo? inseamna "Cum?" ¿Con quién hablo?
¿Cómo está la pelicula? Cu cine vorbesc?
Cum este filmul?
¿Con quiénes estudia Mario?
¿Cuál? si ¿Cuáles? inseamna "Care?" si "Care? (pentru plural)" Cu cine studiaza Mario?
¿Cuál es tu nombre?
Care este numele tau? ¿De quién(-es)? inseamna "Al /a cui?"
¿De quién es aquel sombrero?
¿Cuáles son tus libros favoritos? A cui e acea palarie?
Care sunt cartile tale favorite?
¿De quiénes son estas monedas?
¿Cuándo? inseamna "Cand?" Ale cui sunt monezile astea?
¿Cuándo van a ir ustedes?
Dumneavoastra cand veti merge? ¿Por qué? inseamna "De ce?"
¿Por qué estudias español?
¿Cuánto(-a)? inseamna "Cat?, Cata?" De ce studiezi spaniola?
¿Cuánto tiempo dura la pelicula?
Cat timp dureaza filmul? Raspuns posibil:
Mi, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica El hombre busca las llaves de Samanta.
numai in functie de numarul substantivului. Omul cauta cheile lui Samanta.
mi amigo
mi amiga Doua adjective posesive (nuestro si vuestro) au patru forme.
nuestro
tus hermanos nuestra
tus hermanas nuestros
nuestras
su libro
sus plumas vuestro
vuestra
Mi inseamna "al meu, a mea" ; tu inseamna "al tau, a ta" vuestros
vuestras
Me duele el brazo.
Nuestro inseamna "al nostru, a noastra" Ma doare bratul
nuestro hermano
Verbele neregulate: "Tener" si "Venir"
fratele nostru
"Tener" si "venir" sunt verbe neregulate, din cauza asta , trebuie
sa memorati conjugarea lor. Va prezint aceste verbe impreuna
nuestra hermana fiindca sunt similare in modul de conjugare:
sora noastra tener
a avea
tengo / vengo
nuestras hermanas
tienes / vienes
surorile noastre tiene / viene
tenemos / venimos
Vuestro inseamna "al vostru, a voastra". Ca si vosotros, vuestro tenéis / venís
tienen / vienen
este folosit numai in Spania.
vuestro libro
+ Sa le recapitulam:
cartea voastra tener (a avea)
venir (a veni)
vuestra pluma
tengo / vengo
stiloul vostru
tienes / vienes
tiene / viene
vuestros libros tenemos / venimos
cartile voastre tenéis / venís
tienen / vienen
"Tener que, Hay que"
vuestras plumas Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face
stilourile voastre ceva. Aceasta expresie poate fi tradusa prin "a trebui". Tener se
conjuga in functie de subiect.
Tengo que comer las verduras.
Iata toate adjectivele posesive (cand se adauga s, este varianta Trebuie sa mananc legumele.
pentru plural) :
mi(s) Ángel tiene que leer el periódico.
al meu, a mea (ai mei, ale mele) Ángel trebuie sa citeasca ziarul.
costar recordar La a doua grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se
a costa a-si aminti schimba in ie, la toate persoanele, cu exceptia lui nosotros si
vosotros.
devolver cerrar
resolver
a inapoia
a rezolva
(un obiect) cierro
cierras
volver
cierra
a se
rogar
intoarce
a ruga cerramos
(de
cerráis
undeva)
cierran
dormir sonar
a dormi a suna Iata alt verb care schimba e:ie. Comparati cu verbul regular
comer. Observati ca sfarsitul este acelasi.
encontrar soñar (con) entender (e:ie)
a gasi a visa (pe) comer (verb regulat -er)
envolver
tostar
a invalui, a
a praji entiendo
impacheta
como
morder volar
a musca a zbura entiendes
comes
compiten
viven
Verbe care schimba e:i
Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir.
Infinitivele sunt alcatuite din doua parti: sfarsitul si baza. In Iata alt verb care scimba e:i. Observati ca la nosotros si vosotros
urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si baza nu se schimba.
sfarsitul ingrosat. pedir (e:i)
pido
pides estás vas das
pide está va da
pedimos estamos vamos damos
pedís estáis vais dais
piden están van dan
competir medir
Deoarece aceste verbe sunt neregulate, conjugarea lor trebuie
a concura a masura
memorata.
conseguir pedir Pentru o siguranta mai buna, este bine sa notati undeva toate
a obtine, a lua a cere verbele care au o conjugare neregulata si sa faceti exercitii si
propozitii cu ele, iar din cand in cand sa le repetati pana sunteti
corregir perseguir siguri ca le cunoasteti foarte bine.
a corecta a persecuta, a urmari -----------------
+ Sa recapitulam conjugarea verbelor estar, ir si dar :
decir reír estar, ir, dar
a spune a rade
estoy - voy - doy
despedir estás - vas - das
repetir
a-si lua ramas bun, a está - va - da
a repeta
concedia estamos - vamos - damos
elegir seguir estáis - vais - dais
a alege a urmari, a continua están - van - dan
Ir a + infinitiv
freír servir In Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de
a praji a servi, a fi de folos doua cuvinte. In acest caz, primul verb se conjuga in timp ce al
doilea ramane la forma de infinitiv.
gemir sonreír ir, viajar
a geme a zambi
Yo voy a viajar a España.
Eu voi calatori in Spania.
+ Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb care schimba e:i
: acabar, comer
repetir
repito Tú acabas de comer.
repites Tu tocmai ai terminat de mancat.
repite
repetimos poder, nadar
repetís
repiten Juan puede nadar.
Incercati si cu verbele de mai jos Juan poate sa inoate.
(decir, despedir, medir, pedir, servir)
Verbele neregulate : Estar, Ir, Dar volver, leer
Deja stiti cum se conjuga verbul estar.
estoy María vuelve a leer el libro.
estás María citeste iar cartea.
está
estamos
estáis O astfel de expresie combina verbul ir (conjugat) cu un infinitiv.
están Prepozitia "a" este mereu folosita. Forma este:
ir a + infinitive = a avea de gand sa faca ceva (in viitor); a face
ceva in viitor
Observati ca ir si dar urmeaza acelasi model ca si estar; ele sunt
neregulate la persoana intai singular (yo). Voy a llevar a mi hermana a su casa.
Am sa o duc (am de gand sa o duc) pe sora mea la casa ei.
estar (a fi) ir (a merge) dar (a da)
Vas a invitar a muchas muchachas.
estoy voy doy Vei invita multe fete.
acabar, comer
Cristina va a conversar con mi mamá.
Christina va vorbi cu mama. Tú acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.
Eduardo va a leer el libro.
Eduard va citi cartea. poder, nadar
primero sexto
Superlativele relative descriu un substantiv in contextul unui grup
primera sexta
larg.
segundo séptimo George este cel mai destept baiat din clasa.
segunda séptima
Maria e cea mai tanara fata din camera.
tercero octavo
tercera octava Superlativele absolute nu descriu un substantiv in contextul unui
grup larg.
cuarto noveno
George e foarte destept.
cuarta novena
Cartea este extrem de scumpa.
quinto décimo
quinta décima
In Spaniola, construirea superlativelor relative este similara cu yo mí
comparatia tú ti
articol definit + substantiv + más (menos) + adjectiv + de él él
ella ella
Iata cateva exemple de superlative usted usted
Juan es el chico más inteligente de la clase.
John este cel mai destept baiat din clasa. nosotros/as nosotros/as
vosotros/as vosotros/as
Bill Gates es el hombre más rico de los EEUU. ellos/as ellos/as
Bill Gates este cel mai bogat om din U.S. ustedes ustedes
Observatie: Numai mí si ti sunt diferite de pronumele subiectiv.
Ca si in romana, substantivul poate fi omis.
María es la chica más delgada de la clase. Se foloseste acest al doilea set de pronume pentru a inlocui
Mary este cea mai slaba (subtire) fata din clasa. substantivul care vine imediat dupa o prepozitie.
David habla de mí.
María es la más delgada de la clase. David vorbeste de mine.
Mary este cea mai slaba (subtire) din clasa.
Hablo con ellos.
Vorbesc cu ei.
Superlativul absolut pentru adjective are trei forme.
muy + adjectiv Pablo compró un anillo para ella.
sumamente + adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei Pablo a cumparat un inel pentru ea.
din inalta societate)
adjectiv + ísimo (-a, -os, -as)
Ori de cate ori mí urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se
combina pentru a forma conmigo (cu mine).
Urmatoarele traduceri sunt intrucatva arbitrare. Fiecare superlativ ¿Por qué no vienes conmigo?
este putin mai puternic decat precedentul. De ce nu vii cu mine?
muy guapo
foarte frumos
Ori de cate ori ti urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se
sumamente guapo combina pentru a forma contigo (cu tine).
extrem de frumos No voy contigo, voy con ellos.
Nu merg cu tine, merg cu ei.
guapísimo
nemaipomenit de frumos. Cel mai frumo Cand vrei sa spui "cu el, cu ea, cu tine, cu ei, cu dumneavoastra",
Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei sunt doua posibilitati. Daca pronumele se refera la subiectul
Pronumele este un cuvant care este folosit in locul unui nume de propozitiei, se foloseste consigo. Daca pronumele nu se refera la
persoana sau lucru. subiectul propozitiei, se foloseste con + pronumele apropiat.
David - el, lui Pronumele se refera la subiect
Ana - ea, ei
Ana si David - ei, lor El ea stilourile cu el.
etc. Él llevó las plumas consigo.
incluso menos
Cand pronumele are rol de obiect al propozitiei, se foloseste alt
inclusiv mai putin, cu exceptia
set de pronume.
según salvo
Pronumele personal Pronumele obiectiv comform, dupa in afara de
Example: María la tiene.
Entre tú y yo, esta comida es horrible.
Todos beben agua, incluso yo. María tiene = Maria are
Según tú, la chica es bonita. María tiene la pluma. = Maria are stiloul.
María la tiene. = Maria il are.
Pronumele direct: Part. I
Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul Dar daca obiectul propozitiei i-si schimba genul, se schimba de
direct (OD). asemenea si pronumele.
Bill loveste mingea. Pablo lo tiene.
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi".
Pablo tiene = Paul are
Suzana citeste cartea. Pablo tiene el libro. = Paul are cartea.
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi". Pablo lo tiene. = Paul o are.
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce?" sau "pe cine?" cu Pablo tiene = Paul are
privire la ce face subiectul propozitiei Pablo tiene la pluma. = Paul are stiloul.
Billn loveste mingea. Pablo la tiene. = Paul il are.
Bill loveste ce?
Bill loveste mingea.
La fel, daca obiectul propozitiei i-si schimba numarul, se schimba
Suzana il loveste pe Bill. de asemenea si pronumele. Deci acesta se acorda in numar si gen
Suzana loveste pe cine? cu obiectul propozitiei.
Suzana il loveste pe Bill. Pablo lo tiene.
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale. María tiene = Maria are
María tiene los libros. = Maria are cartile.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste María los tiene. = Maria le are.
urmatoarele pronume:
me -(yo) Cand incercati sa traduceti din romana in spaniola, de multe ori
te -(tú) merge foarte bine:
lo, la -(él, ella, usted) Paul mananca supa.
Paul = Pablo
nos -(nosostros) Paul mananca = Pablo come
os -(vosotros) Paul mananca supa = Pablo come la sopa
los, las -(ellos, ellas, ustedes) Paul o mananca = Pablo la come.
In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele direct este imediat Pentru a exersa, incercati sa vedeti fiecare linie ca pe o singura
inaintea verbului conjugat. fraza si traduceti-o :
Tengo = Am la como
Tengo la pluma. = Am stiloul lo como
La tengo. = Il am. la leo
Pronumele (la) este imediat inaintea verebului (tengo). lo leo
la veo
Observati ca daca subiectul propozitiei se schimba, aceasta nu lo veo
afecteaza pronumele obiectiv direct. la tengo
Pablo la tiene. lo tengo
la compro
Pablo tiene = Paul are lo compro
Pablo tiene la pluma. = Paul are stiloul.
Pablo la tiene. = Paul il are. --------------------------
la como
si O mananc (DO feminin - la sopa, la comida, etc.)
lo como Tenemos dos mesas.
Il mananc (DO masculin - el pollo, el arroz, etc.) Las tenemos. sau Nosotros las tenemos.
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce?" sau "pe cine?" cu Juan lo necesita lavar.
privire la ce face subiectul propozitiei Juan trebuie sa-l spele.
Bill loveste mingea.
Bill loveste ce? Iata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de verbul in
Bill loveste mingea. infinitiv:
Quiero verlo.
Suzana il loveste pe Bill. Vreau sa-l vad.
Suzana loveste pe cine?
Suzana il loveste pe Bill. Debemos regalarlo.
Trebuie sa-l daruim.
Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.
Examplu 1 María debe visitarnos.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale.
Juan necesita lavarlo.
Examplu 2 Juan trebuie sa-l spele.
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale. Iata cele doua metode una langa alta. Nici una din ele nu este
"mai buna" decat cealalta.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste Lo quiero ver.
urmatoarele pronume: Quiero verlo.
me -(yo) Vreau sa-l vad.
te -(tú)
lo, la -(él, ella, usted) Lo debemos regalar.
Debemos regalarlo.
Trebuie sa-l daruim. In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indirect este
imediat inaintea verbului conjugat.
María nos debe visitar. Juan me compra un regalo.
María debe visitarnos. Juan imi cumpara un cadou.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Juan te compra un regalo.
Juan lo necesita lavar. Juan iti cumpara un cadou
Juan necesita lavarlo.
Juan trebuie sa-l spele. Juan le compra un regalo.
Juan ii cumpara un cadou.
Aceeasi regula se aplica pentru propozitiile interogative si
negative. Juan nos compra un regalo.
¿Lo debemos regalar? Juan ne cumpara un cadou.
¿Debemos regalarlo?
Trebuie sa-l daruim? Juan os compra un regalo.
Juan va cumpara un cadou.
Juan no lo necesita lavar.
Juan no necesita lavarlo. Juan les compra un regalo.
Juan nu trebuie sa-l spele. Juan le cumpara un cadou.
Pronumele indirect : Part. I
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui?. Sa extragem fraza cu pronumele indirect :
El da cartea lu María. me compra
OD=cartea imi cumpara
Cui da cartea? te compra
Lu María. iti cumpara
PI=María le compra
Ea imi da flori. ii cumpara
Cui da flori?
Mie. nos compra
ne cumpara
PI=imi
os compra
Pentru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe va cumpara
ori ea trebuie sa aiba obiect direct. Observati ce fel ar fi propozitia
fara obiectul direct. les compra
El ii da Mariei . . . le cumpara
cartea, stiloul, creionul, etc.
Chiar daca subiectul frazei se schimba, pronumele ramane
El imi cumpara . . . neschimbat.
flori, ciocolata, etc. me compra
imi cumpara (el, ea)
Cateodata obiectul direct este subanteles.
Mama imi scrie in fiecare saptamana. me compran
OD=scrisoare (subanteles) imi cumpara (ei, ele)
PI=imi
(Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.) me compras
imi cumperi (tu)
Ea i-a spus.
OD=o (subanteles) Pronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece
PI=lui, ei formeaza neclaritati.
(Era i-a sus-o.) le
pentru el
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pentru ea
pronume : pentru dumneata
me (imi)
te (iti) les
le (ii) pentru ei, ele
pentru dumneavoastra
nos (ne)
os (va) Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corecte, ele sunt
les (le) neclare:
Ella le escribe una carta. Cateodata obiectul direct este subanteles.
Ella les escribe una carta. Mama imi scrie in fiecare saptamana.
In afara contextului, nu este clar cui scrie. OD=scrisoare (subanteles)
Ella le escribe una carta. PI=imi
Ea ii scrie. (lui) (Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.)
Ea ii scrie. (ei)
Ea va scrie dumneavoastra. Ea i-a spus.
OD=o (subanteles)
Ella les escribe una carta. PI=lui, ei
Ea le scrie o scrisoare. (lor) (Era i-a sus-o.)
Ea va scrie o scrisoare. (dumneavoastra)
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele
Astfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza pronume:
prepozitionala. me (imi)
Ella le escribe a Juan una carta. te (iti)
Ella le escribe a su hermana una carta. le (ii)
Ella le escribe a usted una carta.
nos (ne)
Ella les escribe a sus padres una carta. os (va)
Ella les escribe a ustedes una carta. les (le)
Cateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza In propozitia negativa cu un verb, pronumele indirect sta intre
neclaritatii, ci pentru intarire. cuvantul negativ si verbul conjugat.
Juan me da a mí el dinero. Él no me compra nada.
Juan imi da mie banii El nu-mi cumpara nimic.
(Intareste faptul ca imi da mie banii, nu alt cuiva)
Ella no te trae el desayuno.
Juan te da a ti el dinero. Ea nu-ti aduce micul dejun.
Juan iti da tie banii.
No le mando a él la cuenta.
Nu exista ambiguitate in urmatoarea propozitie. Nu-i trimit lui nota de plata.
Juan me da el dinero.
Juan imi da banii. Ellos no nos compran ningún regalo.
Ei nu ne cumpara nici un cadou.
Observati, "gustar" este conjugat "gustan" nu "gusto." O gresala Os gusta la comida. Os gustan las comidas.
comuna este sa spuneti "Me gusto los libros". Este incorect Les gusta el reloj. Les gustan los relojes.
deoarece subiectul propozitiei este "los libros", chiar daca este la
sfarsitul propozitiei, iar verbul conjugat se acorda cu subiectul.
Sa ne uitam la urmatorul exemplu:
Me gustan los libros. (I-mi plac cartile.)
Le gusta la silla.
Este imposibil de precizat exact ce vrea sa spuna:
Observati ca, conjugarea lui gustar se schimba in "gusta" cand 1. (Lui) I-i place scaunul.
subiectul propozitiei este la singular. 2. (Ei) I-i place scaunul.
Me gusta el libro. (I-mi place cartea.) 3. (Dumneavoastra) Va place scaunul..
Cum subiectul propozitiei poate fi doar la singular sau plural, Pentru a clarifica, deseori propozitia va incepe cu o fraza
singurele forme care vor fi folosite sunt "gusta" si "gustan", prepozitionala care precizeaza la cine se refera pronumele
indiferent de pronumele indirect care va fi folosit. indirect.
Me gusta el libro. A él le gusta la silla.
I-mi place cartea. Lui i-i place scaunul.
Juan conoce la literatura española. Dupa cum ati vazut, cuvintele "acesta" si "aceea" pot avea functia
Juan cunoaste literatura spaniola. si de adjectiv si de pronume.
Aceasta carte e a mea. (adjectiv)
Aceasta e a mea. (pronume)
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unei indemanari sau
cum sa faci ceva, se foloseste saber + infinitiv. Acea carte e a voastra.(adjectiv)
María sabe conducir. Aceea e a voastra. (pronume)
Maria stie sa conduca.
Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive. Articolul definit este mereu folosit cu nume geografice compuse.
arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai la América Central
atreverse a - a indrazni la América del Sur
darse cuenta de - a-si da seama los Estados Unidos
jactarse de - a se lauda la Gran Bretaña
quejarse de - a se plange de
suicidarse - a se sinucide
Articolul definit: Part. II Articolul definit este folosit cand vorbim despre o persoana, dar
Deja sunteti obijnuiti cu articolul definit: nu e folosit cand vorbim direct cu o persona.
el El señor Gómez es profesor.
la Señor Gómez, ¿es usted profesor?
los
las La señorita está muy bonita.
¡Señorita! Usted está muy bonita esta noche.
Probabil sunteti obijnuiti cu folosirea normala a acestuia.
El chico es alto. Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti
La chica es guapa. ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.
Los hombres comen mucho. María se lava la cara.
Las mujeres charlan. Él se pone el traje.
Trecutul nedefinit vs. Imperfect : Part. I
Spaniola are doua timpuri trecute: perfect si imperfect. Cele mai
In aceasta lectie veti invata alte cateva reguli care va vor ajuta sa multe verbe pot fi puse in oricare, depinzand de ceea ce vrem sa
folositi corect articolul definit. De exemplu, daca substantivul spunem. In aceasta lectie veti invata sa conjugati verbele regulate
feminin singular incepe cu a sau ha foloseste forma de masculin a de conjugarea I (-ar) la trecutul nedefinit si imperfect. De
articolului. asemenea veti invata diferentele de baza dintre aceste timpuri.
el agua
el hacha
el hambre Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I (-ar) la trecutul
el águila nedefinit, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele
(in functie de persoana):
é
Aceasta regula se aplica numai la singular, la plural se foloseste aste
forma feminina a articolului. ó
el agua amos
las aguas asteis
aron
-é
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I (-ar) la trecutul -aste
imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele -ó
(in functie de persoana):
aba -amos
abas -asteis
aba -aron
ábamos
abais hablé, hablaste, habló, hablamos, hablasteis, hablaron
aban
Imperfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)
Fetele vorbeau in engleza. Mai jos aveti cele trei tipuri de conjugari, impreuna:
(in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata)
hablar comer vivir
Acum stiti diferentele de baza dintre cele doua timpuri:
Trecutul perfect exprima actiuni care a avut loc in trecut si care s- hablé comí viví
au terminat (am mancat, ai vorbit, ai mers, au cantat, etc.).
hablaste comiste viviste
Trecutul imperfect exprima actiuni din trecut care atunci nu s-au habló comió vivió
terminat, fiind in desfasurare in timpul la care ne referim hablamos comimos vivimos
(mancam, vorbeai, mergeai, cantau, etc.) hablasteis comisteis vivisteis
hablaron comieron vivieron
+ Sa recapitulam modul de conjugare al verbelor regulate de
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir
conjugarea I, la trecutul nedefinit si imperfect
este aceeasi pentru trecutul nedefinit si timpul prezent.
Perfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care pot fi vazute ca un Sa recapitulam. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I
singur eveniment. (-ar) la trecutul imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una
Ella caminó por el parque. din urmatoarele (in functie de persoana):
Ea a mers prin parc. aba
abas
Ellos llegaron a las nueve. aba
Ei au ajuns la ora noua. ábamos
abais
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care au fost repetate de aban
un numar de ori, specificat, sau care s-au intamplat intr-o
perioada de timp specificata. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-
Ayer escribí dos cartas. a (-ir) la trecutul imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una
Ieri am scris doua scrisori. din urmatoarele (in functie de persoana):
ía
Vivimos allí por ocho años. ías
Am trait acolo opt ani. ía
íamos
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care fac parte dintr-un íais
lant de evenimente. ían
Ella se levantó, se vistió, y salió de la casa.
Ea s-a sculat, s-a imbracat si a iesit din casa. Mai jos sunt cele trei tipuri de conjugari, impreuna:
Trecutul nedefinit e folosit pentru a specifcica sfarsitul sau hablar comer vivir
inceputul unui eveniment.
Empezó a pintar a las siete de la mañana. hablaba comía vivía
A inceput sa picteze la sapte dimineata. hablabas comías vivías
hablaba comía vivía
hablábamos comíamos vivíamos
+ Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbelor regulate la hablabais comíais vivíais
trecutul nedefinit: hablaban comían vivían
Timpul trecut perfect e folosit pentru a exprima actiuni care au
avut loc in trecut si care s-au terminat.
Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a II-a (-er) Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau
repetate.
-í Almorzábamos juntos todos los días.
-iste Luam pranzul impreuna in fiecare zi.
-ió
Las señoras siempre charlaban por las mañanas.
-imos Doamnele mereu palavrageau dimineata.
-isteis
ieron Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se
intamplau in timpul altor evenimente.
comí, comiste, comió, comimos, comisteis, comieron Yo leía cuando entró mi papá.
Eu citeam cand a intrat tata. (observati ca "entrar" este la trecutul
Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a III-a (-ir) nedefinit)
viví, viviste, vivió, vivimos, vivisteis, vivieron + Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbelor regulate la
Imperfectul : Part. I trecutul imperfect:
Intr-o lectie trecuta a-ti invatat ca timpul trecut imperfect e folosit Trecut imperfect e folosit pentru a exprima actiuni din trecut care
pentru a exprima actiuni din trecut care nu au fost terminate in nu au fost terminate in timpul la care ne referim, fiind in
timpul la care ne referim, fiind in desfasurare in perioada la care desfasurare in perioada la care ne referim
ne referim. De asemenea a-ti invatat cum sa conjugati verbele Imperfect : verbe regulate de conjugare a II-a (-er)
regulate de conjugarea I la imperfect. In aceaste lectie veti invata
cum sa conjugati si celelalte doua tipuri de verbe regulate: de -ía
conjugarea a II-a (-er) si de conjugarea a III-a (-ir). -ías
-ía
-íamos
-íais Exista numai trei verbe neregulate la imperfect. Trebuie doar sa le
-ían memorati.
fuimos entonces
fuisteis (atunci)
fueron
Trecutul nedefinit : dar si hacer esta mañana
(in aceasta dimineata)
di hice
diste hiciste esta tarde
dio hizo (in aceasta dupa-miaza)
dimos hicimos la semana pasada
disteis hicisteis (saptamana trecuta)
dieron hicieron
el mes pasado
Imperfectul : Part. II (luna trecuta)
Retineti, utilizarea imperfectului implica faptul ca actiunea din
trecut nu era terminata in timpul la care ne referim. el año pasado
(anul trecut)
Prezent Trecutul nedefinit Mai jos aveti cateva verbe care isi schimba ortografia la persoana I
de la trecutul nedefinit:
preferir preferir
prefiero preferí -gar -car -zar
prefieres preferiste
prefiere prefirió cegar aparcar almorzar
preferimos preferimos colgar buscar autorizar
preferís preferisteis jugar clarificar cazar
prefieren prefirieron llegar clasificar comenzar
pagar destacar cruzar
Prezent Trecutul nedefinit plegar empacar empezar
regar justificar forzar
dormir dormir rogar practicar organizar
duermo dormí tragar sacar simbolizar
duermes dormiste vagar tocar tropezarse
duerme durmió Pentru verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, si -oer, forma
dormimos dormimos él,/ella/usted foloseste sfarsitul yo (in loc de ió) si a treia persoana
dormís dormisteis plural foloseste sfarsitul yeron (in loc de ieron). Formele ramase
duermen durmieron au un accent pe litera i.
Imperfectul : Part. III creer
Pentru a intelege mai bine imperfectul fata de trecutul nedefinit,
studiati frazele de mai jos: creí
In timpul zilei am lucrat la agentie. (trecutul nedefinit) creíste
In timpul zilei lucram la agentie. (imperfect) creyó
creímos
Am vizitat-o pe bunica in fiecare zi. (trecutul nedefinit) creísteis
O vizitam pe bunica in fiecare zi. (imperfect) creyeron
Alte verbe ca si creer:
Fraze care folosesc imperfectul : caer
Ramón tenía miedo de hablar en público. leer
Lui Ramón ii era frica sa vorbeasca in public. oír
poseer
Yo creía que Juan podía hacerlo. proveer
Eu credeam ca Juan putea sa o faca. roer
Exceptii de la aceasta regula sunt:
Me gustaba el coche. traer
I-mi placea masina. atraer
distraer
Imperfect este folosit si pentru a descrie cum sau ce lucru ne
placea. Folositi imperfectul cand descrieti caracteristicile unei Verbele care se termina in -uir se schimba in acelasi mod, dar
persoane, lucru sau conditie. accentul pe litera i ramane numai la forma "yo".
Era un muchacho muy inteligente. huir
Era un baiat foarte inteligent.
huí
Era una señorita muy guapa. huiste
Era o domnisoara foarte frumoasa. huyó
huimos
Las ventanas estaban abiertas. huisteis
Ferestrele erau deschise. huyeron
Alte verbe ca si huir sunt:
La casa era blanca. construir
Casa era alba. contribuir
Trecutul nedefinit : Part. IV destruir
Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe isi fluir
schimba ortografia la trecutul nedefinit. Urmatoarele fac incluir
schimbari numai la forma yo: influir
Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu Exemple:
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c Yo construí una casa. - Eu am construit o casa.
Tú incluiste dos palabras. - Tu ai inclus doua cuvinte.
El té fluyó. - Ceaiul a curs. -isteis
-ieron
+ Sa recapitulam conjugarile invatate in aceasta lectie:
Trecutul nedefinit : creer, (caer, leer, oír) Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
creí
creíste Infinitiv Baza schimbata
creyó
creímos andar anduv-
creísteis estar estuv-
creyeron tener tuv-
Trecutul nedefinit : huir, (construir, contribuir, incluir) caber cup-
huí haber hub-
huiste poder pud-
huyó poner pus-
huimos saber sup-
huisteis hacer hic-
huyeron querer quis-
Trecutul nedefinit : Part. V venir vin-
Urmatoarele verbe sunt neregulate la trecutul imperfect si trebuie
memorate: Doua exemple dupa cum se aplica aceast model:
decir traer ver estar (estuv-) saber (sup-)
dije traje vi
dijiste trajiste viste estuve supe
dijo trajo vio estuviste supiste
dijimos trajimos vimos estuvo supo
dijisteis trajisteis visteis estuvimos supimos
dijeron trajeron vieron estuvisteis supisteis
La fel ca si traer, sunt: estuvieron supieron
atraer Observatie: O exceptie este a treia persoana singular de la verbul
detraer hacer. Dupa cum ati invatat, ca se schimba in "z" si formeaza
distraer "hizo."
extraer
maltraer
retraer + Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie
sustraer verbe cu un model de conjugare neregulata la trecutul imperfect
: andar, estar, tener, caber, haber, poder, poner, saber, hacer,
querer, venir
Verbele care se teremina in -ucir sunt neregulate si se conjuga
asa: Infinitiv Baza schimbata Tereminatiile
producir
andar anduv- -e
produje estar estuv- -iste
produjiste tener tuv- -o
produjo caber cup- -imos
produjimos haber hub- -isteis
produjisteis poder pud- -ieron
produjeron poner pus-
Alte verbe in aceasta categorie sunt: saber sup-
aducir hacer hic-
conducir querer quis-
coproducir venir vin-
deducir
inducir Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part III
introducir Deja a-ti invatat ca trecutul nedefinit si imperfectul se folosesc in
reducir situatii diferite. Trecutul nedefinit se foloseste cu situatii din
traducer trecut care sunt complete (terminate) in timpul la care ne referim,
iar imperfectul prezinta actiuni din trecut care nu sunt terminate
Trecutul nedefinit : Part. VI (sunt in curs de desfasurare) in timpul la care ne referim.
Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect Estudié dos horas.
urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au
urmatoarele terminatii: Am studiad doua ore.
-e (actiune completa)
-iste
-o Yo estudiaba antes de los examenes.
-imos
Eu invatam inaintea examenelor. Trecutul nedefinit si Imperfect: Recapitulare
(actiunea nu are nici inceput nici sfarsit) Iata cele trei tipuri de verbe regulate, conjugate la trecutul
nedefinit:
Iata si mai multe exemple:
hablar comer vivir
conocer
Conocí a Juan hace cinco años. hablé comí viví
hablaste comiste viviste
L-am cunoscut pe Juan acum 5 ani. habló comió vivió
(trecutul nedefinit) hablamos comimos vivimos
hablasteis comisteis vivisteis
En aquella época conocíamos muy bien la ciudad. hablaron comieron vivieron
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir
In acel timp cunosteam foarte bine orasul. este aceeasi pentru trecutul nedefinit si timpul
(imperfect) prezent: hablamos, vivimos.
querer
María quiso comprar la casa. Iata cele trei verbe regulate la imperfect:
entonces mucho
(atunci) (mult)
todo el tiempo
(tot timpul) Verbele care se termina in -ucir sunt neregulate si se conjuga
astfel:
varias veces producir
(de mai multe ori)
produje
Vebele de conjugarea a I si a II-a (-ar si -er) care isi schimba baza la produjiste
prezent nu o schimba si la trecutul nedefinit. Se conjuga ca si produjo
celelalte verbe regulate. produjimos
produjisteis
Prezent Trecutul nedefinit produjeron
cerrar cerrar Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect
cierro cerré urmeaza un model aparte. In timp ce i-si schimba baza, toate au
cierras cerraste urmatoarele terminatii:
cierra cerró -e
cerramos cerramos -iste
cerráis cerrasteis -o
cierran cerraron -imos
-isteis
Vebele de conjugarea a III-a (-ir) care i-si schimba baza la prezent -ieron
o schimba si la trecutul nedefinit, dar intr-un mod diferit. Ele
schimba e:i si o:u la persoana a III-a singular si plural. Studiati Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
exemplele de mai jos.
Infinitiv Baza schimbata
Prezent Trecutul nedefinit
andar anduv-
preferir preferir estar estuv-
prefiero preferí tener tuv-
prefieres preferiste caber cup-
prefiere prefirió haber hub-
preferimos preferimos poder pud-
preferís preferisteis poner pus-
prefieren prefirieron saber sup-
hacer hic-
Prezent Trecutul nedefinit querer quis-
venir vin-
dormir dormir
duermo dormí Cateva exemple cu trecutul nedefinit si imperfect, alaturate:
duermes dormiste conocer
duerme durmió Conocí a David hace cuatro años.
dormimos dormimos
dormís dormisteis L-am cunoscut pe David acum patru ani.
duermen durmieron (trecutul nedefinit)
Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe i-si En aquella época conocíamos muy bien el pueblo.
schimba ortografia la trecutul nedefinit. Urmatoarele fac
schimbari numai la forma yo: In acel timp cunosteam foarte bine satul.
Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu (imperfect)
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu querer
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c María quiso comprar la casa.
Verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, -oer,
si uir schimba ió cu yo si ieron cu yeron Maria a vrut sa cumpere casa.
(trecutul nedefinit)
Iata inca trei verbe care sunt neregulate la trecutul nedefinit:
David quería comprar la casa.
decir traer ver
David vroia sa cumpere casa.
dije traje vi (imperfect)
dijiste trajiste viste no querer
dijo trajo vio María no quiso comprar la casa.
dijimos trajimos vimos
dijisteis trajisteis visteis Maria nu a vrut sa cumpere casa.
dijeron trajeron vieron (trecutul nedefinit)
David avea o masina noua. Cand doua adverbe modifica acelasi verb, numai al doilea
(imperfect) foloseste terminatia -mente. Observati ca primul adverb este la
Formarea adverbelor forma feminina singular a adjectivului.
Adverbele sunt cuvinte care descriu sau modifica verbe, adjective Juan trabaja lenta y cuidadosamente.
sau alte adverbe. Juan munceste incet si cu grija.
El alearga repede.
("repede" descrie cum "alearga") El chico le habla clara y cortésmente.
Baiatul ii vorbeste clar si politicos.
Ea vorbeste mai rar decat el.
("rar" descrie cum "vorbeste") El autor escribió rápida y fácilmente.
("mai" modifica "rar") Autorul a scris repede si usor.
Subjunctivul : Part. I
Tema subjunctivului este destul de dificila, mai dificil decat e
Cele mai multe adverbe spaniole sunt formate prin adaugarea lui - necesar. Sa incercam sa ne apropiem incet de acesta parte
mente la forma feminina singular a adjectivului. importanta din limba spaniola.
Modul subjunctiv este folosit pentru a exprima orice cu exceptia In invatarea subjunctivului este foarte ajutator daca mai intai
sigurantei si obiectivitatii: lucruri precum indoiala, nesiguranta, puteti recunoaste aceste clauze. Urmatoarea lista contine clauzele
subiectivitatea, etc. cele mai comune asociate cu folosirea subjunctivului:
Yo dudo que usted vaya al Perú en diciembre. a menos que ...
ce putin daca ...
Ma indoiesc ca dumneata mergi in Peru in Decembrie.
Cum propozitia de deasupra nu exprima o certitudine, antes (de) que ...
subjunctivul (vaya) este cerut in a doua parte a propozitiei. inainte ca ...
Deoarece sunt unele nesigurante sau subiectivitati care sa ceara es importante que ...
folosirea subjunctivului, de obicei le veti vedea in propozitii care e important ...
contin o clauza principala care introduce o calitate de nesiguranta
sau subectivitate. es imposible que ...
e imposibil ...
es improbable que ... negar que ...
e improbabil ... a nega ca ...
Dupa cum a-ti vazut, lista e destul de lunga si nici macar nu e o Pentru cele mai multe verbe, subjunctivul prezent se formeaza
lista comleta. Mai sunt inca multe expresii care cer folosirea urmand acesti trei pasi:
subjunctivului. In loc sa incercati sa memorati o lista atat de lunga,
mai bine va familiarizati cu o lista mai scurta cu expresii cu 1. Incepeti cu forma yo a indicativului prezent.
care nu se foloseste subjunctivul.
creer que ... 2. Apoi eliminati terminatia -o.
a crede ca ...
3. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii:
no dudar que ... verbe de conjugarea I (-ar):
a nu se indoi ca ... -e, -es, -e, -emos, -éis, -en
no hay duda que ... Verbe regulate de conjugarea a III-a, ca si vivir (yo vivo).
nu e nici o indoiala ca ... vivo - o = viv
Acestea expresima o cantitate de siguranta, ele nu necesita
folosirea subjunctivului. viv + a = viva
viv + as = vivas
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a viv + a = viva
doua clauza, si clauza principala viv + amos = vivamos
introduce siguranta sauobiectivitate, propozitia va folosi modul viv + áis = viváis
indicativ in a doua clauza, cat timp propozitia va preciza ceva viv + an = vivan
sigur.
Modelul functioneaza si cu verbe care au forma "yo" neregulata la
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a prezentul indicativ. Studiati urmatoarele exemple:
doua clauza, si clauza
principala nu introduce siguranta sauobiectivitate, propozitia va conocer (yo conozco)
folosi modul subjunctiv in a doua clauza, cat timp propozitia nu va conozc + o = conozco
preciza ceva sigur. conozc + a = conozca
conozc + as = conozcas
+ Sa recapitulam : conozc + a = conozca
Modul Indicativ conozc + amos = conozcamos
certitudine si obiectivitate conozc + áis = conozcáis
conozc + an = conozcan
tener (yo tengo) duerm + a = duerma
tengo - o = teng duerm + as = duermas
teng + a = tenga duerm + a = duerma
teng + as = tengas durm + amos = durmamos
teng + a = tenga durm + áis = durmáis
teng + amos = tengamos duerm + an = duerman
teng + áis = tengáis sentir (yo siento)
teng + an = tengan siento - o = sient
salir (yo salgo) sient + a = sienta
salgo - o = salg sient + as = sientas
salg + a = salga sient + a = sienta
salg + as = salgas sint + amos = sintamos
salg + a = salga sint + áis = sintáis
salg + amos = salgamos sient + an = sientan
salg + áis = salgáis pedir (yo pido)
salg + an = salgan pido - o = pid
pid + a = pida
Pentru verbele terminatte in -ar si -er si care au baza scimbatoare pid + as = pidas
(o:ue e:i, e:ie), metoda se aplica la fel (folosind forma "yo" a pid + a = pida
indicativului prezent), cu exceptia ca verbele nu i-si schimba baza pid + amos = pidamos
la formele nosotros si vosotros. Studiati exemplele de mai jos: pid + áis = pidáis
pid + an = pidan
pensar (yo pienso)
pienso - o = piens Mai sunt doar cateva reguli pentru conjugarea verbelor la
piens + e = piense subjunctivul prezent. Acestea vor fi acoperite in urmatoarele
piens + es = pienses lectii.
piens + e = piense
pens + emos = pensemos + Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie:
pens + éis = penséis Subjunctivul prezent - hablar
piens + en = piensen
perder (yo pierdo) hable
pierdo - o = pierd hables
pierd + a = pierda hable
pierd + as = pierdas hablemos
pierd + a = pierda habléis
perd + amos = perdamos hablen
perd + áis = perdáis Subjunctivul prezent- comer
pierd + an = pierdan
contar (yo cuento) coma
cuento - o = cuent comas
cuent + e = cuente coma
cuent + es = cuentes comamos
cuent + e = cuente comáis
cont + emos = contemos coman
cont + éis = contéis Subjunctivul prezent- vivir
cuent + en = cuenten
volver (yo vuelvo) viva
vuelvo - o = vuelv vivas
vuelv + a = vuelva viva
vuelv + as = vuelvas vivamos
vuelv + a = vuelva viváis
volv + amos = volvamos vivan
volv + áis = volváis Subjunctivul prezent - verbe cu persoana I neregulata la
vuelv + an = vuelvan indicativul prezent
Pentru verbele terminate in -ir si care i-si schimba baza, formula conocer - conozca, conozcas, conozca, conozcamos, conozcáis,
se aplica la fel, cu exceptia ca baza se schimba la formele nosotros conozcan
si vosotros urmand urmatoarele reguli: verbele care schimba o:ue
schimba o cu u, verbele care schimba e:ie vor schimba e cu i, iar tener - tenga, tengas, tenga, tengamos, tengáis, tengan
cele care schimba e:i vor schimba e cu i. Studiati urmatoarele
exemple: salir - salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan
Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ar si -er si care i-si
dormir (yo duermo) schimba baza:
duermo - o = duerm pensar
piense
pienses
piense Pentru verberbele care se termina in -guir, gu se schimba
pensemos in g cand vine inaintea literei a.
penséis
piensen seguir (e:i)
Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ir si care i-si schimba siga
baza sigas
dormir - durmamos siga
sigamos
sentir - sintamos sigáis
sigan
pedir - pidamos
Subjunctivul : Part. III
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este folosit ori de cate ori Pentru verberbele care se termina in -car, c se schimba in qu cand
vorbitorul simte indoiala sau incertitudine despre actiunea vine inaintea literei e.
propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
buscar
busque
In Part. II, a-ti invatat regulile de baza pentru conjugarea verbelor busques
regulate si a celor cu baza schimbatoare (o:ue, e:ie, e:i). busque
busquemos
A-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga terminatiile: busquéis
-e, -es, -e, -emos, -éis, -en busquen
si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:
-a, -as, -a, -amos, -áis, -an
Pentru verberbele care se termina in -gar, g se schimba in gu cand
vine inaintea lui e.
In aceasta lectie veti invata cum sa conjugati verbele la
subjunctivul prezent care se schimba ortografic. pagar
Schimbarile ortografice se fac numai dintr-un singur motiv. Daca pague
nu am face aceste schimbari si am aplica regulile de baza pe care pagues
le stim, am pierde sunetul infinitivului. Aceste schimbari pague
ortografice asigura ca rostirea propriu-zisa reflecta felul in care de paguemos
fapt aceste cuvinte sunt pronuntate. paguéis
paguen
Iata regulile pentru schimbarile ortografice in subjunctivul
prezent:
Pentru verberbele care se termina in uir, adauga litera y inainte
de litera a.
Pentru verberbele care se termina in -zar, z se schimba cu c cand
dupa acesta vine litera e. huir
huya
empezar (e:ie) huyas
empiece huya
empieces huyamos
empiece huyáis
empecemos huyan
empecéis
empiecen
Mai e doar o singura estimare pentru conjugarea verbelor la
subjunctivul prezent. O vom acoperi in urmatoarea lectie.
Pentru verberbele care se termina in -ger sau -gir, g se schimba
cu j cand dupa acesta vine litera a. + Sa recapitulam schimbarile ortografice invatate in aceasta
lectie:
escoger
escoja -zar: z se schimba in c inaintea lui e
escojas (subjunctivul prezent)
escoja
escojamos empezar (e:ie)
escojáis empiece
escojan empieces
elegir (e:i) empiece
elija empecemos
elijas empecéis
elija empiecen
elijamos -ger sau -gir : g se schimba in j inaintea lui a
elijáis (subjunctivul prezent)
elijan
e indoielnic ca ...
escoger
escoja es fácil que ...
escojas e usor ca ...
escoja
escojamos es fantástico que ...
escojáis e fantastic ca ...
escojan
-guir : gu se schimba in g inaintea lui a es importante que ...
(subjunctivul prezent) e important ca ...
In aceasta lectie puteti exersa alt mod in care subjunctivul e folosit es probable que ...
: dupa anumite expresii impersonale. e probabil ca ...
IIn continuare studiati o lista cu cele mai comune expresii es raro que ...
impersonale care cer folosirea subjunctivului. Veti observa ca e ciudat (rar) ca ...
unele din acestea le intalniti si in alte lectii despre subjunctiv.
conviene que ... es ridículo que ...
e convenabil ca ... e ridicol ca ...
(prezent) Me lavo las manos.
Ma spal pe maini.
(viitorul perfect) Me habré lavado las manos.
M-asi fi spalat pe maini.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no"
inaintea pronumelui reflexiv (aici "me").
No Me habré lavado las manos.
Nu m-asi fi spalat pe maini
Si la viitorul perfect interogatia se formeaza adaugand semnul
intrebarii "¿...?", dupa cum puteti vedea in exemplele de mai jos.