Sunteți pe pagina 1din 63

Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola Exemplu:  

 mañana (maine, dimineata) - se pronunta maniana


3. "LL" se pronunta un "l" slab + "I" scurt (in America Latina:
Mexic, Peru, Argentina - se pronunta "GI" slab)
Exemplu:   llamar (a chema) - se pronunta [liamar] ([giamar] in
 Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu.  America latina)
Exemple: casa, perro, mamá, libro, lápiz, librería.  4. "GE" se pronunta "HE"
Exemplu:   gente (lume) - se pronunta [hente]
- Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel
5. "GI" se pronunta "HI"
ca si in limba romana.  Exemplu:   gitano (tigan) - se pronunta [hitano]
Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua:   6. "CE" se pronunta "SE"
- Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se Exemplu:   felices (fericiti) - se pronunta [felises]
7. "CI" se pronunta "SI"
termina in: "n" o "s" sau in cele 5 vocale: a, e, i, o, u. 
Exemplu:   felicidad (fericire) - se pronunta [felisidad]
Exemple: canción, papá, compás, tabú, colibrí, llamé, 8. "Z" se pronunta un "S" peltic
comió.  Exemplu:   zapato (pantof) - se pronunta [sapato]
- Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se 9. "Ü" se pronunta "U"
Exemplu:   vergüenza (rusine) - se pronunta [verguenza]
acentueazaa daca se termina in consoanele care nu sunt
10. "QUE" se pronunta "CHE"
"n" o "s".  Exemple:lápiz, cárcel, árbol, álbum, césar,  Exemplu:   que (ce, care) - se pronunta [che]
- Antepenultima silaba se numeste "esdrújula". Mereu se 11. "QUI" se pronunta "CHI"
acentueaza.   Exemple: esdújula, cómoda.  Exemplu:   Quijote- se pronunta [chihote]
Genul substantivelor : Part. I
- Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrújulas, se
Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana, loc, lucru
accentuaeza mereu. Exemple: sólamente,  lícitamente.  sau idee.
- Pronumele  éste,  ése, etc., pentru a se distinge de Persoana : Marius, fata, dentist
adjective.  Loc : gradina, universitate, Venezuela
Lucru : carte, masina, rosie
Idee : libertate, prietenie, inteligenta
- Cuál, quién, cúyo, qué, cómo, dónde, cuándo,  tánto,  cuá
nto, daca au valoare afectiva, ¿interogativa? sau In Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine
¡exclamativa! 
- Adverbele  sólo si aún cand  inseamna todavía = Masculine Feminine
inca.  Exceptii: Cuvintele compuse cu verbe.   Exemplu:
el chico la chica
sabelotodo.  baiatul fata

el jardín la universidad
- Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. 
gradina universitatea
Exemple: maíz, día, María, rocío, 
- Cand verbul este deja accentuat si se adauga un el libro la revista
cartea revista
pronume.  Exemple: estáte, cayóse, métete. 
- Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu el miedo la libertad
exceptia cazului cand pot fi confundate cu alte cuvinte.  frica libertatea
Exemple:
Urmatorele substantive indica fiinte vii
 sí (afirmativ)  si (conditional)
 dé (verbul dar)  de (prepozitie) el gato la gata
 sé (verbul saber)  se (reflexiv) motanul pisica

 él (pronomue)  el (articol) el perro la perra


 tú (pronoure)  tu  (posesiv) cainele cateaua
 té (planta)  te (reflexiv)
el chico la chica
baiatul fata
- Reguli de pronuntie.
el abuelo la abuela
1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate
bunicul bunica
literele se pronunta, cu exceptia lui "H"
Exemplu:   hora (ora) - se pronunta [ora]
[Test] - Cum sunt aceste substantive?
2. "J" se pronunta "H"
Exemplu:   viaje (calatorie) - se pronunta [viahe] el gato 
3. "Ñ" se pronunta un "n" imuiat + "I" scurt el perro 
el chico  el señor - domnul
el abuelo la señora - doamna
Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii
Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma
[Test] - Cum sunt aceste substantive? pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul,
la gata  articolul "el" sau "la"
la perra  el estudiante - studentul
la chica  la estudiante - studenta
la abuela
Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii el pianista - pianistul
la pianista - pianista
"El" si "la" sunt articole hotarate. Pentru cei care stiu engleza, "the"
in limba engleza el artista - artistul
el chico (baiatul)  la artista - artista
la chica (fata)
el perro (cainele)  Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad, -tad, -tud,
la gata (pisica) -umbre; sunt feminine.
la televisión - televiziunea
- Ce parere aveti despre ultima litera a acestor substantive? la decisión - decizia
la conversación - conversatia
la habitación - locuinta, asezarea
Masculine Feminine
la ciudad - orasul
gato  gata  la universidad - universitatea
perro  perra  la dificultad - dificultatea
chico  chica  la libertad - libertatea
abuelo  abuela la actitud - atitudinea
la gratitud - recunostinta

- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. la certidumbre - certitudinea

Substantivele care se termina in -a sunt de obicei feminine.  la muchedumbre- multimea, aglomeratia

Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand.


- De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu Unele substantive care se termina in -a sunt masculine
inseamna ca si in spaniola este la acelasi gen. el problema - problema
Exemplu : el telegrama - telegrama
el vestido (masc.) = imbracaminte (fem.) el programa - programul
el archivo (masc.) = arhiva (fem.) el mapa - harta
la pluma (fem.)     = stilou (neutru) el sistema - sistemul
el poema - poemul, poezia

Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l el día - ziua

insoteste. Sunt mai multe motive petru asta : el tema - tema, subiectul

Pentru a sti genul substantivului, deoarece nu toate cuvintele el clima - clima

terminate in -o sunt masculine si cele terminate in -a sunt el idioma - limba (vorbita)

feminine. el sofá - canapeaua

Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a el planeta - planeta

Genul substantivelor: Part. II


Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea Multe substantive care se termina  in -ma sunt masculine. 
au un corespondent feminin care se termina in -a el telegrama - telegrama
el profesor - profesorul el programa - programul
la profesora - profesoara el problema - problema
el sistema - sistemul
el doctor - doctorul el poema - poemul, poezia
la doctora - doctorita el idioma - limba (vorbita)
el clima - clima Invatati numerele 1-10 :
el tema - tema, subiectul 1. uno 
Observatie:  Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine, 2. dos 
exemple:  la cama  si  la pluma 3. tres 
4. cuatro 
Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie 5. cinco 
memorate. 6. seis 
el día - ziua 7. siete 
el mapa - hara 8. ocho 
el planeta - planeta 9. nueve 
el sofá - canapeaua 10. diez

- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte unui
la mano - mana, bratul substantiv masculin.
la radio - radioul un libro 
o carte 
- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui
sens. un perro 
el frente - frontul (la razboi) un caine 
la frente - fruntea
un hombre 
el guía - ghidul, persoana ghid un om
la guía - cartea ghid
Numarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui
el policía - politistul substantiv feminin. 
la policía - politia una pluma 
un stilou 
el orden - ordinea
la orden - ordinul una gata 
o pisica 
+ Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2.  
- Substantivele se impart in masculine si feminine. una chica 
- Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine. o fata
- Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.
- Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea Cand numaram in general (unu, doi, trei ...) se foloseste "uno" dar
au un corespondent feminin care se termina in -a. cand numaram cu caracter special (o pisica, un caine), se
- Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma foloseste "un" sau "una."
pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul un libro 
articolul "el" sau "la". o carte 
- Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad, -tad, -tud,
-umbre; sunt feminine. una pluma 
- Multe substantive care se termina  in -ma sunt masculine.  un stilou 
- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.
- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui uno, dos, tres 
sens. unu, doi, ,trei
Pluralul substantivelor
Acum stiti majoritate regulilor care determina genul Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul
substantivelor. Mai sunt cateva lucruri de stiut, dar ele vor fi prin adaugarea lui -s.
acoperite mai tarziu. Nu uitati, ori de cate ori invatati un libro: libros 
substantiv, invata-l complet cu articolul (el, la). Articolul definit (libro + s) 
este subiectul unei urmatoare lectii. 
Numerele cardinale pluma: plumas 
(pluma + s) 
la actriz: las actrices
(chico: chicos 
(chico + s)  Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de
genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului.
señora: señoras  2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras) 
(señora + s)
1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gatas)
Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor
deveni "los" si "las." Articolul definit va fi explicat mai mult in Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt
urmatoarea lectie. formate prin combinarea a doua cuvinte in unu. (Exemple: abre +
el libro: los libros  latas = abrelatas / deschide + conserve = deschizator de conserve).
Aceste substantive compuse sunt mereu masculine si formeaza
la pluma: las plumas  pluralul prin schimbarea lui "el" in "los."
el abrelatas 
el chico: los chicos  los abrelatas 

la señora: las señoras el paraguas 


los paraguas
Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul
prin adaugarea lui -es. + Sa revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor.  
el borrador: los borradores  - Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul
(borrador + es)  prin adaugarea lui -s. 
- Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza
la universidad: las universidades  pluralul prin adaugarea lui -es. 
(universidad + es)  - Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu
c. 
el profesor: los profesores  - Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -es si pierde
(profesor + es)  accentul scris. 
- Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza
la ciudad: las ciudades  pluralul prin schimbarea lui "el" in "los".
(ciudad + es)
Articolele definite si nedefinite: Part. I
Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -es si pierde Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi
accentul scris. observata in exemplul de mai jos :
el avión: los aviones  Da-mi ciocolata Kiss. 
Da-mi o ciocolata, te rog.
la conversación: las conversaciones 
Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie.
la sección: las secciones  Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita): 
Da-mi ciocolata Kiss. 
la televisión: las televisiones A doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau
Observatie:  Poate va intrebati de ce "avión" nu este feminin. nedefinite): 
Observati ca nu este clasificat de regula care spune ca Da-mi o ciocolata, te rog.
substantivele terminate in  -ción  si  sión  sunt feminine.
Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta
Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. dintre a vorbi despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele.
el lápiz: los lápices  ciocolata 
o ciocolata
la voz: las voces 
In limba spaniola articolul definit are 4 forme, depinzand daca
el tapiz: los tapices  substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular.
el gato  feminin singular 
motanul 
unos 
los gatos  masculin plural 
motanii (sau pisicile in general) 
unas 
la gata  feminin plural
pisica 
Aici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna :
las gatas  el,un 
pisicile (femelele) masculin singular 
Observatie:  Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este
deasemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. la, una 
Astfel, "los gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un feminin singular 
grup format din motani si pisici.
los, unos 
Cele patru forme ale articolului definit sunt : masculin plural 
el 
masculin singular  las, unas 
feminin plural
la 
feminin singular  Fiecare din ele are un sens diferit :
el gato 
los  motanul 
masculin plural 
los gatos 
las  motanii (sau pisicile in general) 
feminin plural
la gata 
In spaniol articolul nedefinit are 4 forme, depinzand daca pisica 
substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular
un gato  las gatas 
un motan  pisicile (femelele) 

unos gatos  un gato 


niste motani (sau in general niste pisici)  un motan 

una gata  unos gatos 


o pisica  niste motani (sau in general niste pisici) 

unas gatas  una gata 


niste pisici (dar numai femele) o pisica 
Observatie:  Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los,
unos) este deasemenea folosit pentru a indica un grup de mai unas gatas 
multe sexe. Astfel, "unos gatos" poate sa se refere la un grup de niste pisici (dar numai femele)
motani sa la un grup format din motani si pisici.
Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau
Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt : "una".
un  un coche 
masculin singular  o masina 

una  una temporada 


un anotimp  Sunt ceva carti pe aici? 

una silla  No. No hay. 


un scaun Nu. Nu sunt.
Forma verbului "Hay" Pronumele personal
Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, Cuvintele eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, sunt pronume. Mai jos este
are intelesu de : lista pronumelor personale in limba spaniola:
exista, se afla, sunt yo 
Eu 
Exemple :
Hay muchos libros en la biblioteca.  tú 
Sunt multe carti in biblioteca.  Tu 

Hay un libro encima de la mesa.  usted 


Este (se afla) o carte pe masa. Dumneata, Dumneavoastra (singular) 

Mai multe exemple : él 


Hay dos baños en mi casa.  El 
Exista (sunt) doua bai in casa mea. 
ella 
Hay siete océanos en el mundo.  Ea 
Sunt 7 oceane in lume. 
nosotros 
Hay un libro y una pluma en la mesa.  Noi 
Este o carte si un stilou pe masa.
vosotros 
Exemple cu verbul "hay" in interogatie : Voi 
¿Hay un hotel en el centro? 
Este un hotel in centru?  ustedes 
Dumneavoastra (plural) 
¿Hay algunos libros por aquí? 
Exista (este) vreo carte pe aici? ellos 
Ei 

Mai multe exemple :


ellas 
¿Hay muchos estudiantes en la clase? 
Ele
Sunt multi studenti in clasa? 
-----------------------
usted     - este pronumele de politete 
¿Hay cuatro sillas en el cuarto? 
Dumneata 
Sunt patru scaune in camera? 

tú            - familiar 
¿Hay una chica o dos? 
tu 
Este o fata sau doua?
ustedes  - pronume de politete pentru persoana a II-a plural 
Dumneavoastra 
Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a raspunde la
intrebari.
vosotros 
¿Hay un hotel en el centro? 
voi          - familiar
E vreun hotel in centru? 

Forma vosotros este folosita numai in Spania, in America Latina


Sí. Sí hay. 
"ustedes" este folosit in ambele situatii: de politete si familial
Da. Da este. 
Cand vorbesti cu un grup de copii 
(in Spania): vosotros 
¿Hay algunos libros por aquí? 
Cand vorbesti cu un grup de copii  vosotras - Voi (feminin) 
(in America Latina): ustedes  ellos - Ei (masculin sau genuri combinate) 
ellas - Ele (feminin) 
Cand vorbesti cu un grup de straini  ustedes - Dumneavoastra (formal in Spania, formal si familiar in
(in Spania): ustedes  America Latina)
Verbe Regulate : Part. I
Cand vorbesti cu un grup de straini  Toate verbele spaniole sunt "regulate" sau "neregulate". In aceasta
(in America Latina): ustedes lectie ne vom uita la trei verbe complet regulate :
Observatie  :  usted poate fi abreviat  Ud.  sau  Vd.  ; ustedes poate fi hablar (a vorbi) 
abreviat  Uds.  sau  Vds. comer (a manca) 
nosotros  vivir (a trai)
Noi (masculin sau genuri combinate) 
nosotras  Observati ultimele doua litere ale fiecarui verb.
noi (numai feminin) hablar (a vorbi) 
comer (a manca) 
Aceiasi idee si pentru persoana a treia plural vivir (a trai)
ellos 
ei (masculin sau genuri combinate)  Sunt trei categorii de verbe :
verbele -ar, De conjugarea I (precum hablar) 
ellas  verbele -er, De conjugarea a II-a (precum comer) 
ele (numai feminin) verbele -ir, De conjugarea a III-a (precum vivir)

La fel si pentru vosotros: Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. Infinitivul este baza
vosotros  verbelor, echivalentul in romana: a vorbi, a manca, a trai, etc. In
voi familiar (masculin sau genuri combinate)  spaniola toate verbele la infinitiv se termina in -ar, -er, sau -ir.
verbul -ar 
vosotras  hablar (a vorbi) 
voi familiar (numai feminin) 
Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:  verbul -er 
comer (a manca) 
ustedes 
vosotros  verbul -ir 
vosotras  vivir (a trai) 
Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural: 
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia
plural:  ustedes 
vosotros 
ellos  vosotras 
ellas 
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia
+ Recapitulare plural: 
Singular
yo - Eu  ellos 
tú - Tu (familiar)  ellas 
él - El 
ella - Ea  Amintiti-va ce inseamna a conjuga verbele :
usted - Tu, Dumneata (formal) a vorbi 
Plural
nosotros  Eu vorbesc 
Noi (masculin sau genuri combinate)  Tu vorbesti 
nosotras - Noi (feminin)  El verbeste 
vosotros - Voi (masculin sau genuri combinate)  Ea vorbeste 
Noi vorbim  Daca subiectul este "Noi" (nosotros/as), Conjugarea se face
Voi vorbiti  eliminand ultimele doua litere si adaugand -amos, -emos, sau
Ei vorbesc  -imos. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim:
Ele vorbesc verbele in -ar adauga -amos, verbele in -er adauga -emos,
verbele in -ir adauga -imos.
In ceasta lectie vom invata sa conjugam modelele noastre de nosotros/as hablamos 
verbe pentru persoana I si a II-a (formal) singular si plural. (hablar - ar + amos = hablamos) 

yo hablo  nosotros/as comemos 


yo como  yo vivo 
Eu vorbesc  (comer - er + emos = comemos) 
Eu mananc  Eu traiesc 

usted habla  nosotros/as vivimos 


usted come  usted vive 
Dumneata vorbesti  (vivir - ir + imos = vivimos)
Dumneata mananci  Dumneata traiesti 

nosotros/as Observati forma "ustedes".


nosotros/as comemos  nosotros/as vivimos
hablamos  ustedes hablan 
Noi mancam  Noi traim 
Noi vorbim  ustedes comen 
ustedes viven
ustedes comen  ustedes viven 
ustedes hablan 
Dumneavoastra Dumneavoastra
Dumneavoastra Daca subiectul este "Dumneavoastra" (ustedes), conjugare se face
mancati traiti
vorbiti eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca
verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in
Priviti la forma "yo". -er sau -ir, adaugati -en.
yo hablo  ustedes hablan 
yo como  (hablar - ar + an = hablan) 
yo vivo
ustedes comen 
Daca subiectul este "Eu" (yo), conjugare se face eliminand ultimele (comer - er + en = comen) 
doua litere si adaugand -o.
yo hablo (hablar - ar + o = hablo)  ustedes viven 
yo como (comer - er + o = como)  (vivir - ir + en = viven)
yo vivo (vivir - ir + o = vivo)
Timpul prezent (indicativ) in spaniola inseamna :
Priviti forma "usted". Yo hablo inglés: 
usted habla  Eu vorbesc engleza. 
usted come 
usted vive Yo como pan: 
Eu mananc paine. 

Daca subiectul este "Dumneata" (usted), conjugare se face


Yo vivo en Romania: 
eliminand ultimele doua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul
Eu traiesc in Romania.
se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau
-ir, adaugati -e.
usted habla (hablar - ar + a = habla)  Este indicat sa repetati regulile de conjugare, citind cu atentie
usted come (comer - er + e = come)  inca o data exemplele de mai jos :
usted vive (vivir - ir + e = vive)
Repetare -- Presentul Indicativ

Priviti forma nosotros/as.


nosotros/as hablamos  hablar (a vorbi)  comer (a manca)  vivir (a trai) 
nosotros/as comemos 
nosotros/as vivimos hablo  como  vivo 
habla  come  vive 
hablamos  comemos  vivimos 
hablan  comen  ellas hablan 
Verbe regulate: Part. II ele vorbesc
Retineti, toate verbele spaniole sunt ori "regulate" ori "neregulate". Comer
In aceasta lectie vom continua cu cele trei modele de verbe, care tú comes 
sunt complet regulate : tu mananci 
hablar 
a vorbi  él come 
el mananca 
comer 
a manca  ella come 
ea mananca 
vivir 
a trai vosotros/as coméis 
voi mancati 
De asemenea, retineti, sunt trei categorii de verbe:
verbele -ar (precum hablar)  ellos comen 
verbele -er (precum comer)  ei mananca 
verbele -ir  (precum vivir)
ellas comen 
ele mananca
Aducetiva aminte, atunci cand conjugati un verb, modificati
Vivir
infinitivul in functie de subiectul propozitiei.
tú vives 
a vorbi 
tu traiesti 

Eu vorbesc 
él vive 
Tu vorbesti 
el traieste 
El verbeste 
Ea vorbeste 
ella vive 
Noi vorbim 
ea traieste 
Voi vorbiti 
Ei vorbesc 
vosotros/as vivís 
Ele vorbesc
voi traiti 

In aceasta lectie vom invata sa conjugam verbele regulate pentru


ellos viven 
urmatoarele forme: Tu, El, Ea, Voi, Ei, Ele. 
ei traiesc 

Hablar
ellas viven 
tú hablas 
ele traiesc
tu vorbesti 

Priviti modelul pentru forma "Tu".


él habla 
tú hablas 
el vorbeste 
tú comes 
tú vives
ella habla 
ea vorbeste 
Daca subiectul este "Tu" (tú), conjugare se face eliminand ultimele
vosotros/as habláis  doua litere si adaugand -as sau -es. Daca verbul se termina in
voi vorbiti  -ar, adaugati -as, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati
-es.
ellos hablan  tú hablas (hablar - ar + as = hablas) 
ei vorbesc  tú comes (comer - er + es = comes) 
tú vives (vivir - ir + es = vives)
Priviti modelul pentru forma "El". termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau
él habla  -ir, adaugati -en.
él come  ellos hablan (hablar - ar + an = hablan) 
él vive ellos comen (comer - er + en = comen) 
ellos viven (vivir - ir + en = viven)
Daca subiectul este "el" (él), conjugare se face eliminand ultimele
doua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, Priviti modelul pentru forma ellas.
adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -e. ellas hablan 
él habla (hablar - ar + a = habla)  ellas comen 
él come (comer - er + e = come)  ellas viven
él vive (vivir - ir + e = vive)
Daca subiectul este "ele" (ellas), conjugare se face in acelasi mod
Priviti modelul pentru forma "Ea". ca si pentru forma masculina, eliminand ultimele doua litere si
ella habla  adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati
ella come  -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en.
ella vive ellas hablan (hablar - ar + an = hablan) 
ellas comen (comer - er + en = comen) 
Daca subiectul este "ea" (ella), conjugare se face exact ca la "El" ellas viven (vivir - ir + en = viven)
(él), eliminand ultimele doua litere si adaugand -a sau -e. Daca Observatie :  Acum puteti observa ca la conjugarea pentru
verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in ellos/ellas este la fel ca si pentru ustedes (ustedes hablan, ustedes
-er sau -ir, adaugati -e. comen, ustedes viven).
ella habla (hablar - ar + a = habla)  In loc de pronume pot fi folosite persoane sau nume: los
ella come (comer - er + e = come)  profesores hablan (profesorii vorbesc), Marta come, Marius vive.
ella vive (vivir - ir + e = vive)
Observatie :  Acum puteti observa ca la conjugarea pentru él/ella Pentru a reusi in invatarea limbii spaniole, trebuie sa invatati
este la fel ca si pentru usted (usted habla, usted come, usted vive) verbele. Cel mai bun mod este prin repetarea conjugarilor si
exersarea lor cu alte verbe asemanatoare: nadar (a inota),
Priviti modelul pentru forma vosotros/as. esconder (a ascunde), escribir (a scrie). 
vosotros/as habláis 
vosotros/as coméis  Repetare :
vosotros/as vivís
hablar (a vorbi)  comer (a manca)  vivir (a trai) 
Daca subiectul este "Voi" (vosotros/as), Conjugarea se face
eliminand ultimele doua litere si adaugand -áis, -éis sau -ís. hablo  como  vivo 
Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim: verbele hablas  comes  vives 
in -ar adauga -áis, verbele in -er adauga -éis, verbele in -ir habla  come  vive 
adauga -ís.
votros/as habláis (hablar - ar + áis = habláis)  hablamos  comemos  vivimos 
vosotros/as coméis (comer - er + éis = coméis)  habláis  coméis  vivís 
vosotros/as vivís (vivir - ir + ís = vivís) hablan  comen  viven
Observatie :  Retineti, formele vosotros si vosotras sunt folosite Verbe regulate : Part III
numai in Spania. In America Latina, ustedes este folosit pentru Iata lista completa a pronumelui personal : Verbe regulate :
ambele forme: familiar si formal.
Singular  Plural 
Priviti modelul pentru forma ellos.
ellos hablan  yo  nosotros/as 
ellos comen  tú  vosotros/as 
ellos viven usted  ustedes 
él  ellos 
Daca subiectul este "ei" (ellos), conjugare se face eliminand ella ellas
ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se
Pentru a conjuga verbele -ar (verbe de conjugarea I), eliminati Observatie:  Forma verbului este aceeasi pentru él, ella si Ud. de
sfarsitul si adaugati : asemenea si pentru ellos, ellas si Uds.
-o 
-as  In Spaniola pronumele personal nu este cerut mereu, asta
-a  deoarece sfarsitul verbului poate indica cine executa actiunea.
-amos  Hablo español. ("Yo" nu este necesar.) 
-áis  Eu vorbesc spaniola. 
-an Comemos carne. ("Nosotros" nu este necesar.) 
Noi mancam carne. 
Pentru a conjuga verbele -er (verbe de conjugarea II), eliminati Vives en México. ("Tú" nu este necesar.) 
sfarsitul si adaugati : Tu traiesti in Mexic.
-o 
-es  Pronumele este adesea folosit pentru clarificare. De exemplu,
-e  forma verbului habla este ambigua.
-emos  Ud. habla 
-éis  él habla 
-en ella habla

Pentru a conjuga verbele -ir (verbe de conjugarea III), eliminati Pronumele este adesea folosit pentru a accentua ideea.
sfarsitul si adaugati : Ella habla español y yo hablo rumano. 
-o  Ea vorbeste spaniola si  eu vorbesc romana.
-es 
-e  Alt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarire.
-imos  Yo como pan y tú comes arroz.
-ís  Nu exista ambiguitate, dar pronumele intareste contraxtul.
-en Eu mananc paine si tu mananci orez.

Memorati conjugarea celor trei tipuri de verbe : Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozitie. In acest caz,
hablar  primul verb este conjugat iar al doilea ramane la infinitiv.
comer  Necesito hablar con Alfredo. 
vivir  Trebuie sa vorbesc cu Alfredo. 
(necesitar, hablar) 
yo hablo 
tú hablas  Necesito + hablar + con Alfredo.
él, ella, Ud. habla 
nosotros/as hablamos  Alt exemplu cu doua verbe folosite impreuna:
vosotros/as habláis  Deseas vivir en España. 
ellos, ellas, Uds. hablan  Vrei sa traiesti in Spania. 
(desear, vivir) 
yo como 
tú comes  Deseas + vivir + en España.
él, ella, Ud. come 
nosotros/as comemos 
Repetare
vosotros/as coméis 
hay 
ellos, ellas, Uds. comen 

exista, se afla, sunt 


yo vivo 
Presentul Indicativ 
tú vives 
hablar (a vorbi)  comer (a manca)  vivir (a trai) 
él, ella, Ud. vive 
nosotros/as vivimos 
hablo  como  vivo 
vosotros/as vivís 
hablas  comes  vives 
ellos, ellas, Uds. viven
habla  come  vive 
beber  deber  prometer 
hablamos  comemos  vivimos  a bea a trebui a promite
habláis  coméis  vivís 
hablan comen viven comer  esconder  romper 
a manca a ascunde a rupe, a strica
Iata o lista cu unele din cele mai comune verbe regulate : comprender  leer  temer 
a intelege a citi a se teme
Verbele -ar
correr  meter en  vender 
a alerga a baga in a vinde
alquilar  entrar (en)  necesitar 
a inchiria a intra (in) a avea nevoie verbe -ir

amar  enviar  olvidar 


abrir  descubrir  permitir 
a iubi a trimite a uita
a deschide a descoperi a permite
andar  escuchar  pagar 
admitir  discutir  recibir 
a merge pe jos a asculta a plati
a admite a discuta a primi
ayudar  esperar  practicar 
asistir a  escribir  subir 
a ajuta a spera, a astepta a practica
a insoti la a scrie a urca
bailar  estudiar  preguntar 
cubrir  existir  sufrir 
a dansa a studia a intreba
a acoperi a exista a suferi
buscar  firmar  preparar 
decidir  omitir  unir 
a cauta a semna a pregati
a decide a omite a uni
caminar  ganar  regresar 
describir  partir  vivir 
a merge pe jos a castiga a se intoarce
a descrie a imparti a trai
cantar  gastar  saludar  Adjective : Part. I
a canta a cheltui a saluta De cele mai multe ori adjectivele sunt folosite pentru a descrie un
tocar  substantiv, de exemplu, un adjectiv poate descrie culoarea unui
cocinar  hablar  obiect.
a atinge, a canta la
a gati a vorbi  stiloul albastru 
un instrument
stiloul rosu
comprar  lavar  tomar 
a cumpara a spala a lua, a bea In spaniola, majoritate adjectivelor isi schimba forma in functie
de genul si numarul substantivului.
contestar  llegar  trabajar 
el chico alto 
a raspunde a sosi a munci
baiatul inalt 
dejar  llevar  viajar  los chicos altos 
a lasa a purta, a duce a calatori baietii inalti 

desear  mandar  visitar 


la chica alta 
a dori a trimite, a ordona a vizita
fata inalta 
enseñar  las chicas altas 
mirar  fetele inalte
a invata (pe  
a privi
cineva)
Multe adjective se termina in -o. Aceste adjective au 4 forme, cate
verbe -er
una pentru masculin si feminin, pentru singular si plural.
Urmatorul adjectiv inseamna "inalt":
aprender  creer  poseer  alto 
a invata a crede a poseda alta 
altos  Adjective : Part. II
altas Multe adjective de nationalitate se termina in -o. Aceste adjective
urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective teminate in -o. Adica,
Retineti, forma adjectivului depinde de genul si numarul au patru forme.
substantivului. el muchacho mexicano 
libro rojo  la muchacha mexicana 
carte rosie 
los muchachos mexicanos 
pluma roja  las muchachas mexicanas
stilou rosu 
De asemenea, multe adjective de nationalitate se termina intr-o
libros rojos  consoana. Aceste adjective nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte
carti rosii  adjective teminate intr-o consoana. Acestea au o forma feminina
terminata in -a.
plumas rojas  el muchacho español 
stilouri rosii la muchacha española 

Observati sfarsitul fiecarui adjectiv de mai jos : los muchachos españoles 


libro rojo  las muchachas españolas
pluma roja 
libros rojos  Exista o alta grupa de adjective care nu urmeaza regulile
plumas rojas normale. Adjectivele terminate in -or, -án, -ón, sau -ín
deasemenea au o forma feminina distincta.
De asemenea, si adjectivele care se termina in -e schimba forma el chico hablador 
pentru singular si plural. Pentru plural adauga -s. la chica habladora 
la chica inteligente 
las chicas inteligentes los chicos habladores 
las chicas habladoras 
Majoritatea adjectivelor care se termina in -e pastreaza aceeasi
forma si pentru masculin si pentru feminin. el hombre trabajador 
la chica inteligente  la mujer trabajadora 
el chico inteligente 
los hombres trabajadores 
las chicas inteligentes  las mujeres trabajadoras
los chicos inteligentes Observatie:  Adjectivele terminate in "-erior" nu au o forma
feminina.
Similar, cele mai multe adjective care se termina intr-o consoana
schimba forma pentru singular si plural, dar nu si pentru Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa
masculin sau feminin. Pentru forma de plural adauga -es. substantivul pe care-l descriu.
la chica popular  el chico alto 
el chico popular  la chica alta 
los libros pequeños 
las chicas populares  las plumas rojas
los chicos populares
Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea
+ Recapitulare : substantivului. Astfel de adjective spun cat de mult sau cat de
- Adjectivele care se termina in -o au patru forme: alto, alta, altos, multi.
altas  pocos libros 
- Adjectivele care se termina in -e au doua forme: inteligente, mucha energía 
inteligentes  mucho trabajo 
- Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au pocas casas
doua forme: popular, populares (formeaza pluralul adaugand -es)
Cateodata, un adjectiv descriptiv poate precede substantivul. Daca la blanca nieve 
adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si los altos picos
naturala, adjectivul sta inaintea substantivului.
la blanca nieve  Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea
zapada alba (zapada este inerent alba)  substantivului. 
pocos libros 
los altos picos  muchos libros
piscurile inalte (piscurile sunt inerent inalte) Zilele saptamanii
In limba spaniola zilele saptamanii se numesc :
Sa recapitulam ultimele doua lectii : lunes 
Adjectivele care se termina in -o au patru forme  Luni 
alto 
alta  martes 
altos  Marti 
altas
miércoles 
Adjectivele de nationalitate care se termina in -o nu sunt diferite Miercuri 
fata de alte adjective terminate in -o, au de asemenea 4 forme 
guatemalteco  jueves 
guatemalteca  Joi 
guatemaltecos 
guatemaltecas  viernes 
Vineri 
Adjectivele terminate in -e au doua forme 
inteligente  sábado 
inteligentes Sambata 

Majoritatea adjectivelor terminate intr-o consoana au doua domingo 


forme  Duminica
popular 
populares Observati ca zilele saptamanii nu incep cu litera mare
lunes 
Adjectivele de nationalitate terminate intr-o consoana au patru martes 
forme  miércoles 
español  jueves 
española  viernes 
españoles  sábado 
españolas domingo

Adjectivele care se termina in -or, -án, -ón, sau -ín au patru Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin.
forme  el lunes 
hablador  el martes 
habladora  el miércoles 
habladores  el jueves 
habladoras el viernes 
el sábado 
Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa el domingo
substantivul pe care-l descriu. 
casa blanca  Exemple de propozitii in care se folosesc zilele saptamanii :
chica alta No trabajo el lunes. 
Nu lucrez luni 
Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta
si naturala, adjectivul sta inaintea substantivului 
No trabajo los martes.  Salimos el lunes. 
Nu lucrez in zilele de marti.  Vom iesi luni 

Tengo clase el miércoles.  Mañana es domingo. 


Am clasa (ora) miercuri.  Maine va fi dumini

Hay muchas cosas viernes.  Ser si Estar: Part. I


Sunt multe lucruri in zilele de vineri. Carti intregi au fost scrise despre cele doua importante verbe
spaniole: ser si estar, care inseamna a fi. Acesta va fi subiectul
Zilele saptamanii care se termina in -s nu schimba forma pentru pentru cateva din urmatoarele noastre lectii. Curand veti intelege
plural. Numai articolul. foarte bine folosirea acestor doua verbe. 
el lunes  Ser si estar inseamna "a fi". Iata in romana conjugarea completa:
los lunes  a fi 

el martes  Eu sunt 
los martes  Tu esti 
El /ea este 
el miércoles  Noi suntem 
los miércoles  Voi sunteti 
Ei /ele sunt
el jueves 
los jueves  Observati ca aceste doua propozitii pot avea sensuri diferite in
romana.
el viernes  Marul este verde. 
los viernes  (Insemnand ca nu e copt.) 

el sábado  Marul este verde.


los sábados  (Insemnand ca are culoarea verde.) 

el domingo  In primul caz, exemplu nostru vorbeste de conditia marului.


los domingos Marul este verde fiindca inca nu este copt. Dar daca conditia
marului se schimba, adica, cand este copt, nu va mai fi verde. 
Pentru a exprima ziua, se foloseste verbul ser = a fi. Curand veti In al doilea caz, exemplul nostru vorbeste de o caracteristica
invata mai mult despre acest verb. esentiala a marului. Marul are culoarea verde. Acesta ramanand
¿Qué día es hoy?  verde si dupa ce se va coace.
Ce zi este azi? 
In romana, verbul "a fi" poate fi folosit pentru a spune cum este
Hoy es lunes.  ceva (conditia) si ce este (esenta).
Azi e luni.  Cum este marul? 
Este necopt. 
Mañana es martes. 
Maine e marti. Ce culoare are marul? 
Este verde.
Observati ca urmtoarele actiuni nu au loc in prezent, mai degraba
in viitorul apropiat. In spaniola, ca si in limba romana, indicativul In spaniola, se foloseste un verb diferit pentru a exprima "a fi",
prezent este uneori folosit pentru a exprima viitorul apropiat. depinzand daca vorbitorul incearca sa adresezea o conditie sau o
Salimos el lunes.  calitate esentiala.
Iesim luni.  La manzana está verde. 
Marul este verde. (necopt) (conditie) 
Mañana es domingo. 
Maine e duminica. La manzana es verde. 
---------------------- Marul este verde. (esenta)
son están
Observati cum adjectivul "verde" i-si schimba intelesul, Ser si Estar: Part. II
depinzand daca este folosit ser sau estar. In lectia precedenta a-ti invatat diferenta fundamentala dintre ser
La manzana está verde.  si estar. In ractica, ser si estar nu sunt mereu folosite cu adjective,
(conditie: necopt)  nu este usor pentru cei care nu sunt nativi vorbitori de limba
spaniola De aceea este extrem de folositor sa invatati unele reguli
La manzana es verde.  concrete pentru a decide cand este folosit ser si cand estar.
(caracteristica esentiala: culoarea verde) Aceasta lectie examineaza cateva folosiri obisnuite ale verbului
ser.
Pentru a adresa o conditie, se foloseste estar. Estar este un verb
neregulat. El nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru Ser este folosit pentru a exprima ora, ziua si data.
verbele regulate -ar. De aceea trebuie memorat. ¿Qué hora es?
estoy  Ce ora este?
estás 
está  Son las tres.
estamos  E ora trei.
estáis 
están ¿Qué día es hoy?
Ce zi este azi?
Pentru a adresa o calitate esentiala, se foloseste ser. Ser de
asemenea este un verb neregulat si trebuie memorat. Hoy es lunes.
ser  Azi e luni.

soy  ¿Qué fecha es hoy?


eres  Ce data e azi?
es 
somos  Es el cinco de mayo.
sois  E cinci Mai.
son
Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.
Daca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala), folositi ser; ¿De dónde eres tú?
daca vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor De unde esti tu?
schimbata), folositi estar.
Ce fel este ea?  Soy de Colombia.
Ea este tacuta.  Sunt din Columbia.
Se foloseste ser: 
Ella es callada.  Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.
¿Cuál es tu trabajo?
Cum este ea acuma?  Cu ce te ocupi?
Este tacuta. Acuma tace. 
Folositi estar:  Soy entrenador
Ella está callada. Sunt antrenor.

+ Sa recapitulam cele doua verbe importante, ser si estar : Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
¿Es ella puertorriqueña?
ser (a fi)  estar (a fi)  Este ea Puerto Ricana?

soy  estoy  No, es guatemalteca.


eres  estás  Nu, este din Guatemala.
es  está 
somos  estamos  Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.
sois  estáis 
¿Son los García bautistas?
Sunt Garcienii baptisti? También es guapo.
De asemenea, este frumos.
No, son católicos.
Nu, sunt catolici. + Sa recapitulam cand ser este folosit :
pentru a exprima ora, ziua si data
¿Es el gobierno socialista? locul de origine
Este guvernul socialist? ocupatia
nationalitatea
No, es comunista. religia sau apartenenta politica
Nu, este comunist. pentru a exprima materialul de constructie
posesia
Ser este folosit pentru a exprima din ce material e facut. pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta
¿De qué material es la mesa? este folosit cu expresii sigure, impersonale
Din ce material este masa? pentru a spune unde un eveniment are loc
pentru a exprima calitati inerente sau esentiale
Es de madera.
E din lemn. Ser si Estar: Part. III
In ultimele doua lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre
Ser este folosit pentru a exprima posesia. ser si estar - esenta sau conditie si unele din cele mai obisnuite
¿De quién es la pluma? folosiri ale verbului ser. In aceasta lectie vom examina verbul
Al cui este stiloul? estar.

Es de Emilio. Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.
E al lui Emilio. ¿Dónde estás? 
Unde esti? 
Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o
persoana si alta. Estoy en el cuarto. 
¿Quién es Rogelio? Sunt in camera. 
Cine este Roger?
¿Dónde está México? 
Es el esposo de Marta. Unde este Mexic? 
E sotul lui Marta.
Chile está en América del Sur. 
Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale. Chile e in America de Sud.
Es importante practicar cada día. Observatie:  O exceptie la aceasta regula este ca ser se foloseste
Este important sa practici in fiecare zi. pentru a spune unde un eveniment are loc . (La fiesta es en mi
casa.)
Es necesario hablar mucho.
E necesar sa vorbesti mult. Estar este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o
conditie.
Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc. ¿Cómo está la sopa? 
La película es en el cine. Cum e supa? 
Filmul este la cinema.
La sopa está fría. 
La fiesta es en el club Fantástico. Supa e rece. 
Petrecerea este in clubul Fantastic.
¿Cómo estás tú? 

Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau Cum esti? Cum te simti? 

esentiale.
Miguel es un hombre sincero. Estoy muy bien, gracias. 

Miguel este un om sincer. Sunt foarte bine, multumesc.


Los elefantes son grandes. 
Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. Aici sunt doar Elefantii sunt mari.
cateva. Observatie :  Este de asemenea corect a spune "La sopa está
estar de acuerdo  excelente". Aceasta poate indica ca  in aceasta ocazie
a fi de acord  particulara,  supa este excelenta

estar de pie  Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul poate schimba
a sta in picioare  sensul adjectivului.
El profesor está aburrido. 
estar en camino  Profesorul este plictisit. 
a fi pe drum 
El profesor es aburrido. 
estar en las nubes  Profesorul este plictisitor.
a fi cu capul in nori
Faceti distinctie intre origine, locatie si "a avea loc". Pentru a
Estar este folosit cu timpul progresiv. Veti invata mai tarziu mai descrie originea, sau unde ceva este format, se foloseste ser.
multe despre aceasta. Va prezint doua exemple deoarece este o Pentru a descrie locatia sau unde ceva se afla in momentul de
importanta folosire a verbului estar. fata, se foloseste estar. Pentru a spune unde un eveniment are loc,
¿Qué estás comiendo?  se foloseste ser.
Ce maninci? (acum, in momentul de fata)  Susana es de España. 
Susana está en Venezuela. 
Estoy comiendo arroz y frijoles.  El libro es en la casa de Susana
Mananc orez si fasole. (acum, in momentul de fata)
+ Sa recapitulam :
+ Sa recapitulam folosirea verbului estar : Cand un substantiv urmeaza dupa verb, se foloseste ser
locatie geografica sau fizica Cand un adjectiv urmeaza verbul, decidem intre "esenta" si
stare sau conditie "conditie"
multe expresii diomatice Pentru a spune originea, unde ceva este format, se foloseste ser
timpul progresiv Pentru a spune unde ceva se afla in momentul de fata, se folosesta
estar
Ser si Estar: Part. IV Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser 
In ultimele trei lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre Negatia
ser si estar - esenta sau conditie - si cele mai obisnnuite situatii in Deja ati invatat cum sa faceti afirmatii simple.
care se folosesc fiecare. Aceasta lectie prezinta cele doua verbe Ella habla inglés.
"fata-n fata", cu deosebiri si contraste. Él es profesor.

Cand verbul "a fi" este urmat de un substantiv, verbul ser este Pentru a face o propozitie negativa, puneti cuvantul "no" inaintea
mereu folosit. In acest caz, ar putea fi de ajutor sa ganditi verbul verbului.
ca fiind un echivalent al semnului "egal", precum a=b. Acest tip de Ella no habla inglés.
propozitie mereu se refera la caracteristici esentiale. Él no es profesor.
Ion este doctor. 
Ion = doctor.  Cand raspunsul la o propozitie este negativ, cuvantul "no" apare
de doua ori, ca si in romana.
Juan es médico. ¿Habla Ud. español?
No, no hablo español.
Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul folosit depinde
de sens. Cand ne referim la o caracteristica esentiala, se foloseste ¿ Está Gerardo en la clase?
ser. Cand ne referim la o stare sau conditie, se foloseste estar No, Gerardo no está en la clase.
La sopa está fría. 
Supa este rece.  Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afirmative si
antonimul lor :
algo (ceva) ¿Tienes algunos libros?
nada (nimic) No, no tengo ninguno.

alguien (cineva) Pluralul lui ninguno(-a) este folosit numai cand substantivul este
nadie (nimeni) numai la plural.
No hay ningunas tijeras en la caja.
algún (-o, -a, -os, -as) (vreun, vreuna, vreunii, vreunele) Nu sunt foarfece in cutie.
ningún (-o, -a, -os, -as) (niciunul, niciuna, niciunii, niciunele) Interogatia (Intrebari)
In Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intrebare.
siempre (mereu) Observati ca o propozitie interogativa incepe cu semnul intrebarii
nunca (niciodata) jamás (niciodata, vreodata) scris invers.
¿María habla español?
también (de asemenea) ¿Habla María español?
tampoco (nici, nici nu) ¿Habla español María?

o . . . o (sau . . . sau) Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru :


ni . . . ni (nici . . . nici) María vorbeste spaniola?

Cuvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul. ¿María habla español?
Nadie habla. ¿Habla María español?
Él nunca come. ¿Habla español María?
Alfredo tampoco baila. Raspunsuri possibile ar putea fi :
Sí, María habla español.
Cuvintele negative pot de asemenea fi folosite cu "no". No, María no habla español.
No habla nadie.
Él no come nunca. Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta
Alfredo no baila tampoco. intrebare la sfarsitul propozitiei.
María habla español, ¿no?
Cateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative in aceeasi María habla español, ¿verdad?
propozitie. Adica :
No compro nada nunca. Maria vorbeste spaniola, nu-i asa?
Él no compra nada tampoco.
Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt :
Foarte rar, pot fi intalnite chiar patru cuvinte negative. ¿Adónde?
Yo no veo nunca a nadie tampoco. ¿Dónde?
Romana ¿De dónde?
Maria nu are nevoie de nimic. ¿Cómo?
NU Maria nu are nevoie de nimic. ¿Cuál (-es)?
¿Cuándo?
Spanish ¿Cuánto (-a)?
María no necesita nada. ¿Cuántos (-as)?
NOT María no necesita algo. ¿Qué?
¿De qué?
Alguno si ninguno pierd  -o inaintea unui substantiv singular ¿Quién (-es)?
masculin. ¿A quién (-es)?
¿Tienes algún libro? ¿Con quién (-es)?
No, no tengo ningún libro. ¿De quién (-es)?
¿Por qué?
Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular. ¿Para qué?
¿Tienes algunas revistas? Observatie :  Fiecare are un accent
No, no tengo ninguna.
Alte exemple. Observati ca in spaniola formarea unei propozitii ¿De qué material es la pluma?
interogative este asemanatoare limbii romane. Din ce material este stiloul?
¿Qué estudia Pilar?
¿Cuándo comen ustedes? ¿De qué hablan ustedes?
¿Dónde está mi coche? Despre ce vorbiti dumneavoastra?
¿Cuánto cuesta la corbata?
¿Quién(-es)? inseamna "Cine?"
¿Dónde? inseamna "Unde?" ¿Adónde? inseamna "Incotro, unde?" ¿Quién es Gregorio?
Astfel, dónde intreaba pentru o locatie, in timp ce adónde intreaba Cine e Gregorio?
pentru o destinatie.
¿Dónde está la biblioteca? ¿Quiénes son esos chicos?
Unde este biblioteca? Cine sunt acei baieti?

¿Adónde va Raúl? ¿A quién(-es)? inseamna "Pe cine?, Cui?"


Unde se duce Raul? ¿A quién buscas?
(Literal: Incotro merge Raul?) Pe cine cauti?

¿De dónde? inseamna "De unde?" ¿A quiénes vas a dar tantos libros?
¿De dónde es Gerardo? Cui vei da atatea carti?
De unde e Gerardo?
¿Con quién(-es)? inseamna "Cu cine?"
¿Cómo? inseamna "Cum?" ¿Con quién hablo?
¿Cómo está la pelicula? Cu cine vorbesc?
Cum este filmul?
¿Con quiénes estudia Mario?
¿Cuál? si ¿Cuáles? inseamna "Care?" si "Care? (pentru plural)" Cu cine studiaza Mario?
¿Cuál es tu nombre?
Care este numele tau? ¿De quién(-es)? inseamna "Al /a cui?"
¿De quién es aquel sombrero?
¿Cuáles son tus libros favoritos? A cui e acea palarie?
Care sunt cartile tale favorite?
¿De quiénes son estas monedas?
¿Cuándo? inseamna "Cand?" Ale cui sunt monezile astea?
¿Cuándo van a ir ustedes?
Dumneavoastra cand veti merge? ¿Por qué? inseamna "De ce?"
¿Por qué estudias español?
¿Cuánto(-a)? inseamna "Cat?, Cata?" De ce studiezi spaniola?
¿Cuánto tiempo dura la pelicula?
Cat timp dureaza filmul? Raspuns posibil:

¿Cuántos(-as)? inseamna "Cati?, Cate?" Porque es un requisito.


¿Cuántas chicas hay en la clase? Deoarece e necesar.
Cate fete sunt in clasa?
¿Para qué? inseamna "Pentru ce?"
¿Qué? inseamna "Ce?" ¿Para qué estudias español?
¿Qué es la libertad? Pentru ce studiezi spaniola?
Ce este libertatea?
Raspuns posibil:
¿Qué estudias?
Ce studiezi? Para ser profesor de español.
Pentru a fi profesor de spaniola.
¿De qué? inseamna "Din ce?" or "Despre ce?" Ajective posesive
Adjectivele posesive sunt folosite pentru a arata proprietatea Mi casa es tu casa. 
(posesia). Casa mea e casa ta.
mi libro 
cartea mea  Su, ca si tu, poate insemna si "al tau, a ta" In cazul asta diferenta
dintre (tu) si (su) este ca (su) se foloseste cu caracter de politete,
tu pluma  adica (al dumneavoastra, a dumneavoastra).
stiloul tau Mi casa es tu casa. 
(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "tú") 
Mai jos sunt cinci adjective posesive.
mi  Mi casa es su casa. 
tu  (vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "usted")
su  Observatie:  Cele doua cuvinte "tu" si "tú" se pronunta la fel. Tú (cu
nuestro  accent) este pronume personal si inseamna "tu" (familial). Tu
vuestro (fara accent) este adjectiv posesiv si inseamna "al tau, a ta".
Trei adjective posesive (mi, tu, su) au numai doua forme, singular
si plural. Su are patru forme: al lui, a ei, a lor; si formal: al tau.
mi  María busca su cuaderno. 
mis  Maria cauta caietul ei. 

tu  Juan busca su cuaderno. 


tus  Juan isi cauta caietul. 

su  Ellos buscan su cuaderno. 


sus Ei isi cauta caietul lor. 

Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv, cu lucrul Su madre busca su cuaderno. 


determinat si nu cu posesorul. Mama dumneavoastra cauta caietul dv..
mi libro 
cartea mea  Daca intelesul lui su nu este clar din contextul propozitiei, se
foloseste prepozitia de.
mis libros  María busca el cuaderno de él. 
cartile mele  Maria cauta caietul lui. 

tu pluma  El hombre busca las llaves de ella. 


stiloul tau  Omul cauta cheile ei. 

tus plumas  María busca el cuaderno de Juan. 


stilourile tale María cauta caietul lui Juan. 

Mi, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica El hombre busca las llaves de Samanta. 
numai in functie de numarul substantivului. Omul cauta cheile lui Samanta.
mi amigo 
mi amiga  Doua adjective posesive (nuestro si vuestro) au patru forme.
nuestro 
tus hermanos  nuestra 
tus hermanas  nuestros 
nuestras 
su libro 
sus plumas vuestro 
vuestra 
Mi inseamna "al meu, a mea" ; tu inseamna "al tau, a ta" vuestros 
vuestras
Me duele el brazo. 
Nuestro inseamna "al nostru, a noastra" Ma doare bratul
nuestro hermano 
Verbele neregulate: "Tener" si "Venir"
fratele nostru 
"Tener" si "venir" sunt verbe neregulate, din cauza asta , trebuie
sa memorati conjugarea lor. Va prezint aceste verbe impreuna
nuestra hermana  fiindca sunt similare in modul de conjugare:
sora noastra  tener 
a avea 

nuestros hermanos  venir 


fratii nostrii  a veni 

tengo / vengo 
nuestras hermanas 
tienes / vienes 
surorile noastre tiene / viene 
tenemos / venimos 
Vuestro inseamna "al vostru, a voastra". Ca si vosotros, vuestro tenéis / venís 
tienen / vienen
este folosit numai in Spania.
vuestro libro 
+ Sa le recapitulam:
cartea voastra  tener (a avea) 
venir (a veni) 
vuestra pluma 
tengo / vengo 
stiloul vostru 
tienes / vienes 
tiene / viene 
vuestros libros  tenemos / venimos 
cartile voastre  tenéis / venís 
tienen / vienen
"Tener que, Hay que"
vuestras plumas  Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face
stilourile voastre ceva. Aceasta expresie poate fi tradusa prin "a trebui". Tener se
conjuga in functie de subiect.
Tengo que comer las verduras. 
Iata toate adjectivele posesive (cand se adauga s, este varianta Trebuie sa mananc legumele. 
pentru plural) :
mi(s)  Ángel tiene que leer el periódico. 
al meu, a mea (ai mei, ale mele)  Ángel trebuie sa citeasca ziarul. 

Ellos tienen que comprar una revista. 


tu(s)  Ei trebuie sa cumpere o revista.
al tau, a ta (ai tai, ale tale) 
Hay que + infinitiv este folosit sa exprime ideea ca "cineva trebuie
su(s)  sa faca ceva", "e necesar sa faca ceva". Este mai mult o expresie
generala, iar forma verbului hay ramane aceeasi.
a /al lui, a /ale ei, a /al dumneavoastra, a /al lor (ai /ale lui, ai /ale
Hay que tomar un taxi. 
ei, ai /ale dumneavoastra, ai /ale lor)  E necesar sa ei un taxi. 

nuestro(-a, -os, -as)  Hay que estudiar mucho. 


Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.
a noastra, al nostru (ai nostri, ale noastre) 

Exemplele de mai jos prezinta diferentele dintre cele doua


vuestro(-a, -os, -as)  expresii:
a /al vostru (ai /ale voastre) María tiene un examen el lunes. Ella tiene que estudiar. 
María are un examen luni. Ea trebuie sa invete mult. 
De obicei aceste adjective posesive  nu se folosesc cu articole de
No es fácil aprender el español. Hay que practicar mucho. 
imbracaminte sau parti ale corpului, decat atunci cand vrem sa Nu e usor sa inveti spaniola. Trebuie (e necesar) sa practici mult.
accentuam acest lucru, in rest se foloseste articolul definit. Personalul "a"
Me gusta el vestido nuevo.  Obiectul direct este un substantiv sau pronume care primeste
actiune verbului. In urmatoarele propozitii, obiectul direct este
Imi place noua mea imbracaminte 
scris subliniat.
Mike loveste mingea.  Am nevoie de (orice) gradinar. (sau) 
George o cheama pe Maria Am nevoie de cineva care sa-mi ingrijeasca gradina.
Verbele care schimba o:ue
In Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir.
precedat de prepozitia a. Infinitivele sunt alcatuite din doua parti: sfarsitul si baza. In
Corect  urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si
Jorge llama a María.  sfarsitul ingrosat
Jorge o cheama pe María.  hablar 
comer 
Incorect  vivir
Jorge llama María.
La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfarsitul se
Din perspectiva vorbitorului de romana, in unele cazuri, schimba in functie de conjugare.
personalul "a" poate aparea ca un cuvant in plus. Din perspectiva
vorbitorului de spaniola, acesta este necesar si ne folosirea lui hablo como vivo
este o eroare serioasa. hablas comes vives
Corect  habla come vive
Jorge llama a María.       
hablamos comemos vivimos
Incorect 
habláis coméis vivís
Jorge llama María.
hablan comen viven

Personalul "a" este de asemenea folosit daca obiectul direct este


un animal domestic, in special un animal de casa. La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul
La mujer acaricia a su perro. (acariciar)  prezent sunt trei grupuri de astfel de verbe:
Femeia mangaie cainele ei.  o:ue 
e:ie 
El perro persigue a la gata. (perseguir)  e:i
Cainele fugareste pisica.
La prima grupa de verbe care-si schimba baza, litera o din baza se
Personalul "a" nu este folosit daca obiectul direct nu este o schimba in ue, la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si
persoana sau un animal domestic. vosotros.
Corect  contar 
Bebo la leche. (beber) 
(Beau lapte.)  cuento 
cuentas 
Incorect  cuenta 
Bebo a la leche.
contamos 
contáis 
Personalul "a" nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay, cuentan
indiferent daca obiectul direct este o persoana.
Corect 
Tengo dos hermanos. (tener)  Iata alt verb care schimba o:ue. Comparati cu verbul regular
(Am doi frati.)  comer. Observati ca sfarsitul este acelasi.
mover (o:ue) 
Incorect  comer (verb regular -er) 
Tengo a dos hermanos. 
muevo 
Corect  como 
Hay cinco chicas. 
(Sunt cinci fete.)  mueves 
comes 
Incorrect 
Hay a cinco chicas. mueve 
come 

Daca obiectul direct este o persoana nedefinita, personalul "a" nu movemos 


se foloseste. Rezultatul este ca persoana devine comemos 
"nepersonalizata".
Necesito médico.  movéis 
Am nevoie de (orice) doctor. (sau)  coméis 
Am nevoie de asistenta medicala. 
mueven 
Necesito jardinero.  comen
Incercati si cu verbele de mai jos: 
Iata alt verb care scimba o:ue. Observati ca la  nosotros si (almorzar, contar, costar, volver, recordar, volar)
vosotros baza nu se schimba. Verbe care schimba e:ie
dormir (o:ue)  Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir.
Infinitivele sunt alcatuite din doua parti: sfarsitul si baza. In
duermo  urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si
duermes  sfarsitul ingrosat.
duerme  ar 
comer 
dormimos  vivir
dormís 
duermen La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfarsitul se
schimba in functie de conjugare.
O lista cu cele mai comune verbe care schimba o:ue.
hablo como vivo
hablas comes vives
almorzar 
morir  habla come vive
a lua
a muri      
pranzul
hablamos comemos vivimos
aprobar  mostrar  habláis coméis vivís
a aproba a arata
hablan comen viven
colgar 
mover 
a agata (de La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul
a muta
ceva) prezent sunt trei grupuri de astfel de verbe: 
o:ue 
contar  e:ie 
probar 
a povesti, a e:i
a proba, a testa
numara

costar  recordar  La a doua grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se
a costa a-si aminti schimba in ie, la toate persoanele, cu exceptia lui nosotros si
vosotros.
devolver  cerrar 
resolver 
a inapoia
a rezolva
(un obiect) cierro 
cierras 
volver 
cierra 
a se
rogar 
intoarce
a ruga cerramos 
(de
cerráis 
undeva)
cierran
dormir  sonar 
a dormi a suna Iata alt verb care schimba e:ie. Comparati cu verbul regular
comer. Observati ca sfarsitul este acelasi. 
encontrar  soñar (con)  entender (e:ie) 
a gasi a visa (pe) comer (verb regulat -er) 
envolver 
tostar 
a invalui, a
a praji entiendo 
impacheta
como 
morder  volar 
a musca a zbura entiendes 
comes 

Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb care schimba entiende 


o:ue: come 
dormir 
entendemos 
duermo  comemos 
duermes 
duerme  entendéis 
dormimos  coméis 
dormís 
duermen
entienden  hablar 
comen comer 
vivir
Iata alt verb care scimba e:ie. Observati ca la  nosotros si vosotros
baza nu se schimba.  La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfarsitul se
mentir (e:ie)  schimba in functie de conjugare.

miento  hablo como vivo


mientes  hablas comes vives
miente  habla come vive
     
mentimos 
mentís  hablamos comemos vivimos
mienten habláis coméis vivís
hablan comen viven
O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:ie.
La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul
acertar  encender  prezent sunt trei grupuri de astfel de verbe: 
a ghici, a avea dreptate a aprinde, a da foc o:ue 
e:ie 
advertir  entender  e:i
a avertiza, a preveni a intelege
La a treia grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se
cerrar  fregar 
schimba in i, la toate persoanele, cu exceptia lui nosotros si
a inchide a freca
vosotros.
comenzar  hervir  repetir 
a incepe a fierbe
repito 
confesar  mentir  repites 
a marturisi a minti repite 

consentir  negar  repetimos 


a rasfata a nega repetís 
repiten
convertir  pensar (en) 
a transforma a se gandi (la)
Iata alt verb care schimba e:i. Comparati cu verbul regular comer.
defender  perder  Observati ca sfarsitul este acelasi. 
a apara a pierde competir (e:i) 
vivir (verb regulat -ir) 
empezar  preferir 
a incepe a prefera
compito 
vivo 
+ Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb care schimba
e:ie:
compites 
cerrar 
vives 
cierro 
compite 
cierras 
vive 
cierra 
cerramos 
competimos 
cerráis 
vivimos 
cierran
Incercati si cu verbele de mai jos: 
competís 
(comenzar, empezar, entender, pensar, perder, preferir)
vivís 

compiten 
viven
Verbe care schimba e:i
Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir.
Infinitivele sunt alcatuite din doua parti: sfarsitul si baza. In Iata alt verb care scimba e:i. Observati ca la  nosotros si vosotros
urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si baza nu se schimba.
sfarsitul ingrosat. pedir (e:i) 

pido 
pides  estás vas das
pide  está va da
     
pedimos  estamos vamos damos
pedís  estáis vais dais
piden están van dan

O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:i. Exemple:


Yo estoy en mi cuarto.
bendecir  impedir  Eu sunt in camera mea.
a binecuvanta a impedica Tú vas a la escuela.
Tu mergi la scoala.
colegir  maldecir  Ella da las frutas.
a deduce a blestema Ea da fructele.

competir  medir 
Deoarece aceste verbe sunt neregulate, conjugarea lor trebuie
a concura a masura
memorata.
conseguir  pedir  Pentru o siguranta mai buna, este bine sa notati undeva toate
a obtine, a lua a cere verbele care au o conjugare neregulata si sa faceti exercitii si
propozitii cu ele, iar din cand in cand sa le repetati pana sunteti
corregir  perseguir  siguri ca le cunoasteti foarte bine. 
a corecta a persecuta, a urmari ----------------- 
+ Sa recapitulam conjugarea verbelor estar, ir si dar :
decir  reír  estar, ir, dar 
a spune a rade
estoy - voy - doy 
despedir  estás - vas - das 
repetir 
a-si lua ramas bun, a está - va - da 
a repeta
concedia estamos - vamos - damos 
elegir  seguir  estáis - vais - dais 
a alege a urmari, a continua están - van - dan
Ir a + infinitiv
freír  servir  In Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de
a praji a servi, a fi de folos doua cuvinte. In acest caz, primul verb se conjuga in timp ce al
doilea ramane la forma de infinitiv.
gemir  sonreír  ir, viajar 
a geme a zambi
Yo voy a viajar a España. 
Eu voi calatori in Spania. 
+ Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb care schimba e:i
: acabar, comer 
repetir 
repito  Tú acabas de comer. 
repites  Tu tocmai ai terminat de mancat. 
repite 
repetimos  poder, nadar 
repetís 
repiten Juan puede nadar. 
Incercati si cu verbele de mai jos  Juan poate sa inoate. 
(decir, despedir, medir, pedir, servir)
Verbele neregulate : Estar, Ir, Dar volver, leer 
Deja stiti cum se conjuga verbul estar.
estoy  María vuelve a leer el libro. 
estás  María citeste iar cartea.
está 
estamos 
estáis  O astfel de expresie combina verbul ir (conjugat) cu un infinitiv.
están Prepozitia "a" este mereu folosita. Forma este:
ir a + infinitive = a avea de gand sa faca ceva (in viitor); a face
ceva in viitor 
Observati ca ir si dar urmeaza acelasi model ca si estar; ele sunt
neregulate la persoana intai singular (yo). Voy a llevar a mi hermana a su casa. 
Am sa o duc (am de gand sa o duc) pe sora mea la casa ei. 
estar (a fi) ir (a merge) dar (a da)
      Vas a invitar a muchas muchachas. 
estoy voy doy Vei invita multe fete. 
acabar, comer 
Cristina va a conversar con mi mamá. 
Christina va vorbi cu mama.  Tú acabas de comer. 
Tu tocmai ai terminat de mancat. 
Eduardo va a leer el libro. 
Eduard va citi cartea. poder, nadar 

Amintiti-va cum se conjuga verbul ir: Juan puede nadar. 


voy  Juan poate sa inoate. 
vas 
va  volver, leer 

vamos  María vuelve a leer el libro. 


vais  María citeste iar cartea.
van
O astfel de expresie combina verbul acabar (conjugat) cu un
Iata cateva cuvinte si expresii folositoare pentru a preciza exact infinitiv. Prepozitia "de" este mereu folosita. Forma este : 
cand veti vrea sa faceti ceva.
hoy  acabar de + infinitive = exprima terminarea unei actiuni (in
azi  trecutul cel mai recent)
Acabo de llevar a mi hermana a su casa. 
mañana  Tocmai am dus-o pe sora mea la casa ei. 
maine 
Acabas de invitar a muchas muchachas. 
más tarde  Tocmai ai invitat multe fete. 
mai tarziu 
Cristina acaba de conversar con mi mamá. 
esta tarde  Christina tocmai a terminat de vorbit cu mama. 
in dupa-amiaza asta 
Nosotros acabamos de leer el libro. 
la semana que viene  Noi tocmai am terminat de citit cartea. 
saptamana viitoare 
Vosotros acabáis de escribir unas cartas. 
el mes que viene  Voi tocmai a-ti terminat de scris niste scrisori. 
luna care vine 
Ellos acaban de nadar en el mar. 
el año que viene  Ei tocmai au inotat in mare.
anul care vine 
+ Sa recapitulam expresia "acabar de + infinitiv" :
esta noche  Acabar de + infinitiv 
diseara 
Exprima terminarea unei actiuni in trecutul cel mai recent 
mañana por la mañana  (acabo, acabas, acaba, acabamos, acabáis, acaban)
maine dimineata  Volver a + infinitiv
In Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de
mañana por la tarde  doua cuvinte. In acest caz, primul verb se conjuga in timp ce al
maine dupa amiaza  doilea ramane la forma de infinitiv.
ir, viajar 
mañana por la noche 
maine seara Yo voy a viajar a España. 
Eu voi calatori in Spania. 
Sa recapitulam expresia "ir a + infinitive":
Ir a + infinitive  acabar, comer 

A avea de gand sa faca ceva in viitor, a face ceva in viitor  Tú acabas de comer. 


(voy, vas, va, vamos, vais, van) Tu tocmai ai terminat de mancat. 
cabar de + infinitiv
In Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de poder, nadar 
doua cuvinte. In acest caz, primul verb se conjuga in timp ce al
doilea ramane la forma de infinitiv. Juan puede nadar. 
ir, viajar  Juan poate sa inoate. 

Yo voy a viajar a España.  volver, leer 


Eu voi calatori in Spania. 
María vuelve a leer el libro. 
María citeste iar cartea. De asemenea, au singular si plural.

O astfel de expresie combina verbul volver (conjugat) cu un primero   sexto  


infinitiv. Prepozitia "a" este mereu folosita. Forma este:  primeros sextos
volver a + infinitive = a face ceva din nou segundo   séptimo  
Vuelvo a leer el libro.  segundos séptimos
Citesc iar cartea. 
tercero   octavo  
Cristina vuelve a conversar con mi mamá.  terceros octavos
Christina vorbeste iar cu mama.
cuarto   noveno  
cuartos novenos
Nu uitati, volver este un verb care schimba o:ue.
vuelvo  quinto   décimo  
vuelves  quintos décimos
vuelve 

volvemos  Deci, numerele ordinare au patru forme, ca si alte adjective care


volvéis  se termina in -o.
primero 
vuelven primeros 
primera 
+ Sa recapitulam expresia "volver a + infinitiv": primeras
Volver a + infinitiv 
Primero si tercero arunca -o inaintea unui substantiv la singular
A face ceva din nou  el primer día 
(vuelvo, vuelves, vuelve, volvemos, volvéis, vuelven) el tercer año
Numerele ordinare
Iata primele zece numere ordinare:
Numerele ordinare de obicei preced substantivul. Dar, daca
substantivul la care se refera este regalitate, papa, sau o strada,
primero  sexto  numerele ordinare  vin dupa substantiv.
primul al saselea Carlos Quinto 
("Quinto" vine dupa "Carlos" regalitate) 
segundo  séptimo 
al doilea al saptelea
el quinto libro 
tercero  octavo  ("quinto" este inaintea lui "libro") 
al treilea al optulea
la Calle Sexta 
cuarto  noveno  ("sexta" vine dupa "calle" - strada) 
al patrulea al noualea
la sexta pluma 
quinto  décimo  ("sexta" este inainte de "pluma")
al cincilea al zecelea
Superlative
Sunt doua tipuri de superlative: relative si absolute.
Ca multe alte adjective, numerele ordinale au o forma masculina
Relative: George este cel mai destept baiat din clasa. 
si una feminina, ca si in limba romana (primul, prima, al doilea, a
doua)
Absolute: George e foarte destept.

primero   sexto  
Superlativele relative descriu un substantiv in contextul unui grup
primera sexta
larg.
segundo   séptimo   George este cel mai destept baiat din clasa. 
segunda séptima
Maria e cea mai tanara fata din camera.
tercero   octavo  
tercera octava Superlativele absolute nu descriu un substantiv in contextul unui
grup larg.
cuarto   noveno  
George e foarte destept. 
cuarta novena
Cartea este extrem de scumpa.
quinto   décimo  
quinta décima
In Spaniola, construirea superlativelor relative este similara cu yo  mí 
comparatia tú  ti 
articol definit + substantiv + más (menos) + adjectiv + de él  él 
ella  ella 
Iata cateva exemple de superlative usted  usted 
Juan es el chico más inteligente de la clase. 
John este cel mai destept baiat din clasa.  nosotros/as  nosotros/as 
vosotros/as  vosotros/as 
Bill Gates es el hombre más rico de los EEUU.  ellos/as  ellos/as 
Bill Gates este cel mai bogat om din U.S. ustedes ustedes
Observatie: Numai mí si ti sunt diferite de pronumele subiectiv.
Ca si in romana, substantivul poate fi omis.
María es la chica más delgada de la clase.  Se foloseste acest al doilea set de pronume pentru a inlocui
Mary este cea mai slaba (subtire) fata din clasa.  substantivul care vine imediat dupa o prepozitie.
David habla de mí. 
María es la más delgada de la clase.  David vorbeste de mine. 
Mary este cea mai slaba (subtire) din clasa.
Hablo con ellos. 
Vorbesc cu ei. 
Superlativul absolut pentru adjective are trei forme.
muy + adjectiv  Pablo compró un anillo para ella. 
sumamente + adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei Pablo a cumparat un inel pentru ea.
din inalta societate) 
adjectiv + ísimo (-a, -os, -as)
Ori de cate ori mí urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se
combina pentru a forma conmigo (cu mine).
Urmatoarele traduceri sunt intrucatva arbitrare. Fiecare superlativ ¿Por qué no vienes conmigo? 
este putin mai puternic decat precedentul. De ce nu vii cu mine?
muy guapo 
foarte frumos 
Ori de cate ori ti urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se
sumamente guapo  combina pentru a forma contigo (cu tine).
extrem de frumos  No voy contigo, voy con ellos. 
Nu merg cu tine, merg cu ei.
guapísimo 
nemaipomenit de frumos. Cel mai frumo Cand vrei sa spui "cu el, cu ea, cu tine, cu ei, cu dumneavoastra",
Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei sunt doua posibilitati. Daca pronumele se refera la subiectul
Pronumele este un cuvant care este folosit in locul unui nume de propozitiei, se foloseste consigo. Daca pronumele nu se refera la
persoana sau lucru. subiectul propozitiei, se foloseste con + pronumele apropiat.
David - el, lui  Pronumele se refera la subiect 
Ana - ea, ei 
Ana si David - ei, lor  El ea stilourile cu el. 
etc. Él llevó las plumas consigo. 

Deja ati invatat un set de pronume, pronumele personal. De ce nu ei o carte cu tine? 


yo  ¿Por qué no lleva un libro consigo? 
tú 
él, ella, usted  Pronumele nu se refera la subiectul propozitiei 

nosotros/as  Ei traiesc cu el. 


vosotros/as  Ellos viven con él. 
ellos, ellas, ustedes
Nu vreau sa vorbesc cu dumneata. 
No quiero hablar con usted.
Ca si numele de persoane sau obiecte, pronumele personal
(subiectiv) este pronumele folosit pentru subiectul propozitiei.
David come mucho.  Exista sase prepozitii speciale care sunt urmate de pronumele
Él come mucho.  subiectiv in loc de pronumele obiectiv.

David y Ana hablan español.  entre  excepto 


Ellos hablan español. intre cu exceptia, afara de

incluso  menos 
Cand pronumele are rol de obiect al propozitiei, se foloseste alt
inclusiv mai putin, cu exceptia
set de pronume.
según  salvo 
Pronumele personal Pronumele obiectiv comform, dupa in afara de
Example: María la tiene. 
Entre tú y yo, esta comida es horrible. 
Todos beben agua, incluso yo.  María tiene = Maria are 
Según tú, la chica es bonita. María tiene la pluma. = Maria are stiloul. 
María la tiene. = Maria il are.
Pronumele direct: Part. I
Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul Dar daca obiectul propozitiei i-si schimba genul, se schimba de
direct (OD). asemenea si pronumele.
Bill loveste mingea.  Pablo lo tiene. 
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi". 
Pablo tiene = Paul are 
Suzana citeste cartea.  Pablo tiene el libro. = Paul are cartea. 
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi". Pablo lo tiene. = Paul o are. 

Obiectul direct poate fi si o persoana dar 


Suzana il loveste pe Bill. (OD=Bill)
Pablo la tiene. 

Obiectul direct raspunde la intrebarea ce?" sau "pe cine?" cu Pablo tiene = Paul are 
privire la ce face subiectul propozitiei Pablo tiene la pluma. = Paul are stiloul. 
Billn loveste mingea.  Pablo la tiene. = Paul il are.
Bill loveste ce? 
Bill loveste mingea. 
La fel, daca obiectul propozitiei i-si schimba numarul, se schimba
Suzana il loveste pe Bill.  de asemenea si pronumele. Deci acesta se acorda in numar si gen
Suzana loveste pe cine?  cu obiectul propozitiei.
Suzana il loveste pe Bill. Pablo lo tiene. 

Pablo tiene = Paul are 


Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume. Pablo tiene el libro. = Paul are cartea. 
Examplu 1  Pablo lo tiene. = Paul o are. 

Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale.  dar 

Examplu 2  María los tiene. 

Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale. María tiene = Maria are 
María tiene los libros. = Maria are cartile. 
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste María los tiene. = Maria le are.
urmatoarele pronume:
me -(yo)  Cand incercati sa traduceti din romana in spaniola, de multe ori
te -(tú)  merge foarte bine:
lo, la -(él, ella, usted)  Paul mananca supa. 
Paul = Pablo 
nos -(nosostros)  Paul mananca = Pablo come 
os -(vosotros)  Paul mananca supa = Pablo come la sopa 
los, las -(ellos, ellas, ustedes) Paul o mananca = Pablo la come.

In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele direct este imediat Pentru a exersa, incercati sa vedeti fiecare linie ca pe o singura
inaintea verbului conjugat. fraza si traduceti-o :
Tengo = Am  la como 
Tengo la pluma. = Am stiloul  lo como 
La tengo. = Il am. la leo 
Pronumele (la) este imediat inaintea verebului (tengo). lo leo 
la veo 
Observati ca daca subiectul propozitiei se schimba, aceasta nu lo veo 
afecteaza pronumele obiectiv direct. la tengo 
Pablo la tiene.  lo tengo 
la compro 
Pablo tiene = Paul are  lo compro
Pablo tiene la pluma. = Paul are stiloul. 
Pablo la tiene. = Paul il are.  -------------------------- 
la como 
si  O mananc (DO feminin - la sopa, la comida, etc.) 
lo como  Tenemos dos mesas. 
Il mananc (DO masculin - el pollo, el arroz, etc.)  Las tenemos. sau Nosotros las tenemos.

la leo  Acum cateva exemple unde obiectul direct este o persoana.


O citesc  Te cunosc. 
Te conozco. 
lo leo 
Il citesc  Ea il iubeste. 
Ella lo ama. 
la veo 
O vad  Ea ma iubeste. 
Ella me ama. 
lo veo 
Il vad  Pablo o vede. 
Pablo la ve. 
la tengo 
O am  Ei ne suna. 
Ellos nos llaman. 
lo tengo 
Il am  Ii sunam. 
Los llamamos.
la compro  Pronumele direct: Part. II
O cumpar  Retineti ! Cuvantul care primeste actiunea verbului se numeste
complement direct (CD).
lo compro  Bill loveste mingea. 
Il cumpar "Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi". 

Dar in multe alte cazuri, genul in spaniola nu se potriveste cu Suzana citeste cartea. 


genul cuvantului tradus in romana. In exemplele anterioare este "Cartea" primeste actiunea verbului "a citi"
evident ca subiectul propozitiei este "Eu" deoarece verbele sunt
conjugate la forma "yo". Cu alte forme de multe ori este necesara Complementul direct poate fi si o persoana.
adaugarea unui cuvant pentru clarificarea subiectului. Traducerea Suzana il loveste pe Bill. (CD=Bill)
in romana se face in functie de genul obiectului direct in
romana (cand acesta se cunoaste), nu de pronume in spaniola.
Pablo la come. (la comida)  Complementul direct raspunde la intrebarea ce?" sau "pe cine?"
Pablo o mananca. (mancarea)  cu privire la ce face subiectul propozitiei
Bill loveste mingea. 
María lo tiene. (el libro)  Bill loveste ce? 
María  o are. (cartea)  Bill loveste mingea. 

El chico la compra. (la pluma)  Suzana il loveste pe Bill. 


Baiatul il cumpara. (stiloul)  Suzana loveste pe cine? 
Suzana il loveste pe Bill.
La chica lo ve. (el edificio) 
Fata o vede. (cladirea)  Adesea trebuie inlocuit numele complementului direct cu un
pronume
Ustedes lo leen. (el periódico)  Examplu 1 
Dumneavoastra il cititi. (ziarul)
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale. 
Acum cateva exemple la plural.
Pablo come dos sándwiches.  Examplu 2 
Los come. sau Pablo los come. 
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.
María tiene tres libros. 
Los tiene. sau María los tiene.  Cand pronumele inlocueste numele complementului direct, se
foloseste urmatoarele pronume:
El chico compra dos revistas.  me -(yo) 
Las compra. sau El chico las compra.  te -(tú) 
lo, la -(él, ella, usted) 
La chica ve dos coches. 
Los ve. sau La chica los ve.  nos -(nosostros) 
os -(vosotros) 
Ella compra dos televisiones.  los, las -(ellos, ellas, ustedes)
Las compra. sau Ella las compra. 
In propozitiile negative, pronumele este pus intre cuvantul negativ
si verbul conjugat. nos -(nosostros) 
Propozitie afirmativa  os -(vosotros) 
los, las -(ellos, ellas, ustedes)
Cumpar cartile. 
Compro los libros.  Cand o propozitie are doua verbe, primul verb se conjuga iar al
Los compro. (Le cumpar.)  doilea ramane la infinitiv.
poder 
Propozitie negativa  a putea 
Nu cumpar cartile.  pagar 
No compro los libros.  a plati 
No los compro. (Nu le cumpar.)
Puedo pagar diez pesos. 
Comparati urmatoarele propozitii afirmative cu echivalentul lor Pot sa platesc 10 pesos. 
negativ.
Los compras.  preferir 
No los compras.  a prefera 

Guadalupe siempre lo estudia.  hablar 


Guadalupe nunca lo estudia.  a vorbi 

Ellos nos conocen.  Elena prefiere hablar español. Elena prefera sa vorbeasca


Ellos no nos conocen. spaniola.
Retineti! Nu incercati sa traduceti cuvant cu cuvant, ganditi-va la
intelesul frazei. De exemplu: "No los compras" se traduce "Nu ii In propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la
cumpar, dar "No me gustan los libros. No los compro" se traduce plasamentul pronumelui.
"Nu i-mi plac cartile. Nu le cumpar. 1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 
Pronumele direct: Part. III 2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Retineti ! Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste
obiectul direct (OD).
Bill loveste mingea.  Iata cateva exemple cu pronumele pus inaintea verbului conjugat:
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi".  Lo quiero ver. 
Vreau sa-l vad. 
Suzana citeste cartea. 
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi". Lo debemos regalar. 
Trebuie sa-l daruim. 
Obiectul direct poate fi si o persoana. María nos debe visitar. 
Suzana il loveste pe Bill. (OD=Bill) Maria trebuie sa ne viziteze. 

Obiectul direct raspunde la intrebarea ce?" sau "pe cine?" cu Juan lo necesita lavar. 
privire la ce face subiectul propozitiei Juan trebuie sa-l spele.
Bill loveste mingea. 
Bill loveste ce?  Iata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de verbul in
Bill loveste mingea.  infinitiv:
Quiero verlo. 
Suzana il loveste pe Bill.  Vreau sa-l vad. 
Suzana loveste pe cine? 
Suzana il loveste pe Bill. Debemos regalarlo. 
Trebuie sa-l daruim. 
Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.
Examplu 1  María debe visitarnos. 
Maria trebuie sa ne viziteze. 
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale. 
Juan necesita lavarlo. 
Examplu 2  Juan trebuie sa-l spele.

Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale. Iata cele doua metode una langa alta. Nici una din ele nu este
"mai buna" decat cealalta.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste Lo quiero ver. 
urmatoarele pronume: Quiero verlo. 
me -(yo)  Vreau sa-l vad. 
te -(tú) 
lo, la -(él, ella, usted)  Lo debemos regalar. 
Debemos regalarlo. 
Trebuie sa-l daruim.  In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indirect este
imediat inaintea verbului conjugat.
María nos debe visitar.  Juan me compra un regalo. 
María debe visitarnos.  Juan imi cumpara un cadou. 
Maria trebuie sa ne viziteze. 
Juan te compra un regalo. 
Juan lo necesita lavar.  Juan iti cumpara un cadou 
Juan necesita lavarlo. 
Juan trebuie sa-l spele. Juan le compra un regalo. 
Juan ii cumpara un cadou. 
Aceeasi regula se aplica pentru propozitiile interogative si
negative. Juan nos compra un regalo. 
¿Lo debemos regalar?  Juan ne cumpara un cadou. 
¿Debemos regalarlo? 
Trebuie sa-l daruim?  Juan os compra un regalo. 
Juan va cumpara un cadou. 
Juan no lo necesita lavar. 
Juan no necesita lavarlo.  Juan les compra un regalo. 
Juan nu trebuie sa-l spele. Juan le cumpara un cadou.
Pronumele indirect : Part. I
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui?. Sa extragem fraza cu pronumele indirect :
El da cartea lu María.  me compra 
OD=cartea  imi cumpara 
Cui da cartea?  te compra 
Lu María.  iti cumpara 
PI=María  le compra 
Ea imi da flori.  ii cumpara 
Cui da flori? 
Mie.  nos compra 
ne cumpara 
PI=imi
os compra 
Pentru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe va cumpara 
ori ea trebuie sa aiba obiect direct. Observati ce fel ar fi propozitia
fara obiectul direct. les compra 
El ii da Mariei . . .  le cumpara
cartea, stiloul, creionul, etc. 
Chiar daca subiectul frazei se schimba, pronumele ramane
El imi cumpara . . .  neschimbat.
flori, ciocolata, etc. me compra 
imi cumpara (el, ea) 
Cateodata obiectul direct este subanteles.
Mama imi scrie in fiecare saptamana.  me compran 
OD=scrisoare (subanteles)  imi cumpara (ei, ele) 
PI=imi 
(Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.)  me compras 
imi cumperi (tu)
Ea i-a spus. 
OD=o (subanteles)  Pronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece
PI=lui, ei  formeaza neclaritati.
(Era i-a sus-o.) le 
pentru el 
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pentru ea 
pronume : pentru dumneata 
me (imi) 
te (iti)  les 
le (ii)  pentru ei, ele 
pentru dumneavoastra
nos (ne) 
os (va)  Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corecte, ele sunt
les (le) neclare:
Ella le escribe una carta.  Cateodata obiectul direct este subanteles.
Ella les escribe una carta. Mama imi scrie in fiecare saptamana. 
In afara contextului, nu este clar cui scrie. OD=scrisoare (subanteles) 
Ella le escribe una carta.  PI=imi 
Ea ii scrie. (lui)  (Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.) 
Ea ii scrie. (ei) 
Ea va scrie dumneavoastra.  Ea i-a spus. 
OD=o (subanteles) 
Ella les escribe una carta.  PI=lui, ei 
Ea le scrie o scrisoare. (lor)  (Era i-a sus-o.)
Ea va scrie o scrisoare. (dumneavoastra)
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele
Astfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza pronume:
prepozitionala. me (imi) 
Ella le escribe a Juan una carta.  te (iti) 
Ella le escribe a su hermana una carta.  le (ii) 
Ella le escribe a usted una carta. 
nos (ne) 
Ella les escribe a sus padres una carta.  os (va) 
Ella les escribe a ustedes una carta. les (le)

Cateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza In propozitia negativa cu un verb, pronumele indirect sta intre
neclaritatii, ci pentru intarire. cuvantul negativ si verbul conjugat.
Juan me da a mí el dinero.  Él no me compra nada. 
Juan imi da mie banii  El nu-mi cumpara nimic. 
(Intareste faptul ca imi da mie banii, nu alt cuiva) 
Ella no te trae el desayuno. 
Juan te da a ti el dinero.  Ea nu-ti aduce micul dejun. 
Juan iti da tie banii.
No le mando a él la cuenta. 
Nu exista ambiguitate in urmatoarea propozitie. Nu-i trimit lui nota de plata. 
Juan me da el dinero. 
Juan imi da banii. Ellos no nos compran ningún regalo. 
Ei nu ne cumpara nici un cadou.

Aici adaugarea unei fraze propozitionale se face doar pentru a


intari ideea. Comparati propozitiile afirmative cu echivalentul negativ.
Juan me da a mí el dinero.  Él me compra algo. 
Juan imi da mie banii. Él no me compra nada. 
Pronumele indirect : Part. II
Sa incepem cu o recapitulare a lectiei precedente.  Ella te trae el desayuno. 
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui?. Ella no te trae el desayuno. 
El da cartea lu Marta. 
OD=cartea  Le mando a él la cuenta. 
No le mando a él la cuenta. 
Cui da cartea? 
Lu Marta.  Ellos nos compran regalos. 
Ellos no nos compran ningún regalo.
PI=Marta 
Pronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece
Ea imi da flori.  formeaza neclaritati.
Cui da flori?  le 
Mie.  pentru el 
pentru ea 
PI=imi pentru dumneata 

Pentru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe les 


ori ea trebuie sa aiba obiect direct. Observati ce fel ar fi propozitia pentru ei, ele 
fara obiectul direct. pentru dumneavoastra
El ii da Mariei ... 
cartea, stiloul, creionul, etc.  Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corecte, ele sunt
neclare:
El imi cumpara . . .  Ella le escribe una carta. 
flori, ciocolata, etc. Ella les escribe una carta.
In afara contextului, nu este clar cui scrie.
Ella le escribe una carta.  le las = se las 
Ea ii scrie. (lui)  les lo = se lo 
Ea ii scrie. (ei)  les la = se la 
Ea va scrie dumneavoastra.  les los = se los 
les las = se las
Ella les escribe una carta.  Motivul schimbarii "le lo" in "se lo" tine de pronuntie. Incercati sa
Ea le scrie o scrisoare. (lor)  spuneti repede "les las" si apoi "se las". Veti observa ca este mai
Ea va scrie o scrisoare. (dumneavoastra) usor si simplu de pronuntat "se las?"
Astfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza
prepozitionala In propozitiile negative, cuvantul negativ vine direct inaintea
Ella le escribe a Juan una carta.  primului pronume.
Ella le escribe a su hermana una carta.  No se lo tengo. 
Ella le escribe a usted una carta.  Nu il am. (pe al lui) 
sau politicos Nu ti-l am. 
Ella les escribe a sus padres una carta. 
Ella les escribe a ustedes una carta. Nunca se los compro. 
Niciodata nu i-le cumpar.
Cateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza
neclaritatii, ci pentru intarire. Deoarece pronumele "se" poate avea atat de multe intelesuri,
Juan me da a mí el manzana.  adesea e bine sa-l clarificati folosind o fraza prepozitionala.
Juan imi da mie marul  Él se lo dice. 
(Intareste faptul ca imi da mie marul, nu alt cuiva)  Ambigu. El i-o spune (cui?). 
Juan te da a ti el manzana.  Él se lo dice a Juan. 
Juan iti da tie marul. El i-o spune (lui Juan) 

Nu exista ambiguitate in urmatoarea propozitie. Él se lo dice a María. 


Juan me da el manzana.  El i-o spune (lui Maria) 
Juan imi da marul.
Aici adaugarea unei fraze propozitionale se face doar pentru a Él se lo dice a ella. 
intari ideea. El i-o spune (ei)
Juan me da a mí el manzana. 
Juan imi da mie marul. In propozitiile cu doua verbe, exista doua posibilitati pentru a
Pronumele indirect si direct, folosite impreuna pune cele doua pronumele. Imediat inaintea verbului conjugat,
Mai jos sunt pronumele direct si indirect impreuna : sau atasate de verbul in infinitiv.
Ea trebuie sa mi-o explice. 
 Pronumele Pronumele Ella me lo debe explicar. 
Echivalentul persoanei
direct indirect Ella debe explicármelo. 
     
me me yo Vreau sa ti-o spun. 
te te tú Te lo quiero decir. 
lo, la le él, ella, usted Quiero decírtelo. 
nos nos nosotros
Trebuie sa le-o trimiti lor. 
os os vosotros Se la necesitas enviar a ellos. 
los, las les ellos, ellas, ustedes Necesitas enviársela a ellos.
Observati ca atunci cand atasati pronumele la verbul in infinitiv,
Cand aveti ambele pronume in aceeasi propozitie (direct si un accent trebuie adaugat la ultima silaba a verbului.
indirect), pronumele indirect se scrie primul.
Ellos me los dan.  In cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt atasate la
Ei mi-le dau.  infinitiv, cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului
PI pronoun: me  conjugat.
OD pronoun: los  Ella debe explicármelo. 
Ella no debe explicármelo. 
Ella te la vende. 
Ea ti-l vinde.  Quiero decírtelo. 
PI pronoun: te  No quiero decírtelo. 
OD pronoun: la
Necesitas enviársela a ellos. 
Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera "l", primul No necesitas enviársela a ellos.
pronume se schimba cu "se".
le lo = se lo  In cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt inaintea
le la = se la  verbului conjugat, cuvantul negativ este pus direct inaintea
le los = se los  pronumelor.
Ella me lo debe explicar.  Me gustan los libros. 
Ella no me lo debe explicar.  Te gustan los libros. 
Nos gustamos ... incorect! 
Te lo quiero decir.  Te gustas ... incorect!
No te lo quiero decir. 
Adesea este folosit gustas, cand se face referire la cineva, la
Se la necesitas enviar a ellos.  persoana a doua singular.
No se la necesitas enviar a ellos. Me gustas (tú).
Verbe precum Gustar Imi placi. (Imi place de tine.)
Folosirea verbului "gustar" necesita folosirea pronumelui indirect. Le gustas (tú).
Me gusta el cuarto.  Ii placi. (Lui /ei ii place de tine.)
I-mi place camera. 
Iata cateva exemple cu folosirea corecta a verbului gustar.
Nos gustan las flores. 
Ne plac florile.
Singular Plural
   
Verbul gustar se foloseste intr-un mod putin deosebit de alte
verbe. Sa studiem urmatorul exemplu: Me gusta la casa. Me gustan las casas.
Me gustan los libros.  Te gusta el cuarto. Te gustan los cuartos.
Le gusta la silla. Le gustan las sillas.
Traducere: I-mi plac cartile
Nos gusta el hotel. Nos gustan los hoteles.

Observati, "gustar" este conjugat "gustan" nu "gusto." O gresala Os gusta la comida. Os gustan las comidas.
comuna este sa spuneti "Me gusto los libros". Este incorect Les gusta el reloj. Les gustan los relojes.
deoarece subiectul propozitiei este "los libros", chiar daca este la
sfarsitul propozitiei, iar verbul conjugat se acorda cu subiectul.
Sa ne uitam la urmatorul exemplu:
Me gustan los libros. (I-mi plac cartile.)
Le gusta la silla.
Este imposibil de precizat exact ce vrea sa spuna:
Observati ca, conjugarea lui gustar se schimba in "gusta" cand 1. (Lui) I-i place scaunul. 
subiectul propozitiei este la singular. 2. (Ei) I-i place scaunul. 
Me gusta el libro. (I-mi place cartea.) 3. (Dumneavoastra) Va place scaunul..

Cum subiectul propozitiei poate fi doar la singular sau plural, Pentru a clarifica, deseori propozitia va incepe cu o fraza
singurele forme care vor fi folosite sunt "gusta" si "gustan", prepozitionala care precizeaza la cine se refera pronumele
indiferent de pronumele indirect care va fi folosit. indirect.
Me gusta el libro.  A él le gusta la silla. 
I-mi place cartea.  Lui i-i place scaunul. 

Te gusta el libro.  A Juan le gusta la silla. 


I-ti place cartea.  Lui Juan i-i place scaunul. 

Nos gusta el libro.  A ella le gusta la silla. 


Ne place cartea.  Ei i-i place scaunul. 

Me gustan los libros.  A María le gusta la silla. 


I-mi plac cartile.  Lu Maria i-i place scaunul. 

Te gustan los libros.  A usted le gusta la silla. 


I-ti plac cartile.  Dumneavoastra va place scaunul.
Astfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, dispare
Nos gustan los libros.  neclaritatea.
Ne plac cartile.
De asemenea, puteti adauga o fraza prepozitionala pentru
Tineti minte, gustar devine gusta sau gustan, in functie de subiect, intarire, chiar daca nu exista neclaritate.
daca este la singular sau plural si nu are nici o legatura cu ce fel de 1. A Juan le gusta el café. 
pronume indirect va fi folosit. Lui Juan i-i place cafeaua. 
Subiectul este la singular - folositi gusta 
2. A mí me gusta el té. 
Me gusta el libro.  Mie i-mi place ceaiul.
Te gusta el libro.  In primul exemplu "a Juan" clarifica neclaritatea pronumelui "le."
In al doilea exemplu nu exista ambiguitate. "Me gusta el té" poate
insemna doar "I-mi place ceaiul". In acest caz, "a mí" adauga
Subiectul este la plural - folositi gustan  intarire, atrage atentia la faptul ca ceaiul este ceea ce i-mi place
(in contrast cu ce ii place lui Juan).
estamos 
Alt mod de a privi: estáis 
Lui John ii place cafeaua. Mie i-mi place ceaiul.  están
A Juan le gusta el café. A mí me gusta el té.
Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea I
Acum ca stiti cum se foloseste corect verbul gustar, iata o lista cu (-ar), se adauga -ando in locul terminatiei "-ar".
alte verbe care se folosesc in acelasi mod: hablar: hablando 
(hablar - ar + ando) 

aburrir  fascinar  trabajar: trabajando 


a plictisi a fascina (trabajar - ar + ando) 
bastar  importar 
estudiar: estudiando 
a fi suficient (a ajunge) a conta
(estudiar - ar + ando)
caer bien (mal) 
interesar 
a veni bine(rau), a placea (nu Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea a
a interesa
placea) II-a si a III-a (-er si -ir), se adauga -iendo in locul terminatiei "-er
sau -ir".
dar asco  molestar  comer: comiendo 
a scarbi, a da scarba a deranja (comer - er + iendo) 
disgustar  parecer 
hacer: haciendo 
a nu placea (ceva) a parea
(hacer - er + iendo) 
doler (o:ue)  picar 
a durea a intepa vivir: viviendo 
(vivir - ir + iendo) 
encantar  quedar 
a placea mult a ramane, a sta escribir: escribiendo 
(escribir - ir + iendo)
faltar  volver (o:ue) loco 
a-ti lipsi ceva a inebuni
Pentru a forma gerunziul verbelor de conjugarea a III-a (-ir) care
schimba e:ie, e:i sau o:ue, se schimba e:i sau o:u si se adauga
Pentru a exersa, faceti propozitii cu urmatoarele 5 verbe: -iendo in locul terminatiei -ir.
gustar  servir: sirviendo 
faltar  pedir: pidiendo 
molestar  decir: diciendo 
parecer 
disgustar dormir: durmiendo 
Acestea se folosesc ca si "gustar":  morir: muriendo 
A Mario le gusta el cuo.  poder: pudiendo
A Mario le gustan los libros.
Daca inaintea lui –er si –ir se afla o vocala, -i de la –iendo  devine –
Timpul present y, astfel se va adauga –yendo :
Exprima o actiune care se desfasoara in momentul vorbirii caer: cayendo 
Eu studiez. (in momentul de fata). creer: creyendo 
huir: huyendo 
Pentru a forma timpul prezent in spaniola, se combina conjugarea ir: yendo 
verbului "estar" cu gerunziu. influir: influyendo 
Estoy hablando.  oír: oyendo 
Vorbesc.(in momentul de fata)  traer: trayendo 
leer: leyendo 
Juan está comiendo.  seguir: siguiendo (exceptie)
Juan mananca 
Urmatoarele exemple ilustreaza regulile de formare a gerunziului.
María está escribiendo una carta.  hablar: hablando (-ar) 
Maria scrie o scrisoare. comer: comiendo (-er) 
vivir: viviendo (-ir) 
Astfel, trebuie sa cunoasteti conjugarea verbului estar si cum se decir: diciendo (e:i) 
formeaza gerunziul. Deja stiti conjugarea verbului: dormir: durmiendo (o:u) 
estar  leer: leyendo (i:y) 
seguir: siguiendo (i:y)
estoy 
estás 
está 
+ Sa recapitulam : 
Timpul prezent se formeaza prin conjugarea verbului estar la care Aproape aceeasi situatie o avem si cu pedir si preguntar. Care
se adauga gerunziu. (estar + gerunziu) inseamna "a cere, a intreba". Dar aici regulile sunt mai clare: 
Juan está comiendo pan.  pedir 
Juan mananca paine. (in mementul de fata)  pentru: a cere ceva (un obiect, un serviciu sau favor), a ruga ceva  
Pido más carne. 
María y Carmen están hablando con nosotros.  Cer (Doresc) mai multa carne. 
Maria si Carmen vorbesc cu noi. (in mementul de fata)
Astfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, dispare Pedimos ahora. 
neclaritatea. Cerem acuma.
preguntar 
Acest timp se foloseste numai pentru a exprima actiuni care se pentru: a intreba, a cere o informatie
desfasoara "in momentul vorbirii". Niciodata nu se foloseste Pregunto qué hora es. 
pentru actiuni din viitor, cum ar fi de exemplu "La vara merg in Intreb ce ora este. 
spania".
Saber vs Conocer / Pedir vs Preguntar Preguntamos a qué hora sirven la cena. 
In spaniola exista, ca si in romana, doua verbe pentru a exprima Intrebam la ce ora servesc cina.
ideea de "a sti, a cunoaste". Aceste doua verbe Demonstrative
sunt saber siconocer. Alegerea verbului depinde de contextul in In aceasta lectie veti invata despre demonstrative. Acestea sunt
care e folosit. Acestea nu se inlocuiesc intre ele. De obicei, cand in de doua feluri: demonstrative adjectivale si demonstrative
romana se foloseste "a sti", in spaniola se foloseste "saber", iar pronominale. Primul pas e sa intelegeti aceste doua teme,
cand vrem sa spunem "a cunoaste", se foloseste "conocer". revazand diferenta dintre "adjective" si "pronume".
adjectiv 
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unui fapt sau descrie un substantiv 
informatii despre ceva, se foloseste saber.
Juan sabe donde está María.  pronume 
Juan stie unde este Maria.  inlocuieste un substantiv
Yo no sé tu número de teléfono. 
Eu nu stiu numarul tau de telefon. In urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt adjective si
descriu substantivul "carte".
Da-mi cartea rosie. 
Pentru a spune ca ceva nu este cunoscut (un loc, o persoana, un Da-mi cartea mare. 
obiect), se foloseste conocer. Da-mi acea carte. 
Juan no conoce a María.  Da-mi aceasta carte.
Juan nu o cunoaste pe Maria.  Observati ca adjectivele raspund la intrebarea "care" in legatura
cu substantivul. (Care carte?
Alberto y Alfredo conocen Madrid.  Cartea rosie. Cartea mare.Cartea aceea. Cartea aceasta.)
Alberto si Alfredo cunosc Madridul.

In urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt pronume.


Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unui subiect sau a Maria e urmatoarea; da-i ei mingea. 
unei discipline, se foloseste saber. Acel creion este al vostru; acesta este al meu. 
Juan no sabe nada de inglés.  Cartea aceasta e a mea; aceea e a voastra.
Juan nu stie deloc engeza.  Observati ca pronumele inlocuieste un substantiv. ("ei"
inlocuieste "Maria" - "acesta" inlocuieste "creion" - "aceea"
Él sabe matemáticas.  inlocuieste "cartea")
El stie matematica. 

Juan conoce la literatura española.  Dupa cum ati vazut, cuvintele "acesta" si "aceea" pot avea functia
Juan cunoaste literatura spaniola. si de adjectiv si de pronume.
Aceasta carte e a mea. (adjectiv) 
Aceasta e a mea. (pronume) 
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unei indemanari sau
cum sa faci ceva, se foloseste saber + infinitiv. Acea carte e a voastra.(adjectiv) 
María sabe conducir.  Aceea e a voastra. (pronume)
Maria stie sa conduca. 

No sé nadar muy bien.  In spaniola, singura deosebire dintre pronumele demonstrativ si


Nu stiu sa inot foarte bine. adjectivul demonstrativ e ca pronumele demonstrativ are un
accent.
Marcu citeste aceasta carte. (adjectiv) 
Alte exemple : Marco lee este libro. 
María sabe conducir. 
Maria stie sa conduca.  Marcu citeste asta. (pronume) 
Marco lee éste. 
No sé nadar muy bien. 
Nu stiu sa inot foarte binel. Acea statue e greceasca. 
Esa estatua es griega.  ésta (aceasta - feminin) 
éstas (acestea - feminin) 
Aceea e japonés. 
Ésa es japoneza. ése (acela - masculin) 
ésos (aceia - masculin) 
Spaniola are trei cuvinte care in romana sunt numai doua. In ésa (acea- feminin) 
romana spunem "acesta" sau "acela", in functie de locul unde se ésas (acelea - feminin) 
afla obiectul. In spaniola de asemenea spunem "acesta" si "acela",
dar exista si alt cuvant separat, care inseamna "acela" sau "acela aquél (acela - masc.) 
de acolo" si se refera la un obiect mult mai indepartat in timp sau aquéllos (aceia - masc.) 
spatiu. aquélla (acea - fem.) 
este  aquéllas (acelea - fem.)
acesta 
De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra.
ese  Acestea nu se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent,
acela  si se folosesc cand ne referim la o idee abstracta sau la un obiect
necunoscut.
aquel  esto (acest lucru) 
acela, acela de acolo eso (acel lucru) 
aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu)
Nu uitati, singura deosebire dintre pronumele demonstrativ si Verbele reflexive: Part. I
adjectivul demonstrativ e ca pronumele demonstrativ are un Un verb e reflexiv cand actiunea verbului ramane asupra
accent. subiectului.
acesta  Eu m-am spalat singur. 
este (adjectiv)  subiect: Eu 
éste (pronume)  verb: a se spala 
obiect: singur 
acela 
ese (adjectiv)  Daca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul nu e reflexiv. 
ése (pronume) 
Eu spal masina. 
acela  subiect: Eu 
aquel (adjectiv)  verb: a spala 
aquél (pronume) obiect: masina 

Iata cateva verbe reflexive in limba romana, acestea sunt usor de


De asemenea, nu uitati ca adjectivele au patru forme: masculin recunoscut, de exemplu: a se spala, a se imbraca, a se tunde, a se
singular, masculin plural, feminin singular, feminin plural. De cobora, a-si intinde bratul, etc.
exemplu, adjectivul "scund" are patru forme: bajo, bajos, baja,
bajas.
el chico bajo  In spaniola, cand un verb e reflexiv, infinitivul se termina in "se."
los chicos bajos  lavar 
a spala (ne-reflexiv) 
la chica baja 
las chicas bajas lavarse 
a se spala (reflexiv) 

Astfel, si adjectivele demonstrative au patru forme: rascar 


este libro (aceasta carte)  a scarpina (ne-reflexiv) 
estos libros (aceste carti) 
esta pluma (acest stilou)  rascarse 
estas plumas (aceste stilouri)  a se scarpina (reflexiv)

ese libro (acea carte) 


esos libros (acele carti)  Iata un verb reflexiv pe care l-ati folosit de cand a-ti inceput acest
esa pluma (acel stilou)  studiu.
esas plumas (acele stilouri)  llamarse a se numi 

aquel libro (acea carte) (mai indepartata)  ¿Cómo se llama usted? 


aquellos libros (acele carti) (mai indepartate)  Cum va cheama? 
aquella pluma (acel stilou) (mai indepartat) 
aquellas plumas (acele stilouri) (mai indepartate) Me llamo Juan. 
Ma numesc Juan.

Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:


éste (acesta - masculin)  Cand a-ti invatat sa conjugati verbele regulate, a trebuit sa
éstos (acestia - masculin)  invatati un set de pronume, adica "pronumele personale".
lavar  Observatie: Cand ne referim la parti ale corpului, folosim articolul
definit, astfel "la cara" nu "su cara."
yo lavo 
tú lavas  Observati ca aproape toate verbele pot fi reflexive. Un verb este
él, ella, usted lava  reflexiv cand actiunea verbului ramane cu subiectul.
nosotros/as lavamos  a spala cainele (ne-reflexiv) 
vosotros/as laváis  a se spala pe fata (reflexiv) 
ellos, ellas, ustedes lavan
a ridica cartea (ne-reflexiv) 
Pentru a invata sa conjugati verbele reflexive, trebuie sa invatati a-ti ridica bratul (reflexiv) 
"pronumele reflexive". Acestea stau inaintea verbului in timp ce
sfarsitul "se" este aruncat si verbul se conjuga normal. a pune copilul in pat (ne-reflexiv) 
lavarse  a se pune in pat (reflexiv) 

yo me lavo  a scula pe cineva (ne-reflexiv) 


Eu ma spal  a se scula (reflexiv) 

tú te lavas  ...si asa mai departe


Tu te speli 
+ Sa recapitulam conjugarea unui verb reflexiv:
él se lava  lavarse a se spala 
El se spala 
yo me lavo 
ella se lava  tú te lavas 
ea se spala  él se lava 
ella se lava 
usted se lava  usted se lava 
dumneata te speli  nosotros nos lavamos 
nosotras nos lavamos 
nosotros nos lavamos  vosotros os laváis 
noi ne spalam  vosotras os laváis 
ustedes se lavan 
nosotras nos lavamos  ellos se lavan 
noi ne spalam (feminin)  ellas se lavan
Verbele reflexive: Part. II
vosotros os laváis  In lectia precedenta a-ti invatat ca un verb e reflexiv cand actiunea
voi va spalati  verbului ramane asupra subiectului.
Eu m-am spalat singur. 
vosotras os laváis  subiect: Eu 
voi va spalati (feminin)  verb: a se spala 
obiect: singur 
ustedes se lavan 
dumneavoastra va spalati  Daca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul nu e reflexiv. 
ellos se lavan  Eu spal masina. 
ei se spala  subiect: Eu 
verb: a spala 
ellas se lavan  obiect: masina
ele se spala

De asemenea a-ti invatat ca in spaniola, cand un verb e reflexiv,


Deci pronumele reflexive sunt: infinitivul se termina in "se."
me  lavar 
te  a spala (ne-reflexiv) 
se 
nos  lavarse 
os  a se spala (reflexiv) 
se
rascar 
Pronumele reflexiv arata ca actiunea verbului ramane cu a scarpina (ne-reflexiv) 
subiectul.
Juan se lava la cara.  rascarse 
Juan se spala pe fata. (reflexiv)  a se scarpina (reflexiv)

Juan lava su carro. (ne-reflexiv)  Si pronumele reflexive care se folosesc


Juan i-si spala masina.
me 
te  La fel se intampla si cu verbele reflexive. Daca propozitia are doua
se  verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.
nos  1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 
os  2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
se Vreau sa ma vad. 
Me quiero ver. 
A-ti invatat sa conjugati verbele reflexive: Quiero verme. 
lavarse 
Andi trebuie sa-si spele parul. 
yo me lavo  Andi se necesita lavar el pelo. 
Eu ma spal  Andi necesita lavarse el pelo. 

tú te lavas  Acum Denisa poate sa se spele pe fata. 


Tu te speli  Ahora Denisa se puede lavar la cara. 
Ahora Denisa puede lavarse la cara. 
él se lava 
El se spala  Tocmai m-am culcat. 
Acabo de acostarme. 
ella se lava  Me acabo de acostar. 
ea se spala 
Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat. 
usted se lava  Preferimos lavarnos con jabón perfumado. 
dumneata te speli  Nos preferimos lavar con jabón perfumado.

nosotros nos lavamos  Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la


noi ne spalam  forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se
schimba in acord cu subiectul. Observati diferentele in
nosotras nos lavamos  urmatoarele propozitii.
noi ne spalam (feminin)  Antes de dormirme, yo cuento burros. 
vosotros os laváis  Antes de dormirte, tú cuentas burros. 
voi va spalati 
Antes de dormirse, la chica cuenta burros. 
vosotras os laváis 
voi va spalati (feminin)  Antes de dormirnos, nosotros contamos burros. 
ustedes se lavan  Antes de dormiros, vosotros contáis burros. 
dumneavoastra va spalati 
Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.
ellos se lavan 
ei se spala 
In spaniola, constructiile intranzitive folosesc frecvent forma
ellas se lavan  reflexiva.
ele se spala Soarele usuca haina. (transitiv) 
El sol secó la ropa. 
In alta lecti precedenta a-ti invatat ca in propozitiile cu doua Haina se usuca la soare. (intranzitiv) 
verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui. La ropa se secó al sol.
1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Vreau sa-l vad. (querer, ver)  Uneori costructiile reflexive sunt folosite pentru a intari cine
Lo quiero ver.  executa actiunea propozitiei.
Quiero verlo.  Tortul? Denisa a mancat-o. 
¿La torta? Denisa se la comió.
Lo debemos comprar. 
Debemos comprarlo.  Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.
Trebuie sa-l cumparam.  aburrir - a plictisi 
aburrirse - a se plictisi 
Denisa nos debe visitar. 
Denisa debe visitarnos.  acordar - a fi de acord 
Denisa trebuie sa ne viziteze.  acordarse de - a-si aminti de 

Andi lo necesita lavar.  acostar - a culca 


Andi necesita lavarlo.  acostarse - a se culca 
Andi trebuie sa-l spele.
casar - a casatori  el hacha 
casarse con - a se casatori cu  las hachas 

despedir - a concedia  el hambre 


despedirse de - a-si aminti de  las hambres 

dormir - a dormi  el águila 


dormirse - a adormi  las águilas
Observatie: Motivul pentru folosirea articolului definit la masculin
ir - a merge  cu forma singulara a substantivului feminin e ca atunci cand
irse - a pleca  prima silba este un a accentuat sau ha, articolul la tinde sa fie
pronuntat impreuna cu prima silaba. Acest lucru nu se intampla
morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.)  cu articolul las
morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ) 
Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu
negar - a nega  altele. Iata cateva exemple cu care e folosit:
negarse a - a refuza  la Argentina 
el Brasil 
parecer - a parea  el Canadá 
parecerse a - a semana cu  el Ecuador 
la Florida 
poner - a pune  la Habana 
ponerse - a se pune  la India 
el Japón 
probar - a proba, a incerca  el Paraguay 
probarse - a se proba, a se demonstra  el Perú 
El Salvador 
quitar - a indeparta, a da la o parte  el Uruguay
quitarse - a-si scoate (haina) Nu exista o regula, pur si simplu trebuie sa le memorati.

Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive. Articolul definit este mereu folosit cu nume geografice compuse.
arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai  la América Central 
atreverse a - a indrazni  la América del Sur 
darse cuenta de - a-si da seama  los Estados Unidos 
jactarse de - a se lauda  la Gran Bretaña
quejarse de - a se plange de 
suicidarse - a se sinucide
Articolul definit: Part. II Articolul definit este folosit cand vorbim despre o persoana, dar
Deja sunteti obijnuiti cu articolul definit: nu e folosit cand vorbim direct cu o persona.
el  El señor Gómez es profesor. 
la  Señor Gómez, ¿es usted profesor? 
los 
las La señorita está muy bonita. 
¡Señorita! Usted está muy bonita esta noche.
Probabil sunteti obijnuiti cu folosirea normala a acestuia.
El chico es alto.  Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti
La chica es guapa.  ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.
Los hombres comen mucho.  María se lava la cara. 
Las mujeres charlan. Él se pone el traje.
Trecutul nedefinit vs. Imperfect : Part. I
Spaniola are doua timpuri trecute: perfect si imperfect. Cele mai
In aceasta lectie veti invata alte cateva reguli care va vor ajuta sa multe verbe pot fi puse in oricare, depinzand de ceea ce vrem sa
folositi corect articolul definit. De exemplu, daca substantivul spunem. In aceasta lectie veti invata sa conjugati verbele regulate
feminin singular incepe cu a sau ha foloseste forma de masculin a de conjugarea I (-ar) la trecutul nedefinit si imperfect. De
articolului. asemenea veti invata diferentele de baza dintre aceste timpuri.
el agua 
el hacha 
el hambre  Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I (-ar) la trecutul
el águila nedefinit, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele
(in functie de persoana):
é 
Aceasta regula se aplica numai la singular, la plural se foloseste aste 
forma feminina a articolului. ó 
el agua  amos 
las aguas  asteis 
aron
-é 
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I (-ar) la trecutul -aste 
imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele -ó 
(in functie de persoana):
aba  -amos 
abas  -asteis 
aba  -aron 
ábamos 
abais  hablé, hablaste, habló, hablamos, hablasteis, hablaron 
aban
Imperfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)

Comparati verbul hablar conjugat la timpul trecut perfect si -aba 


imperfect. Le veti recunoaste si invata memorand felul in care se -abas 
traduc -aba 

Perfect Imperfect -ábamos 


    -abais 
-aban 
hablé   - am vorbit hablaba   - vorbeam
hablaste  - ai hablaba, hablabas, hablaba, hablábamos, hablabais, hablaban
hablabas   - vorbeai
vorbit Trecutul nedefinit Part. I
habló   - a vorbit hablaba   - vorbea In lectia trecuta a-ti invatat ca timpul trecut perfect e folosit
pentru a exprima actiuni care au avut loc in trecut si care s-au
hablamos  - am
hablábamos   - vorbeam (noi) terminat. De asemenea a-ti invatat cum sa conjugati la acest timp
vorbit (noi)
verbele regulate de conjugarea I (-ar). In aceasta lectie vheti
hablasteis  - a-ti invata cum se conjuga si celelalte doua tipuri de verbe regulate:
hablabais   - vorbeati
vorbit de conjugarea a II-a (er) si conjugarea a III-a (ir).
hablaron   - au
hablaban   - vorbeau
vorbit Sa recapitulam. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I
(-ar) la trecutul nedefinit, eliminati terminatia -ar si adaugati una
Vorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni din urmatoarele (in functie de persoana):
care au avut loc in trecut si care au fost terminate. é 
Juan habló dos horas.  aste 
ó 
Juan a vorbit doua ore.  amos 
(actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat) asteis 
aron
Este important sa stiti ca inceputul si sfarsitul actiunii nu trebuie
neaparat sa fie clare. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-
Juan habló con la estudiante.  a (ir) la trecutul nedefinit, eliminati terminatiile -er si -ir si
adaugati una din urmatoarele (in functie de persoana):
Juan a vorbit cu studenta.  í 
(in trecut, nu stim cand) iste 
ió 
imos 
Vorbind in general, timpul trecut imperfect e folosit pentru actiuni isteis 
din trecut si care au fost terminate in timpul la care ne referim. ieron
Las chicas hablaban en inglés. 

Fetele vorbeau in engleza.  Mai jos aveti cele trei tipuri de conjugari, impreuna:
(in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata)
hablar comer vivir
Acum stiti diferentele de baza dintre cele doua timpuri:      
Trecutul perfect exprima actiuni care a avut loc in trecut si care s- hablé comí viví
au terminat (am mancat, ai vorbit, ai mers, au cantat, etc.). 
hablaste comiste viviste
Trecutul imperfect exprima actiuni din trecut care atunci nu s-au habló comió vivió
terminat, fiind in desfasurare in timpul la care ne referim hablamos comimos vivimos
(mancam, vorbeai, mergeai, cantau, etc.) hablasteis comisteis vivisteis
hablaron comieron vivieron
+ Sa recapitulam modul de conjugare al verbelor regulate de
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir
conjugarea I, la trecutul nedefinit si imperfect
este aceeasi pentru trecutul nedefinit si timpul prezent.
Perfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care pot fi vazute ca un Sa recapitulam. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I
singur eveniment. (-ar) la trecutul imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una
Ella caminó por el parque.  din urmatoarele (in functie de persoana):
Ea a mers prin parc.  aba 
abas 
Ellos llegaron a las nueve.  aba 
Ei au ajuns la ora noua. ábamos 
abais 
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care au fost repetate de aban
un numar de ori, specificat, sau care s-au intamplat intr-o
perioada de timp specificata. Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-
Ayer escribí dos cartas.  a (-ir) la trecutul imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una
Ieri am scris doua scrisori.  din urmatoarele (in functie de persoana):
ía 
Vivimos allí por ocho años.  ías 
Am trait acolo opt ani. ía 
íamos 
Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care fac parte dintr-un íais 
lant de evenimente. ían
Ella se levantó, se vistió, y salió de la casa. 
Ea s-a sculat, s-a imbracat si a iesit din casa. Mai jos sunt cele trei tipuri de conjugari, impreuna:

Trecutul nedefinit e folosit pentru a specifcica sfarsitul sau hablar  comer  vivir 
inceputul unui eveniment.
Empezó a pintar a las siete de la mañana.  hablaba  comía  vivía 
A inceput sa picteze la sapte dimineata. hablabas  comías  vivías 
hablaba  comía  vivía 
hablábamos  comíamos  vivíamos 
+ Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbelor regulate la hablabais  comíais  vivíais 
trecutul nedefinit: hablaban comían vivían
Timpul trecut perfect e folosit pentru a exprima actiuni care au
avut loc in trecut si care s-au terminat.
Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a II-a (-er)  Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau
repetate.
-í  Almorzábamos juntos todos los días. 
-iste  Luam pranzul impreuna in fiecare zi. 
-ió 
Las señoras siempre charlaban por las mañanas. 
-imos  Doamnele mereu palavrageau dimineata.
-isteis 
ieron  Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se
intamplau in timpul altor evenimente.
comí, comiste, comió, comimos, comisteis, comieron  Yo leía cuando entró mi papá. 
Eu citeam cand a intrat tata. (observati ca "entrar" este la trecutul
Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a III-a (-ir)  nedefinit)

-í  Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.


-iste  Eran las siete de la noche. 
-ió  Era sapte seara. 
-imos  La niña tenía cinco años. 
-isteis  Fetita avea cinci ani.
ieron 

viví, viviste, vivió, vivimos, vivisteis, vivieron + Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbelor regulate la
Imperfectul : Part. I trecutul imperfect:
Intr-o lectie trecuta a-ti invatat ca timpul trecut imperfect e folosit Trecut imperfect e folosit pentru a exprima actiuni din trecut care
pentru a exprima actiuni din trecut care nu au fost terminate in nu au fost terminate in timpul la care ne referim, fiind in
timpul la care ne referim, fiind in desfasurare in perioada la care desfasurare in perioada la care ne referim
ne referim. De asemenea a-ti invatat cum sa conjugati verbele Imperfect : verbe regulate de conjugare a II-a (-er) 
regulate de conjugarea I la imperfect. In aceaste lectie veti invata
cum sa conjugati si celelalte doua tipuri de verbe regulate: de -ía 
conjugarea a II-a (-er) si de conjugarea a III-a (-ir). -ías 
-ía 

-íamos 
-íais  Exista numai trei verbe neregulate la imperfect. Trebuie doar sa le
-ían  memorati.

comía, comías, comía, comíamos, comíais, comían,  ser  ir  ver 

Imperfect : verbe regulate de conjugare a III-a (-ir)  era  iba  veía 


eras  ibas  veías 
-ía  era  iba  veía 
-ías  éramos  íbamos  veíamos 
-ía  erais  ibais  veíais 
eran iban veían
-íamos 
-íais  + Sa le recapitulam :
-ían  Imperfect : ser, ir, ver
vivía, vivías, vivía, vivíamos, vivíais, vivían, era iba veía
Trecutul nedefinit : Part. II eras ibas veías
In aceasta lectie veti invata sa conjugati patru verbe importante, era iba veía
la trecutul nedefinit.      
Acestea sunt neregulate; trebuie sa le memorati: éramos íbamos veíamos
erais ibais veíais
ser  ir  eran iban veían
fui  fui  Trecutul perfect vs Imperfect: Part II
fuiste  fuiste  Unele cuvinte si fraze indica o perioada de timp specificata si
fue  fue  astfel sunt un indiciu pentru folosirea trecutului perfect.
fuimos  fuimos  ayer 
fuisteis  fuisteis  (ieri) 
fueron  fueron 
dar  hacer  anteayer 
(alaltaieri) 
di  hice 
diste  hiciste  anoche 
dio  hizo  (aseara) 
dimos  hicimos 
disteis  hicisteis  desde el primer momento 
dieron hicieron (din primul moment) 
Observatie: Nu este o gresala; intradevar ser si ir au aceeasi
conjugare la trecutul nedefinit! durante dos siglos 
(timp de doua secole) 
+ Sa recapitulam conjugarea celor 4 verbe
Trecutul nedefinit: ser, ir  el otro día 
(cealalta zi) 
fui 
fuiste  en ese momento 
fue  (in acel moment) 

fuimos  entonces 
fuisteis  (atunci) 
fueron 
Trecutul nedefinit : dar si hacer  esta mañana 
(in aceasta dimineata) 
di hice
diste hiciste esta tarde 
dio hizo (in aceasta dupa-miaza) 
   
dimos hicimos la semana pasada 
disteis hicisteis (saptamana trecuta) 
dieron hicieron
el mes pasado 
Imperfectul : Part. II (luna trecuta) 
Retineti, utilizarea imperfectului implica faptul ca actiunea din
trecut nu era terminata in timpul la care ne referim. el año pasado 
(anul trecut) 

hace dos días, años 


(acum doua zile, ani) 
todo el tiempo 
ayer por la mañana  (tot timpul) 
(ieri dimineata) 
varias veces 
ayer por la tarde  (de mai multe ori)
(ieri dupa-amiaza)
Unele din acestea sunt mai evidente decat altele. Metoda cea mai
Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perioade de timp vagi sigura pentru a le invata e sa practicati, practicati, practicati
sau ne specifice, indicand astfel folosirea imperfectului.
a menudo  Vorbind de practica, una din cea mai buna metoda e sa repetati.
(adesea)  Sa repetam : 
a veces  Expresii care indica folosirea trecutului perfect
(cateodata) 
ayer  la semana pasada 
cada día 
(ieri) (saptamana trecuta)
(in fiecare zi) 
anoche  el mes pasado 
cada semana  (aseara) (luna trecuta)
(in fiecare saptamana)  el otro día  el año pasado 
(in cealalta zi) (anul trecut)
cada mes 
entonces  hace dos días, años 
(in fiecare luna) 
(atunci) (acum doua zile, ani)
cada año  esta mañana  ayer por la mañana 
(in fiecare an)  (in dimineata asta) (ieri dimineata)
Expresii care indica folosireaf imperfectului
con frecuencia 
(frecvent)  a menudo  generalmente 
(adesea) (in general)
de vez en cuando  a veces  muchas veces 
(din cand in cand)  (cateodata) (de mlulte ori)
en aquella época  cada día  siempre 
(in acea epoca)  (in fiecare zi) (mereu)
cada año  todo el tiempo 
frecuentemente  (in fiecare an) (tot timpul)
(frecvent)  de vez en cuando  varias veces 
(din cand in cand) (de mai multe ori)
generalmente 
(in general) 
Trecutul nedefinit: Part. III
Vebele de conjugarea a I si a II-a (-ar si -er) care isi schimba baza la
muchas veces 
prezent nu o schimba si la trecutul nedefinit. Se conjuga ca si
(de multe ori) 
celelalte verbe regulate.
mucho 
Prezent  Trecutul nedefinit 
(mult) 
entender  entender 
nunca 
entiendo  entendí 
(niciodata) 
entiendes  entendiste 
entiende  entendió 
por un rato 
entendemos  entendimos 
(pentru un timp scurt) 
entendéis  entendisteis 
entienden entendieron
siempre 
  Prezent    Trecutul nedefinit 
(mereu) 
cerrar  cerrar 
tantas veces 
cierro  cerré 
(de atatea ori) 
cierras  cerraste 
cierra  cerró 
todas las semanas 
cerramos  cerramos 
(in fiecare saptamana) 
cerráis  cerrasteis 
cierran cerraron
todos los días 
(in fiecare zi) 
Vebele de conjugarea a III-a (-ir) care i-si schimba baza la prezent Iata trei exemple:
o schimba si la trecutul nedefinit, dar intr-un mod diferit. Ele yo jugué (jugar) 
schimba  e:i si o:u la persoana a III-a singular si plural. Studiati yo busqué (buscar) 
exemplele de mai jos. yo almorcé (almorzar)

Prezent  Trecutul nedefinit  Mai jos aveti cateva verbe care isi schimba ortografia la persoana I
de la trecutul nedefinit:
preferir  preferir 
prefiero  preferí  -gar -car -zar
prefieres  preferiste       
prefiere  prefirió  cegar aparcar almorzar
preferimos  preferimos  colgar buscar autorizar
preferís  preferisteis  jugar clarificar cazar
prefieren prefirieron llegar clasificar comenzar
      pagar destacar cruzar
Prezent  Trecutul nedefinit  plegar empacar empezar
regar justificar forzar
dormir  dormir  rogar practicar organizar
duermo  dormí  tragar sacar simbolizar
duermes  dormiste  vagar tocar tropezarse
duerme  durmió  Pentru verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, si -oer, forma
dormimos  dormimos  él,/ella/usted foloseste sfarsitul yo (in loc de ió) si a treia persoana
dormís  dormisteis  plural foloseste sfarsitul yeron (in loc de ieron). Formele ramase
duermen durmieron au un accent pe litera i.
Imperfectul : Part. III creer 
Pentru a intelege mai bine imperfectul fata de trecutul nedefinit,
studiati frazele de mai jos: creí 
In timpul zilei am lucrat la agentie. (trecutul nedefinit)  creíste 
In timpul zilei lucram la agentie. (imperfect)  creyó 
creímos 
Am vizitat-o pe bunica in fiecare zi. (trecutul nedefinit)  creísteis 
O vizitam pe bunica in fiecare zi. (imperfect) creyeron
Alte verbe ca si creer:
Fraze care folosesc imperfectul : caer 
Ramón tenía miedo de hablar en público.  leer 
Lui Ramón ii era frica sa vorbeasca in public.  oír 
poseer 
Yo creía que Juan podía hacerlo.  proveer 
Eu credeam ca Juan putea sa o faca.  roer
Exceptii de la aceasta regula sunt:
Me gustaba el coche.  traer 
I-mi placea masina. atraer 
distraer
Imperfect este folosit si pentru a descrie cum sau ce lucru ne
placea. Folositi imperfectul cand descrieti caracteristicile unei Verbele care se termina in -uir se schimba in acelasi mod, dar
persoane, lucru sau conditie. accentul pe litera i ramane numai la forma "yo".
Era un muchacho muy inteligente.  huir 
Era un baiat foarte inteligent. 
huí 
Era una señorita muy guapa.  huiste 
Era o domnisoara foarte frumoasa.  huyó 
huimos 
Las ventanas estaban abiertas.  huisteis 
Ferestrele erau deschise.  huyeron
Alte verbe ca si huir sunt:
La casa era blanca.  construir 
Casa era alba. contribuir 
Trecutul nedefinit : Part. IV destruir 
Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe isi fluir 
schimba ortografia la trecutul nedefinit. Urmatoarele fac incluir 
schimbari numai la forma yo: influir
Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu 
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu  Exemple:
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c Yo construí una casa. - Eu am construit o casa.
Tú incluiste dos palabras. - Tu ai inclus doua cuvinte.
El té fluyó. - Ceaiul a curs. -isteis 
-ieron
+ Sa recapitulam conjugarile invatate in aceasta lectie:
Trecutul nedefinit : creer, (caer, leer, oír)  Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
creí 
creíste  Infinitiv  Baza schimbata 
creyó 
creímos  andar  anduv- 
creísteis  estar  estuv- 
creyeron  tener  tuv- 
Trecutul nedefinit : huir, (construir, contribuir, incluir)  caber  cup- 
huí  haber  hub- 
huiste  poder  pud- 
huyó  poner  pus- 
huimos  saber  sup- 
huisteis  hacer  hic- 
huyeron querer  quis- 
Trecutul nedefinit : Part. V venir vin-
Urmatoarele verbe sunt neregulate la trecutul imperfect si trebuie
memorate: Doua exemple dupa cum se aplica aceast model:
decir  traer  ver  estar (estuv-)  saber (sup-) 
dije  traje  vi 
dijiste  trajiste  viste  estuve  supe 
dijo  trajo  vio  estuviste  supiste 
dijimos  trajimos  vimos  estuvo  supo 
dijisteis  trajisteis  visteis  estuvimos  supimos 
dijeron trajeron vieron estuvisteis  supisteis 
La fel ca si traer, sunt: estuvieron supieron
atraer  Observatie: O exceptie este a treia persoana singular de la verbul
detraer  hacer. Dupa cum ati invatat, ca se schimba in "z" si formeaza
distraer  "hizo."
extraer 
maltraer 
retraer  + Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie 
sustraer verbe cu un model de conjugare neregulata la trecutul imperfect
: andar, estar, tener, caber, haber, poder, poner, saber, hacer,
querer, venir
Verbele care se teremina in -ucir sunt neregulate si se conjuga
asa: Infinitiv Baza schimbata Tereminatiile
producir       
andar anduv- -e
produje  estar estuv- -iste
produjiste  tener tuv- -o
produjo  caber cup- -imos
produjimos  haber hub- -isteis
produjisteis  poder pud- -ieron
produjeron poner pus-  
Alte verbe in aceasta categorie sunt: saber sup-  
aducir  hacer hic-  
conducir  querer quis-  
coproducir  venir vin-  
deducir 
inducir  Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part III
introducir  Deja a-ti invatat ca trecutul nedefinit si imperfectul se folosesc in
reducir  situatii diferite. Trecutul nedefinit se foloseste cu situatii din
traducer trecut care sunt complete (terminate) in timpul la care ne referim,
iar imperfectul prezinta actiuni din trecut care nu sunt terminate
Trecutul nedefinit : Part. VI (sunt in curs de desfasurare) in timpul la care ne referim.
Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect Estudié dos horas. 
urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au
urmatoarele terminatii: Am studiad doua ore. 
-e  (actiune completa) 
-iste 
-o  Yo estudiaba antes de los examenes. 
-imos 
Eu invatam inaintea examenelor.  Trecutul nedefinit si Imperfect: Recapitulare 
(actiunea nu are nici inceput nici sfarsit) Iata cele trei tipuri de verbe regulate, conjugate la trecutul
nedefinit:
Iata si mai multe exemple: 
hablar  comer  vivir 
conocer 
Conocí a Juan hace cinco años.  hablé  comí  viví 
hablaste  comiste  viviste 
L-am cunoscut pe Juan acum 5 ani.  habló  comió  vivió 
(trecutul nedefinit)  hablamos  comimos  vivimos 
hablasteis  comisteis  vivisteis 
En aquella época conocíamos muy bien la ciudad.  hablaron comieron vivieron
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir
In acel timp cunosteam foarte bine orasul.  este aceeasi pentru trecutul nedefinit si timpul
(imperfect)  prezent: hablamos, vivimos.
querer
María quiso comprar la casa.  Iata cele trei verbe regulate la imperfect:

Maria a vrut sa cumpere casa.  hablar  comer  vivir 


(trecutul nedefinit) 
hablaba  comía  vivía 
Juan quería comprar la casa.  hablabas  comías  vivías 
hablaba  comía  vivía 
Juan vroia sa cumpere casa.  hablábamos  comíamos  vivíamos 
(imperfect)  hablabais  comíais  vivíais 
no querer hablaban comían vivían
María no quiso comprar la casa. 
Vorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni
Maria nu a vrut sa cumpere casa.  care au avut loc in trecut si care au fost terminate, pe cand
(trecutul nedefinit)  imperfectul e folosit pentru actiuni din trecut care nu au fost
terminate (sunt in curs de desfasurare) in timpul la care ne
Juan no quería comprar la casa.  referim.
David habló dos horas. 
Juan nu vroia sa cumpere casa. 
(imperfect)  David a vorbit doua ore. 
saber (actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat)
María lo supo ayer.  Pentru verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, si -oer, forma
él,/ella/usted foloseste sfarsitul yo (in loc de ió) si a treia persoana
Maria l-a stiut ieri.  plural foloseste sfarsitul yeron (in loc de ieron). Formele ramase
(trecutul nedefinit)  au un accent pe litera i.
creer 
Juan sabía que María venía. 
creí 
Juan stia ca Maria venea.  creíste 
(imperfect)  creyó 
poder creímos 
María pudo levantar la mesa.  creísteis 
creyeron 
Maria a putut sa ridice masa.  Las profesoras hablaban en español. 
(trecutul nedefinit) 
Fetele vorbeau in spaniola. 
Juan podía participar en la manifestación.  (in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata)
Juan putea sa participe la manifestatie. 
(imperfect)  Ser, ir, dar si hacer sunt neregulate la trecutul nedefinit:
tener
María tuvo una carta de su mamá.  ser ir
   
Maria a avut o scrisoare de la mama ei.  fui fui
(trecutul nedefinit)  fuiste fuiste
fue fue
Juan tenía un coche nuevo.  fuimos fuimos
fuisteis fuisteis
Juan avea o masina noua.  fueron fueron
(imperfect)    
Trecutul nedefinit si Imperfect: Recapitulare dar hacer
    ayer por la mañana 
di hice (ieri dimineata) 
diste hiciste
dio hizo ayer por la tarde 
dimos hicimos (ieri dupa-amiaza)
disteis hicisteis
dieron hicieron Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perioade de timp vagi
Observatie: Este corect; intradevar ser si ir au aceeasi conjugare sau ne specifice, indicand astfel folosirea imperfectului.
la trecutul nedefinit! a menudo 
(adesea) 
Exista numai trei verbe neregulate la imperfect:
a veces 
ser  ir  ver  (cateodata) 

era  iba  veía  cada día 


eras  ibas  veías  (in fiecare zi) 
era  iba  veía 
éramos  íbamos  veíamos  cada semana 
erais  ibais  veíais  (in fiecare saptamana) 
eran iban veían
cada mes 
Unele cuvinte si fraze indica o perioada de timp specificata si (in fiecare luna) 
astfel sunt un indiciu pentru folosirea trecutului imperfect.
ayer  cada año 
(ieri)  (in fiecare an) 

anteayer  con frecuencia 


(alaltaieri)  (frecvent) 

anoche  de vez en cuando 


(aseara)  (din cand in cand) 

desde el primer momento  en aquella época 


(din primul moment)  (in acea epoca) 

durante dos siglos  frecuentemente 


(timp de doua secole)  (frecvent) 

el otro día  generalmente 


(cealalta zi)  (in general) 

en ese momento  muchas veces 


(in acel moment)  (de multe ori) 

entonces  mucho 
(atunci)  (mult) 

esta mañana  nunca 


(in aceasta dimineata)  (niciodata) 

esta tarde  por un rato 


(in aceasta dupa-miaza)  (pentru un timp scurt) 

la semana pasada  siempre 


(saptamana trecuta)  (mereu) 

el mes pasado  tantas veces 


(luna trecuta)  (de atatea ori) 

el año pasado  todas las semanas 


(anul trecut)  (in fiecare saptamana) 

hace dos días, años  todos los días 


(acum doua zile, ani)  (in fiecare zi) 

todo el tiempo 
(tot timpul)  Verbele care se termina in -ucir sunt neregulate si se conjuga
astfel:
varias veces  producir 
(de mai multe ori)
produje 
Vebele de conjugarea a I si a II-a (-ar si -er) care isi schimba baza la produjiste 
prezent nu o schimba si la trecutul nedefinit. Se conjuga ca si produjo 
celelalte verbe regulate. produjimos 
produjisteis 
  Prezent  Trecutul nedefinit  produjeron

cerrar  cerrar  Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect
cierro  cerré  urmeaza un model aparte. In timp ce i-si schimba baza, toate au
cierras  cerraste  urmatoarele terminatii:
cierra  cerró  -e 
cerramos  cerramos  -iste 
cerráis  cerrasteis  -o 
cierran cerraron -imos 
-isteis 
Vebele de conjugarea a III-a (-ir) care i-si schimba baza la prezent -ieron
o schimba si la trecutul nedefinit, dar intr-un mod diferit. Ele
schimba  e:i si o:u la persoana a III-a singular si plural. Studiati Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
exemplele de mai jos.
Infinitiv  Baza schimbata 
Prezent  Trecutul nedefinit 
andar  anduv- 
preferir  preferir  estar  estuv- 
prefiero  preferí  tener  tuv- 
prefieres  preferiste  caber  cup- 
prefiere  prefirió  haber  hub- 
preferimos  preferimos  poder  pud- 
preferís  preferisteis  poner  pus- 
prefieren prefirieron saber  sup- 
hacer  hic- 
Prezent  Trecutul nedefinit  querer  quis- 
venir vin-
dormir  dormir 
duermo  dormí  Cateva exemple cu trecutul nedefinit si imperfect, alaturate:
duermes  dormiste  conocer 
duerme  durmió  Conocí a David hace cuatro años. 
dormimos  dormimos 
dormís  dormisteis  L-am cunoscut pe David acum patru ani. 
duermen durmieron (trecutul nedefinit) 

Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe i-si En aquella época conocíamos muy bien el pueblo. 
schimba ortografia la trecutul nedefinit. Urmatoarele fac
schimbari numai la forma yo:  In acel timp cunosteam foarte bine satul. 
Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu  (imperfect) 
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu  querer
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c  María quiso comprar la casa. 
Verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, -oer,
si uir schimba ió cu yo si ieron cu yeron Maria a vrut sa cumpere casa. 
(trecutul nedefinit) 
Iata inca trei verbe care sunt neregulate la trecutul nedefinit:
David quería comprar la casa. 
decir traer ver
      David vroia sa cumpere casa. 
dije traje vi (imperfect) 
dijiste trajiste viste no querer
dijo trajo vio María no quiso comprar la casa. 
dijimos trajimos vimos
dijisteis trajisteis visteis Maria nu a vrut sa cumpere casa. 
dijeron trajeron vieron (trecutul nedefinit) 

David no quería comprar la casa. 


David nu vroia sa cumpere casa.  Unele adverbe nu urmeaza nici un model si cel mai simplu e sa le
(imperfect)  memorati. Iata o lista cu unele din acestea:
saber bastante 
María lo supo ayer.  destul, destul de 
Maria l-a stiut ieri.  demasiado 
(trecutul nedefinit)  prea mult 
David sabía que María venía.  mal 
rau 
David stia ca Maria venea. 
(imperfect)  mucho 
poder mult 
María pudo levantar la mesa. 
muy 
Maria a putut sa ridice masa.  foarte 
(trecutul nedefinit) 
nunca 
David podía participar en la manifestación.  niciodata 
David putea sa participe la manifestatie.  peor 
(imperfect)  mai rau 
tener
María tuvo una carta de su mamá.  poco 
putin 
Maria a avut o scrisoare de la mama ei. 
(trecutul nedefinit)  siempre 
mereu
David tenía un coche nuevo. 

David avea o masina noua.  Cand doua adverbe modifica acelasi verb, numai al doilea
(imperfect) foloseste terminatia -mente. Observati ca primul adverb este la
Formarea adverbelor forma feminina singular a adjectivului.
Adverbele sunt cuvinte care descriu sau modifica verbe, adjective Juan trabaja lenta y cuidadosamente. 
sau alte adverbe. Juan munceste incet si cu grija. 
El alearga repede. 
("repede" descrie cum "alearga")  El chico le habla clara y cortésmente. 
Baiatul ii vorbeste clar si politicos. 
Ea vorbeste mai rar decat el. 
("rar" descrie cum "vorbeste")  El autor escribió rápida y fácilmente. 
("mai" modifica "rar") Autorul a scris repede si usor.
Subjunctivul : Part. I
Tema subjunctivului este destul de dificila, mai dificil decat e
Cele mai multe adverbe spaniole sunt formate prin adaugarea lui - necesar. Sa incercam sa ne apropiem incet de acesta parte
mente la forma feminina singular a adjectivului. importanta din limba spaniola.

Adjectiv Form. Feminina Adverb


Subjunctivul nu este un timp, mai degraba un mod. Timpul se
claro clara claramente refera cand actiunea are loc (trecut, prezent, viitor), in timp
constante constante constantemente cemodul  reflecta cum simte vorbitorul actiunea. Modul
subjunctiv este foarte mult folosit in limba spaniola. 
difícil difícil difícilmente
Observatie: Cand un adjectiv are un accent scris, adverbul il Ati studiat modul indicativ. Acesta este folosit pentru a exprima
pastreaza. informatii efective, sigure si obiective.
Usted va al Perú en diciembre. 
Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con +
Dumneata mergi in Peru in decembrie.
forma de singular a substantivului.
Propozitia de deasupra relateaza simplu faptul ca dumneata mergi
cuidadoso (grijuliu) 
in Peru in decembrie, astfel este folosit modul indicativ.
cuidadosamente sau con cuidado 

perfecto (perfect)  Sa schimbam putin exemplul anterior:


perfectamente sau con perfección  No dudo que usted va al Perú en diciembre. 

cariñoso (afectiv)  Nu me indoiesc ca dumneata mergi in Peru in Decembrie.


cariñosamente sau con cariño
In aceasta propozitie "no dudo" introduce calitatea de siguranta, Sper ca ea sa vina. 
-- vorbitorul nu are nici o indoiala, astfel modul indicativ este sper = clauza principala 
folosit in a doua clauza (va) la fel ca si in prima (no dudo).
Stiu ca ea o sa vina. 
Sa facem o alta mica schimbare: Stiu = clauza principala 
Dudo que usted vaya al Perú en diciembre. 
Simt ca ea o sa vina. 
Ma indoiesc ca dumneata mergi in Peru in decembrie. Simt = clauza principala.
In propozitia de deasupra, clauza "dudo" introduce o cantitate Toate exemplele de deasupra au o clauza principala, dar numai
de nesiguranta, -- vorbitorul are indoiala, astfel, aici modul prima si a treia introduce un element de nesiguranta si
subjunctiv este folosit in a doua parte (vaya). subiectivitate.

Modul subjunctiv este folosit pentru a exprima orice cu exceptia In invatarea subjunctivului este foarte ajutator daca mai intai
sigurantei si obiectivitatii: lucruri precum indoiala, nesiguranta, puteti recunoaste aceste clauze. Urmatoarea lista contine clauzele
subiectivitatea, etc. cele mai comune asociate cu folosirea subjunctivului:
Yo dudo que usted vaya al Perú en diciembre.  a menos que ... 
ce putin daca ... 
Ma indoiesc ca dumneata mergi in Peru in Decembrie.
Cum propozitia de deasupra nu exprima o certitudine, antes (de) que ... 
subjunctivul (vaya) este cerut in a doua parte a propozitiei. inainte ca ... 

con tal (de) que ... 


Diferenta dintre indicativ si subjunctiv este diferenta dintre doar ca sa ... 
certitudine/obiectivitate (indicativ) si posibilitate/subiectivitate
(subjunctiv). cuando ... 
Indicativ  cand ... 

Juan se duce la magazin.  conviene que ... 


(Aceasta propozitie exprima starea de siguranta, un fapt obiectiv e convenabil ca ... 
ca Juan se duce la magazin.) 
despues (de) que ... 
Stiu ca Juan se duce la magazin.  dupa ... 
(Clauza "stiu" spune ca vorbitorul stie ca e o certitudine, obiectiva,
ca Juan se duce la magazin.)  dudar que ... 
a se indoi ca ... 
Nu e nici o indoiala ca Juan se duce la magazin. 
(Clauza "nu e nici o indoiala" spune ca vorbitorul stie ca e o en caso de que ... 
certitudine, obiectiva, ca Juan se duce la magazin.)  in caz ca ... 

Subjunctive  en cuanto ... 


in cat priveste ..., de indata ce ... 
Vreau ca Juan sa se duca la magazin. 
(Clauza "vreau" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca es aconsejable que ... 
Juan se duce la magazin.)  e recomandabil ca ... 

Sper ca Juan sa se duca la magazin.  es bueno que ... 


(Clauza "Sper" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca e bine ca ... 
Juan se duce la magazin.) 
es difícil que ... 
Este posibil ca Juan sa se duca la magazin.  e dificil ... 
(Clauza "este posibil" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur,
daca Juan se duce la magazin.)  es dudoso que ... 
e indoielnic ... 
E bine ca Juan sa se duca la magazin. 
(Clauza "e bine" spune ca vorbitorul exprima o opinie subiectiva.)  es fácil que ... 
e usor ... 
E important ca Juan sa se duca la magazin. 
(Clauza "e important" spune ca vorbitorul exprima o opinie es fantástico que ... 
subiectiva.) e fantastic ... 

Deoarece sunt unele nesigurante sau subiectivitati care sa ceara es importante que ... 
folosirea subjunctivului, de obicei le veti vedea in propozitii care e important ... 
contin o clauza principala care introduce o calitate de nesiguranta
sau subectivitate. es imposible que ... 
e imposibil ... 
es improbable que ...  negar que ... 
e improbabil ...  a nega ca ... 

es incierto que ...  no creer que ... 


e incert ...  a nu crede ca ... 

es increíble que ...  no es cierto que ... 


e incredibil ...  nu e sigur ca ... 

es (una) lástima que ...  no estar convencido de que ... 


e pacat ...  a nu fi convins ca ... 

es malo que ...  no estar seguro de que ... 


e rau ...  a nu fi sigur ca ... 

es mejor que ...  no es verdad que ... 


e mai bine ...  a nu fi adevarat ca ... 

es menester que ...  no imaginarse que ... 


e nevoie ...  a nu-si imagina ca ... 

es necesario que ...  no parecer que ... 


e necesar ...  a nu parea ca ... 

esperar que ...  no pensar que ... 


a spera ...  a nu gandi ca ... 

es posible que ...  no suponer que ... 


e posibil ...  a nu presupune ca ... 

es preciso que ...  ojalá que ... 


e pretios (necesar) ...  sper ca ... 

es preferible que ...  para que ... 


e preferabil ...  pentru ce (ca) ..., ca sa ... 

es probable que ...  pedir que ... 


e probabil ...  a cere (a ruga) ... 

es raro que ...  preferir que ... 


e ciudat (rar) ...  a prefera ... 

es ridículo que ...  prohibir que ... 


e ridicol ...  a interzice ... 

estar contento que  puede ser que ... 


a fi fericit ca ...  poate fi ca ... 

es terrible que ...  querer que ... 


e teribil CA ...  a vrea sa ... 

hasta que ...  recomendar que ... 


pana ...  a recomanda ... 

insistir en que ...  rogar que ... 


a insista ...  a ruga ... 

mandar que ...  sentir que ... 


a trimite (ordona) ...  a regreta (simti) ... 

más vale que ...  sin que ... 


e mai bine (mai valoros) ...  fara ... 

mientras que ...  sugerir que ... 


in timp ce ...  a sugera ... 
tan pronto como ...  Modul Subjunctiv 
tot atat de curand (repede) ...  incertitudine si subiectivitate
Subjunctivul : Part. II
temer que ...  In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este folosit ori de cate ori
a se teme ca ...  vorbitorul simte indoiala sau incertitudine despre actiunea
propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva. 
tener miedo de que ...  In aceasta lectie veti invata cum se conjuga subjunctivul la timpul
a-i fi frica ca... , a se teme ... prezent.

Dupa cum a-ti vazut, lista e destul de lunga si nici macar nu e o Pentru cele mai multe verbe, subjunctivul prezent se formeaza
lista comleta. Mai sunt inca multe expresii care cer folosirea urmand acesti trei pasi: 
subjunctivului. In loc sa incercati sa memorati o lista atat de lunga,
mai bine va familiarizati cu o lista mai scurta cu expresii cu 1. Incepeti cu forma yo a indicativului prezent. 
care nu  se foloseste subjunctivul.
creer que ...  2. Apoi eliminati terminatia -o. 
a crede ca ... 
3. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii: 
no dudar que ...  verbe de conjugarea I (-ar): 
a nu se indoi ca ...  -e, -es, -e, -emos, -éis, -en 

es cierto que ...  verbe de conjugarea a II-a si a III-a (-er si -ir): 


e sigur ca ...  -a, -as, -a, -amos, -áis, -an

es claro que ...  Verbe regulate de conjugarea I, ca si hablar (yo hablo).


e clar ca ...  hablo - o = habl 
es evidente que ...  habl + e = hable 
e evident ca ...  habl + es = hables 
habl + e = hable 
es obvio que ...  habl + emos = hablemos 
e clar (evident) ...  habl + éis = habléis 
habl + en = hablen
estar seguro que ... 
a fi sigur ca ... 
Verbe regulate de conjugarea a II-a, ca si comer (yo como).
es verdad que ...  como - o = com 
e adevarat ca ... 
com + a = coma 
no cabe duda que ...  com + as = comas 
nu e nici o indoiala ca ...  com + a = coma 
com + amos = comamos 
no es dudoso que ...  com + áis = comáis 
nu e indoielnic ca ...  com + an = coman

no hay duda que ...  Verbe regulate de conjugarea a III-a, ca si vivir (yo vivo).
nu e nici o indoiala ca ... vivo - o = viv 
Acestea expresima o cantitate de siguranta, ele nu necesita
folosirea subjunctivului. viv + a = viva 
viv + as = vivas 
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a viv + a = viva 
doua clauza, si clauza principala viv + amos = vivamos 
introduce siguranta sauobiectivitate, propozitia va folosi modul viv + áis = viváis 
indicativ in a doua clauza, cat timp propozitia va preciza ceva viv + an = vivan
sigur. 
Modelul functioneaza si cu verbe care au forma "yo" neregulata la
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a prezentul indicativ. Studiati urmatoarele exemple: 
doua clauza, si clauza
principala nu introduce siguranta sauobiectivitate, propozitia va conocer (yo conozco) 
folosi modul subjunctiv in a doua clauza, cat timp propozitia nu va conozc + o = conozco
preciza ceva sigur. conozc + a = conozca 
conozc + as = conozcas 
+ Sa recapitulam : conozc + a = conozca 
Modul Indicativ  conozc + amos = conozcamos 
certitudine si obiectivitate  conozc + áis = conozcáis 
conozc + an = conozcan
tener (yo tengo)  duerm + a = duerma 
tengo - o = teng duerm + as = duermas 
teng + a = tenga  duerm + a = duerma 
teng + as = tengas  durm + amos = durmamos 
teng + a = tenga  durm + áis = durmáis 
teng + amos = tengamos  duerm + an = duerman
teng + áis = tengáis  sentir (yo siento) 
teng + an = tengan siento - o = sient
salir (yo salgo)  sient + a = sienta 
salgo - o = salg sient + as = sientas 
salg + a = salga  sient + a = sienta 
salg + as = salgas  sint + amos = sintamos 
salg + a = salga  sint + áis = sintáis 
salg + amos = salgamos  sient + an = sientan
salg + áis = salgáis  pedir (yo pido) 
salg + an = salgan pido - o = pid
pid + a = pida 
Pentru verbele terminatte in -ar si -er si care au baza scimbatoare pid + as = pidas 
(o:ue e:i, e:ie), metoda se aplica la fel (folosind forma "yo" a pid + a = pida 
indicativului prezent), cu exceptia ca verbele nu i-si schimba baza pid + amos = pidamos 
la formele nosotros si vosotros. Studiati exemplele de mai jos:  pid + áis = pidáis 
pid + an = pidan
pensar (yo pienso) 
pienso - o = piens Mai sunt doar cateva reguli pentru conjugarea verbelor la
piens + e = piense  subjunctivul prezent. Acestea vor fi acoperite in urmatoarele
piens + es = pienses  lectii. 
piens + e = piense 
pens + emos = pensemos  + Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie:
pens + éis = penséis  Subjunctivul prezent - hablar 
piens + en = piensen
perder (yo pierdo)  hable 
pierdo - o = pierd hables 
pierd + a = pierda  hable 
pierd + as = pierdas  hablemos 
pierd + a = pierda  habléis 
perd + amos = perdamos  hablen 
perd + áis = perdáis  Subjunctivul prezent- comer 
pierd + an = pierdan
contar (yo cuento)  coma 
cuento - o = cuent comas 
cuent + e = cuente  coma 
cuent + es = cuentes  comamos 
cuent + e = cuente  comáis 
cont + emos = contemos  coman 
cont + éis = contéis  Subjunctivul prezent- vivir 
cuent + en = cuenten
volver (yo vuelvo)  viva 
vuelvo - o = vuelv vivas 
vuelv + a = vuelva  viva 
vuelv + as = vuelvas  vivamos 
vuelv + a = vuelva  viváis 
volv + amos = volvamos  vivan 
volv + áis = volváis  Subjunctivul prezent - verbe cu persoana I neregulata la
vuelv + an = vuelvan indicativul prezent 

Pentru verbele terminate in -ir si care i-si schimba baza, formula conocer - conozca, conozcas, conozca, conozcamos, conozcáis,
se aplica la fel, cu exceptia ca baza se schimba la formele nosotros conozcan 
si vosotros urmand urmatoarele reguli: verbele care schimba o:ue
schimba o cu u, verbele care schimba e:ie vor schimba e cu i, iar tener - tenga, tengas, tenga, tengamos, tengáis, tengan 
cele care schimba e:i vor schimba e cu i. Studiati urmatoarele
exemple:  salir - salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan
Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ar si -er si care i-si
dormir (yo duermo)  schimba baza:
duermo - o = duerm pensar 

piense 
pienses 
piense  Pentru verberbele care se termina in -guir, gu se schimba
pensemos  in g cand vine inaintea literei a. 
penséis 
piensen seguir (e:i)
Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ir si care i-si schimba siga 
baza sigas 
dormir - durmamos  siga 
sigamos 
sentir - sintamos  sigáis 
sigan
pedir - pidamos
Subjunctivul : Part. III
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este folosit ori de cate ori Pentru verberbele care se termina in -car, c se schimba in qu cand
vorbitorul simte indoiala sau incertitudine despre actiunea vine inaintea literei e. 
propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
buscar
busque 
In Part. II, a-ti invatat regulile de baza pentru conjugarea verbelor busques 
regulate si a celor cu baza schimbatoare (o:ue, e:ie, e:i).  busque 
busquemos 
A-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga terminatiile: busquéis 
-e, -es, -e, -emos, -éis, -en busquen
si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:
-a, -as, -a, -amos, -áis, -an
Pentru verberbele care se termina in -gar, g se schimba in gu cand
vine inaintea lui e. 
In aceasta lectie veti invata cum sa conjugati verbele la
subjunctivul prezent care se schimba ortografic.  pagar
Schimbarile ortografice se fac numai dintr-un singur motiv. Daca pague 
nu am face aceste schimbari si am aplica regulile de baza pe care pagues 
le stim, am pierde sunetul infinitivului. Aceste schimbari pague 
ortografice asigura ca rostirea propriu-zisa reflecta felul in care de paguemos 
fapt aceste cuvinte sunt pronuntate.  paguéis 
paguen
Iata regulile pentru schimbarile ortografice in subjunctivul
prezent:
Pentru verberbele care se termina in uir, adauga litera y inainte
de litera a. 
Pentru verberbele care se termina in -zar, z se schimba cu c cand
dupa acesta vine litera e.  huir
huya 
empezar (e:ie) huyas 
empiece  huya 
empieces  huyamos 
empiece  huyáis 
empecemos  huyan 
empecéis 
empiecen
Mai e doar o singura estimare pentru conjugarea verbelor la
subjunctivul prezent. O vom acoperi in urmatoarea lectie. 
Pentru verberbele care se termina in -ger sau -gir, g se schimba
cu j cand dupa acesta vine litera a.  + Sa recapitulam schimbarile ortografice invatate in aceasta
lectie: 
escoger
escoja  -zar: z se schimba in c inaintea lui e 
escojas  (subjunctivul prezent) 
escoja 
escojamos  empezar (e:ie)
escojáis  empiece 
escojan  empieces 
elegir (e:i) empiece 
elija  empecemos 
elijas  empecéis 
elija  empiecen
elijamos  -ger sau -gir : g se schimba in j inaintea lui a 
elijáis  (subjunctivul prezent) 
elijan
e indoielnic ca ... 
escoger
escoja  es fácil que ... 
escojas  e usor ca ... 
escoja 
escojamos  es fantástico que ... 
escojáis  e fantastic ca ... 
escojan
-guir : gu se schimba in g inaintea lui a  es importante que ... 
(subjunctivul prezent)  e important ca ... 

seguir (e:i) es imposible que ... 


siga  e imposibil ca ... 
sigas 
siga  es improbable que ... 
sigamos  e improbabil ca ... 
sigáis 
sigan es incierto que ... 
-car: c se schimba in qu inaintea lui e  e incert ca ... 
-gar g se schimba in gu inaintea lui e 
(subjunctivul prezent)  es increíble que ... 
e incredibil ca ... 
buscar / pagar
busque / pague  es (una) lástima que ... 
busques / pagues  e pacat ca ... 
busque / pague 
busquemos / paguemos  es malo que ... 
busquéis paguéis  e rau ca ... 
busquen / paguen
-uir : adauga y inaintea lui a  es mejor que ... 
(subjunctivul prezent)  e mai bine ca ... 

huir es menester que ... 


huya  e nevoie ca ... 
huyas 
huya  es necesario que ... 
huyamos  e necesar ca ... 
huyáis 
huyan es posible que ... 
Subjunctivul : Part. VII e posibil ca ... 
In prima parte ati invatat ca modul subjunctiv este folosit ori de
cate ori vorbitorul simte indoiala sau incertitudine despre es preciso que ... 
actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie e pretios (necesar) ca ... 
subiectiva. 
In partile II - IV, ati invatat regulile de conjugare a verbelor la es preferible que ... 
subjunctivul prezent. e preferabil ca ... 

In aceasta lectie puteti exersa alt mod in care subjunctivul e folosit es probable que ... 
: dupa anumite expresii impersonale.  e probabil ca ... 

IIn continuare studiati o lista cu cele mai comune expresii es raro que ... 
impersonale care cer folosirea subjunctivului. Veti observa ca e ciudat (rar) ca ... 
unele din acestea le intalniti si in alte lectii despre subjunctiv.
conviene que ...  es ridículo que ... 
e convenabil ca ...  e ridicol ca ... 

es aconsejable que ...  es terrible que ... 


e recomandabil ca ...  e teribil ca ... 

es bueno que ...  más vale que ... 


e bine ca ...  e mai bine (mai valoros) ca ... 

es difícil que ...  ojalá que ... 


e dificil ca ...  sper ca ... 

es dudoso que ... 


puede ser que ...  haber - a exista
poate ca ... yo habré
 
Retineti, exista si espresii care cer folosirea indicativului, deoarece salir - a iesi
introduc o cantitate de siguranta si obiectivitate. Iata o lista yo saldé
partiala a acestor expresii. Desi au fost mentionate intr-o lectie  
anterioara, e bine sa le exersati! hacer - a face
es evidente que ...  yo haré
e evident ca ...   
poder - a putea
es obvio que ...  yo podré
e evident (clar) ca ...   
tener - a avea
es verdad que ...  yo tendré
e adevarat ca ...   
querer - a vrea, a iubi
no es dudoso que ...  yo querré
nu e indoielnic ca ...   
valer - a valora
no hay duda que ...  yo valdé
nu exista indoiala ca ...  
Viitorul - Verbul la viitor saber - a sti
Timpul viitor se foloseste pentru a spune, a indica, o actiune care yo sabré
va avea loc in viitor.  
venir - a veni
Exemplu: yo vendré
Eu voi merge la munte in vacanta.
Luna viitoare vei primi costumul. Verbele compuse, bazate pe verbele neregulate, mostenesc
aceeasi iregularitate.
In limba spaniola, forma de viitor pentru verbele regulate se Iata cateva exemple:
formeaza adaugand urmatoarele terminatii (-é, -ás, -á, -emos, - desquerer - a nedori, a neiubi
éis, -án) la forma de infinitiv a verbului. yo desquerré
Exemplu cu hablar - a vorbi  
resaber - a sti foarte bine
hablaré yo resabré
hablarás  
hablará anteponer - a pune inainte
hablaremos yo antepondré
hablaréis  
hablarán mantener - a mentine
yo mantendré
 
Exista doisprezece verbe care sunt neregulate la timpul viitor. prevaler - a prevala, a predomina
Terminatia este regulata (conform regulei de mai sus), dar isi yo prevaldé
schimba baza.
Mai jos puteti vedea aceste verbe, cu forma bazei pentru viitor.
Terminatiile fiind aceleasi, este prezentata conjugarea completa In spaniola, aceasta forma de viitor este de asemenea folosita
doar pentru verbul "poner", pentru restul fiind prezentata doar pentru a exprima mirarea sau probabilitatea in situatia prezenta.
forma pentru persoana I singular (yo). Important este sa Iata doua exemple: 
cunoasteti baza de viitor pe care o ia verbul. ¿Quién será ella?
poner - a pune Oare cine este ea? (Cine ar putea fi ea?)
 
yo pondré - eu voi pune Estará hablando con la maestra.
tú pondrás - tu vei pune Probabil vorbeste cu profesoara.
él /ella pondrá - el /ea va pune
nosotros pondremos - noi vom pune Pentru actiuni care vor avea loc in viitorul apropiat, specificat, se
vosotror pondréis - voi veti pune foloseste de obicei timpul prezent.
ellos /ellas pondrán - ei /ele vor pune Exemple: 
  Esta noche voy al teatro.
caber - a se potrivi, a incapea Deseara merg la teatru.
yo cabré - Pentru viitorul mai indepartat, se foloseste forma de viitor.
  El año que viene iré a Japón.
decir - a spune Anul care vine voi merge in Japonia.
yo diré
  Participiu trecut
In limba spaniola, participiul trecut se formeaza inlaturand El techo fue construida por los carpinteros .
terminatiile (-ar, -er, -ir) de la verbul in infinitiv si adaugand in Acoperisul a fost construita de dulgheri.
locul lor "-ado" (pentru verbele terminate in -ar) si "-ido" (pentru  
verbele terminate in -er sau -ir). La escuela es abierta todos los días por el dueño.
hablar Scoala este deschisa in fiecare zi de director.
habl + ado = hablado (vorbit)
comer Participiul trecut se foloseste si pentru formarea trecutului perfect
com + ido = comido (mancat) si a viitorului perfect, timpuri pe care le veti invata in lectiile
vivir urmatoare. 
viv + ido = vivido (trait)
Trecutul perfect
Exista si verbe cu participiu trecut neregulat. Forma lor de Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar "haber"
participiu trecut trebuie memorata pentru fiecare in parte. conjugat la prezent impreuna cu participiu trecut al verbului
principal.
abrir (a deschide) - abierto (deschis) Haber se conjuga la prezent in felul urmator:
cubrir (a acoperi) - cubierto (acoperit)
decir (a spune) - dicho (spus) he
escribir (a scrie) - escrito (scris) has
freír (a praji) - frito (prajit) ha
hacer (a face) - hecho (facut) hemos
morir (a muri) - muerto (mort) habéis
poner (a pune) - puesto (pus) han
resolver (a rezolva) - resuelto (rezolvat)
romper (a rupe) - roto (rupt) Participiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile (-ar, -er, -ir)
ver (a vedea) - visto (vazut) de la verbul in infinitiv si adaugand in locul lor "-ado" (pentru
volver (a [se] intoarce) - vuelto (intors) verbele terminate in -ar) si "-ido" (pentru verbele terminate in -
er sau -ir), unele participii trecute sunt neregulate. Pentru
Pentru verbele "-er" si "-ir", daca baza se termina intr-o vocala se invatarea participiului trecut, studiati lectia precedenta.
va adauga "-ído" (í cu accent).  Urmatoarele exemple prezinta verbul "comer" (a manca) la
trecutul perfect, pentru toate persoanele:
Exemple
creer - creído (crezut) (yo) He comido. - (eu) Am mancat.
leer - leído (citit) (tú) Has comido. - (tu) Ai mancat.
oír - oído (auzit) (él /ella) Ha comido. - (el /ea) A mancat.
(nosotros) Hemos comido. - (noi) Am mancat.
Verbele compuse bazate pe forma neregulata mostenesc aceeasi (vosotros) Habéis comido. - (voi) Ati mancat.
iregularitate. (ellos /ellas) Han comido. - (ei /ele) Au mancat.

Exemple:  La trecutul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru


componer - compuesto (compus) toate persoanele, numarul si genurile.
describir - descrito (descris) Iata cateva exemple:
devolver - devuelto (returnat)
He pagado la cuenta. - Am platit nota de plata.
Participiul trecut poate fi folosit si ca adjectiv. Mario ha pagado las cuentas. - Mario a platit notele de plata.
Ca si alte adjective, se acorda in gen si numar cu substantivul Elena y Mario han pagado la cuenta. - Elena si Mario au platit
determinat. nota de plata.

Exemple:  Observati in exemplele de mai sus ca participiul trecut "pagado" a


La ventana está cerrada. ramas neschimbat, dar s-a modificat verbul auxiliar, acesta se
Fereastra este inchisa. conjuga in functie de subiect si nu se acorda cu obiectul
Las ventanas están cerradas. determinat.
Ferestrele sunt inchise. De exemplu, in propozitia:
  Mario ha pagado las cuentas.
El aeropuerto está abierto. - s-a folosit verbul auxiliar "ha" in acord cu subiectul "Mario"
Aeroportul este deschis. (persoana I singular), nu in acord cu "las cuentas".
Los aeropuertos están abiertos. Iata un alt exemplu:
Aeroporturile sunt deschise. Pablo y Elena han viajado a Japón
- aici s-a folosit verbul auxiliar "han" deoarece subiectul
propozitiei este "Pablo y Elena".
Participiul trecut poate fi combinat cu verbul "ser" (a fi) si se
foloseste astfel in exprimari pasive.
Aceasta constructie se foloseste cand actiunea este descrisa si Trecutul perfect este adesea folosit cu actiuni care au avut loc in
introduce autorul actiunii cu "por". trecut si pot continua si in prezent.
Iata doua exemple:
Exemple: 
He estado cuatros semanas en Tíbet.
Am stat patru saptamani in Tibet. (dar sederea in Tibet poate nu ¿No han salido ya los chicos?
s-a terminat, cu sensul "Sunt de 4 saptamani in Tibet") Nu au iesit deja baietii?
   
Mario ha sido mi amigo por veinte años. ¿No has comido los hongos ninguna vez?
Mario a fost prietenul meu de douazeci de ani. (si continua sa fie) Nu ai mancat ciuperci niciodata?
Pluscuamperfectul trecut
Trecutul perfect este adesea folosit cu adverbul "ya". Pluscuamperfectul trecut (sau mai mult ca perfectul) se foloseste
Exemple: pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a petrecut
inaintea altei actiuni din trecut.
Ya han comido. Exemple:
Au mancat deja.
  Cand am ajuns, el deja plecase.
Marco ya ha leído la carta. Terminase cartea inainte de cina.
Marcu a citit deja scrisoarea.
In spaniola, pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul
Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati. conjugat al verbul auxiliar "haber" impreuna cu participiu trecut al
Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" verbului principal.
inaintea verbului auxiliar "haber" conjugat. Haber se conjuga la imperfect in felul urmator:
Exemple:
había
(yo) No he escrito. - (eu) Nu am scris. habías
(tú) No has escrito. - (tu) Nu ai scris. había
(él /ella) No ha escrito. - (el /ea) Nu a scris. habíamos
(nosotros) No hemos escrito. - (noi) Nu am scris. habíais
(vosotros) No habéis escrito. - (voi) Nu ati scris. habíaan
(ellos /ellas) No han escrito. - (ei /ele) Nu au scris.
Participiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile (-ar, -er, -ir)
Cand se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat de la verbul in infinitiv si adaugand in locul lor "-ado" (pentru
inaintea verbului auxiliar (retineti - verbul auxiliar si participiul verbele terminate in -ar) si "-ido" (pentru verbele terminate in -
trecut nu se separa). er sau -ir), unele participii trecute sunt neregulate. Pentru
Exemple: invatarea participiului trecut, studiati lectia Participiu trecut.
Participiul trecut ramane neschimbat pentru toate persoanele,
Mario le ha dado muchos libros a su amigo. numarul si genurile.
Mario i-a dat multe carti prietnului sau.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" Iata cateva exemple cu verbul "trabajar" (a lucra, a munci) la
inaintea pronumelui indirect (aici "le"). pluscuamperfectul trecut:
Mario no le ha dado muchos libros a su amigo.
Mario nu i-a dat multe carti prietenului sau. (yo) Había trabajado. - (eu) Lucrasem.
(tú) Habías trabajado. - (tu) Lucrasesi.
(él /ella) Había trabajado. - (el /ea) Lucrase.
Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat (nosotros) Habíamos trabajado. - (noi) Lucrasem.
inaintea verbului auxiliar. (vosotros) Habíais trabajado. - (voi) Lucrasesi.
Comparati in urmatoarele exemple cum difera verbul reflexiv la (ellos /ellas) Habían trabajado. - (ei /ele) Lucrase. (Lucrasera)
prezent si la trecutul perfect:

(prezent) Me cepillo los dientes. La pluscuamperfectul trecut, participiul trecut ramane neschimbat


Ma spal pe dinti. pentru toate persoanele, numarul si genurile.
  Iata cateva exemple:
(trecutul perfect) Me he cepillado los dientes.
M-am spalat pe dinti. Yo había abierto las ventanas. - Eu deschisesem ferestrele.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" Tú habías abierto la ventana - Tu deschisesesi ferestrele.
inaintea pronumelui reflexiv (aici "me"). Marta y Pablo habían abierto la ventana. - Marta si Paul
No me he cepillado los dientes. deschisera fereastra.
Nu m-am spalat pe dinti.
Observati in exemplele de mai sus ca participiul trecut "abierto" a
ramas neschimbat, dar s-a modificat verbul auxiliar, acesta se
Si la trecutul perfect interogatia se formeaza adaugand semnul conjuga in functie de subiect si nu se acorda cu obiectul
intrebarii "¿...?", dupa cum puteti vedea in exemplele de mai jos. determinat.
De exemplu, in propozitia:
¿Han salido ya los chicos? David había abierto las ventanas.
Au iesit deja baietii? - s-a folosit verbul auxiliar "había" in acord cu subiectul "David"
  (persoana I singular), nu in acord cu "las ventanas".
¿Has comido los hongos alguna vez? Iata un alt exemplu:
Ai mancat ciuperci vreodata? David y María habían viajado a Japón.
Iata aceleasi propozitie la interogatia negativa.
- aici s-a folosit verbul auxiliar "habían" deoarece subiectul Si la pluscuamperfectul trecut interogatia se formeaza adaugand
propozitiei este "David y María". semnul intrebarii "¿...?", dupa cum puteti vedea in exemplele de
mai jos.
Pluscuamperfectul trecut este folosit pentru a exprima actiuni din
trecut care s-au finalizat inaintea altor actiuni din trecut care pot fi ¿Habían llegado ya las chicas?
specificate direct sau nespecificate (fiind subantelese). Sosise deja fetele?
Iata cateva exemple:  
¿Habías comido ya la manzana?
Cuando llegaron los padres, los niños ya habían comido. Mancasesi deja marul?
Cand au sosit parintii, copii deja mancase. (este specificat Iata aceleasi propozitie la interogatia negativa.
momentul din trecut "llegaron" inaintea caruia a avut loc actiunea
"habían comido") ¿No habían llegado ya las chicas?
  Nu sosise deja fetele?
Marco había cerrado la ventana antes de salir. ¿No habías comido ya la manzana?
Marcu inchisese fereastra inainte sa iasa. (este specificat Nu mancasesi deja marul?
momentul din trecut "antes de salir" inaintea caruia a avut loc Viitorul perfect - Verbul la viitor perfect
actiunea "había cerrado") Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune
  se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din viitor. Este
Marco había cerrado la ventana. indicat mentionare momentului.
Marcu inchisese fereastra. (nu mai este specificat momentul din Exemple:
trecut inaintea caruia a avut loc actiunea "había cerrado", dar da Asi fi cheltuit toti banii pana la toamna.
ideea ca inchisese deja). Cat ar fi stat daca venea poimaine.
Viitorul perfect se formeaza combinand verbul
auxiliar haber conjugat la viitor si participiul trecut al verbului
Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati. principal.
Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" Conjugarea verbului haber la viitor
inaintea verbului auxiliar "haber" conjugat.
Exemple: habré
habrás
(yo) No había escrito. - (eu) Nu scrisesem. habrá
(tú) No habías escrito. - (tu) Nu scrisesesi. habremos
(él /ella) No había escrito. - (el /ea) Nu scrisese. habréis
(nosotros) No habíamos escrito. - (noi) Nu scrisesem. habrán
(vosotros) No habíais escrito. - (voi) Nu scrisesesi.
(ellos /ellas) No habían escrito. - (ei /ele) Nu scrisese.
Participiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile (-ar, -er, -ir)
de la verbul in infinitiv si adaugand in locul lor "-ado" (pentru
Cand se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat verbele terminate in -ar) si "-ido" (pentru verbele terminate in -
inaintea verbului auxiliar (retineti - verbul auxiliar si participiul er sau -ir), unele participii trecute sunt neregulate. Pentru
trecut nu se separa). invatarea participiului trecut, studiati lectia Participiu trecut.
Exemple: La viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru
toate persoanele, numarul si genurile.
Mario le había dado muchos libros a su amigo. Iata cateva exemple:
Mario ii daduse multe carti prietenului sau.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" (yo) Habré escrito la novela antes del año nuevo.
inaintea pronumelui indirect (aici "le"). (eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.
Mario no le había dado muchos libros a su amigo.  
Mario nu ii daduse multe carti prietenului sau. (tú) ¿Habrás comprado una casa en un año?
(tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an?
Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat  
inaintea verbului auxiliar. (él /ella) Habrá pagado todas las deudas antes del tres de
Comparati in urmatoarele exemple cum difera verbul reflexiv la noviembre.
prezent si la pluscuamperfectul trecut: (el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie.
 
(prezent) Me cepillo los dientes. (nosotros) Habremos vuelto de España para el doce de agosto.
Ma spal pe dinti. (noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.
   
(pluscuamperfectul trecut) Me había cepillado los dientes. (vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habréis salido.
Ma spalasem pe dinti. (voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no"  
inaintea pronumelui reflexiv (aici "me"). (ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrán comido.
No me había cepillado los dientes. (ei /ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat
Nu ma spalasem pe dinti. Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.
Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no"
inaintea formei conjugate a verbului auxiliar "haber".
Exemple:
(yo) No habré comido.
(eu) Nu asi fi mancat.
 
(tú) No habrás leído la novela.
(tu) Nu ai fi citit romanul.
 
(él /ella) No habrá escrito la tarea.
(el /ea) Nu ar fi scris tema.
 
(nosotros) No Habremos aprendido nada.
(noi) Nu am fi invatat nimic.
 
(vosotros) No habréis dormido.
(voi) Nu ati fi dormit.
 
(ellos) No habrán llegado.
(ei /ele) Nu ar fi sosit.
Cand se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat
inaintea verbului auxiliar (retineti - verbul auxiliar si participiul
trecut nu se separa).
Exemple:

Pablo le habrá dado un regalo a su esposa.


Paul i-ar fi dat un cadou sotiei lui.
 
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no"
inaintea pronumelui indirect (aici "le").
Pablo no le habrá dado un regalo a su esposa.
Paul nu i-ar fi dat un cadou sotiei l
Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat
inaintea verbului auxiliar.
Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui
reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect:

(prezent) Me lavo las manos.
Ma spal pe maini.
 
(viitorul perfect) Me habré lavado las manos.
M-asi fi spalat pe maini.
 
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no"
inaintea pronumelui reflexiv (aici "me").
No Me habré lavado las manos.
Nu m-asi fi spalat pe maini
Si la viitorul perfect interogatia se formeaza adaugand semnul
intrebarii "¿...?", dupa cum puteti vedea in exemplele de mai jos.

¿Habrán llegado ya las chicas?


Ar fi sosit deja fetele?
 
¿Habrás comido ya?
Ai fi mancat deja?
Iata aceleasi propozitie la interogatia negativa.

¿No habrán llegado ya las chicas?


Nu ar fi sosit deja fetele?
 
¿No habrás comido ya?

S-ar putea să vă placă și