Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, suveran
şi independent, unitar şi indivizibil al României.
Organizarea locală reflectă regimul politic, transpunându-i pe plan local spiritul şi
instituţiile. Astfel, un regim politic liberal va avea, drept consecinţă complementară,
recunoaşterea sau atribuirea unor libertăţi colectivităţilor locale. Uneori, un regim politic
autoritar poate tolera, până la un anumit grad, libertăţile locale, dar acestea sunt întotdeauna
riguros limitate şi, aproape invariabil, regimurile autoritare instituie în materia administraţiei
locale o strictă subordonare.
Independent de caracterul regimului politic, organizarea autorităţilor centrale va influenţa
organizarea şi funcţionarea autorităţilor locale.
Între cele două categorii, administraţia publică centrală şi administraţia publică locală,
există legături strânse în statele unitare, dar şi delimitări determinate de faptul că la baza
organizării şi funcţionării administraţiei publice locale se află principiul autonomiei locale,
având, de cele mai multe ori, o consacrare constituţională.
Autonomia locală este considerată una dintre cele mai eficiente forme de autogestiune
administrativă, asigurând, potrivit unui autor francez, un înalt grad de democraţie, colectivităţile
teritoriale autonome fiind „veritabile contraputeri”, calitate în care pot să prevină abuzul
guvernului central.
În ce priveşte principiile contemporane de organizare a administraţiei publice locale, se
poate susţine, fără teamă de a greşi, că organizarea administraţiei publice locale din ţara noastră,
potrivit actualei Constituţii, se bazează pe aplicarea principiilor fundamentale dominante în
prezent nu doar în Europa, ci peste tot în lume.
Organizarea administrativă este o realitate complexă, formată din ansamblul subiectelor
de drept public: statul, colectivităţile teritoriale locale şi stabilimentele publice. Cu referire doar
la subiectele de drept public politico-teritoriale, deci la colectivităţile teritoriale, vorbim de
organizare administrativ-teritorială.
Organizarea administrativ-teritorială reprezintă delimitarea administrativă a teritoriului
de stat în unităţi administrativ-teritoriale. Doctrina franceză utilizează expresia de decupaj
administrativ al teritoriului. Se impun a fi precizate, în acest context, dispoziţiile art. 3 alin. (3)
din Constituţia României republicată, text rămas nemodificat, cu privire la teritoriu, conform
cărora „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În
condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.”
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I (ed. 4), Bucureşti, Edit. All Beck,
2005;
E. Bălan, Drept administrativ şi procedură administrativă, Bucureşti, Edit. Universitară,
2002;
Dana Apostol Tofan, Instituţii administrative europene, Bucureşti, Edit. C.H.Beck, 2006;
V.Prisăcaru, Tratat de drept administrativ. Partea generală, Bucureşti, Edit. Lumina Lex,
2002;
Constituția României;
Muraru I., E.S. Tănăsescu (coord.), Constituţia României – comentariu pe articole, Editura
C.H. Beck, Bucureşti, 2008;
Conf. univ. dr. OCTAVIA MARIA CILIBIU DREPT ADMINISTRATIV 1 – note de curs
pentru uzul studenților ID, Târgu-Jiu, 2021;
https://lege5.ro/App/Document/gm2dcnrygm3q/autoritatile-administratiei-publice-locale-
codul-administrativ
http://www.rsdr.ro/Art-6-1-2-2008.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr369_18__1_.pdf