S depun efort să iniţieze dar şi să menţină relaţii mterpersonale pozitive,

S deţin autocontrol înalt al propriilor emoţii,

S tind să-şi dezvolte competenţe asertive, empatice şi creative,
S se simt confortabil în rezolvarea conflictelor, deoarece sunt convinse că totul depinde de ele
înseşi.
Persoanele cu locul de control extern [15, p.51]:
S sunt mai puţin competente în menţinerea relaţiilor mterpersonale,
S nu depun efort în a iniţia relaţii mterpersonale, deoarece sunt convinse că „simpla deschidere a
firii lor către ceilalţi" este îndeajuns,
S deţin autocontrol slab al dirijării emoţiilor, sunt mai influenţabile afectiv,
S sunt mai egocentrice şi preferă detaşarea cât mai mult posibilă de conflicte,
S confruntarea în relaţiile mterpersonale ţine de dorinţa acestora de a fi observate, din cauza unei
percepţii negative de sine pe care vor să o schimbe,
S în relaţiile cu ceilalţi au tendinţa de a vorbi mult, dar uneori tară rost (în mare parte, derularea
conflictului depinde de abilităţile lor comunicative),
S sunt nerăbdătoare, de aceea manifestă adesea impulsivitate, apoi regretă cele întâmplate,
S se simt neconfortabil în procesul de rezolvare a conflictului, deoarece sunt convinse că nimic
nu depinde de ele, ci doar de forţele externe.
J. Rotter considera locul controlului un sistem de convingeri stabile ce diferenţiază
oamenii în cei cu locul controlului intern ce cred că comportamentul lor e relativ decisiv în
determinarea destinului lor şi cei cu locul comportamentului extern ce cred că comportamentul
lor e mai puţin decisiv in această privinţă, norocul, şansa, agenţiile de putere (persoane sau
instituţii) exercită o foarte puternică acţiune asupra vieţilor. Se precizează că nu este vorba de
cantitatea de succese, recompense primite şi nici de cantitatea de putere posedată de alte entităţi
din mediu, ci diferenţele se referă la convingerile dacă rezultatele sunt probabile in funcţie de
propiul comportament.
Phares specifică că locul controlului derivă din teoria învăţăturii sociale a lui Rotter şi este
considerat ca fimd o expectanţă generalizată, ce reprezintă expresia unor relaţii comportament -
succes eşec în situaţii mai mult sau mai puţin asemănătoare. Rotter menţionează că aceste
expectaţn generalizate exercită efectul cel mai mare când suntem puşi in situaţii nefamiliare, în
situaţii familiare acţionând convingerile specifice bazate pe experienţa anterioară în aceeaşi
situaţie. Astfel interni şi externii (cei cu locul controlului intern, respectiv extern) ce sunt in clase
mari de liceu tinde să aibă noţiuni similare despre gradul de control personal, asupra gradelor
obţinute.