Tema 2

Procedura falimentului

Procedura falimentului societăților de asigurare este reglementată de Legea nr.85/2014,

Capitolul IV.Dispoziții privind falimentul societăților de asigurare/reasigurare.
Legea nu prevede în mod expres cazurile de deschidere a procedurii falimentului împotriva
unei societăți de asigurare ,dar acestea pot fi deduse chiar din definiția noțiunii ¨insolvența
societății de asigurare/reasigurare¨.Conform art.5 alin.1 pct.31 din Legea nr.85/2014,insolvența
societăţii de asigurare/reasigurare este acea stare a societății de asigurare/reasigurare caracterizată
prin una dintre următoarele situații:
incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;
retragerea autorizației de funcționare ca urmare a constatării nerespectării sau a
imposibilității stabilirii nivelului fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de
solvabilitate și/sau cerința de capital minim;
retragerea autorizației în cazul asigurătorului rezidual rezultat din procesul de rezoluție .
Din conținutul art.245 din Legea 85/2014,se deduce că cererea de faliment poate fi
introdusă de trei categorii de entități,respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară,societatea
de asigurare/reasigurare debitoare și creditorii societății de asigurări.Autoritatea de Supraveghere
Financiară poate introduce cerere privind deschiderea procedurii falimentului unei societăți de
asigurare/reasigurare în cazul scăderii valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din
limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță sau în caz
de imposibilitate a restabilirii situației financiare în cadrul procedurii de redresare financiară.
Societatea de asigurare/reasigurare debitoare este obligată să introducă cererea de faliment
în cazul incapacității vădite de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești,în termen de
20 de zile de la data apariției stării de insolvență.Potrivit art.246 alin.2 din Legea 85/2014 ,înainte
de a înregistra la tribunal cererea de faliment,asigurătorul/reasigurătorul,este obligat să o înainteze
spre analiză Autorității de Supraveghere Financiară.
Legiuitorul atribuie legitimarea procesuală activă pentru formularea cererii de faliment
doar creditorilor societăților de asigurare.Creditorii,înainte de a înregistra cererea de faliment la
tribunal,trebuie să o înainteze Autorității de Supraveghere Financiară odată cu actele și
documentele doveditoare ,în vederea analizării acesteia și a formulării întâmpinării prevăzute la
art.248 alin.1.
Conform dispozițiilor art.248 din Legea 85/2014,cererea societății de
asigurare/reasigurare și cererea creditorilor societății de asigurare se înregistrează de tribunal
odată cu întâmpinarea Autorității de Supraveghere Financiară,prin care aceasta comunică dacă
societatea de asigurare/reasigurare face sau nu face obiectul unei proceduri de redresare
financiară.În ipoteza în care cererea este introdusă de creditori și de către A.S.F,societatea de
asigurare/reasigurare poate formula contestația în cel mult 5 zile de la data primirii
notificării.Judecătorul-sindic ,în urma analizării cererii și dacă societatea de asigurare/reasigurare
debitoare fie nu a contestat existența stării de insolvabilitate ,fie a formulat contestație,dar aceasta
a fost respinsă,va deschide procedura falimentului.
După pronunțarea hotărârii de deschidere a procedurii falimentului,lichidatorul trebuie
să efectueze primele măsuri,în condițiile art.252 din Legea 85/2014,respectiv publicitatea stării de
faliment în care se află societatea debitoare ,comunicarea de îndată a informației privind
deschiderea procedurii de faliment părților interesate și Fondului de garantare și Autorității de
Supraveghere Financiară.
Principalele efecte ale deschiderii procedurii falimentului sunt următoarele:interdicția
înstrăinării acțiunilor de către acționarii semnificativi,ridicarea dreptului de
administrare,retragerea autorizației de funcționare,publicitatea stării de faliment și suspendarea
acțiunilor judiciare și extrajudiciare.
Potrivit prevederilor art.267 din Legea 85/2014,creanțele de asigurări,indiferent de
momentul nașterii acestora,au prioritate absolută față de orice altă creanță în ceea ce privește
activele admise să reprezinte rezervele tehnice ale societății debitoare aflate în procedura de
faliment.Creanțele care nu pot fi îndestulate din activele rezervelor tehnice vor fi acoperite din
valorificarea celorlalte active,iar în lipsa acestora,din Fondul de garantare.
Conform dispozițiilor art.271 din Legea 85/2014,procedura falimentului se închide de
judecătorul sindic ,prin hotărâre,la solicitarea lichidatorului,în situația în care se constată una
dintre următoarele împrejurări:
s-a aprobat raportul final;
toate fondurile și/sau bunurile din averea societății de asigurare/reasigurare debitoare au
fost distribuite;
creanțele creditorilor de asigurări au fost plătite în baza unui acord ori a unei alte măsuri
asemănătoare;
toate sumele cuvenite Fondului de garantare au fost recuperate de către acesta.
De asemenea,art.272 din Legea 85/2014 stipulează că ,în orice stadiu al procedurii ,
judecătorul-sindic poate pronunța o hotărâre de închidere a procedurii dacă se constată că nu
există active în patrimoniul societății de asigurare/reasigurare debitoare ori ca acestea sunt
insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze
sumele necesare.