a 2-a MIE.

A WI
MIHAIL EMINESCU
!'
_ o'

NUVELE..
_

-00

Colec iunea §araga.

cfV,

PreluI I leu.

www.dacoromanica.ro
r1
 -
MIHAM EMINESCU

NUVELE

141
ED1TURA LIBRIRIEI §COALELOR FRATII §ARAGA.

www.dacoromanica.ro
 IASI
STABILIMENTUL GRAFIC 4MIRON COSTINv

www.dacoromanica.ro
 ,e,a3LIOTEC4
* ACADEMEI *
120MAbig

FAT-FRUMOS DIN LACIliMA.

(Poveste)

In vremea veche, pe and oamenii, cum sunt el

adY, nu erau decat in germenil viitorului, pe and
Dumnedeu calch, Inca cu picioarele sale sfinte pie-
-troasele pustiY ale pitmentuluT,In vremea veche tra-
ib, un Impërat Intunecat i ganditoriti ea mieada-noap-
tea i avea o Imp6rateasa tênëra §i. zimbitoare ca
aniedul luminos al qilei.
Cluck, led de anl de and Impëratul purta rëzboitft
c'un vecin al luY. Murise iecinul §i. lasase de mo§-
tenire fiilor §i. nepotilor nra i vrajba de sange.
'eine 'Heel de aril, §i. numaY Imp6ratul trttea singur,1,
c a un leu Imb6tranit, slabit do lupte i suferinte,
Imp6rat, ce'n vieata lid nu rises6 nieT o data, care
mu zlmbea nici la antecul nevinovat al copilultd,
Rid la surisul plin de amor al sotiel lul tinere, nici
.1apove§tile b6trane ci glurnete ale ostacilor tnnitl-
biT in batalie §i. nevoY. Se simtea slab, se simtea
murind i n'avea cuY sá lese moctenirea ureY
*Trist se south, din patuI Imp6ratese, de lfnga imp&
rateasa teneritpat aurit, Insë pustiu i nebine-ett-
vêntattrist mergea in rëzboit1 cu inima nemblan-
4ita,ci Impërateasa rëmasa singura, plangea cu. la-
,crirnY de vitduvie singuratatea el. P8rul eY eel gal-
b6n ca aurul eel maY frumos eadea pe sluff eT albY
rotundY§i din ochii eY albaWi i marl curgeau.
i.roae de margaritare apoase pe o fata maI alba ea

www.dacoromanica.ro
 4

argintul crinuluY. LungY cearcane vinete se trägeam

imprejurul ochilor, si vine albastre se trageau pe-
fact], eY alba, ca o marmura, vie.

Sculata din patul eY, ea se aruc a. pe treptele de

piatrti ale unel bolte in zid, in care veghea, de asu-
pra uneY candele fumegAnde, icoana Imbracata In ar-
gint a maiceY durerilor. Induplecata de rugaciunile-
Imperatese1 ingenunehiate, pleoapele icoaneY red se
umeir i o lacrima curse din ochiul cel negru al
mameY 1u Dumnedeu. Imperateasa se ridica in toata.
mareata ei statura, atinse cu buza eY seaca lacrtma
ceu rece si o supse In adincul sufletuluI sett. Din
momentul acela ea purcese Ingreunata.
Trecii o luna, trecur a. done, trecura, notia, si lm-
perateasa Pam un fecior alb ea spuma lapta1u1, cu pe-
ntl billaiti ca radele lunel. Imperatul surise, soarele
surlse si el 1n infocata Jul frnperatie, chiar statit pe
loc, trick treY dile n'a fost noapte, ci numal senin si
veselie, vinul curgea din butiI sparte i chiotele
despicau bolta ceriulul.
i-11 puse mama numele : nit-Frumos din lacrima.

crescit si se Mat mare ca bradif codrilor. Cres-

tea Inteo luna cat altil Intr'un an.
Cand era destul de mare, puse sti-1 faca un buz-
dugan de fier, el aruncti In sus de despica bolta cc-
riulul, Ii prinse pe degetul cel mic i buzduganul
se rupse In doue. Atunci puse sa-Y faca altul mat
greuel anima In sus aproape de palatul de norl.
al lunel; cadend din norY nu se rupse de degetul
voinicula
Atunci Fat-Frumos IsY lust diva buna de la pa-

www.dacoromanica.ro
 5

rintY, ea sd se dued, sd se batd el singur cu ostile

ImperatuluY, ce-1 dusmitnea pe tatd-seu. Puse pe tru-
pul sett haine de pästoriti, citmesd de borangic, O-
stia In lacrImele mameY sale, mandrd pdldrie cu.
floe, cu cordele t cu margele rupte de la gaturile
fetelor de ImperatY, 10 puse In braul verde un fiuer
de doine i altul de hore i, cand era soarele de doue
sulite pe ceritt, a plec.at in lumea largd si'n toiul
_WY voinic.
Pe drum horea i doinea, iar buzduganul 0-1 a-
runch st spintece nouril de cddea departe tot cale
de-o di. Vitile i muntiY se uimeau auctindu-i can-
ticele, apele Is1 rIdicau valurile maY sus ca sit'l as-
culte, izvoarele 10 tulburau adIncul, ca stt-s1 asvirle
am% undele lor, pentru ca fie-care din unde sd-1
amid, fie-care din ele sit poata canta ea densul cand
vor sopti vdilor i florilor.
Riurile ce cioriteau maY jos de bridle melancoli-
celor stince, Invetau de la pitstoriul Imperat doina
iubirilor, iar vulturi? ce stau amutit1 pe crestetele
sec? 0 sure ale stIncelor nalte, invetau de la el tipe-
tul cel plans al jaleY.
Stateau toate uirnite pe cand trecea pdstorasul Im-
perat, doinind i horind; ochiY eel negri a? fetelor
se umpleau de lacrInlY de dor ; piepturile pits-
torilor tinerT, redimatY c'un cot de-o stilted i c'o
mand pe battt, Incoltea un dor maY adinc, maY In-
tunecos, ma? rnare,dorul voinicieY !
Toate stdteau In loc, nurnal Fitt-Frumos mergea
mereu, urmarind cu eantecul dorul inimeY luY,
cu ochiY buzduganul, ce sclipea prin norY i prin
aer ca un vultur de otel, ca o stea nasdrdvanit,

www.dacoromanica.ro
 6

Cand era'nspre sara cilleY a trebia, buzduganul eg.-

clênd se isbi de o poarta de aramti si facil un vuet
puternic si lung. Poarta era. sfararnatil, si voinicuk
Intra. Luna r6sarise dintre muritY si se oglindea In-
tr'un lac mare si limpede, ca seninul ceriuluY. in.
fundul luY, se yedea sclipind, de limpede ce era, un
nisip de aur; iar In mijlocul luY, pe o insula de sma-
rand incunjurat de un crang de arborY ver i stu-
foci, se ridica un mandru palat de o marmurA ca
laptele, lade i albä,atat de lude, In cat In zidurY
resfrangea ca'ntr'o oglindii, de argint dumbravit ci
lunca lac si termuri. 0 luntre aarith. veghea pe
undele limpecy ale laculuI ltng poartA; si'n aerul .

cel curat al serel tremurau din palat cantece man-

dre si senine. Fat-Frumos se sui In luntre i vislind,
ajunse pand la scarile de marrnura ale palatulig..
Patruns acolo, el WO In boltele scarilor candela-
bre cu sute de brate, si'n fie-care brac ardea cate o
stea de foc. Petruns6 In salA. Sala era, nalta, susti-
nuta de stMpi si de arcurY, toate de aur, iar In.
mijlocul ei statea o mandra masa, acoperita cu alb,.
talgerele toate siipate din eke un singur margliri-
tariti mare;ear boierg ce s6deau la masS In haine
aurite, pe scaune de catifea rosie, erau frumosi ca.
iieie tinerecei i voiosi ca horele. Dar maY ales.
unul din ei, cu fruntea Intr'un cerc de aur, blitut cit
diamante, si cu hainele str6lucite era. frumos ca lu-
na uneY noptY de yarn. Dar maY mandru era Fat-
Frumos.
Bine-aY venit Dit-Frumos!clise imp6ratul; am.
audit de tine, da de vëclut nu te-ain vedut.
Bine te-am gasit imperate, desi m6 tern ea nu.

www.dacoromanica.ro
 '7

te-oitt lasa cu bine, pentru ca am venit sti, ne lup-

tam greu, eh destul aY viclenit asupra tatMul meu.
Ba n'am iclenit asupra tata1u1 Wu, ci tot-dea-
una m'ath luptat n lupta dreapta. Dar cu tine nu
&cid bate. Ci maY bine cid spune lautarilor sa dica
§i cuparilor sit ample cupele cu vin §i-om leg& fralie
de cruce pe cat om fi §i om trai.
Si se sarutara fecioriY de 'raperacI In urarile bole-
rilor,,§i heura §i se sfatuira.
1?ise Imp6ratu1 lut Fat-Frumos : De eine 'n lume
te temY tu maY mult ?
De nime 'n lumea asta, awl de Dumnedeu.
Dar tu ?
Eu iar de nime, afara numal de Dumpedeu §i
de mama padurilor. 0 baba betrand §i urita, care
Imbla prin Imperatiea mea de Juana cu furtuna. Pe
unde trece ea, face, pamentulul se usuca, satele se
ritsipesc, targurile cad naruite. Mers-am eu asupra
eY cu batalie, dar n'am ispritvit nemica. Ca sit nu-mY
präpadeasca, toatit Imperatia, am fost silit s stau la
'nvoialit cu ea si sa-I dau ca bir tot al decelea din co-
pill supu§ilor mel. i adl vine ca sa-sl eie birul.
Cand suna mieada-noaptea, fetele mesenilor se po-
somorIra ; cad pe mieada-noapte calm cu aripi yen-
tease, cu fata sbIrcita ca o stinca puhcv i scobita
de parae, c'o padure'n loc de per, urla prin aerul
cernit mama padurilor cea nebuna. Ochil eY un hau
cascat, dintir eY sirurY de pietre de moil.
Ctim venea vuind, Fitt-Frumos o apuca de mijloc
§i o trInti cu toatit puterea Intr'o piva mare de pia-
tra: peste piva pravall o bucata de stInca, pe care-o
legit din toate partile cu septe lanturY ce fier. Inaun-

www.dacoromanica.ro
 8

tru baba suera si se zmulgea ca vêntul inchisdar

nu-Y folosea nemica.
Veni ear la ospë ; cand prin bo1i1e ferestelor, la
lumina luneY, vNura doug dealurY lungY de apa. Ce
era ? Mama padurilor, neputend sa easit, trecea peste
aptt cu piuit cut tot 0-1 brazda fata in clealurl. i fu-
gea mereu, o stinca de piatra indracita, rupendu-sY
cale prin padurl, brazdend pamentul cu dira lungd,
'Ana ce se facü nev6gluta in departarea noptel.
Fat-Frumos ospatit ce ospatit, dar apoY luandu-sY
buzduganul de-a urnër, merse mereu pe dira de piuit,
pAna ce ajunsa liag'o casa frumoasa, alba, care stec-
lea la lumina luneY in mijlocul unel gradinY de floe.
Florile ev,u in 'straturI ver4I i luminau albastre,
rosie-inchise i albe, iar pintre ele roeau fluturY u-
sort, ca sclipitoare stele de aur. Miros, lumina si Un
cAntec nesfirsit, incet, dulce esind din roirea fluturi-
lor i a albinelor, imbatau gradina i casa. Langa
.prispit torcea o fata frumoasit. Haina eY alba si lung&
parea un nor de raze si umbre, iar Oral ei de aur
era, impletit in cocll litsate pe spate, pe and o cu-
nuna de margaritarele era aseclata pe fruntea ci ne-
teda. Luminata de raclele lune, ea 'Area muiata
intr'un aer de aur. Degetele el ca din cearit alba
toreeau di'ntr'o furca de aur i di'ntr'un fuior de o
Ulna ca argintul torcea un fir de o matastt alba, sub-
tire, stralucita, ce semana, maY mult a o vie racla de
luna, ce cutreera aerul, decat a fir tort.
La zgomotul usor al pasilor luI Fdt-Frumos, fata
'41 ridica ochiT albastri ca undele laculut
Bide-al venit Fat-Frumos, clise ea cu. ochil lim-
ped1 si pe jumatate Inchis1eat e de mult de cand

www.dacoromanica.ro
 9

te-arn visa t.Ee cAnd degetele mele toreeau un fir,

gAndurile mole torceau un vis, un vis frumos, In
care eu me iubeain en tine ; Fitt-Frumos, din fuior
de argint torceam i eram sfil tes o haind urditd
In descAntece, bdtutd'n fericire; s'o port1... sd te iu-
besti en mine. Din tortul meu ti-asi face o haind,
din dilele mele o vieatit plind de dezmerddri.A
Ast-feliti cum privea urnilitd la el, fusul Ii scdpit
din mAnd, i furca cddct aldturI cu ea. Ea se scull
ea rusinatd de cele ce disese, manele eY spew.
durau In jos ca la un copil viuovat i ochii ei cei
marl se p1ecard.E1 se apropie de ea, c'o mAnd if
cuprinse mijlocul, iar cu ceelaltd It dezmerdd incet
fruutea si perul, si-t sop ti : «Ce frumoasd esti tu, ce
ragd'mY esti! A cui esti tu, Etta mea ?.
A marnei pddurilorrespunse ea suspinandme
veY Yubi tu acurna, cAnd stii a cul sunt ? Ea Incun-
jurd cu amendoue bratele ei goale grumazul luY, si se
uitd lung la el, In ochii luY.
Ce-mi pasd a eta esti?dise elDestul cd te iu-
besc.
Dacd me iubesti, sd fugim atunciadise ea li-
pindu-se mai tare de peptul lufdacit te-ar gdsi ma-
ma, ea te-ar ornori, i dac'ai muri tu, eu aI nebunl,
orT asi muri i eu.
N'aibi fried, clise el zimbind si desfacendu-se din
bratele el.Unde-Y mumd-ta ?
De cAnd a venit se zbuciumd in piva In care-ai
Incuiat'o tu, i roade cu coltii la lanturile, ce-o Inchid.
Ce-mi pasd, Ilse el rdpedindu-se sit vadd unde-i.
Fdt-Frumos,dise fatasi done lacrimi mad
strelucird In ochiY einu te duce Incl. Sit te invet

www.dacoromanica.ro
 10

eu ce sd facem ca s invingT tu pe mama. VeglY tu.

butile aste doue ? Una-I cu apd, alto, cu putere. St
le mutdm una'n locul alteia. Mama, cand se luptUt
cu vrAjmasil el, strigit cand oboseste : «Stäl, sL ma!
bera cate-o lead!, de apit ApoY ea bea putere, In
vreme ce dusmanul el numal apit. De-aceea nol le
mutarn din loc, ea nu va sti i va bea numal apd
In vrernea luptel cu tine.Precum au glis, asa au.
si fAcut.
El se repecli dupd casti. «Cc facT babd?* striga el.
Baba de venin se zmulse odatd din pitan sus si
rupse lanturile, lungindu-se slabd i mare pänd'n norl.
A ! bine cd, mi-aI venit Fla-frurnosclise ea, fd-
cendu-se iar scurtdia acum hal la luptd, acit om
vedea cine-I mal tare.
Hal Idise Fat-Frumos.
Baba'l apuca de mijloc, se lungi rdpeglindu-se Ca
el pitra'n not.% apoY II izbi de pitment 0-1 bAglt In
terend pAnd'n glezne.
Fat-Frumos o izbi pe ca i o bdgd 'n pament pt-
nA'n genunchI.4
StAY, sd mal bern apdglise mama padurilor os-
tenitd.
Stdturd si se resuflard. Baba ben apit, Fat-Frumos
beu putere, sl-un fel de foc nestins II cutre erd, cu.
Roil de recoare totl muschiI i toate vinele laY ceie
sldbite.
C'o putere indoitd, cu brate de fier o zmunci pe
babd de mijloc si-o bltgh'n pdment pdnd'n git. Apo!
o izbi cu buzduganul In cap si-Y rAsipi ereeril.Ce-
nat incdrunti de nourl, ventul incepa a geme rece
si a scutura casa cea mica in toate incheieturile ck-

www.dacoromanica.ro
 11

priorilor eY. SerpY rosil rupeau trasnind poala neagra:

a norilor, apele pareau ca latra, numal tunetul can-
t& adinc, ea un proroc al pierlare. Prin acel tutu--
nerec des si nepatruns, Pat-Frumos vedea albind a.
umbra de argint, eu per de aur despletit, ratacind,
cu manile ridicate i paha. El se apropitt de ea
si-o cuprinse cu bratele lt.a. Ea cadd ea moarta de
groaza pe peptul luY, si manile eY reel s'aseunserd'n
sinul luY. Ca sit se trezeasca, el V( saruta ochil. Nora'
se rupeau buctici pe cerialuna, rosie ca focul, se.
ivea prin spitrturile lor rasipite ; iar pe sinul lu
FatFrumos vedea cum Infloreau doue stele albastre,.
limpedY si uimiteochii miresel h.q. El o ha pe
brace i Ineepit st fuga eu ea prin furtuna. Ea-sV
culeasa capul In Mud lul i parea ca adormise. A-
juns linga gradina Imperatului, el o puse'n luntre,.
ducend'o ca'ntr'un leagan peste lac, zmulse earba, fan,
cu miros i flori din gradina si-1 cladi un pat, In:
care-o asecla ca'ntr'un cuib.
Soarele esind din resarit privea la ei eu drag..
Hainele el umede de ploae se lipise de membrele
duld §i rotunde, faca el de o paloare umecla ea ciara
cea alba, manele mid si unite pe pept, perul des--
pletit i resfirat pe fan, ochil marl, Inehisl si adth-
eiV In trunte, ast-felia ea era frumoasa, dar pare&
moarti. Pe acea frunte netedit si alba, Fitt-Fru-
mos presurit ettte-va florl albastre, apoY seclu a-
laturI cu ea i'ncept a doini incet. Ceriul limped&
o mare, soarele o fata de foc, erburile improspa---
tate, mirosul cel umed al florilor inviosate o Mealt
st doarma mult §i lin, insotitLt in calea visurilor et
de glasul cel plans al fluerulul. Cand era soarele Ini.

www.dacoromanica.ro
 12

-ameadi firea tacea, i Fitt-Frumos asculta linistita et

rësuflare caldd i umedd. /fleet se pleed la obrazul
el §i-o sitrutit. Atund ea deschise ochiY incd plinT de
visurY, i intin4endu-s6 somnoroasd dise Ineet i zim-
bind: Tu aicI estY?
.Ba flu sunt aid, nu vedI cd, nu sunt aid ? --
clise el maY ldcrërnand de fericire. Cum sedea el
ling ea, ea'sY intinse un brat si-I cuprinse mijlocul.
HaY scoald, ciise el desmerdand'oe diva 'namea-
da-mare. Ea se sculd, 1st netedi pOrul de pe frunte
si-1 dete pe spate, el el cuprinsë mijloculea-I in-
cunj urd grumazulsi ast-felid trecurd printre stra-
turile de florY si Intrarit in palatul de marmord at
Im p6ratuluI.
El o dusë la imp6ratu1 §.1 i-o arëtd spuindu-Y cit-t
mireasa lul. ImOratul zimbi, apoY lud de milnd pe
Fat-Frurnos, ca i citnd ar fi vrut sA-I spue ceva
In taind, si-1 trase la o fereastrit mare, pe care ve-
dea lacul cel intins. Ci el nu-I spus6 nemica, ci nu-
inal se OM limit pe luciul laculul i ochil i se ura-
plurit de lacrinal. 0 lebadd i§I intatas6 aripele ca pe
ni§te pttnze de argint §i cu eapul cufundat In apd,
sfa,§iea fata seninit a laculuY.
Plangl, Irnp6rate ?dise Fat-Frumosde ce ?
Fitt-Frumos,c,lise Imp6ratulbinele ce mi rat
fitcut mie, nu ti-I pot plati nicY cu lumina ochilor,
crY-cdt de scumpd mi-ar fi, i cu toate astea vin sa-ti.
. cer §1 maY mult.
Ce Imp6rate ?
Vech tu lebäda cea indragitd de unde ?tenër
find, a§Y trebui Ed fiu Indrdgit de vieatd, i cu toate
..astea, de ate ori am vrut sit-DA fac samd. Iubesc o

www.dacoromanica.ro
 13

%tit frumoasä eu ochil winditorI, dulce ca visele ma-

reYfata Genaruld, om nirtndru i snbatec, ce'si pe-
trece vieata v'enând prin padurI barane. 0, cat e de-
aspru el, at e de frurnoasit fata id! Ori-ce Incercar
de-a o rapi a fost desarta. Incearca-te tu!
Ar fi stat Fat-Frumos loculul, dar scumpa-I era
fratica de cruce, ea orT-ard volnic, mal scumpl
decat mireasa.
Impërate prea luminate, din ate noroace ar
avut, unul a fost mill mare de cat toate : acela cä
Fat-Frumos ti-1 frate de cruce. Hal a m6 due eu
sa rapesc pe fata Genaruld.
§i-sl lutt cal agerl, cal cu, suflet de vent Fitt-Fru-
-mos, si erà sa piece. Atund mireasa laY--Ileana o.
chiemil clise Incet la ureche, sarutandu-1 cu dulce::
eNu uita Fttt-Frumos, ca pe cat veY fi tu departe,
eu obi tot plange., .
El se uitit cu milt!, la ea, o mangaedar apd des-
fac6ndu-se de Imbratolerile eT se aventa pe seaua ca-
tate%i plea, In lume
Trecea prin codri puqiY, trecea prin muntl eu
fruntea ninsa, si and resarea dintre stincY Writhe-
luna cea palidit ca fats uneY fete moarte, atund ve-
dea din and *in and cate-o streanta urieaslt atIrnatit
de ceriti, ce Incunjurb, cu poalele eY virful vre-und.
munteo noapte sfirticattt, un trecut in ruina, un
castel numaY petre i zidurY sparte.
Cand se lumina de dila, Fat-Frumos vede ca
ul muntilor dit Inteo mare verde si intinsa ce tra-
este in miY de valuri s8nine, streucite, cari treera.
aria mare incet i melodios, pttnit unde ochiul se-
perde In albastrul certuld si In verdele marei. In

www.dacoromanica.ro
 1I

,capntul siruldf de munti, drept asupra mare, se o-

glindea in fundul eY o mnreata sttncn de granit, din
care rasnrea, ca un cuib alb, o cetate frumoasn, care
de alba ce era, 'Area poleitn eu argint. Din zidurile
arcate resdreau ferestre strAlucite, iar dintr'o ferea-
*tilt deschisn se area printre oale de florY un cap
<de fatn oaehe i visntoriti, ea o noapte de:vara. Era
:fata Genaruld.
Bine-a venit FAt-Frumosclise ea, sarind de
"la fereastra i deschi4end portile mnretuluY castel,
unde ea locuea singura ca un geniu Intr'un pustiu.
astn noapte mi se plrea cit vorbese c'o stea i steaua
ani-a spus en vii din partea Imperatului ce m iubeste.
In sala cea mare a castelulul, in cenusa vetreY, ye-
ghea un motan cu septe capete, care cand urla, din-
tr'un cap, "s'auclea cale de-o cli, mar cand urla din
c ate septe, s'auclea cale de snpte cllle.
Genarul pierdut in selbatecile sale ventitori se
depArtase cale de-o i.
Fnt-Frumos Jun fata'n brate i, punend'o pe cal,
zburau amendoY prin pustiiul lunguluY mnrel ca cloud
-abia vecjute InchiegnrY ale vitzduhului.
Dar Genarul, om nalt i puternic, avea un cal
nnzdrnvan cu doue inimi. Motanul din castel mieunn
-dintr'un cap, iar calul Genarulul nechezn cu vocea
Jul de bronz.
Ce e? el Intrebn Genarul pe calul nazdravan
li s'a urit cu binele?
Nu mi s'a urit mie cu binele, ci de tine-Y reu.
Yet-Frumos ti-a flint fata.
Trebue sit ne grAbim mult ca sn-Y ajungem ?
Sit ne grAbim si nu prea, pentru en-i putem

www.dacoromanica.ro
 15

ajunge. Genarul lncälec. i zburd ca spaima cea

betrand in urma fugicilor.'In curend êI i ajunse.
SA. se batd cu el, Fdt-Frumos nu putea, pentru c.
Genarul era crestin i puterea lul nu era In duhu-
rile intunereculul, ci In Dumnedeu.
Fdt-Frumos,dise Genarul,mult estI frumos
si mi-e mild de tine. De astd-datit nu-VI fac nemica,
dar de and datii.... Vine mintel§i luandull fata a-
htturl cu el, peri in vent, ca i cand nu mal fusesd.
Dar Fk-Frumos era voinic i tiea drumul Inapol.
El se reintoarse i gag pe fatd iar singurd, Insd mal
palidd i rnaI plansit; ea pltrea i mal frumoasA. Ge..
narul era dus iar la vêndtoare cale de dou i1e.
Fdt-Frumos lu alI dol cal chiar din grajdiul. Ge-
narulul. -

Astd-datd plecard noaptea. EI fugeau cum fug ra-

Ole lund peste adincele value ale mare, fugeau
prin noaptea pustie i rece ca doue visurrdragI; ci
prin fuga lor audeau mieautele lungY i Indoite ale
motanuluI din vatra castelulul. ApoI li se pltrt cti
nu mal pot merge, asemene celor ce vor sit fugd
In vis i cu toate acestea nu pot. Apol un nor de
colb IT cuprinse, citcY Genarul venea n fuga caluluI
de rupea pamental.
Fula luY era, Infricosatii, privirea cruntd. Far& de
a dice o vorbd, el aimed pe Fat-Frumos si-I azvirli
in nouril eel negri i plinY de furtund al ceriulul.
Apol dispärd cu fata cu tot.
Fdt-Frumos ars de fulgerenu et* din el deck
o mand de cenusd In nisipul cel fierbinte i sec al
pustiiulul. Dar din cenusa lui se facu un izvor lim-
pede ce curgea pe un nisip de diamant; pe langd el

www.dacoromanica.ro
 16

arborY naltY, verc1T, stufosT resufndeau o umbra. M-

coritti, i mirositoare. Dile& cine-va ar fi priceput gla-
sul izvoruluY, ar fi tutees 0, jelA Intr'o lungit doing
pe Deana, Imperliteasa cea Mae a luT Fitt-Frumes._
Dar eine sa Inteleagti, glasul izvoruluT Inteun pustiu,
unde iJtn atuncT nu calease picior de om ?
Dar pe vremea aceea Domnul umbla 1nc pe pit-
rnent. Inteo i se vedeau doY oamenY citlittorind prin
pustiu. Hainele i i fata unuia strä1uea ea alba lu-
minh. a soareluY; cefllJalt maT umilit, nu pilrea de cat
umbra celul luminat. Erau Domnul si St. Petrea..
Picioarele lor Infierbintate de nisipul pustiuluT ctl-
eart atuncea in recoarele i limpedele präu ce cur-
gea din izvor. Prin cursul apel eu gleznele lor sfit-
ieau valurile panit la umbritul lor izvor. Acole
Domnul MU din al:A si-sI spitla fata sa- cea sfinta
luminatti, i manele sale fiteetoare de minunY. ApoT
seclurit amendoY In umbrIt, Domnul, cugethnd la ta-
tal sett din ceriti, si St. Petrea ascultand pe cugete
doina izvorulul plAngetorit. Cand se sculart sue
a merge mai- departe, 4ise S. Petrea: ,Doamne,
ca acest izvor sa fie ce-a fost maY Inainte».--4<AminN,
slise Domnul rldicand mama sa cea sfintA, dupt care
anoY se depitrth In spre mare fitra, a maT privi InnapoT.
Ca prin farmec peri izvorul i copaciY i Fitt-Fru-
mos, trezit ea dintr'un somn lung, se uith Imprejur.
AtuncT vegu chipul eel luminat al DomnuluY, ce
mergea pe valurile mareY, cari se plecau Inaintea
luY, intoemaT ca pe uscat; i pe St. Petrea, care
mergend in urma lul i invins de firea luY cea o-
meneasett se uita Inapoia sa fhcea luT Fat-Frumos
lin cap.Fht-Frumos IY urmitri cu ochiY ptinA ce

www.dacoromanica.ro
 17

chipul lui St. Petrea se rasipi In deptirtare §i nu se

vedea de cat chipul stralacit al DomnuluY arunclind
o dunga de lumina pe luciul apel, ast-felid meat,
daca soarele n'ar fi fost in ameacla, a fi creclut ca
soarele apune !E1 Intdlese minunea Invierel sale §i
Ingenunché In spre apusul acelul soare dumnecleesc.
Dar apoi i adusit aminte cd ftigitduis t rapl pe
fata Genarului, §i ceea ce fitgadue§te voinicul ane-
voie o las& nefacutd.
Deel se porni i, In spre sara, ajunse la castelul
Genarulul ce straucea in Intunericul serel ca o u-
riea§it umbra. El Intra in casa... fata GenaruluY plan-
gea.Dar cand él vc,Iu, fr4a e se 'nsdninit, cum se
'nsdnina o uncla de-o rap,. El el povesti cum Invi-
ese, atund ea-Y clisd : cDe rltpit nu rnd potY rapi pa-
n& ce nu-i avea un cal asemene cu acela ce-1 are
tatal meu, pentru c'acela are cloud inimY ; dar eu
am sag Intreb In astd sara de undelf are calul, ca
sa potl i tu sa caperf unul ca acela. Pana atuncY
inse, pentru ca sa an te afle tatal meu, eu te void
preface Inteo floared> El §dclit pe un scaun, iar ea
§opti Q vraja &flee, §i cum tl sdruta p3 &ante, eI
se prefacii inteo floare roie Inchisa ca viOna coapta.
Ea'l pusd Intre florile din fereast I i canta de veselie
de resuna castelul tatalul el.
Atuncl Intra §i Genarul.
Veseld, fata inea ? §i de ce e$tY veseld ?intre-
bit el.
Pentru clt nu mal este Fdt-Frurnos, ca sa md
rapeasca, rdspunse ea riclênd.
Se pusera hi dna.
Nuvele I. Etnineseu. 2

www.dacoromanica.ro
 18

Tata--intreba fata de uncle al calul D-tale,

cu care umbli la vênat ?
La ce-ti trebue s'o stir? c,lise el incruntand
sprincenile.
Stif prea binerOspunse fata,a, nu vreau ca
s'o stiu, de cat numaY Ta-asa, ca s'o stiu, pentru c'acu
nu maY e Filt-Frumos sa m6 rapeascit.
tu, c I111 me impotrivese tie nicY odata
clise Genardl.
-aDeparte de-aicea, lingti mare, sede o baba care
are s6pte epe. Ea tine camera, can l. sa, i le pAzeasca
un an, (cu toate c anul eY nu e de cat de tre Ole)
si daca cine-va i le pttzeste bine, ea-1 pune sit-sY a-
lend, drept resplatd, un manz, far de nu, "el omoartl,
si-Y pune capul inteun par. Chiar lase dacti, pazeste
cine-va bine epele, totusI ea-1 vicleneste pe cm, Mei
scoate inimele din call totY si le pune inteunul sin-
gur, In cat cel ce-a pazit, alege maY in totdeauna un
cal fltr inimt, care-Y maY ron decat unul de rind...
EstY multttmitit, fata mea ?
Multamith respunse ea zimbind.
Tot o data inse Genarul II arunca in fata o batistil
rosie, usoard, mirositoare. Fata se uitA rnult in ochil
tataluI sOu, cn un om care se desteapta di'ntr'un vis,
de care nu-0 poate aduce aminte. Ea uitasO tot ce-i
spusese tatA.-sOu. Inse floarea din fereastra veghea prin-
tre frunclele eY, ea o stea rosie prin increOturile
until nor.
A doua i Genarul plea, iartt-s1 des dimineata la
vftti,toare.
Fata saruta murmurand floarea rosie i Filt-Frumos
nascii ea din nemica innaintea eY.

www.dacoromanica.ro
 19

Ei, ti ce-va ? o Intrebit el.

Nu stiu nimicadise ea trist i punend dosul
maneY pe fruntea eYam uitat tot.
Insd eu am audit totdise el.Römiti cu bine,
fata mea; In curênd ne vom vedea iar.
11 Incitlecd pe un cal si dispitra In pustiurY.
In ar0ta cea dogoritoare a gilei vNit aproape de
pildure un tintariti zvircolindu-sd In nisipul cel fier-
.binte.FAt-Frumosdise tirrtariulia-m6 de md du
pana'n padure, ca ti-oid prinde i eu bine. Sunt
impëratul tintarilor.Fdt-Frumos 61 duse pnt In
padurea prin care era sa treacti.
Esind din padura treat iar prin pustiu de-a lun-
gul mitreY si vdclu un rac atat de ars de soare, in-
cat nu maY avea nicY putere sit' se maY Intoarcit in-
napoY... Fat-Frumos---dise elaruncit-md'n imtre, cit
prinde si eu bine. Sunt Impdratul racilor !
Fitt-Frumos el aruncit In mare 0-0 urma calea.
Caud In spre sara ajunse l.a un bordeid urit si a-
coperit cu gunoiti de cal. Imprejur gard nu era, ci
numaY niste lungi teruse ascutite, din earl sese a-
veau fiecare'n vêrf cate un cap, iar,a1 sëptelea fartt,
se clatina mereu In vent si dicea: cap ! cap! cap !
Pe prispit o baba bötranit i sbircitit, culcatit pe
un cojoc vechid, sta cu capul eY sur ca cenusa In
poalele uneY roabe tinere si frumoas e care-Y cauth
In cap.
Bine v'am gasit, vise Fitt-Frumos.
Bine-aY venit thicitule, disc baba sculdndu-së.
Ce cautY? VreY sa-mY pastY epele poate ?
-Da.
Epele mele pasc numaY noaptea... Uit'te. chiar

www.dacoromanica.ro
 40

de-acu pocT s1. pornestY cu ele Ia pescut... Fatt MU!

ia da tu fleettuluY de mthicatul ce i-am facut eu si
porneste-l.
AlaturY eu bordeiul era subt pament o pivnica.
El intra in ea, si acolo veld septe epe negre stre-
iucite, septe nop0, call de cand erau nu zarise
ineit lumina soareluY. Ele nechezau si bateau din
picioare.
Nernancat toata diva, el cina ce-I daduse baba si
apoI, incalecand pe una din epe, mana pe cele-lalte
In aerul Intunecos i reeoare al nopOY. Dar incet,
Incet sinafr cum se strecoard un sornn de plumb prin
toate vinele luY, ochil i se painjeniril si el MO ca
mort In earba pajistet El se trezi pe cand mijea de
diuit. Cand coloepele nicaierl. El IsY credea capul
pus in ceapa, cand vede esind dinte'o padure 'n de-
partare cele septe epe alungate de un roiu nemar-
ginit de OntarI i un glas subOre'I dise : Mi-aY fileut
un bine, i l'am facut i eu.
Cand se intoarse cu call, baba Incepd stt turbe, stt.
restoarne casa cu susten jos si sa bata fata, care nu
era de vina.
Ce al, mama ? Intreba at-Frurnos.
Nimicadise eami-au venit i mie toane. Asu-
pra ta n'am nimica... sunt foarte multamita. ApoY
Intrand in grajditi, Incepd sa batit cart, çipand : «As-
cunde0-ve maY bine, bata-v'ar mama lu't Dumnedeu,
ca sa nu ye maY gaseasca, ucigit-1 crucea i manan-
ce'l moartea !),
A doua di porni cu call, dar iar cap jos si dormi
pana ce rnijea de cliutt. Desperat, era stt eie lumea
in capand de o data vede resitrind din fundul

www.dacoromanica.ro
 21

mtireT eel sOpte caY, muscatI de o multifne de mei.

Mi-aY Mout un bineclise tin glas--ti ram facut
si eu. Era Imp6ratu1 racilor.El m.nt cail 'n spre
cash, si vede iar o priveliste ca'n cliva trecuth.
Inse In cursul c,lilel roaba babel s'apropiè de el si-1
vise !fleet, string6ndu-1 de manh: AEu stiu c14 tu estY
Fht-Frumos. Sit nu mal mAnancT din bucatele, eel
fierbe baba, pentru ca-s fheute cu somnoroasa... Ti-
oid face eu alt-felid de bucated)
Fata inteaseuns II Mai mbrinde, si'n spre earl,
cand era sh plece cu cail, Ii simti ea prin minune
capul treaz. Spre mieul nopteY se'utórse a cash,
manh cail In grajdit, II incuiè i ft-AM In odae. Pe
vatra cuptioruluT In cenush, mai licureau catT-va car-
buni. Baba sta Intinsh pe laith i Intepenith ea moan
th. El gándi c'a murit si-o seuturti. Ea era ca trun-
chinal. si nu se misca de loe. El trezi fata ce dormea
pe cuptiorid.
TJit'te, dise el, ti-a murit baba.
As ! asta sd, moard ! rOspunse ea suspinand.
Adevërat c acum e ea si moarth. Acu'l meacp-
noaptea... un somn amortit Ii cuprinde trupul... dar
sufletul eY eine stie pe la ate rëspintera std, eine
sue pe cute chi a vriijilor umblh. Nutt ce canth cu-
cosul ea suge inimele ce mor on pustieste sufletul
celor nenoroci0.Da, bti,dicit, inane ti se'mplineste
anul, ia-m i pe mine cu d-ta, cit ti-eitt fi de mare
folos. Eu te void schpa din multe primejdiY, pe cari
ti le ghteste baba.
Ea scoase din fundul uneY MIT hirbuite i veal
o cute, o perie i o nhframh.

www.dacoromanica.ro
 22

A doua c1i de dimineatit i se implinis6 iuY Fitt-

Frumos. Baba trebuea sh-I dea unul din cal si-apoI
sh-1 lase sit piece cu Dumneled. Pe eand pritricleau,
baba esi Omit In grajditi, scoasë inimele din elite-0
sapte caiY, spre a le pune pe toate Inteun tretin slab,
chruia-i priveat prin coaste. Fttt-Frumos se scull, de.
la mash i, dui% Indemnarea babel, se dus6 sit-sY a-
leagit calul ce trebuea sa §i-1 eie. Cail eel fitrit inimi
erau de-un negru strölueit, tretinul cel cu inimele
sta culcat Intr'un colt pe-o moviln, de gunoih.
Pe acesta-1 aleg euc,lise Fht-Frumos, axAtiind
la calul cel slab.
Da cum, Doamne eartit-m6, sit slujestY tu de geaba ?
Vise baba cea vicleang cum sA nu-ti eY tu dreptul
tn.? alege-tl nnul din call i§tY frumosi... orY-care ar
fi, ti-1 dau.
Nu, pe acesta-1 voidVise Fht-Frumos, tinend
la vorba lul.
Baba scirsni din dintt ca apucatil, dar apoY tsl
strinse moara cea hirbuitit de gurA, ea, sit nu eas1
prin ea veninul ce-I rëscolea inima pestritit. Hal,
ia-ti-1, Vise'n sfirsit.
El se urcli, pe cal cu buzduganul cle-a umere.
Phrea eh fata pustiulul se Yea dupit urmele lul §i
zbura ca un gand, ca o vijelie printre volburele d e
nisip ce se ridicau In urmit-i.
Inteo padure ei astepta, fata fugitA. El o urch pe
cal dupA, dênsul i fugea mereu.
Noaptea inundasë p6mOtul cu aerul eY cel negru
r6coare.
M6 arde 'n spateVise fata. Fdt-Frumos se nit&

www.dacoromanica.ro
 23

innapa Dhiteo volbur6, nalta verde, se vedeau ne-

miscaV dol ochI de jaratec, ale citror rale rosiY ca
focul ars pAtrundeau In rerunchil fetet
Aruncli periealise fata.
Fat-Frumos o asculta. $i de o data 'n urma-le ye-
ura ea se ridica o pndure, neagra, deasa, mare, In-
fiorata de un lung freamat de frump si do un urlet
ilarnand de lupi.
innainte Fat-Frumos caluluY, care zburd
asemenea until demon urmarit de un bliistem prin
negura noptel. Luna pandit trecea prin nourI surY
ca o fata limpede prin mijlocul unor vise turburY
si seci.
Fitt-Frumos zbura... zburd necontenit.
Me arde 'n spate !--lise fata c'un gemet apitsat,
ca i cand s'ar fi silit mult, ca sa nu spue Inca.
Fat-Frumos se uita, si veld o bufnita mare i su-
nil, din care nu streluceau de cat ochiY rosfi, ca doue
fulgere laatuite de un nor.
Aruncti cutealise fata. Fat-Frumos o aruncä.
$i de o data se ridicit din pament un colt sur,
drept, neclintit, un urias Impietrit ca spahna, cu ca-
pul atingend de norY.
Fat-Frumos vljiea prin aer asa de iute, In cat i
se parea ea nu fuge, ci cade din Innaltul ceriuluY
Intr'un adinc nevelut.
Me ardelise fata.
Baba gaurise stInca Intr'un Inc i trecea prin ea
prefacutit Inteo funie de fum, a carel capat dinna-
inte ardea ca un carbune.
Arunca nafrarnalise fata. Fat-Frumos o as-
culla.

www.dacoromanica.ro
 94

Si de o data v61ura, in urma-le un luciu Indus,

i mpede, adinc, in a carul oglinda balae se settldit,
In fund luna, de argint i stelele de foc.
Fat-Frumos audi o vraja, lungd prin aer si se
uitit prin nort Cale de doug ceasurlperduta In
naltul ceriululplutea incet, incet prin albastrul
tariel mieadd-nuaptea barand cu aripele de aramd.
Mid baba innota smintita pe la jumittatea laculul
alb, Fdt-Frumos aruncit buzduganu 'n non i lovi
meadit-noaptea in aripl. Ea cadit ca plumbul la pd-
mOnt i cronedni jalnic de dou6 spre-dece on.
Luna s'ascunse intr'un nor si baba, calprinsa de
somnul el de fier, se afundit in adincul cel vrajit si
necunoscut al laeulut Tar in mijIodul le se ridica
o earba iung11 i neagra. Era sufletul eel osindit al
babel.
Am schpatdise fata.
Am scapatdise calul cel cu söpte inimi.
Stdpane,aditogi calultu al izbit meada-noap-
tea, de a calut la pamOnt cu douë ceasurl innainte
de vreme, i eu sirnt sub picioarele meIe rascolin-
da-s6 nasipul. Schelete Inrnormentate de volburele
nitsipulul ard6toriu al pustiilor au sa se scoale, spre
a se sul in luntt la benchetele lor. E prirnejdios ca
sä umbli acuma. Aerul cel Inveninat i r6ce ad su
fletelor lor moarte v'ar putea omori. Ci maY bine
voY cu1caci-v6, i eu pan' atuncia anal intoarce la
mama, ca sa mar sug inc'o data laptele cel de va-
paie alba. a -citelor el, pentru ca st in6 fac iar fru-
mos si str61ucit.
Fat-Frumos 01 asculta. Se dete jos de pe cal sill
asternii mantaua pe nasipul !nett ferbinte.

www.dacoromanica.ro
 23

Dar ciudat... ochiY feteY se'nfundase In cap, oasele

si IncheYeturile fetei -OT esis6 afara, pelita din oache-
sit se fitcusë venitta, mana grea ca plumbul i rOce
ea un sloin de ghiatA.
Ce ti-I ? o Intreba Fitt-Frumos.
Nemica----nu mi-I nemica, dise ea cu glasul stins;
si se culca In nitsip tremurand ea apucata. Fat-Fru-
mos dada drumu caluluY, apont se culcit pe mantaua
ce si-o asternus6.
El adormi ; cu toate acestea-I parea ea nu ador-
misö. Pelitele de pe lumina ochiulni i se rosise ca
focul i prin el parea ct vede, cum luna se cobo-
ra Ineet, marindu-se, spre parnent, pttnt ce pttrea
ca o cetate sfinta i argintie, spendurata din ceriil
ce tremura strëlucita... cu mil de ferestre trandafi-
ril ; si din lung, se scobora la pamOnt un drum
Imp6rittesc acoperit cu prund de argint i batut cu
pulbere de rade.
Iar din Intinsele pustiY se r6scoleau din nasip
-sulielete nalte... cu capete secY de case... Invëlite In
lungi mantale albe, tésute rar din fire de argint, In
cat prin mantale se zareau oasele albite de seca-
ciune. Pe fruntile lor purtau coroane facute din fire
de rade si din spinY auriti i lungY... i IncalecatI pe
schelete de cal., mergeau Incet-Incet... In lune
sirurl... dungY miscatoare de umbre argintil... i ur-
cau drumul luneY si se perdeau In palatele Inmar-
murite ale cetate1 din luna, prin a carora ferestI se
audea o muzica lunateca... o muzien.de vis.
AtuncY i se Ora ct i fata de laugh, el se ridica
Incet... cit trupul el se rasipea In aer, de nu rema-
neau de cat oasele, cii inundata de o manta argintie,

www.dacoromanica.ro
 46

apucA si ea cat3a lurninoastt ce ducea In luntt. Se

ducea in turburea impörAtie a umbrelor, de uncle
venise pe pttment, mornitit de vrajile babel.
Apoi pelita ochilor lta se Invert; li... se tanegrisi
irn rnaI vëclu nemica.
CtLnd deschise ochiY. soarele era sus de tot, Fata
lipsea i aevea. Dar In pustiul arid necheza catul
frumos, strëlucit, imbAtat de lumina auritA a soare-
lui, pe care el acu o vedea pentru 'ntdea dattt.
FAt-Frumos se av6ntA pe el si'n rAstimpul eatorva
gAnduri fericite ajuns6 la castelul incoltit al Ge-
narului.
De astitdatA Genarul vena departe eale de §6pte
(pie.
El o luA pe fatA pe cal di'nnaintea lui. Ea-Y cu-
nrinsesA gAtul cu bratele eY si-sY aseanses6 capul in
sinul luY, pe and poalele lungY ale haineY eY albe a-
tingeau din sbor nitsipul pustiel. Mergeau ma de
lute, in eft i se pdrea ct pustiul i valurile mdreI
fug, iar eY stau pe loc. Si nurnal !fleet se auclea mo-
tanul meunAnd din Cate sëpte capite.
Pierdut In padurY, Genarul IsY aude c tiul ne-
chezAnd.
Ce e ? el intrebti.
Fitt-Frumos ItY furA fata,respunsë calül nttz-
drAvan.
Putea-l'om ajunge ? IntrebA Genarul miral,
pentru cA stia ca-1 omorisë pe FAt-Frumos.
Nu cleu, rëspunse calulpentru c'a IneAlecat
pe un frate al meu, care are sëpte mimI, pe and
eu n'am de eta dou6.
Genarul isl infiose pintenil adine in coastele ca-

www.dacoromanica.ro
luIul, care fugea scuturandu-sd... ca o vijelie. Cand
el v64it pe Fat-Frumos in pustid, dise caluluY :

aSpune fracine-t6u sh-si arunce stapanul in nor1

sa, vina la mine, ca-I voiu hrani cu mied de nucil
§i-1 voiu adapa cu lapte dulce».
Calul GenaruluY tI necheazit frMine-s6u, cea ce-Y
spusesedar frate-seu i-o spuse 1u Fat-Frumos.
pi fratine-t6u, Oise Fat-Frumos calulta s6u
sa.sY arunce stapanu'nnorY, §i l'oid hrani cu jaratec
si Paid ailaph cu para de foc.
Calul luY Fat-Frumos o neeheaza asta fratine-sëu
pi acesta svirii pe Genarul pana tn norY. NoriY ce-
rulul inmarmurira si se facura palat sur §1 frumos
iar din douë gene de nourY se vedeau doI ocb
albastri ca ceriul, ce repedeau fulgere lungT.Erau
()Gila GenaruluY ezilat Iii imp6ratia aerula
Fat-Frumos domoll pasul calulta, i asedt pe fata
pe acela al tittane-s6u. 0 di Incitsi ajunsera in
mandra cetate a imp6ratulnY.
Lumea-I credus6 mort pe Fat-Frumos, si de aceia,
cand se 2mprästiè faima venireY luY, diva-sY muiè a-
erul In lumina de sdrbatoare i oameniT asteptau
murmurM la faima venireY laY, cum vueste un
Ian de grad' la suflarea unuY vent.
Dar ce facuse oare in vremea aceia Ileana Imp6-
rateasa ?
Ea, cum plecas6 Fat-Frumos, s'a inchis inteo gra-
dint eft nalte zidurY de fier §i acolea, culcandu-se
pe petre rci, cu capul pe un bolovan de cremene,
planse intr'o scalda de aur, mëdata langii ea, la-
crimY curate ca diamantul.

www.dacoromanica.ro
 28

In grädina eu multe straturY, ne-udath i ne-eitu-

tata de niment, näscura din petris, sterp din arsith
dilet si din usehciunea noaptet, flort cu frunde gal-
bene ii c'o coloare stinsh i turbure ca turburit ochr
aY rnortilor, florile durere.
Ochit Imp6rhteset Ilene orbitt de plans, nu mat
vedeau nernica; de cat i se phrea numat ca'n luciul
&let, plinh de ldcrimele eY, vedea ca'n vis chipul
mirelut et iubit. Ci ochit eY douö isvoare sëcate, In-
cetase de a mat varsa laerimt. Cine o vedea cu pë-
rul eY galben si lung, despletit, si Imprästiat ca
cretit unit mantit de aur pe sinul et receeine ar
fi vedut fata eY de-o dui ere mud., sitpath parch eu
dalta In trasaturile eT, ar fi gandit cit-1 o InrnArmurith .

dinh a undelor, culcath pe un ruorment de prund.

Dar cum audi vuetul venire luY, fata et se ins-
ninh; ea 1u. o mana de lacrimt din baie i stropi
grAdina. Ca prin farmec foile galbene ale aleelor de
arbort si ale straturilor se'nverdirh ca smarandul.
Florile triste i. turbure se'nhlbirh ca margitritarul
cel strhlucit,si din botezul de lacrImI luarh numele
lAcramioare.
Imperateasa cea oarb i albh umbla incet prin
straturi i culese In poale o multime de-lacritmioare
pe cari apot asternendu-le Hugh baea de aur, %dr
un pat de fort.
Atuncl Infra Fht-Frumos.
Ea s'arunch la gatul lut, Irish amutitit de bucurie,
ea nu pubü de cat andrepte asupra-1 ochit s61 stInst
si orbt, cu cart* ar fi vrut sa-1 soarbit In sufletul eT.
Ape ea Ii luh de mama si-I aratit baea de lacrimt.
Luna limpede Inflorea ca o fath de aur pe s6ninu1

www.dacoromanica.ro
 29

cel adinc al ceriului. In aerul nopte Fttt-Frumos

Isi sphlit fata in baea de lacrimY, apoY Invitlindu-s6
In mantaua ce i-o t6sus6 .din rage de luntt, se cute&
sit doarmit in patul de florl. Imp6ritteasa se culca si
ea linga el si visit in vis, cit maica Domnului des-
prinses6 din cerift cloud vinete stele ale dimineteK
si i le as6gase pe frunte.
A doua Ii desteptatit, ea vedea.
A treia qi se cununa Imp6ratul cu fata G-enaruluL
A patra i era, sit fie nunta lul Fitt-Frurnos.
Un roiti de rage venind din ceriU, a spus litutarilor
cum horese Angeril chnd se sfinteste un dant - -
rohirI de unde rèsitrind din inima pamentulul le-a
spus cum cantit ursitorile cand urgesc binele oameni-
bor. Ast-felid litutariT mitestririt hore nalte i uritry
adin Cf.
Trhndafirul cel infocat, criniY de argint, lttcritmioa-
rele sure ca inftrgitritariul, mironositile viorele si
florae toate s'adunarA, vorbind fie-care In rnirosul
ei, i inurit sfat lung, cum sit fie luntinile Mine do
mireasa ; apoY incredintartt taina lor unui curtenitor
fiutur albastru strop it cu aur. Acesta se duse i fiu-
turd, tn cercurY multe asupra fete miresel, chnd ea
dormea, i o -Men sit vada Inteun vis luciu ca o-
glinda, cum trebuea stt fie 'mbracatit. Ea zimbi child
se visit atitt de frumoasit.
Mirele's1 pus6 citmasA de tort de rage de lin-IA,.
bria de milrgAritare, manta albit ca ninsoarea.

www.dacoromanica.ro
 30

*i se facu nunta mandr i frumoasit, cum n'a fost

.alta pe faca pamentuluY.
5i-au tritit apo'f in pace i in 1inite ani mulcY i fe-
ricitY, iar dac'a fi adeverat, ce dice lumea : 6, pen-
tru Fep-FrurnosI vremea nu vremueste, apoi poate
c'or fi traind i astttdi.

www.dacoromanica.ro
 SERMANUL MONIS

(Nave lit)

si tat ast-feliti. dacit Inchid un ochiti ved mama

mea maI mica de cat cu amendoI. De-asl" avea trel
-ochl, asl vede-o si maY mare, si cu cilt maY multY
ochY asY avea, cu atata lucrurile toate clim'prejurul
meu ar parea maY marl. Cu toate astea nitscut cu
mil de ocM In mijlocul unor aritteri colosale, ele
toate, In raport cu mine, pastrandu-s1 proporOunea,
nu mi-ar parea nicI maY marl nicY maT midi de cum
ImY par adY. SA ne inchipuim lumea redusd la di-
mensiunile unuY glonte, si foate celea din ea scAdute
In analogie, locuitoril acestel hinal, presupLindu-1 do-
tacl cu organele noastre, ar pricepe toate celea ab-
solut In feliul si In propoqiunile, in carY le pricepem
nol. Sit ne-o Inchipuim, caeteris paribus, Inmiit de
mareacelasi lucru. Cu proportiunl neschimbate
o lume Inmiit de mare si alta Inmiit de mica ar fi
pentru noT tot atilt de mare, §i obiectele ce le ved
privite cu un ochiu, sunt maY midi; cu amêndoI
mat marl; cAt de marl sunt ele absolut? Cine stie,
dacit nu trAim.Inteo lume microscopicA si nurnal
fitptura ochilor nostri ne face s'o veclem In mitrimea

www.dacoromanica.ro
 32

in care o vedem ? Cine stie dacti nu vede fie-care

din oamenI toate cele intealt felittsi numal limba,
numirea inteun felitt a until object, ce unul ii vede
asa, altul alt-felid, IT uneste In Intelegere.Limba ?
Nu. Poate fie-care vorbit sunit, diferit n urechile
diferitilor oamenYnumal individul, acela-sl remitind,
o ande intr'un felitt.
Inteun spatiu Inchipuit ca ifirti marginl, nu
este o bucatd a IA oil cat de mare si ori cat de
mica ar fi, numal o picAturit in raport cu nemargi-
nirea? Asemenea in eternitatea fitra marginY nu
este orY-ce bucatit, de timp orY cat de mare sau orY
cat de micti, numaI clipa sUspendatA? i eatil cum.
Presupuind lumea redusA la un hob de rouA si ra-
porturile de timp, la o picAtura de vreme, seculil
din istoria acestel lumY microscopice ar fi clipite, ti-
In aceste clipite oameniI ar lucra tot atata i ar cu-
geta tot atata ca In evil nostrheviI lor pentru el
ar fi tot atht de lungY, ca pentru nof aI nostri. In
ce nefinire mieroscopich, s'ar pierde milioanele de
infuzorif ale acelor cercetatori, in ce infinire de timp
clipa de bucuriesi toate acestea toate ar fi tot
astfelitt ca i Kr.
...In fapttt lumea-Y visit! sufletulu/ nostru. Nu
existti nicY timp, nicY spa0uele sunt numal In su-
fletul nostru. Trecut i viitoritt e In sufletul rneu,
ca ptidurea intr'un simbure de ghinda, i infinitul
asemenea, ca retlectarea ceriulul instelat Intr'un
strop de rota. Daeil, am afia misteriul priu care sA.
ne punern in legtiturit cu aceste done ordini de lu-
erne, cari stint ascunse In noY, misteritt pe care

www.dacoromanica.ro
 33

l'au posedat poate magiY egiptenY §i asirienY, ati neY

in adincurile sufletuluY coborirdu-ne, am putea trai
aievea in trecut si am putea local lumea stelelor si
a soareluY. Pacat eh stiinta necromantie1 i acea a
astrologid s'au pierdutcine stie cate mi,tere ne-ar
fi descoperit in aceasta privinta! I Dacit lumea este
un visde ce n'am putea s1 concordam sirul feno-
menelor sale earn voim nor? Nu e adevërat cil, ex,
sta un trecutcopsecutivitatea e In cugetarea noa-
stracausele fenomenelor, consecutive pentru noT-
i lucreaza simultan.
acelea-sY in tot-deauna, exista
SA traesc in vremea luY Mircea cel mare sau a Id
Alexandra cel buneste oare absolut imposibil ?
Un punct matematic se pierde'n neniarginirea dis-
positiune1 WY, o clipa de timp in implirtibilitatea sa
nfinitezimala care nu Inceteaza In vecY. In aceste
atome de spatiu i timp, cat infinit!Dac'asY putea
si eu s m6 perd in infinitatea sufletuluY meu, Wind
in acea fasti, a emanatiuneY luY, care se nurneste e-
poca luY Alexadru cel bun de exempla... i cu toate
acestea
Cu drept cuvênt cetitorul va fi data din cap si
va fi intrebatprin mintea caruY inuritorid treceau
aceste ideY? Existenta idealit a acestor reflectiunI
avea de izvor de emanatiune un cap cu plete de o
s6lbatacita neregularitate, infundat Inteo caciula de
miel. Ierá noapte i ploaea cadea märunta pe stra-
.dele nepavate, strimte c noroioase, ce tree prin no-
ianul de case mid si ru zidite, din earl consista
partea cea mare a capitaleY RomanieY i prin btlite
de noroit, ce improscau pe cutezatoriul, ce se in-
NuNele M. Eininescu. a

www.dacoromanica.ro
 34

cred a perfidelor unde, treceau niste eiubote

carora nu le-ar fi pdsat nief de potopQ11 atilt maY
-vertos ed aveau turetci, can ingropau fn ele panta-
lonil inrjividulul continut, Indattt ce timpul devenea
problematic. Umbra erouluY nostru disparea prin
roaiele ploaiet, cari deterd capuluf seu aspectul until
berbece ploat, si te miraY ct maY rezistit torentelor
de ploaie--hainele lul ude--sau metafisica. De prin
crIsme i prvt1il pittrundea prin ferestrele cu multe
geamurY, marl si nespalate, o lumin murdarit, maY
slitbith Inca prin stropif de ploae ce inundase sti-
clele.Pe icY pe colea trecea cdte un romantics fiu-
erand; eate un mitocan cu capul luled de yin IsY
facea de vorba, cu päretii §i cu ventul; cate-o femee
cu fa0. Infundata, in cap§on fs1 desfa§ura trecetoa-
rele umbre prin si atial neguros, asemenea zeilor
Intunecatl din epopeile nordice... Dintr'o crasrna, des-
chisa, s'audea o vioard schingiuith. Metafizicul no-
stru se apropie sa. se uite §i radele pittrunsera, prin-
tr'o usd si-Y lovirit faca. Nu era un cap urit acela al
luY Dionis. Fa-0 era de acea duleeata vintttd alba, Ca
§i marmura In umbra, cam trasit fib% a fi uscata,
si ochif taia-cl In forma migdalel, erau de acea in-
tensiva, voluptate, pe care o are catifeaua neagra. El
Inotau in orbitele lorun zimbet fin §i cu toate as-
tea atat de inocent treed peste faa lul la spectaco-
lul ce-1 privea.--Ce era adieu : Un bitiet de ;igan cu
capul mic Inteo pifittrie ale Orel margint erau sim-
bolul nemerit al nemarginiref, cu ciobote in cari
ar fi Incdput Intreg, i Intr'un surtuc lung de-Y ajun-
gea la eitledie si care fad% IndoialA nu era a WY,
schingiuea c'un areus ce remttsese In cite-va fire de

www.dacoromanica.ro
 35

për §i en degetele uscate misca niste coarde false,

cari Virlieau nervos, iard Imprejunt-I fraindta
méntul un Ungur lung, cn picioarele goale bagate
In papucY mart nmpluV cu paie. On cdt de neplacut
-ad fi fost spectacolul pentru simtut estt.c at cdld-
toruluY meu, el ava o influenç t. salutard asupra ero-
ulal nostru, care trezit din fantaziile sale metatizice,
bagit de seamd, cd, ploaea-1 udase pdnit la piele. El flail
Intr'o cafenea de alaturf, ea sa, se usucs. Ridicandu-si
citeiula cea mitoasit, vedem o frunte atdt de netedd,
.alhd, corect b iltiut, care coincide pe deplin cu fa0
inteadev6r pilleutd a ti nërul uT meu. POrul numal cam
prea lung curgea In vi0 pad pe spate, dar uscd-
eiunea neagrd i solbatica a p6ruluY contrasa pUt-
cut cu fata find, dulce i enpilitreascd a bdetanuluT.
1st pnse in cuiti pattonul ud, i la aroma Imbatd-
`oare a uneY cafele turcesti, ochiT luI ceY moY i strd-
luciV se pierdurtt, iar In acea intensivd visdtorie,
carè stä tate o data mat de bine bdet.ilor, pentru
eIt seriozitatea contrasteazd tot de-auna plitcut cu
fata de copil. titre /aceltf muri afumatY, plinY de mi-
rosul tutunuluY, de tranednirea jucatorilor de domino
§i r;e cadentata batae a unuT orologiu de lemn, ar-
deau lhinpY somnoroase respindind dung de gallAnd
lumina prin aerul ap6sat. Dionis fiteea c'un creion
un calcul matematie pe masa veche de lemu lus-
fruit i hdesea surid3a. Surisul era foarte inocent,
dulce l'am putea numi, i totus'i de o profunda me-
lancolie. Melancolia in virsta lig este semnul carae-
teristic al orfanilor; el era orfan, o existen0--cum
-sunt multe la noY--farii, de speran0 i afard de a-
ceia determinat prin nastere la nepozitiviSm. In In-
www.dacoromanica.ro
 36

troducerea acestor sirurY am surprins unele din en-

getArile car'il preocupau. In genere -V c'un aseme-
nea cap omn1 nu ajunge departe i maY cn seaml..
cel sëracsi Dionis era tin Met sërac.
Prin natura sa predispusa, el devenea i maY s6-
rac. Era tenttrpoate nici opt-spre-dece anYcu atilt
mai rio.. ce vieatn'l asteaptit pe el?... Tin copist a-
vizat a se cultiva pe apucate, singur... §i aceasta li-
bertate de alegere In. elernentele de culturit ii facea.
sit citeascit numaY ceia ce se potrivea en predispu-
nerea sa sufleteascA. atat de visittoare. Lueruri mistice,..
subtilitAti metafisice IY atritgeau cugetarea ca un
rnagnete minune oare, cit pentru el visul era o
vieatit i vieata un vis ? Era minune c devenea su-
perstitios ? Adesea IT inchipuise el InsusY, cat de
tristY, cat de lungi, cat de monotonY vor trece aniT
vieiY lulo frum4a pe apit. Lipsit de iubirecitct
n'avea pe nimenY In lume, iubitoritl de singurittate,
In neputintit sufleteaseit de a-V crea o soartit maY fe-
ricitit, el sae& cit In eaceastit ordine a realirAter,
cum o numea 1, nu-1 va Intilni nicT un zimbet fl
nicY o lacrirnit--ne iubit si neurit de cine-va, se Va.
stInge asemenea unel sciutel, dup a. care nu'ntreabit.
nimeneanimenea'n lame. Casa lid de pustnic, un.
colt Intunecos i painjenit din arhiva uneY cancela-
riY, ii atmosfera lene i flegrnatielt a cafeneleY --
asta era toattt vieata ha. Cine'ntreabti, dacit i elm&
inimn, dac i liii i-ar placea st umble frumos Im-
brttcat, cum sunt IntrebatY ataia copiYdacd i el
ar dorlsn iubeased? St iubeascA--ideia aceasta if
stringea adesea inima.--Cum ar fi stiut el sit iubea-
scin Cum ar fi purtat pe milnY, cum s'ar fi Inchinat

www.dacoromanica.ro
 37

unel copile, care i-ar fi dat lul inirna el! Adese si-o
Inchipuia pe acea umbra argintie cu fata, alba si
Or de aurcad toate idealele sunt blonde, si par-ca
simtea manutele-Y calde si Inguste In mainele luY,
§i. par-ea i se topea sufletul, fiinta, vieata, privind'o...
ireolnie privind'o.
Pe icY pe colo, pe la mese, se zareau grupe de
juctitorY de chrtl, oamenY cu pörul In dezordine, ti-
nOnd artile Inteo mana ce tremura, presnind din
degete eu ceelalta ifinainte de-a bate, rnisciindu-si
buzele fttr a ctice o vorb i tragênd din cand In
cand cu sorbiturl zgomotoase cflte-o gura din cafeua
si berea, ce II stã di'naintesemn de triurnf ! Din-
colo unul seriea cu crida pe postavul verde al bi-
liardulul ; unul cu palaria nalta pe ceath i cu ma-
-nile unite .pe spate, c'o tigara lunga, In gurit a carei
independenta era marginita numal de buzele indivi-
dulul, se uitadracu stie, cu Interes on asa numal
la un portret al luY Diebici-Zabalkanski atilrnat In
-afumatul parete. Orologiul, fidel interpret al b6tra-
nulul timp, swill, de 12 on din limba sa de metal,
spre a da lumel ce nu-1 asculta, sama, ca se scur-
sese a 12-a oara a noptel. Dionis se porni spre casa.
Mara ploaea Incetasë si priii mrejele si valurile
de nourl negri-vinetl, luna trecea palid i rece.-----
In mijlocul unel gradint pustil, unde lobodele
pi buruenile crescusë marl In tufe negre-verclr, se
Innalta ochil de fereasta sparta a uneY case ve-
.che, a care stresina de sindila era putreda i aco-
-perita c'un muschia, care stralucea ea bruma In lu-
-mina cea rece a lune. Niste trepte de [emu duceau
In catul de sus al eY. Usa mare deschisa In balco-

www.dacoromanica.ro
 38

nul catuluY de sus se citttina scirtiind In Wirt 0 nu-

mal Intr'o titintt, .treptele erau putrede i negrep9
icY pe colo lipsea cate una, asa Incat trebuea stt trecY
douö de-odattt i balconul de lemn se clAtina, sub
past El trecir prin htttisul grttrlinef i prin z.tplaza-
rile nttruite i urcit iute scarile.Usile toate erag,
deschise. El Intrit Inteo camera nalttt, spatioasit pi
goala. PilretiY erau negri de siroaeie de ploae ce
curgeau prin pod si un mucegaid verde se prinsese
de var; cercevelile ferestrelor se curmau sub pre-
siunea zidiurilor vechY i gratiile erau rupte, numaY
radtteinile lor ruginite se iveau In lemnul putred.
in colturile tavanuluY cu grinciT lungi i mohorite
painjenlY is1 executau tticuta si pacYnica lor indus-
trio ; intr'ug co4 al tt,seY1 la ptimenti dorrnm unfit
'peste alta vr4o chie-va sute de-cdrtI vechi, multe
din ele grecestY, pline de Inv6titturtt bizantintt; In.
alt colt un pat, adicd Cate-va scandurY pe clol ett-
priorY, iicoperite c'un mindir i c'o plapotntt rnpboi
Inaintea patulul o masit murdartt, al dref lemn1
grunzuros de vechime erh thiat cu litere latine ci
gotice; pe- ea WO, versurY, cliare rupte, brosurYi
efernere, din crite se'mpart gratis, In fine o neordine
Inteadevër paoneasca.. Luna isY v6rsa lumina, a
cea fantastiett prin ferestrele marl, albind podeler&
de pttreau unse cu cridit; ptiretii posomoritl aveau,
pe unde ajungea lumina luneT, doug cuadrate marl
argintoase, ea reflectare a ferestrelor ; pAnzele de
painjen trttl. ucê a u vioiti In luntt i deasupra carti-
lor dorminde In colt se ivea o ilngereascit urnbrd de
om. Era, aninat Intr'un cuid bustul In maxime natu-
ral, a until copil ea de vr'o opt-spre-clece anY cu.

www.dacoromanica.ro
 39

per negru si lung, cu buzele subtirl i roze, cu fata.

finA si albA ca titiatA'n marmurA i en niste ochr
albastri marl sub marl sprincene si gene lung
negre. Ochil cel albAstrii aI copilulul erau asa de
straluciV, de un colorit atft,t de limpede i senin, in
cat pAreau cA privesc Cu inocenta, cu dulceata
lor mal femeiascA asupia spectatoriulul. Cu toate
cA acel portret infAti§a un chip imbrAcat bArbA-
teste, fuse manile cele dulel, mid, albe ; trAsurile
feOl de o paloare delicattt, umedit, stralucittt, moale;
ochil de o adincime nespusA, fruntea uscatit i fe-
meeste-micA, perul undoind, earn prea lung te-ar
fi fitcut a crede Ca e chiu1 uneY femel travestite.
VisAtoriul Dionis se opri in dreptul acelni portret,
care sub lumina plinA a lunel pArea viu ochil lur
erau plinY de o supersticioasA, nerodie, el sopa Meet
si en glasul inecat de lacriml «Buna sartt, papa 12.
umbra pArea ca-I suricle din cadrul eY de lemn et
s'apropie i sArutA, manile portretulul, apoI faa, gu-
ra, ochiI ceY de foc vinAt. Inecat de iubire pen-
tru o fiintA ee nu maY exista, ar fi dorit ca etern sA.
ie astA noapte cu aerul limpedit de lumina lunel,
veclnic ar fi dorit 91 cie duleea, neirOleasa, dar a-
tat de fericita lul nebunie. Va sit icA asupra aces-
ul chip SO concentrase M arnorul lulatata forml
avea pustiita, sermana luY viea0,un portret !... Da,
era tatitl seu, ch.nd fusese in virsta luY de acum.
MumA sa, o femee, panda, nalttt, blondtt, en ochil
negri, II vorbise adese de tatAl seu ; de acel copil
eine stie cum rIttacit In clasele poporulul de jos. Mis-
terios, farA stt spuie cuT-va secretul numelul luY, el
sedea in casa preotulul betran, a caruia flea era,

www.dacoromanica.ro
 40

Mariea. EY se iubirä. In toatti. gliva el iY promitea,

ct taina sufletulul sett isY va avea sfirsitul, ca. el o
va luk de so%ie, en o soartn aurith o asteaptn. Dar
Inteo 4i el priml o scrisoare cu sigiliu negru o
deschiseo cetio rupse buciitY i cu ea mintea sa
o copie de pe un testament 'Area a fi, dupn cat
se putea pricepe din buctitile rupte. El muri in spi-
talul de alien4pa1id, mut phritt'n ultimul moment,
preocupat pare en de a ascunde un secret mare.
Fructul arnoruluT acestor oamenY fit Dionis.
VAduvita sa mumn Ii crescit cum putft din lucrul
rnanilor eImAnY delidate de Doarnnil fata eY pa-
lidd, ca ciara, ochiY eY de o Intunecatn blitndeta a-
veau numaY pentru el grij i inOlegerepentru el
si pentru portret. De copil incn, el admira ochil
ceY frumosY aY portretulnY, ce luceau ea vii in orbi-
tele bor. Ce frumos a fost papa!clicea el suriglend,
§i. mumn-sa, au4indu-1, IT tergea Intr'ascuns Inert-
mele eY.
OchlY ? nu-Y asa DionisochiY!
Da, mamii, !
A cestY ochY!... 0! dacd i-al fi veclut acestY ochY
veodata in vieata ta, i s'ar fi Ore ctt-I revelY lit
fie-care venntn stea a dimineteY, in fie-care undn al-
bastrn, prin fie-cAre geann de nori. Cat era de fru-
mos acest copil i ce tenet' a murit! frumosT au In-
märmurit ochiY luY in negurile gAndirel male, pre-
cum ar remanea prin nourY, pe bolta Intunecoasn
douënumai doue stele vinete... i-apoY 11 lua In
bracele eY, !I dezmerda, 11 snrutit. Mara de ochiT
negri, cad erau aY el, era el intreg, el copilul din
portret. Ea 11 crescü reudar cum se putea all-fel?

www.dacoromanica.ro
 4.1

11 iubea asa de mult! singura eY bucurie Inteo vi-

eata far% sperantd, ftrh viitorid, fara multarnire, ea
nu maY avea durerY, nicY bucut iY, de cat acele ale
-copiluldf ei. Sufietul eY Intreg era o reflectare urn-
broasa i trista a sufietulul s6u de copil. Ce gandea
eopiluI cu mintea luY naiva, o vorba, un vis, o pre-
-ocupa qile intregYclile intregY putea medita asupra,
untg cuvent esit din nebunatica sa gura. Dar con-
sumata de lipseea se stinse 1ntr'o di. In delirul
.e.f, ea trasë mama copiluluY si-o ascunsë In sin, ling&
inima, s'o Incaldiascd- -un simbol al vietei el Intregt!
De-atunce fizionomiea, surisul luY cap6tase acea
umbra dulce de tristetd, care'l facea atat de Intere-
santsi irezistibil pentru bobocil pensionatelor. Dar
luY InsusY nicY nu-Y trecea prin minte, ca pe el l'ar
II putut iubi cine-vape el nu-1 iubise nirnenY In
lume afard, de muma-sa----cum l'ar maY fi putut iubi
pe el atat de singur, atat de s6rac., atat de far% vii-
-toriti! Nu-s1 are fie-care om, gandea e1, familia sa,
amicil, rudele, oameniY sY, ca sa-Y iubeasca cui
ce-Y pasd de mine ? Cum traesc void si muri, de ni-
mene plans, de nimene iubit.
Luna s'ascunsö Intenn nor -negru spintecat In
doug randurI de lungI fulgere rosilcasa se Intu-
.neca§i nu se mai veclit nici umbra din p6rete a
portretului, niel umbra Inalta a luY Dionis. El a-
prins6 lumina.
Stt privim acuma si la s6racia iluminata de ra-
slele uncle luminitrY de sett, bagata In gatul unuY
clondiriti ce tinea loc de sfesnic. Ce vizuina si
zicY, aicY petrecea el vara i iarna.Iarna de gerul
ccl amarnic träsnea grinda In odae, crIscau lemnele

www.dacoromanica.ro
 42

§i pietrele, ventul latrh prin gardurile i rarnurile-

ninsear fi vroit sLt doanntt, sit viseze dar gerul
11 ingheta pleoapele gil painjenea ochiY. Surtueul
luY pe lingh acestea era mal mult urclealit de cat
bittAturtt, ros pe margin); fudul la coate, de 'Idea.
pare ch si ventul in urma 10.OarneniY chscau iro-
nic gura cand Ii vedeau... *Pit asemene momente,
In lungile i friguroasele noptI de iarnit, crede eine-
)* cum ed el redus Om% -la culmea mizerieY deve-
nea tris?Mh erh elernentul sed. 0 hare Intreagh
de InchipuirY umoristice fl umpleau creeriY, care
maI de care mai' bizari §i maY cu neputinVi. El
bilgh de sarnh, cii gandurile lul adese se tninsfor-
mau In sirurY ritmice, In vorbe rimate i atuncY nu
maY rezista de-a le serie pe hartie... maY ales garafa.
goali era Ili stare de a-1 umplea cu cugethrY me-
lancolice...
Ah! gArafa pAntecoasd doar de sfeviic mai e bund
Si mucoasa luminare sfaraind s6u1 §i-1 arde
Sfu aceast se.eie te inspirdcAnt.d. barde,
Bani n'ani mai ve.lut de-un secol, vin n'am mai 1)611 de-o luna..

Un regat pentr'o tigar, s'umplu norii de ziipada

Cu hirnere!... Dar de unde? Scirtie de vent fereasta,.
In.pod miaund motann la curcani vindtd'i creasta
cu pasuri melancolici medittind umblã 'n ograda.

Uh I ce frig... imi vëd suflarea§i cdciula cea de oaie.

Pe urechi am tras'o zdraviiniar de coate nici a-till pasd
Ca tigaruil. care hagii degetul prin rara casil
De ntivodcu-a rnele coate eu cerc vremea de se'nrnoaie.

Cum nu sunt un parec, Doamnemdcar totql are bland

mana cdrtile melenici ca mi-ar pdsii de gor...

www.dacoromanica.ro
 43

Mi-ar pared superba, dulce o bucatti din Homer,

Un palat borta 'n parete §i nevastao icoana.

Pe Weft cu colb, pe podul cu lungi pinze de painjen

Roiesc plosnitele rosii, de ti-1 drag sa te-uiti la ele !
Greu ii-1 de mindiria de paie §i. apol din bieata-mi piele
Nici cal au ce sa m ai suet. Inteun roid mai de un stinjen.

Au iesit la promenadace petrecere gentild,

Ptosnita ceial betrana, cuvios in mers paseste,
Cela-i cavaler... e iute... oare stie frantuzeste ?.,..
Cea ce 'ncunjura multimea i-o romantica copild.

Bruh ! mi-I frigEatti pe 'nand cum cocteste-un negru puree-

Si-mi moiti degetul in gurdarn sag prindba las seracul?.
Pripasit la vr'o ferneie, Vitt cal ar veded pe dracul,
'parit euce mi pasa miebietul «ins !a la ce sa-I puree?
Si motanul toarce sobade blazat ce-Y-111A1 motane
Vipal 'n coa sal stam de orbal unice antic si ornic.
De-ar fi'n lurne-un stat de mate, zeu ! ca.'n el te-asi pune vornic-.
Oa sa §tii §i tu o data, boeria ce-i, sermane I

Ogre ce Ondgte Iitrq ti t4' gbern si toarc.§:ntr'una:?

Ce idei se'nsird dulce in mateasca-i fantazie?
Vr'o cucoana cu-alba bland cu amOru-i él imbie,
Rendez-vous i-a dat in §ura, ori in pod de vagauna?

De-ar fi 'n lume numai matetot poet asi fi? Tot um.
Mieunand in ode nalte, tragic miorlaindun Garrick,
Diva tologit in soare pindind codile de soarec
Noaptea'n pod, cerdac i stresini hernizind duios la lung-

Filosof de-asT tisinatirea-mi ar Ii ecinic Ia aman

In prelegeri populare idealele le aper
junimel generoase, domnisoarelor ce scapdr
Le arat, cal lurnea vis ieun vis sarbad--de motan.

www.dacoromanica.ro
 44

'San ca popa colo'n templu, inchinat (lintel, care

Dupd chip si-acemenare a creat mdtescul neam,
Asi strigh: o mo anitne t motanime! Vat !... Haram
De-al 1.6u sae mo anime, nepostind postul cel mare.

Ah ! Sunt pintre vol de-aceia, cari nu cred tabla Jeri,

Firea mai presus de lire, min ea mai presus de minte,
Ce destinul mo.animel ii disfasurd 'nnainte!
Ah! a el, nu tem ei ladul si-a lui Duhuri---liliecii?

Anatema sit !Stl'l scuipe ori-care motan detreabd

Nu verieti ce'ntelepciune e 'n friptura vaastrd chiarA
mo'ani farA de suflet.La sgiriet el va dat ghiara
la tors v'a dat mus:etevreti all pipailT cu hire?
in clondiria se s'inge crIpetelul de lumina' !
Mosule, mergi de te culca, nu ve31 ca s'a 'ntunecat ?
Sd visarn favori si aur, tu 'n cot on si eu in pat.
De-as putt:a sd dorm incalea.Somn, a gAndului odihnii,

O acopere ffinta-rni cu-a ta munt armonie,

Vin'o sornno-1 vin'o moarte. Pentru mine e tot una.
petrece 'ned cu mitte si cu pureci i cu luna
,Orl de nucui cJi aduce?Poeziesèrdcie!

Dar In astA sarit Dionis era esel fard st tie de

ice. La citpetelul de lumtnare ce sta In gitul gttrafe1
cu ochiul ro i bolnav, el deschise o carte veche
legata cu piele i roasit de moliTun manuscript de
zodiT. El era un, ateist superstitios i aunt rnu1t1
de acestia. Initialele acesteY cltrtY cu buchi erau seri-
se ciudat cu cernealit rosie ca sAngele, caractere
slave de o evlavioasA, gheboasn, fantastiell aretare.
-0 astrologic ma mult de originX bizantia, bazata,
pe sistemul care admite parnentul de centrul archi-

www.dacoromanica.ro
 43

tectureY lumestY i pe om de creatura, pentru a ckt-

ruea pilicere Dumnedeu ar fi Meta lumen. Titlul era
scris i latineste; architecturea cosmicea sive astro-
nomia geocentrica compediumD InvOtitturit despre
a lumel orinduealit durnnedeiascA, dupre cum toate
pentru p4m'ent a fi zidite se aratit de eittrA, Indura-
tul Dumnedeude pe grecie pe romilnie tilcuitn cu
adg,ogire a InriurinteY zodiilor asupra vieteY omenesa..
Si cu o dedicatiune : teeluf Intru finta sa nernlirgi-
nit, Intre fapturile manurilor sale minunat Dianne-
deu spre vecTnictl 1audt afierositii.0 Tablele erau
pline de schemele unel sisteme lumesti imaginare,,
pe mltrginY cu portretole luT Platon si Pitagora Cu
sentince grecestY. Douë triunghiurr crucise Incanju-
rate de sentinta : Director cel vigilat noctesque di
esque, qui sistit fixas horas terrigenae.D Constela-
tiura zugrävite cu ros, calcule geolnetriee zidite dup&
o mnchipuit i mistict sistemltin urnia multe 01-
cuirY de visurY, coordonate alfabetteo carte care
nu Insa nemic de dorit pentru a aprinde taste creeri
superstitios1 dispus1 Ia o aseinenea hranit. La Or-
situl cartel erh, zugritvit St. Gheorghie In lupta cu
balauruldragti, doarnne simbol, ce infhtisA adevrtt
nimicind nestiinta. Aurul de i)e splta legAturei del
piele se stersese pe alocurea i licurea pe la, allele
ca stropit cu peteath,. Cu coatele asedate pe masit
cu capul in maul, Dionis deseit'r textul obseur
c'un interes deosebit, pit0 ce citpetetul de lumina
Inceptl a agoniza, futnegAnd. Se stinse. El 1st apro
pi6 scaunul de fereastrA, pe care o deschise, i, la
lumina cea panda a lunei,e1 mntorcearoaie cu toiue tn-
tAndu-s6 Ia constelatiunile ciudate. Pe o paguet gitsl o

www.dacoromanica.ro
 46

Nmultime de cercuri ce se tAiau, Mat de multe, In-

oãt pare& un ghem de fire rosi sau un painjenis zu-
gMvit eu sAnge. Apol 1Y ridicA ochiY, i privi vi-
sand In fata cea blAndA a luneYea treceà frumoa-
sif, clard pe un cerid limpede, adinc, transwent,
prin nouri de un fluid de argint, prin stelele marl
de aur topit. PArea, cd deasupra maY punt o mie de
cercurl, Omit cd presupusa lor fiintA transpare prin
albastra4 adIncirne.,- eine stieglndi DionisdacA
In cartea aceasta flu e semnul ce-I in stare de a te
transpune In adincimele sufletestY, In lumi cari se
formeazA aeivea asa cum le dorestY, In spatiI ilumi-
nate de un albastru splendit, urned i curgdtorid.
In fata locuinteY luY Dionis se ridich o casA albA
si frurnoasA. Dinteo fereastrA deschisd din catul de
-sus, el audi -prin aerul noptel tremurAnd notele duld
ale until elaviriti i un tenth- si tremurdtorid glas
-de copilA adiind o rugdciune usoard, pare ed par-
fumatd, fantasticA. El IV Inchise ()cliff ca sd viseze
in libertate. I se phrtl atund eh, e Inteun pustiiti
.uscat, lung, nisipos ea seceta, deasupra cdrula lieS
reb. o lunA fantastic i panda ca fats, unel virgine
murinde. E mia4A-noapte. Pustiiul taco, aerul
e mort i numal suflarea luY e vie, numaY chipul
luY e viu, pentru ca sA vadA pe un nor de argint,
.InInaltul ceriuluY un Anger alb, Ingenunchiat, cu
InAnile unite, care cAntà o rugAciune divind, adincA,
tremurAtoare: rugaeiunea tjneY vergine. Intredeschise
ochil si v64ir prin fereastra arcatA i deschisA, in
mijlocul until salon strAlucit, o jund fatd muiatd In-
tr'9 haind albA, InfiorAnd cu degetele ei subtirY,
aungY i dulcY clapele unlit piano sonor i acompa-

www.dacoromanica.ro
 47

miind sunetele usoare a unor note dumnedeiestY cu

glasul eT duke si moale. Pttreit clt geniul divinului
Brit Shakspeare, respirase asupra parmThtuluT un
nou anger lunatec, o noua Ofelia. lnchise iltr ochiT
OM ce rechlut in pustiiul cel lung, palatul alb se
confundtt cu nourul de argint si juna fatit cu t\n-
gerul In genunchi. Apol stringend ochli silit si tare,
a alunecat eu visul s6u In Intunericn'a mat vedut ne-
micei audeä dispitrênd ea o suvenire intunecata
rugliciunea uneT vergine.Muzica Incetase de mult
§i el, cu totul In prada impresiuneT sale, tinea Inca
ochiT strips inchisT. Crtnd se deSteptil din reveria sa,
fereastra de sus a palatuluT era desehislt, in salon
Intunerec si stielele ferestreT stritluceau ca argintul
In alba lumina a luneT. Aerul era bland si varatec
iar radele lune ptttrundend In camera luT Dionis
izbeau fata sa palidit si Imp leau sutietu-T plin de
laerimY c'o nespustt melancolie. «Davrepeat el In-
cet ideea luT fixa«sub fruntea noastra e lumea
acel pustid intinsde ce numaY spatiul, de ce nu
timpul, trecutul. , Privi din nou la painjenisul de
liniT rosiTsi liniile Incepurit a se misek El pusd
degetul In central loro vOluptate sutleteasca Ol
cuprinsëmaT ant6iti i se Wu c'aude soptirea ace-
lor mosnegT 136tranT, caH, pe cand era mie, IT po-
vesteau, In timp de iarna, tinêndu-1 pe genunchT,
povestY fantastice despre zine Imbracate In aur si
lumina, cari due limpedea lor vieata In palate de
cristalsi pare c'a fost TerT, YerY pare eit'sY incalcea
degetele in barba lor alba si asculta la grain( lor
Int61ept si soptitOrig, la cumintiea treentuluY, la a-
cele vestT din betranT. El nu se maT Indoca... de o

www.dacoromanica.ro
 48

Indira nevdcluta el era tras In trecut. Ver lea rtsarincr

domni In haine de aur si samur t asculta de pe
tronurile lor, In Invechitele castele, vedea divanul
de oarnenY b6tranY, poporul entuziast i erestin, un-
doind ca valurIle marel In curtea DomnieY dar-
toate erau Inca amestecate.
$i liniile semnuluI astrologic se miscau cumplit
ca serpY de jdratec. Tot maY mare si maY mare de-
venea painjenul.Uncle sa stdrn? aucll el un glas
din centrul de jaratec ai cartel% Alexandru cel
Bun! puta el sopti cu glasul'aptisat, dId bucuria,
uimirea, ii stringea sufletul si... incet, Incet painje
ni§Ill cel ros se litrgi, se diafaniza si se prefactl In-
tr'un eerid rumenit de apunerea soareluY. El era
lungit pe o cam* cosittl, finul clltdit mirosea, ce-
riul de inserat era, de asuprd-Y albastru, limpede,
adine, nourt de jitratec i aur umpleau cu ostirile
lur ceriul, dealurile erau !nett/Tate cu sarcinY de-
purpurtt, pas6rile'n aer, ogiiuile rlurilor rumene,
tremurittoriul glas al clopotuluY implek sara chie-
mand La vecernie 1 el?elce Imbritcaminte ciu-
data! 0 rasa de sieac, un cornanac negru In ma-
na lul cartea astrologica. §i ce eunoscute'Y ptireau
toat.3. El nu maY era eL I se pitrea atat de flrese,
cd s'a trecUt in aceastd lume. tia sigur cum cd, ve-
nise In camp, ca st ceteasch, ca eetind adormisd.
Camera obscurtt, vieata eea trecutit a unuY om
ce se numea Dionis, ciudat--el visas& Ah! gandi ef
cartea mea mi-a fdcut sotiea asta, In urma cetire
eY, am visat atatea lucrurt extraordinare. Ce lume
strdina,ce oamenY strdinY, ce limba par'elt era a
n astra, dar totusT strdind, alta. Ciudat I Calugd-

www.dacoromanica.ro
 49

rul Dan se visase rnirean cu numele Dionis.,. pare

en se Meuse In alte vremY, intre alcY oamenI! Ciudat!
<Ah ineWre Ruben, dise el zimbincl cartea ta
Inteadevër minunatit este !... numal de n'ar ameci
mintea, acuma sirrit eu citlugttrul, ct sutletul cttltt-
tore§te din veac in ven,c, aeela-§Y sufiet, numai cn
moartea-1 face sit uite eh, a maY tritit.
«Bine lief, me§tere Ruben, cit EgipteniT aveau pe
deplin dreptate cu metempsicosa lor. Bine die, cum
cn In sufietur nostru este timpu i spatial cel ne-
rnitrginit §i nu ne lipse§te de cat varga magicii, de
a ne transpune In oil care pullet al lor am vol. Trit-
ese sub domniea luY Alexandru-Vodn §i am fost tras
de o mann nev64utn In vrernl ascunse In viitorul
sutletulta meu. CaVi oameni sunt inteun singur om?
Tot atacia cate stele sunt cuprinse lute() plcitturn
de rota sub ceriul cel limpede al nopca i daca
aY mdrl acea pienturtt, st te port uita In adincul ei,
al revedeit toate miile de stele ale ceriului,fie-care
o lume, fie-care cu t6ri i popoare, fie-care cu istoria
evilor el serisn pe ea un univers Intr'o picitturn
trecëtoare. Ce adinc e Evreul acesta! gandi el in
sine despre dascMul Ruben.
El se sculit din iarbn cu cartea cea veche, In ma-
nn. Departe muntri, cu fruntea Incununatn de codril,
cu poalele pierdute In vAT cu izvoare albe. NourY
marl rotundl i plinY pare-en de vijelie, treceau _pc
ceriul adinc albastru ; prin eY muntil ridicau adin-
curl §i coaste 'n ritsipd, stanurY negre i trunchiete
despicau pe icY pe colo negurile ti un brad se In-
naltit singtb7 §i detunat pe-un via de munte in fata
Nuvele M. Ernineseu. 4

www.dacoromanica.ro
 30

soareluY ce apunea. Cand soarele ultra, in nouri, el

pdrurd rosii i vineti tiviti cu aur ce luminEt di'na-
poia bor. Ingropau in grameclY de arcuri inalte, de
speluna adind suite una peste alta, lumina ceres-
culuY imp6rat, i numaY din cand in cand sfdsiin-
du-se se revhrsh prin negrele lor ruine lacurY de
purpurd. ApoY ineet se rdsipirit In cretY vineti,
soarele cdcleh la vale si pitrea pe virful bradulul
singuratec ca o frunte in rale pe urnerY negri,
ItpoI cobori pintre crengY de. Ora un euib de
rubin intre ramuri, apol, dupd trunchiul gros a-
runch, dungI rurner.e pe stanurile rnuntilor i fAcea
ea eY slt-st aprindd jaratecul de argint al fruntilor lor
--pArat ce se cufundd eu totul dupit* munte, care sta,
negru si nalt, zugrAvindull In aerul albastru mdr-
genile Jul tivite cu rosataTnsereazd incet, stelele
marl izvoresc pe albastrele lanuri ale ceriuluT i tre-
murd voluptos in aerul moale i clar al sërei i ar-
monia campeneascd imple sara cu miile eY de gla-
surf, toate deosebite i toate contribuind la dufcea s't
voluptoasa somnorosie a lunet
Prin lumea rumend de apunerea frumoasd trece
calugdrul nostru, neluand parte la farmitcata stare a
firei, plin Inca de impresiunile ciudateY sale intim
.

pldrY. De departe se vdd turnurile strdlucitoare ale Ia-

silor, easele frumos vitruite cu stresine vechT, peste
care viirsh, o viorie lumina resdritoarea lund. El isY
grUbi pash, pAnd ce intrd in targ. 0 ulitd strimtd,
cu case vechi i hirbuite, a citror caturl de sus e-
rau ma largt de cat eels de jos, ash !neat jumdta,
tea catulul de sus se 'rezimh pe stilpi de lemn si nu-
ma jumittate pe cel de jos, cerdacurY inaintite sub

www.dacoromanica.ro
 51

sanclramale lungf, aptisate, pline de rnuschiu negru-

verde ; Yar In cerdacurY sed betrani1 vorbind de ale
lor ; fetele tinere ivesc fecele rumene Ca merul prin
obloanele deschise ale ferestrelor cu gratil, prin cari
vedY oale ea florY galbene ca de aur. NumaY pe icT
pe colo luna revarsa cate-o dunga lungIt i Ingusta
In umbra uli;eY, pe icY pe colo trece cate-un om su-
erandIncet, Incet ulitele adorm, obloanele se'nchid,
luminarile se sting, paznicil de noapte tree, ea ca-
petele infundate in mantale albe, i calugarul nostru
trece ea o umbra aspru zugravitit prin lungile si
Intunecoasele uly.
El se opri Innaintea uneY case, ee se ridica izolata
In mijlocul uneY ogracli pustii. Prin crepaturile o-
bloanelor inchise se zarea lumina. Casa era c'un
aeopeiement .cuguitpare0 erau de piatrtt' mica ca
ceea cu care se pietruesc fantanile i orl-ce tencu-
iaU caclusf de pe ele, ineat pareit o bucata din rui-
na unei cettituY. Obloanele erau mult maY largi de-
cat ferestrele cele Inguste si la un cerdac tinut In
aer de stilpf de zidid In patru muchY, dueeau dinteo
lature niste sctiri nalte, cari ajungeau là jumatatea
IntregeT inna4ina a easel. Nici un copacid, niel un
aearet pe langa cash ;ograda -cea mare cu iarba eY
uscata se'ntindea galbuie in luna i numaY o fantantt
IsT nava gemend cumpana eY In vent. El sui iute
searile i MIA tare In usa fudet. Iii tinda resunartt
pas1.Cine-r? Intreba un glas adinc, dar
Eu, Dan. Usa se deschise i drept in faca luY Dan
se ivi un om nalt, cu barba lung i sura, cu frun-
tea mare, Tar pe crestet aveh, un fes thie asemenea
iarmureei jidovesti. El Intinse calugarului mana si-1

www.dacoromanica.ro
 lid

duse'n odaie. In dulapurT vechY de lemn simplu e-

rau carV vechY legate In piele, crane de oamenY
paserY Irnpaiete pe politele din pärete, un pat si
o masa pline cu pergamente i hIrtiT ; Tar In atmos-
fera, grea de mirosul substancelor Inchise in fiole,
facliea aruncaTh lumina turbure, rosie, galb6na
somnoroasa.
Maistrul Ruben era un bkran de o anticd frumu-
seta. 0 frunte naltd, plesuva, increcita de gandirt,
ochiY suri bolticY adinc In capul cel Intëlept si barba
lunga, care curgea de sub adinciT umerY aT obrazu-
luY Oral, pe pieptul in tot deauna cam plecat, It
da arkarea unuY IrOlept din vechime. Aretarea luf
era linistitddar nu blanda ; numaT Imprejurul gu-
ref musculoase se vedea o dulceata amarith. de In-
doielY. El este un Evreu Invkat, pribegit din Spania
In Polonia, unde Insë neputOnd fi invkator public,
pentru ca remasese In legea lul, fusese chemat de
Domnul MoldoveY ca dascal de matematica si filo-
sofie la. Academia din Socola, Calugarul Dan e umil
din scolariT AcadernieY, iar cu deosebire al maistru-
luY Ruben, care'l Impartaseste toate Indoelile, dan
si toate discoperirile lui tainuite. Intkeptul Evréu
se uitth, cu oare-care curiozitate la fata visdtoare a
lu'i Dan. Jet ?
Pe deplin ash cum mi-aT spus-o, dascale, Oise
Dan, all sunt Incredinta,t, ct vremea nemarginita
este fdpturti a nemuritorulu'i nostru sufiet. Am trait
in viitorid. .ttY spun, acuma am doT oamenY cu totul
deosebitY In mineunul, calughrul Dan, care vor-
beste cu tine si traeste In vrernile domniel luY Ale-

www.dacoromanica.ro
 713

xandru Voda, altul eu alt nume, triiind peste cincI

sute de anY de acum lnainte.
In sirrtspunde Ru benpoti st te puT In viata
tuturor ini1or, cari au pricinuit fiinta ta si a tutu-
ror, a cnror fiinta vel pricinui-o tu. De acea oa-
menil au sinitire intunecatn pentru pitstrarea i mn-
rirea nearnului bor. Sunt tot el, ceY cari renasc In
stränepoti... i asta-Y deosebirea Intre D-cleu i om.
Omul are'n el nurnai ir, fiinta altor oameni viitori
si trecuti ; D-cleu are de odatit toate neamurile ce
or veni i ce au trecut ; omul cuprinde un loc in
vreme, D-cleu e vremea ins.1Y cu tot, ce 'nternpin'n
ea, dar vremea Ia un hoc, asemenea unui izvor, a
caruY ape se 1ntorc In el insusi, ori asemenea rotei,
ce de o data cuprinde toate spitele, ce se'ntorc yea-
nic. i sufletul nostru are vecYnicie'n sinedar nu-
mai buCatn cu bucatn. Inchipuieste-ti en pe o roata
miscatn'n loc, s'ar lipi un fir de colt). Acest fir ya
trece, prin toate locurile prin cari trece roata inver-
tindu-se, dar numal in ir, pe cnnd roata chiar in
aceia-sY clipa e in toate locurile cuprinse de ea.
Sunt incredintat, dasenle, in privinta vremei,
dar nemArginireaspatiul ?
Tot ca vremea, bucata cu bucata potf fi in
orY ce loc dorit, pe care n'o poti pltrnsi neimplutit.
StiY, cit in puterea unei legY : Nu este spatiu desert.
Dar este un mijloc de a scapa de aceastit greutate...
o greutate impusn de trec6toriul corp omenesc. AY
vëclut, en In om e un sir nesfirsit de oarneni. Din
acest ir lasn pe unul sa-tY tie locul, pe catn vreme
veY lipsi din el. Se intnege, en acesta nu va putea
fi intreg, cncl intreg flind, ti-ar nega existenta ta.

www.dacoromanica.ro
 51

In faptd tnsë omul cel veclnic, din care resare tot

§irul de oamenl trecetorl, Ii are fie-care lingd, sine,
in orl-ce moment II vecll, de i nu-1 poy prinde cu
m'anaeste umbra ta. Pe o vreme ye pute0 schim-
ba, firiletu po0 sa dal umbrel tale toatd firea ta
trecetoare de alp, ea '0 da ie firea eY cea veclnica,
§i ca umbra inzestratit cu veclnicie, cpetl chiar o
bucatd din a tot puterniciea luY Dumnecleu, voin.cele
0 se realizeazd dupit gilndirea ta... se'ntelege implinind
formulele, ciicl formulele sunt vecinice, ca cuvintele
lul Dumnecleu, pe cari el le-a rostit la facerea lu-
mei, formule, pe cari le al toate scrise in cartea ce
0-am imprumutat'o.
Me§tere Ruben, oare ctind void ajunge sit
pricep adineimea ta ?
Adincimea mea tu o al In tine, numal incit
nedescoperita. Cre0, c'al pricepe ceia ce ic, daca n'ar
fi de firea mea ? Cre1l cd, te-a,§1 ft ales de discipul al
meu, de nu te §tiam vrednic i adinc '? Tu e§tl ca
o vioarlt, in care sunt inchise toate cantarile, numaY
ele trebuesc trezite de o maul!, maeastrit, i mana
ce te va trezi inituntrul teu, sunt eu.
Daca in aceasta sant a§l incerca sb. me due-
inteun pustiu zidit cu totul dupd voea mea ?...
Vei puteit-o, cad el aY in tine, in sufletul -ceu
nemuritorid, nesfir§it_ in adincirea lul. Pe fila a Op-
tea a cartel stau toate formulae ce'Vf trebuesc pen-
tru asta. §i tot la a §eptea ffllt vel afla ce trebue
sa facY maY departe. Se'rrcelege c atunci trebue sIt
iie despartim pentru tot deauna ; cacl in spa0I do-
rite, qiva va fi secol §i cAnd te veY intoarce nu veY
maY gdsi pe Ruben, ci un alt om, analog cu mine,

www.dacoromanica.ro
 55-

pe care ins6 u§or -el veY gitsi numal poate el nu

te va cunoaste, poate va fi pierdut tainele Inv 6tit-
turei luT i va fi om ea totY oarnenit
Inv8taturT nuiT mai dau, citcY e de prisos; cand
umbra ta, ca umbrA Inca, va Incepe a vorbl, ea va
fi a tot stiutoare si-tY va spune ce trebue sit fad ;
(And te veT inuta tu In firea eT, atuneT veT fi tu a
tot §tiutoriii si in ort ce caz nu maT aT nevoe de
mine. Dar veT fi bitgat de seamit o Imprejurare
eartea mea cetind'o in sir remane neIntëleasd... dar
orT de unde-I Incepe, r6sfoind tot la a Optea filit, o
limpedime dumedeiascit e In fie-care sir.Aceasta e
o taind pe care nici eu n'o pricep, si se dice, cd
unuT om Incredintat despre fiinta luT Dumnedeu nicT
nu-T poate veni In minte eugetul ascuns In aceastd
ciudatd num6rdtoare. In zadar ti-T.Intrebh §i umbra...
ea nu stie nemic despre aceastit tainit. Se lice cd
DiavoluluT, inainte de &Were, i-ar Ii plesnit In minte
aceastd obscurit idee si de atuncea a citclut. De ti-ar
veni In minte s. stiT, sit risipesc toate di'mprejuru-ti,
timp i spatiu fug din sufletul tëu i r6maT aseme-
nea unel crengi uscate, din care .vremea asemenea
a fugit. Ne§tiind eu singur aceastd, tainit, eitbT, cum
am spus, nieT nu sunt In stare sit-mI treacit prin
minte, nici nu te pot sfittui in aceastit privire.
Ruben II netezi Ineet barba §i o &lined intristare
era scrisit pe fata luT bdtranit i Int6leaptit. Dan IT
sitrutd mama. Nu erau sit se desparta ipentru tot
deauna ? Ruben rupsë cu degitele mucul (*tut al
lummnitrel, i se vëqa In lumina vie, cit ochiY lui
erau plinT de lacrimi. Amêndoi se sculard si Dan

www.dacoromanica.ro
 36

s'aruncii, la gatul lul p1at-10nd ca un fiiu, ce n.are

sd, mai vadd pe taUll sëu.
Da indath ce e§i Dan, indatd ce coborise scArile
cu cartea subsuorT §i ridicand cu maim lunga poalit
a rasei de §ieac... casa s ; prefitcit intr'o pe§terA cu
ptreil negri ca cerneala, luminarea de ciard intean
dirbune plutitorid in aer, cartile in be§ici mail de
steeld, la guilt legate cu pergament. In mijlocul ca-
rora tremarau, inteun fluid luminos §i vioriu, dracl
micY spencluraci de coarne, eari zupaeau din picio-
ruse. Ruben insu-§i se zbirci, barba-i deveni ldtoasd
§i'n furculice ea dou6 bdrbi de tap, ochii 11 luceau
ea jerateeul, nasul i se strimblt si se used ea un
ciotur de copac §i scdrpinandu-se in capul lacos §i
cornut incepit a ride hid §i strimbandU-s6 : hihi! Vise
Inca un suflet nimicit cu totul !Dracii se strim-
bau rizOnd In be§ieele lor §i sEc dddeau peste cap,
iar Satana IY inthise picioarele lul de cal, resuflAnd
din greu.
Mult a trebuit Oath l'am prins In 114 pe acest
cAlugAr evlavios, dar in sfir§it... totu-§i
totu-§Y... are sd-1 nimiciascit bkranul meu du§man.
I-am spus, ct nu-1 poate veni in minte gandirea
täinuitit de num6rittoarea cartel ?... trebtL; sit-Y vie...
trebue sd-'1vie... Mie de ce mi-a venit? Pentru c'a
trebuit stt-mY vie !--- --
Dan treceh lute printeo parte de ora§, In care lo-
cueh boerimea. Curcile albe ca argintul, cu cerda-
curY §i sari a caror scindurY curate §i ceruite scli-
peau In lund, perdute In mijlocul unor pomete, pe
marginea ul4eY de-asupra zaplazurilor atirnau cate-o
jumdtate din ramurile arborilor gradineler... §irurL

www.dacoromanica.ro
 57

de nuci cu fruucle late, gutdi i cireL.. pe ici pe

colo se zarea, prin verdele intunerec al grddinelor,
caw o zare galb6nd prin obloanele inchise... El
mergea rhpide... nurnaI din cand fli cand trecea,
pe langh el cite-un tên6r cavaleriti cu cdciula ur-
cdneascä, Infdsurat in mantaua, a cdreY poald din
ddret s ridich de sabiea, pe care-Si Pisa mana...
pe alte locurY vedea pe cavalerl sdrind gardurile §i
pittrundend prin gritdine pAnd pe sub vre-o fereastd,
care se deschidea apoY in fa-ta luneY, Insand sa se i-
viascd, vre-o umbrd alba, care-si pleca capul têndr
peste cereevele la umbra de sub fereasta. In alt loc
unul acigat de gratiY fticea studil floristice unindu-si
buzele cu ale celeT flin0 care-0 scosese capul prin
gratil. NumaY pe icY pe colo audea canii urland la
lunh, paznicil de noapte, cari strigau, orY grupe de
cavalerl, can vcneau de la vre-o petrecere noctur-
nd. EY rupeau frunde din crengile atIrnate si le a-
runcau In urma ddlugarului spin si palid... Stele le
pdzeau tdriea, luna trecea ca un scut de argint prin
intunerecul nourilor, In aer era aur §i'n gradine
miros §i-o umbrd adinc-viorie, ruptd de dung de lu-
mind albh, care trecea prin mreje de &uncle, ca prin
strecuratori de lumina.
El ajunsë a cash. 6dea inteo chiliu0 din casele
until bberiti mare. Incet trecü prin cerdacul eel lung,
de-asupra chruia stresinele esite erau suspendate de
stilpi albi... trecii ca o umbra i, când Intrit in chi-
liea luY, resufflt lung. Nu era sa. Intreprindd un lucru
extra-ordinariti ?Intunerecul ingreuiat cu mirosul
de rdsind al chiliei lui era pittruns numal de punc-
tul ros al unel candele, care ardea pe o policioard

www.dacoromanica.ro
 18

Incarcatii, cu busuioc uscat i Hoff de sub icoana

Imbracata cu argint a MantuitoriuluY. lJn greer ra-
gusit canta in soba. El apring o lampa neagra,
impluta cu untdelemn ; lumina eY fumega pilplind.
Incet, incet ochiul luminef se rosi... el se arc% la
masa... deschise cartea cea veche cu buchile ne-
dare 0 cu inOles Intunecat. Theerea e atat de
mare incat pare ca aude gandirea, mirosul, eresterea
chiar a unei garofe ro0.1 i frumoase, ce crestea in-
teo oala intre perdelele fereste luL Privea In ph-
retele afumat la umbra sa proprie, mare 0 fantasti-
ca. Lampa filfia lung, ea si cand ar fi vrut sg a-
junga tavanul, iar umbra luY... ca o mreajtt neagrit
cu nasul lungit, cu caciula litsata pe ochT, parea, ct
1ncepus6 o vorbire intima cu el. Plarea c'o intreaba,
cugetand... pare& ea ea-I rëspunde in cugetarY desi-
rate... un dialog si cu toate astea (lac& voea st cu-
prinda realitatea lth, nu era de cat un dialog al cu-
getarilor Jul proprh, el cu sine insu-sl. Ciudat ! A-
ceast& despartire a individualitatel lig se facet izvo-
rul unel eugethal ciudate. El fixa aspru si lung
umbra sa... ea, suparatti de aceasta eautatura, prinsd,
incet-incet, couture pe parete i deveni clara, ea
un vechid portret zugravit In oloid. El clipi cu o-
chiiea redevenise umbra simpla.
E un moment mare, sti in6 cuget maY anteid T-
gandi elldorit'am -de cand sunt ce-va pentru mine?
numal pentru mine?... Nu. Din rugaciunile mele am
lasat'o vre-o data pe ea ? MariNt? 0 nu !-;-- De ate
orl am dorit vre-o putere extra-ordinara, nurnai pen-
tru ea am dorit. Oh !s'c due inteun pustiid, unde
sti nu fie nimeninimenY de cat eu si ea; sit cobor

www.dacoromanica.ro
 59

stelele ceriulta in intinclerea alba, ea sit se asernene

cu Will de florY de aur si de argint; st stidesc dum-
brävY de dafin cu Intunecoase 6Ardrl, cu lacurY al-
bastre i limpech ca lacrima; ea sit alerge prin cit-
rri1e ttinuite, prefitcêndu-sd a fugi de amorul meu
si eu s'o urmdresc... Nu fail ea ar fl raiul pustiu.
eine era ea, Mariea ?
Era flica sptitariuld Tudor Mesteaedn, un anger
blond ea o lacrimti de aur, mUtdioasit ea un erin
de ciartt, cu ochY albastri i cuvio0 precum albastru
si cuvios e adincul ceriuluT i divina sa eternitate.
Adesea ea privise din cartea de Inchintteiune la fa ta
adtncitd i palida a calugftruhiY; o vëduse el ades
rösdrindo floare In fereastrdsi In noptl cu lund
el 10 lepAda rasa sill punea mantie de cavalerid,
in care veghea sub sticlitoarele-I ferestre... Wind ce
se deschideau, pitnit ce se. ivea fetisoara eY panda
de veghiere 0 de amor, 'Auk ce rae1e ochilor eY
alunecau adine In ocha luT eel negri. Cate-va vorbe,
o stringere de radiat i ciispitrea iar In parfumatul
eY etac, Implênd noptile cu duld si neuitate visuri.
Acuma se gdridi asemene la ea.
L.ampa sa filfiea maI fantastic, literele bêtritne ale
cArteY cdpittau int6les 0 se introduceau in visurl
0'n cugete, ce-I umpleau capul art!, de vointti, um-
bra WI Incept iar a prinde conturele uneY icoane
in oloiti cu fruntea naltd, panda, plesuvd, en buze
vinete, cu p6ru1 de cate-va, fire sure, cu privirea
fixd, i profundit, pe care si-o tinti lung asupra eltr-
teY deschise inhintea lift Dan. Umbra 10 II §optea
In gandurl lungY tocmaY ceea ce voea el sit i se
respunda.

www.dacoromanica.ro
 60

Tut stdcugeta, umbra si el II audea cugetarile

-§til bine ca sufletul t6u din inceputul lumeY si
pitna acuma a Mout lunga ealatorie prin mil de
uorpurY, din can al n'a mal remas de cht praf. El
singur n'o stie, pentru ct de chte orY s'a intrupat
din non, de atatea off a bëut din apa fard gust si
uitatoare a LeteY; i nimenl flu l'a tnsotit In unita
luY cillittorie de cat eu umbra corpurilor, In cari
a trait el, umbra ta cu fie-care ducere la mormAnt,
cu fie-care nastere am stat langa ele; am stat Ia
leaganul, void sta la mormêntul töu. Sufletul t6u,
fitra ca adi sa si-o aducit aminte, a fost o data in
pieptul luY Zoroastru, care facea ca stelele sit se
mute din loc cu rdincul grain si socoteala combi-
nata a cifrelor ml. Acea carte a luY Zoroastru, care
cuprinde toate tainele stiinOY lul, stit deschisa .ina-
intea ta. ViacurY au stat s'o deslege i n'au putut
pe deplin, numal eu pot s'o dezleg, pentru cit vor-
beam din parete cu Zoroastru, cum yorbese astit-dl
uu tine.
Dan Oda ular despartirea fiinteY luY Inteo parte
eterna, i una treckoare. Cartea luY Zoroastru era
proprietatea luY dreaptit. El intoarse septe foY si
umbra- se desprinse incet, ca dintr'un cadru, sari
jos de pe parete i sth diafana i zimbitoare rostind
limpede si respectuos : Bunit sara! Lampa cu fla-
cara el rosie sth Intre Dan si umbra incIegata.
Sit urmitmzise umbra torce'nd maI departe firul
gandireY sale, gandirY, pe cari Dan le audea, ca si
cand ar fi fost propriele lul cugetarY. Apropriin-
du-tY prin vraja fiinta mea i dandu-mI mie pe a
ta, en void deveni om de rind, uitand cu desavirsire

www.dacoromanica.ro
 61

trecutul meu ; Yar tu veY deveni ca mine, etern, a

tot stiutorid I cu ajutoriul cartei a tot puternic. Tu
me lasT pe mine in imprejurdrile tale, cu umbra In-
trupata a iubiteY tale, cu amicif toY ; me condamnr
sit-mY ult vizionara mea fiin.td ; iar tu IntreprindY o
ciantorie cu iubita ta cu tot, in on ce spatid al lu-
meY ti-ar plAceit... In lund de pildd. Acolo veY trti
un secul i i se va pdreâ o di. Ba poti sa el si
pitmentul cu tine, fitrd ca sit te supere. ii prefacY
intr'un mdrgdritarid cu toartit anini de salba in-
bitei tale ; i crede-me di, de miY de miY de oil maY
micl, numai proportiile dintre eY sit romfte acelea-asY,
oamenii s'or crede a,sa de mail ca adY. Timpul ion ?
0 orit din viata ta va fi un vine pentru eY. Clipele
von fi deceniT i 'n aceste clipe se vor face rezboaie,
se via. Incoronit regi, se vor stinge si se vor naste
popoare, In sfirsit toate prostiile de adY se vor In-
timpla si-atuncY, se'ntelege cd'n diminuare analoagit,
absolut tnse ace1as1 lucru.
Bine, 4ise Dan apucand mftna cea rece i dia-
fand a umbreYte Indemn fuse a scrie memoriul
vietei tale, ca sit-1 gitsesc, cilnd void reveul pe pil-
ment i sd-1 recitesc. Tu aY o judecatit rece i veY
stl sa-mi descril toatit natura vizionara i inseldtoare
a lucritrilor lumestY ; de la floarea ce cu naivitate
minte prin hiana eY stritlucita, cit e ferice in Man-
trul gingaselor sale organe, pAnd la omul, ce acopere
cu vorbe marY, cu o ipocrizie vecYnicd, care tine cilt
istoriea omenireT, acel simbure negru si reu, care-Y
rdditcina adeveratit a vieteY si a faptelor saleego-
izmul seu. VeY vedeit cum ni se minte in scoalit,
In bisericit, in sfat, cit intritm intr'o lume de drep-

www.dacoromanica.ro
 62

tate, de iubire, de sfintenie, pentru a vedeh cand

murim, c'a fost o lume de nedreptate, de turd. Ah !
cine ar maY vrea stt traiasca, child i s'ar spune de
mic Inca In loc de povestY, adevërata stare de In-
tl-net, In care va intrh?
Chemarea unuY filosof ? clise umbra suriclend
cu amaraciune---fcarte bine! Ceia ce icI tu, ImY
hotareste soarta. TrnY void aprinde lampa 0-oa1 cd-
uth oamenY. Memoriile viete mele le veY gasi In
saltariul acesteY mese, chnd te veY Intoarce. Eu sin-
gur voiti fi mort i ingropat cândveY reveni tu,
etici oarele vieteT tale vor fi sir de anT IntregY pen-
tru pament. Intoarce Inca septe fol i ine--md de
mita, ! Ce simti?
Simt bra-tele mele pierind In aier i en toate
astea cdpatand puterY uriase simt, cum dezlipindu-
se atomele greoaie ale creerilor meT mintea mea
devine clard, ca o bucata de soare.
En, Oise umbra Incetsimt intuneeandu-se si
pierind constiinta eternitate mele; simt, Ingreunân-
du-se ca sub plumb eugetdrile mele... M a iotoarce
septe foi i metamorfoza reciproca va fi desh .rsittt.
Dan totoarse foile, sopti si umbra deveni om. 0-
mul semanh cu el si se uita spdrios i uitit la Dan,
fixandu-1 ea pe o ;,umbrd, cu buzele tremurhnde si
cut pas1 sovaitori.Dan erh o umbra luminoasit. El
ridict bratul lung si puternic in aer. Dormi! lise
poruncitorid. Orologiul zbirnai rtiguit o oard--
umbra Intrupata In om c1i ca moarta pe pat. Tar
Dan Is1 lud lunga sa manth de-a umere, stinse lam-
pa, pe vIrful degetelor treed prin tindtt i cand ei
afar% Inchise usa duptt sine si Incepd a merge Incet,

www.dacoromanica.ro
 63

incet In lumina rand pe stradele largY ale orasuluY,

eu ferestrele si portile Inchise, cu zidiurY albe si
gdlbenite de luna, cu perdelele litsate, cu cate un
ptizitorid de hoapte, cu rnustet1 Infundate In gulerul
si gluga mantald i c'o prajinit, subsuorY ; In fine o
liniste somnoroasd, un aer cald de yard, luua stra-
lucitd, stele de aur ce'sY Inchideau pleoapele spre a
le deschide iar, un ceriü albastru i farä norY, case
innalte a cdror stresinY de olane se uitau In lund
eatd tabloul! Pasurile Id de urnbrd nu se audeau
pe stradd... se Inftitosn, lnfundat In manta, cu 'Adria
peste ochl, i mergea ast-felid pe luminatele strade,
fard ca luna sh-Y fired, vre-o umbra' pe zidiurl, cad
pe-a' luI o Insase a casti, ast-felitt Incat el Insu-sY nu-0
Oren, a fi de .cat o umbrd nepriceputh,, ce fugea pe
muriY .caselor mnsirate In rand. Casa din captitul u-
liteI era galböntt, cu ferestY poleite de lunit, cu per-
dele albe. El bdtti incet In fereastrd..
Tu estY ? Respunse o voace dragd si molatecd.
Eu,.. deschide fereasta.-.. nu e nimeni pe stra-
de, nu te poate veden nimenY, i apoY chiar de te-ar
vedea...
Fereastra se deschise 'ncet, perdeatta se dete In-
tr'o parte si dintre cretiY eI apitrir frumos i palid
,capul blond al unuT anger. Luna-I cadea,drept In
fata, Incat ochiY eT albttstriI strdlueeau maY tare, si
clipeau ca lovitY de o radtt de soare. Sub ilba haYnd,
cle noapte de la gat In jos se trdclau boureil sinilor
manutele i bratele eY albe i goale ptiu In umerY
se'ntinserd spre densul si el le inundit cu sdrutdrY. Un
moment si el sari prin fereastra, IT cuprinse gâtul
eY gol, apd iI luti fata In manY i o sdrutd cu atnta

www.dacoromanica.ro
 64

ardoare, o strinse cu athta foc, hick IT pareit c'a

sa-Y beie viata toata din gura el.
Iubito dise el incet netedindu-I perul ei de aur
--iubito vm'o cu mine in lume.
1

-TJnde ?
-Uncle? On unde. Vom trti a§a de fericiti acolo
unde vom fi, neturburati de nimenea ; tu pentru
mine, eu pentru tine. Din visurile noastre vom zidi
castele, din cugetarile noastre vom adinci maxi cu
mil de undoiete oglindi, din qilele noastre veacurY de
fericire i de amor. Aide !
Dar ce va lice mama, qise ea, cu ochii plini
de lacrirni.
Umbra ei se resfrangea In parete. Dan se uitit fix
intr'acolo ; umbra se desprinde ineet si se innaltli
pe-o razil de lunit spre a cadea In pat.
Cine-1 acolodise Maria tremurAnd pe piep-
tul lul.
Umbra ta, respunse el zimbindea remithe in
local ten_ vedi-o cum doarme.
0 ! ce libert i usoara me shutdisc ea c'o
voace de un timbru de aur. Nici o durere, nici o
patirna in piept. 0 ! IV multamese... i ce frumos
imY pat tu acuma... pare ca e§ti altul... pare eh esti
din alta lume.
Vino cu mine, §opti el la ureche-Y, vino prig
o§tiri de stele, pin tariT de rade, Wind ce departe
de acest pament nenorocit i negru, II vorn uita
pentru ea 0, na ne mai avein in minte, de cat pe
noi.
Haide dar, §opti ea incunjurilndu-i gâtul cu
bratele ei albe i 1ipindul gurita de buzele luT.

www.dacoromanica.ro
 65

Shrutarea eli impld de geniu si de-o noug pute_

re. Ast-felitt Imbrtiaçi aruncit neagra si strillocita
NI mantle peste umern el albi, ei incunjurh talia
stringênd'o tare la pept, iar cu ceealalth mitua fiu-
turand o parte a n-PantieT, se ridicarh incet prin a-
erul luciu i piltruns de raclele luneY, prin nourii
negri a ceriuluY, prin roiurile de stele, pitint ce a-
junserh in lund. Chlatoria lor nu fuse de cht o sit-
rutare lungg.
El pusö jos dulcea Jul sarcinh pe malul mirosito-
riu al until lae albastru, ce oglinde in adincu-I
toatit cununa de dumbrave ce'l Incunjura, i deschi-
dea oehilor o lume intreagh in adinc. El II lull
calea Yar spre pilmènt. Aproape de pitment, el seglit
pe coastele und nour negru si se uitit lung si cuge-
thtoriu. pentru ultima oarh asupra pit,mêntuluI. Lua
cartea lul Zoroastru, deschise unele file si incepu a
ceti judecul pitm(ntului, si fie-care literit era un an,
fie-care sir un secol de adev6r. Era ce-va Infrico,at
ate crime au putut sit se petreach pe acest atom
atilt de -mie In nemArginirea lurneY, pe west bulghre
negru si neinsemnat, ce se numeste phmênt. FArmhtu-
rile acelul bulgare se numesc imperil, infuzoril abia
v6clutY de ochil lumeT se numese Impöratif, i milioa-
ne de alte infuzoril joach, in acest vis confuz, pe su-
pusil... El Il Intinsö mana asupra phinêntuluY. El
se contrase din ce in ce maY mult si Yute, pitn ce
deveni impreunit, cu sfera ce'l incunjurit mic Ca un
frihrghritariu albastru stropit eu stropi de aur i c'un
miecl negru. MArimea fiind numal relativa, se Ince-
lege eh atomil din mieclul aceluT mitrghritariti, ale
Nuvele M. Eminescu,

www.dacoromanica.ro
 66

cttruY mttrginl, le er& ceriul, aY cdruI stropY soare,

tunt '§i stele, acer piticY nernttrginit de midi avean
regiY lor, purtau rezboaie i poetiI lor nu gdseau fri
univers destule metafore si corn paratiunY pentru a-
poteoza eroilor. Dan se uitt cu ochiana prin coaja
acelui mArgitritarid, si se mird, cum de mu plesneste
de multimea ureY ce cuprindea. 1.1 luä si Intorcendu-
se, anind in salba iubiteY sale albastrul rndrgaritarid.
ce frumos Meuse el in lund !
Inzestrat cu o inchipuire urieseascd, el a pus doY
sort §i treY luni In albastra adIncime a ceriluY si
di'ntr'un Or de muntI a zir3it dornenicul seri palat.
Colonade stinci sure, stresine un codru antic ce vi-
nejn nourI. ScArY innalte coboreau pintre coaste
prabusite, pintre buctiti de pAdure ponorite in fundul
ripelor ptinit intr'o vale intinstt ttliattt dc un i-luviu
rndret, care pdreit a-§Y purtit insulele sale ca pe niste
corablY acoperite de dumbrave. Oglinile luclY ale
valurilor luY resfrAng In adinc icoanele stelelor, In-
ct tatindu-te in el, pail a te rata, In cerid.
Insulele se Innaltau cu scorburY de ttiandie si eu
prund de arnbra. Dumbrdvile lor Intunecoase de pe
malurI se zugritsreau in fundul riuluY, ct pireâ cd
din una i aceea-§I ritddcind un raIu se inaltd, In is-
miss zorilor, altul s'adinceste In fundul apel. irurI
de cires1 seuturd greY ornetul trandafirid al inflori-
reY lor bogate, pe care ventul êl gramddeste In tro-
ene ; f-lorY cantau in aier cu fruncje ingreuete de gin-
dad ca pietre scumpe, §i murmurul lor Imple. lu-
rnea de un cutrernur voluptos. GreerY ritgusitY can-
tau ca orlogiY aruncate in earl:a, Tar paienjenY de
smarald au tesut de pe o insuld pttnd la rnalul o-

www.dacoromanica.ro
 67

pus un pod de pInzt diamantica ce stecle§te vioriu

§i transparent, In cat a lunelor rade patrunclend prin
el, Inverdeste rIul cu miile lul unde. Cu corpul nalt,
mladiet, alba, ca argintul, noaptea trece Marlea peste
.acel pod, Impletindu-§Y pörul, a caruT aur se strecu-
ra prin manutele-I de darn. Prin hainele-T argin-
toase eT transpar mem trele upare ; picioarele-T de
,omet abia atingeau podul... Sau adesea asedatY Inteo
luntre de cedru coborau pe ascultatoarele valurl ale
fluviulul. El I§T redema fruntea incununata cu tiorl
albastre de genunchiul el, Yar pe umerul eT canta o
pasere maiastra.
Fluviul lat se adincea in paclurY intunecate, unde
apa abia rnal sclipea din cand In cand atinsa de ca-
te o rada ; trunchil padurilor se ajungeau cu ramu-
rile lor de-asupra riulul §i formau boltY nalte de ver-
,deata 'nestrabatuta. NurnaT pe icT pe colo cate o dun-
ga fulgeratoare de-asupra apel. Valurile rid §i manä
Intunecoase lumea lor albastra, pima cand de o data
rliU impieclecat de stincl §i rnuntl s'aduna Intre codri
ca marea oglinda a mareT, §.1 se limpedeste sub sorT
de potT numera In fundu-Y toate arginthrille lul.
Cu .M petreaca in ventara un joc de cartY. RegiT,
reginele §i fantiT de pe cartt erau toti chipurY copiete
din basmele ce si le spuneau serile. Jocul Insu-§i
era o poveste lunga, si'ncurcata, ca din halima, In
care reginele se maritau, regil se Insurau si fanOT
Imblau InnamoratT, poveste careia nu-T maT dadeau
,de carat ptnt ce nu 'ncetau apitsatT de somn.
Dar somnul lor
Innainte de a dormi, ea I§T Impreuna manile, §i pe
cand stelele albe pnau In aeriane coarde rugacTu-

www.dacoromanica.ro
 68

nea universuluT, buzele eY murmurau zimbind, apol

capul el palid de suflarea indulcitit a noptd cadek
pe perine. Cine ar fi vödut'o ast-feliti ! Nimene
numai el ce acoperea bratul eY, atarnand pe margi-
flea patulul, cu sArutitri. El adormek in genunchY.
Visau amendoT acela§I vis. CeriurY de oglindT plu-
tind cu innit4atele aripY albe §i cu brâ rAe curcu-
beu,portale nalte, galeril de-o marmura ca ciara,
straturi de stele albastre pe plafondurT argintoase
toate pline de un aer r6coare i mirositoritt. Nu-
mai o poarta inchisit n'au putut'o trece nicY o data.
De-asupra ei, In triunghiti, era un ochitt defoc, de-
asupra ochiuluT un proverb cu literele strimbe ale
IntunecateY ArabiT. Era doma lul Dumnedeu. Pro-
verbul, o enigma chiar pentru angeri.
Inse oare de ce omul nu gusta vre-o fericire !
Vednic semnul arab de pe doma Domnulia II preo-
cupa mintea WY Dan, vanA-T era cautarea luT prin
cartea lul Zoroastruea remanea mutit la intrebit-
rile mut i cu toate acestea in fie-ce noapte se re-
peta acest vis, in fie-ce noapte el imbla cu Mariea
in lumea solarit a ceriurilor. .5i de elite orl Imblau,
el Ii ink en el in visul sëu cartea lul Zoroastru
§i cituth in ea dezlegarea Intrebärd. In van angerli,
ce treceau ducend in poalele lor rugaciunile murito-
rilor, se uitau semnificativ la el; in van unul iT
spuse En, aplecandu-s6 la ureche-I: De ce cagi, ceea
ce nulT poate venl In minte?Altul : De ce vrel
sit scot( din aramit sunetul auruluI? Nu-1 cu putin-
titDar ceea ce-I pitrea ciudat, era, eit de cilte orY
IY trecea prin minte, ea angeril sit rneargit dupalvo
ea lui, ei inteadever, fltrit sit le-o dial, II implineau

www.dacoromanica.ro
 69

alintand gindirile. El nu-sT putea esplich aceastit

armonie prestabilitil Intre gandirea lui proprie §i
viata cetelor angere§tT.
Nu veclT tu Marieo, cit tot ce gandesc eu, an-
geril Irnplinesc In elipa ?
Ea II astupA gura cu mfma. Apoi II sopti la u-
reche Cand plouLt, toate granele cresc ; cand Dun-
nedeu vrea, tu gandestY ceia ce gandesc angeriT.
In zadar. Mintea luT era preocupatil i privirile
ochilor luY marl erau atintite asupra aceleT portT
vecTnic Inchise.
AT voi sit vöd fata luT Dumnedeu, Oise el u-
nuT anger, ce trecea.
Dacn nu-1 aT in tine, nu existd pentru tine si
In zkidar 61 cautT, dise angerul, serios.
0 data el Il simti capul plin de cantice. Ase-
menea ca un stup de albine, ariile, roiau lirnpedT,
dulcT, clare In mintea luY imbatatil, stelele pareau
ctt se misca dupA, tactul lor ; angeriT ce treceau su-
ridênd pe linga el, ingftnau cantArile ce luY II tre-
(Tau prin minte. In haine de argint, fruntile ca nin-
soarea, cu ochiT albastri, cari luceau Intunecat in lu-
mea cea solarA, cu sinurY dulcI, netedT ea marmura,
treceau angeriT eel frumosT cu capete si umere i-
nundate de plete ; Tar un anger, cel maY frumos ce
l'a v6dut, in solarul luT vis, canta din arfa un can-
ec atat de cunoscut... nottt cu troth, el 81 predicea...
Aerul cel alb rumenek de voluptatex canteculuT.
NumaT semnul arab lucea ros, ca jAratecul noaptea.
Asta-T intrebarea, dise Dan Incet, enigma ce pa_
trundea fiinta mea. Oare nu cantil eT, cea ce gan_
&se eu ?... Oare nu se mirti lumea cum voiu eu ?

www.dacoromanica.ro
 70

El strinse c'o .Intunecatit durere pe Mariea hi inima

luY.Hurmuzul pdm-entuluI ardea In salba el de
margnritare... Oare fitrn s'o stiu nu sunt eu Insu-ruf
Dumne
Vum ! sunetul unut clopot uriesesc moartea
mnrel caderea ceriulut boltile se rupeau, ju-
maltul lor albastru se despich, si Dan se siinti
tritsnit i afundat in nemitrginire. Rlurt de fulgere
el urmnreau, popoare de tunete bëtrane, vuirea ne-
mnrginireT, ce trernurk miscatit.. 0 gaud nefeiicit !
aiuri el.Spazmotic tinea in mana luT cartea luY
Zoroastru, instinctiv rupsö mitrgeaua pitmentulut de-
la gatul Mariel. Ea caden, din bracele lut... ca o-
salcie neguroastt ce-sY Intindek crengile spre el, si
strigh cndend : Dane ! ce m'aff Pacut pe mine ?
un glas resunn In urmn-T: nefericite ce al IndrAznit
a cugeta? Norocul t6u, ct n'al pronun.cat vorba Intrea-
gn !... Rupt ca de un magnet in nemarginire, el cttdea
ca fulgerul, Inteo clip cale de o mie de anY. De-odatit
tntunericul di'mprejurul lut deveni 1initit, negru-
mort, firt sunet i fttra 1umin. El deschise cartea,
arunctt mtlrgeaua si Incepii a ceti. Mtirgeaua cndeit
luminoasn prin Intuneric si se desfitsurk din ce in
ce. Din ce In ce maI mare, maT marese lumina
Orin o vedd departe asemenea uneI lune si el.
coborek eu cartea sub mann nouril grost, s'apropik
de pitmOnt, deja vedea culmile strölucite ale until
oras, lurnint presitrate, o noapte vitratiett cu aerul
blond, grildini mirositoare . . . . i 1st deschise
ochit.
El se scuturn oare cum din somn. Sdarele se
Inntt10, ca un glob de aur ard6torifi pe tin ceriti

www.dacoromanica.ro
 71

adluc albastru ; gradina de desubtul ferestrel, In care

adormisd Dionis, era de un verde umed i recorit
dupd noaptea cu ploaie, florile improspatate ridicau
In soare cochetele capete copilaroase i ochil lor
plini de recY i zadarnice lacrime. In casa de peste
drum perdelele albe erau Inca hisate, prin aleele
gradineY el visniY i ciresiY infloricY, salcamiI cu mi-
ros dulce tainuiau cararile rasipite Inteo viorie -si
melancolica umbra.
Fusese vis visul lul cel atat de aievea, sau fusese
realitate de soiul vizionar a toatit realitatea ome-
neasca ? Perdeua de vis-a-vis se dete pucin Inteo
parte si prin falduril eY albi apara un blond cap de
copith Ridea.
Mariea ! sopti el cu inima strinsa.
Përul eY cel blond, si Impletit In codI cadea .pe
spate ; o roz a. de purpura la tImpla, gura micufn ca
o visina coapta i faca alba si ro§t ca m6rul dorn-
nese. Dupd. ce risesecine stie de ce ? ea JIM
perdeaua sa recada.
Darn inima luY se contrase cu violent, cad eI
Intelese sensul, dar si neputinta realizareI viselor
Jut. Acurna stiea ca iubeste.La ce mi-a maY trebuit
si asta ? gandi el cu sufletul plin de lacrimY.Nu e
destul mizeria In care am traitcel puOn o mizerie
taxa de dorinte. Si prima mea dorintn si poate ulti-
manerealizabila ! Trasura cea find si arnarti, d'im-
prejurul gurel lta se adluci v6dit. Sufletul 10 se cu-
tremura la gandirea, ca nu va puteit stutura greu-
tatea acestuY amor. Sperantit ? el n'o putea avea. 0
siracire, pe care n'o cunoscus0 nicT o data, era ea
sti se nascit cu amorul ?

www.dacoromanica.ro
 79

Ea se reivi, surise. De astit datit trase perdelele

sus si sta eu o garofd in maul*, ei MN% i privea
pare-ed pe ganduri in potirul de purpurit al floret
Neprquita! sopti el, uitandu-s6 la ea. Ah ! ea tre-
buea sa, fie bund, de ce suridea, de ce ? si toemaY
In fereastit? Oare ea nu-1 vedeit ? Dar dacit'l vedeit,
dacit aceste zimbirY aveau o intentiune... micd co-
chetit, inse totus1?Redispdra.
Am sit-I scriu, s'o rog... s'o rog sit nu sundit,
sit nu'mY imple sufletul de o vand, dureroasd iluziu-
ne. Asta... nu'int va refuzit ea. E atat de band; void
ruga-o st fie rea.
Cu o dureroasit, ne mai simcitit voluptate, el TY

scrise :
oStea,
gSërae de bunurY, frumusete si spirit, inima mea
este atilt de bolnavd ca o seintee de soarte noaptea
si te iubesc. i ochil t6Y, topite stele a deminetel,
privese atat de adine, atat de ferice de adinc In
noaptea sufletuluY med, cat te visez veghind, si de
dorm, la imaginea luminel lor sunt destept.
.13oV oare gitei simcirea, en care am seris, anger?
0...0 nu ! in viata ta luminoasit 11U s'a putut ivi
nier umbra macar a uneY dureri asemenea aceleia,
ce'mY nimiceste inima. 0 nimiceste ! Inchipueste-V
ea d'intr'un om eu simOre, di'ntr'o fiinca aevea n'ar
remanea nimie dealt o lungit, intrupatit desperare.
Tu nu eunostY asemenea oameni. EY nu pot aparti-
neh cercurilor, In cart te misti tu. E sunt jos. Cand
o iniina pierdutil'n mizerie, in apdsare, in neputinta
de a eultiva simçirl, cdei fie-care din ele L1 gdsese
marginile in puterile celni ce le are, cand o aseme-

www.dacoromanica.ro
 73

nea inimt i-ar ridica aspiratiunile OM la tine, si

le-ar ridieâ fartf vointA, luptand spre a le nadusi,
neput6nd sit le reziste, ce-ar simti un asemenea om?
--Intristare ? Asta nu-i Intristare ! Desperare ? Asta
nu-i desperare ! E o agonie a sufletulta, o lupta Va.
na, crudh, ftrit de vointA. Desperarea ucide, aceastA
simtire munceste. Martir este numele amorul meti.
In fie-care fibril ruptA este o nemarginire de dureri;
si nu de-o data, fibrtt cu fibril se rupe inima mea. Moar-
tea-i un moment, desperarea e timpA,o asemenea sim-
tire este iadul. Marieo ! potl tu sictl inchipuesti un
asemenea chin, filrit sit plangi,de milli nu de In-
grozire ? De piatrA sa fie o inima, este o margine
_
care s'o miste ; de venin sa fie tin suflet, sunt du-
rerl earl trebue sa-1 indulceascit, si nu e durere mai
mare de cat a mea. De ce stint eu in lume, cand
tu aY fost menitit sa fii ? De ce an cAclut ochil mei
pe tine, de ce te-am vOqut ? Orb de-4 fi fost, de
cat amar scApam ! De n'asl fi fost de felin, scapam
de o viatit chinulta, pustie, fttrit de lumina.Floare!
cum suricli In gradina glilelor tale, ftr sit tit cit o
inimit se rupe ; sten ! cum lucesti in ceriul Ott, filra,
sit stil cit un sufiet moare. i In nestiinta ta esti si
maY frumoasit, esti si mai mult cauza unor crude
durerl. Ah ! cat esti de frumoasil i cu cat esti, en
atata mai nefericit sunt, i cu cat sant, cu atata mai
frumoasa esti !N'am avut sperante, putin mi-a pit-
sat ; u'am avut dorinte, Hid una'n lume, putin mi-a
pitsat ; de una am fost capabil, de una care sa-mY
cuprinda toata viata mea, i aceia nerealizabilit, tu!
Ori cat de mare ar fi mila ta, panit acolo nu se
poate cobori. Nu-mY zimbi ! zimbetul tOu m'ar im-

www.dacoromanica.ro
 74

plea de sperante vane. A in6 iubi nu-tI este per-

mis, dispretueste-m6 ! te rog ! Poale dispretul tëu
mfar omori i moartea nu-Y nimic pe lingit chinul
meu de atlY. Sitrut urma pasurilor tale, muriY IT M..-
rut, pe cari a treeut umbra ta, dispretueste-me !
Eu nu ot sh nu te iubesc. Tu nu sat de ce, i nu-tI
o pot spune i cu toate astea chipul tOu, umbra ce
aY aruncat'o pe ptnza gandirilor mele este singura
fericire, ce am avut'o in lume.
<KMarieo !... asa-I ch ast-feliti te chiamit ! nu se
poate s te cheme aft-fen.). tu!... nulY lice alt-felih...
Adio ! adio !»
cu toate eh serisese, totu-s1 o sperantit de o du-
reroasit dulceatit, desarth dar singura IT aineteit su-
fletul lilt El 1s1 Inchipuiä, cit ea va putea fi a luI.
Ea! toata lumea era cuprinsit In acest cuvênt. Cand
gandea, cum i-ar lua capul eY de aur In maul, i i-
ar topi ochlY cu sitrutitrile MY, cand gandeit, ch mij-
locul el eel dulce s'ar puteit odihni cuprins de bra-
tul WY, cit ar putea sM prinda manuta ei alba, sit
se uite la transparentele-Y degete oare intregY, IT ve-
nea s nebuneasch. Ce-I viata? El simtea, cit o oartt
lingh ea ar plAti mal mult de cat .toatit viata. Cittit
intensivit, dureroasit, fat% de nume fericire Innen
oarit de amor. .5i cum i-ar vorbi el ! Cate numirI
ar iventa el, care de care maY indrttgite, maY fitrit
de Inteles, maT nepomenite, pentru un suris de pe
'buzele el, un suris in trecere, umbra uneY fericitoare
cugethrl; catit gratitudine pentru o privire; cattt re-
cunostinta, pentru eit ar lash, un moment degetelele
eY dulcY In manile MY, si el simtea pare-cit le trage
la inima luY, sit le fach a simti desele i nemasura-

www.dacoromanica.ro
 75

tele-Y batat,... ar plange i ar ride de fericire, ca un

copil, ar nebuni In urma i vecinic ar visa acea oa-
ra fara de seaman.
De unde aceasta sirntire nemasurata, de uncle a-
ceasta irezistibilit nebunie ? El null simtea capul,
nu'sl simtea i.nima, toate se invirteau Imprej uru-1 Inteo
lumina trandafirie, parea ca nu vede de cat perdelele
albe i dupit fie-care se iveh zimbind, cu o spariata
si copilareasca siretie, capul et. Innamorat In ea ?
Asta ar fi fost putin. Nu. in ea, In fie-ce gandire
eY, in fie-ce pas, In fie-ce zimbet, un Inmiit amor.
D-deu de-ar fi fost §i-ar fi uitat universul, spre a cauth
un altul In ochil d albastril; de ar fi gasit, nu se stie...
cautarea ar fi durat vednic. Cum o Tubeh ! De l'ar
fi dispretuit, ar fi iubit dispretul e't o idee de uri1
;

a et ar fi fost cuprinsul amorulul le cat ar fi trait.

Ah ! zimbi el c'un fel de dureroasit betie, de-asl
puteit s'o sarut, o data ! pare-ca n'asl mal vol nemie
In lume... orl sa-Y dezmierd manile, oe SMA desple
tesc përul, ort sa-T sarut umeril ! angerul meu !
El trimisese scrisoarea. Sth In fereasta nelinistit,
pare-ca astepth sentinta de moarte, nu stieh ce
gAndeasca, nici gandea ce-vh, era un arnestec fara
Or de icoane turburY, Imbatatoare. Ah ! el ceruse
dispret si sperh amor.
Ea se ivi In fereasta. El se retrase dupa perdeit,
ca s'o observe. Ochil luY se uscau de ardo are si
sclipeau cu o bolnava dorinta ; ea se ivi frumoasa,
ochil el ceY marl i adind erau. plin't de iacrird,
se uita Innaintea el, In manile unite si lasate In jos
tiind scrisoarea i In fata eu o espresie indeciza, In-
necatA de dorinta de a plange, ca un copil vinovat.

www.dacoromanica.ro
 76

El se arkit In fereasta, i ochiY ei painjeniti d e h.

erimi se indreptara spre el... adinci, miloI, plutitorT...
Ea buci serisoarea eu mana, o dusë la inima,... L.
o durere asewpa, cruda I patrunse inima luY ; pit-
re ca i se rupe viaca, i se taie in dou6 inima, o
negura alba IT cuprinse vederea... i apoi nernic. El
eaquse eat èra de lung pe podeaoa camerei luY.
Copila fugi spariatit din fereasta.

Ce scrisoare iI tu in mana, Marieo ? .5i cum a

r6V tu? CelY e? clise un baran prietenos, care se
ivi toernaT atuneY in fereasta ridicand cu mana lu-
cea thin barbia cea rotunda a feteT. Ea cerea a su-
ride, dar atilt de dureros i atat de Ingrijit...
Arata !... E el desfacir cu o dulee siUt scrisoal
rea cea mototolita din mani... se LIitt pe ea, §i ftqa
luY se adinci din ce in ce. Ajuns6 la semnatura.
De la eine aT capatat tu scrisoarea asta, unde loeu-
,este ornul acesta?
Lacrimile o inundara ,si ea se aruncit suspinand
a gatul tatalui seu.
VOT, Oise ea intrerupt, acolo-Y sörmanul... in
casa cea pustie de peste drum... l'am vëclut eäglend
ea mort pe podele... eine stie, daea n'a i murit.
Alearga rata... poate Inct nu-T prea tarcliu.
Cum arata, el ? intrebit betranul, preocupat eurn
se vede de-o cugetare corn plicata.
0 ! e frumos ! 4ise ea rapede... 0-apoT Is1 mus-
ch zimbind buzele.
Se maY ivi Inca un om pfesuv 4i cu ochelari cu
care bkranul vorbi repede i ineet aretandu-I seri-
-soarea. Plesuvul clatina din capatina.

www.dacoromanica.ro
 77

ET coboririt Tate seitrile i inteo clipit f..rit la casa

de peste drum. Desi erau amëndoY betranY, eY se
grabise ast-feliii, in cat aceasta trada viul interes,
ce trebuea sti-1 poarte pentru Dionis. Ei deschisern
usit. Dionis era lungit la pitment, 'Aria in desor-
dine, ochiY Inchii cu vehementit. Plesuvul el radi-
ca incet de la pitment §i-Y dezgoli pieptul. .Cat
pe ce era siti sermnpn o 'Venn a inimeY, gise el in-
cet. Pare foarte senzibil. 0 bucurie mare l'ar omo-
ri. Niel trebue sn-1 trezim railcar ft voiu cloro-
forma, ea din lesin sn treadt intr'un somn adinc.
In vreme ce doctorul (vetY fi ghicit, cit plesuvul
nostru biped era doctor) vorbea cu. sine Onsu-sY da,
din cap, ridica, sprinoenele 011 urnise ochelaril pe
frunte, tatiti Marie fixa portretul din pdrete. Ex-
plicarea lii doun cuvinte : Persoana juridicn, care se
aflia acum pe mana ingrijitoare a Esculapule nos-
tru, aveit drepturi asupra unei mostenirY. DoveclY,
erau asemanarea cu portretul i multe alte impre-
jurnrI\ cari nu ne intereseazil, legate ins6 de origi-
nea Oita acum obscurn a ILA Dionis. Destul cit soarta
mY materiala din momentul acesta era schimbatit.
El insu-sY era lungit pe pat. Capul ridicat pe pc-
rinY i litsat asupra pieptului, paloarea cea linititit
si marmorie a feteY contrasta cu perul In dezordine.
0 mann era strins apttsatti pe inimit, ea comprima
convnlziv durerea, ce o simtea acolo; ceealaltit spen-
Ora pe marginea patuluY in jos. 0 manta neagrit
el aeoperea, prin cretiY cnreia transpnreau delicatele
corectele luY forme. Tatitl. Marie se plecit asupra
luY si-1 privi en placere, cu intentie.
Aha ! gandi doctorul cu siretie.

www.dacoromanica.ro
 '28

0 negura deasit, cenusie i sclipitoare... apoi un

cerid de un etern i albastru Intunerec, cu stele mol
de suflarea- nopteT, eu nourY IncretitT, cu aerul eald...
si iard-s5, Yard-sT orasul vechiti cu stradele strimte,
cu easele inchireite, cu stresinele mucegaite in lund,
si Dan treeeit, ritpede prin strade... luna maT arunch
elite o dungd prin Intunerecul bor... el Iran% In easa
luT deplin constiu clespre Indelungatele luT vise.
-- i mi-a trecut prin minte, clise el, acea idele
-nefericita, pe care Ruben o credeh cu neputinta In
capul unuT om.Umbra luT dormeh pe pat.
El ceti in cartea lul Zoroastru... ea se sculd Ineet...
cu ochiT Inchisl... se suhtie... se lipi de pitrete si se
asecla ironict, fantastica, lunga' in dreptul luT.
Dan se simteh bolnav, abdtut, strivit sub greuta-
tea cugetitrilor luY. Afarit de aceea un fulger ii.tre-
cuse drept prin inimit In vremeh cadereT luY. El
simteh fulgerul junghiindu-T inima. El se lungi pe
pat si s'acoperi cu rasa... Pe dinnaintea luT treceau
fiinte ciuclate, pe cart nu le v&luse nicT o dath.
Ah ! gAndi elin curénd void muri, aste-s deja urn-
bre de pe ceia lume.-- NumaT umbra luY proprie
stateh dreapth in pitrete, par-cit suridea, i ciudat !
aveh ochT albastri. Dracul sit te Ta, gandi el, si
umbra mea 10 bate joc de mine acuma.
Usa se deSphise i intra maistrul Ruben.
Ce pustiea maistre, de cand aT ldsat siti1 creas-
en pereiuni si de and portT caftan jiclovesc ?
VaT de mine domnule, de malt !de cand rn6
tin minte, Oise Ruben neleclindu-sY barba. Dar m'aT
vëclut alt-felid vre-o data langit Curtea veche ?

www.dacoromanica.ro
 79

Langa Curtea veche... e Riven... vendetorul de

-carcY, Iar nu d-ta maistre Ruben.
Ruben se uita lung la el.D-tale nu-cY e bine,
domnule, dise el serios.
Eu mor, maistre Ruben... Uitit-te in masa mea,
-acolo's memoriile umbreY mele, a umbreY care-o
vedi in parete, scrise pe cata vreme am fost In
luna.
Evreul se uita, lung la bolnav i elating, din , cap.
Umbra cia a d-talc e un portret, carelY samil-
na, Oise el.
Maistre Ruben, te-aY prostit reu, de cand nu ne-
am maI v6dut, dise ten6rul zimbind, orT eu aril de-
venit o fiinta superioara magistruluY meu... se poate
§i asta.
Evreul s'apropi6 de scrinul, ce i-1 insemnase
bolnavul, IT desehise saltariul i dada Inteadev6r
de niste legaturY de hartiI galbene i vestedite, legate
en fire de ata albastra... el le scoase, se uita, la ele,
apoi le puse pe masa. In m3mentul acesta Intrara,
-doY oamen1 In chiliea laY, pe cari Dan nu-T maT
v64 use. Unul din eY, .plesuv i uscat, veni sa-T cerce
plusul, celalalt vorbea cu Ruben. Ruben IT areta
hartiile... omul se uita iute prin ele... oFdra Indoieala,
.dise el pentru sine.» De cand 61 cunbstY ? adaose
Intorcêndu-s6 chtra Evreu.
De mult. El cumpara de la mine carp. In genere
cele maT vechY si tot de-acele pe cari nu le maY
puteam vinde innittrui In lume. Eu singur le cump6-
ram cu toptanul, biblioteci rasipite ale oamenilor
bötranY, aY caror clironomY apoY mi le vindeau pe
un prq de nimica, ca hirtie numal. asemenea

www.dacoromanica.ro
 80

eartY el r6sco1ea c'un felift de patima si-mY curnpark

cele mai obscure si maY Para de'ntees. Acuma aseme-
nea aveam cate-va yechiturY de astea i venis6m s.
i le ara, el mi le-ar fi cump6rat de sigur,.. acuma
fuse.- l'am gasit in starea 'n care-I yap. Si-apoY
nicY nu-mY mal lice : jupane Riven, ci maistre Ruben!
D-eu stie, cum s-or fi scrintit toate celea In capul
bietului om.
Bolnavul aulea toate aceste si nu stiea ce intöles
sa, le deã. Sunt nebunY oameniT acestia, gandi el,
si maistrul Ruben si-a Yesit cu desavirsire din mintY...
nu-1 mal cunose. Aha! gandi el In urma. Eu am
murit si Ruben a venit cu medieiI sii-mY v'endit corpul.
Are drept... prin sehimbitrile, prin cari-arn trecut,
corpul meu trebuie sa fi devenit fenomenal. Dar ()are
's doctorT aeestY doY ?... ImY pare cit samanit cu. SI-
tuna amendoY... OrY e un om, despartit In dou6
aretarY 1361rane, cu care-si petrece siretul Ruben pe
con ta mea... o jumëtate cu pr i una plesuva. Cea
plesuva 1rn1 piptte pulsuli cea cu per se uita ia
umbra mea, spencluratit de un cui0 In parete. Uit'te!
acurna o desprinde din parete si-o dtt lui Ruben In
mama. Bravo! maistre Rubem, striga el, draciY töi
sunt mesterY In desprinsul umbrelor din parete, i ist
plesuv are sa mö Ya pe mine... Bravo! bravo! El
batea din palme rIclend.
Ruben II hilt umbra si hartiile de pe masa si esi dim
cash, inchicInnd cu zgomot usa duptt sine...Te-at
dus Evreule... te-al dus i m'af liendut chinuitorului
de suflete, murmurit el c'o resignatie dureroasit,.
recitend cu capul In perinY.
Are friguri...e in delir, tis series plesuvul.

www.dacoromanica.ro
 81

E noapte... 0 rOcorealA dulce pittrunde prin feres-

trete deschise, §i Dionis, lungit In patu-Y, tremura in
friguri, cu buzele uscate, cu fruntea plinn de
sudoare §i cu capul greu. I se pare-cit s'a tre-
zit din ni§te vise lungt, obscure, ftirti, de int6les §i.
el prive§te, CAM de 'ncredere In realitate, la impre-
jurimea luY. Portretul parinteluY seri lipse§te din
pltrete, cartile cele vechi asernenea... casa e aceia-§Y,
Ins6 mobile noutt §i elegante, covoare pe jos, numaY
patul e ace1a-§1. Clutha, gimdi el, din irdnune in
minune... eu nu maY §tiu Ce se'ntirnplti, cu mine.
una revitrsit tot aurul ei In odaea luY §i sub acea-
stit smtilwire diafantl. mobilele §i covoarele strAluceau
somnoros §i mat ; uti orologiu zingttne§te Meet §i
subtire in pitrete §i prin mintea luY.trec iute, turburY,
amestecate toate intimplilrfle abia trecute. i toate
II pAreau vise ; mintea luY IT plirek improspittata,
rece, c1art, fata cu minteal care-o avuse inainte.
Din jurul luY dispdruse lumea cea semiobscurit a ti-
nereteT luY ; el priveit la viitoria, cum alf privi In
fundal unuY lac lini§tit §i limpede ca lacrima. El
singur nu-§i putea, esplich aceastA limpedime a min-
py. to Inchise ochiT, De o datA simti, cum cA, pe
marginea patuluT s6u §ede cine-va... IT §edeá pe pi-
cioare. ApoY sirnti o manil dulce §i mica pe frunte.
El deschise ochiY pe jnmiltate. v6chi un bdiat cu fata
ov.a1A, palida, cam slabitd, përul de aur acoperit de
o palArie de catitea neagrit cu marginI largi, Irnbrt-
cat c'o bluztt de catifea, care cuprindea strIns de un
colan lustruit mijlocul cel maT ginga§ din lume.
Nuvele M. Eminescu 6

www.dacoromanica.ro
 82

Ochil lu Dionis pe jumhtate 'nchis1 nu trädau ch,

vegheazh. El privi In Intreg, de la capul inunclat
In aur phn la botinele micute, ce stecleau radioase
pc covorul Inflorit.
Ah ! gindi el si inima se cutremurh, in el, este
Mariea I

Dar odorul ! ea erh. Vorbeh singurA... fetele vor-

bese adeseh singure... El simti aerul lndulcindu-se
sub soptirile eY.
Am fugit de-a-cash deghizath...tot me arnanau ba
adf, ba mane...dihaniea de doctor clicea c'ar fi perieulos
pentru el... auclY periculos ? Eu nu sunt periculoa-
sa ! clise ea ritstith 1 Dar dac e. s'ar trezL.. atund, o
atund... DormY ! dormi: sopa ea aplechndu-sY gura
pe fruntea Wt., El simti o routt umcdh curgendu-Y-
In per... Dar In momentul acela el 'II Inlitutuise ga-
tul... ea sphrieth vri sh se retragh, dar bratul luT
o tineh cu thrie culcatit ast-felit pe pieptu-Y... El se
sculit. Lash-me ! Ilse ea rosie ca purpura.
Dar el o cuprinse, 11 manghea fruntea el albh de-I
dete phlh,..iea jos si-Y lash sit izvorasch pe umerY In
jos valurile de per blond... apol eI luIt amendoue
mânutele in mange Id... ea nu mal rezista... se uith
la ele, II shruth degetele... ea nu maY rezista... Ma-
rieo, rtie lubesti tu ?
Dar daell nu m'ar chemh Mariea ? Oise ea sub
inspiratiea unel fulgeratoare malitiY.
Cum dar ?
Da! da ! Mariea, clise ea cu glascior argintos,
dar tad, nult e ertat sh vorbestY... nu-tY e ertat... Nu
te scula, did asemenea nu-tr e ertat... Ea-1 fmpinse
In perinY... El voeh sIt vorbeasch, dar IY simtl gura

www.dacoromanica.ro
 83

astupatd. de sttrutär1... El 10 inchise ochii i simtea

.cd inima i se sparge in piept... apoY lar IT deschise,
spre a cuprinde cu eY dulcea luY sarcind, care 11-
deft c'un feliu de copildroasd nebunie de zimbetul
luY, de surprinderea i spaima eY proprie...
Adesea, In noptY lungY de Tarnd, dupit ce ea de
mult devenise tezaurul casnicieI lul, and de bunk
voea lor trdiau exilg1 la vre-un sat spre a se iub1
departe de zgomotul lumeY, Mariea intrA, de o data
in salonul litchi:lit i luminat numaY de raclele rosiY
ale jdrateculuY din cumin, intra Imbräeat ca bAiat,
-ea In noaptea aceia cand se vëflurd pentru anthia
oarA in apropiere. Membrele el zvelte in bluza de
catifea neagrit, aceia-0 plilitrie cu marginY largi pe
p6rul eY blond 0 picYorusele cele maY midi din lume
in botine bitrbätest1. i ea s'apropia, de el. Mange le-1
.albe i transparente ca ciara contrastau cu manicile
moY i negre i ast-feliu se primblau de brat win
.semiintunericul calduros al saleY ; din Maid in cand
10 plecau gurn pe gura, din cand In cAnd steteau
Innaintea uneY og1in4Y cu capetele relemate unul de
altul, i rideau. Era un constrat pldcut : fata luT
trasU i thin, din care nu se putuse Inca sterge a-
naltrAciunea uneY tinereti apitsate, ci remasese mnct
Inteo trdsitturit de nespusit naivitate in jurul gureY,
langl flzionomia ovald, rotunclitd 0 alba a eY... chi-
pul unuY tOnër demon langa chipul unuY anger, ce
n'a cunoscut nicl o datA, indoiala.
DoA vorbe concluzive. Cine este ornul adevërat
al acestor intimplite. Dan oeY Dionis ? Multi din
lectOriT nostri vor.fi cdutat cheia Intimpldrilor luY
in lucrurile ce-1 incunjuran ; el vor fi gasit ele_

www.dacoromanica.ro
 8.i

mentele constitutive ale vieteY lul sufletestY in

realitate : Ruben Ye Riven ; umbra din pdrete,.
care joacit un rol atht de mare, e portretul cu ochil
albastri ; cu dispariOunea acestuia dispare ceia ce
vetY fi IndemnatY a numi o idee fixit ; In fine cu fi-
rul cauzalitAteY Ia manit, multY vor gAndi a fi ghieil
senzul intimphirilor WY, reducendu-le la simple vise
a uneY imaginatir bolnave.
Fost-a vis sau nu? asta-1 intrebarea. Nu cum-vh in
ditrAtul culiselor vietel e un regisor, a card e-
xistentil n'o putem explich? Nu curnva suntem ase-
menea acelor figuranti, cari vroind a reprezentit G
armatit mare tree pe scenA, IncunjurA fondalul si
reapar iarAs1? Nu este oare ornenirea istoria aserne-
nea uneY ast-feliti de armate, ce dispare inteo com-
panie veche spre a reapitreh In una nouit, armatit
mare pentru individul constituit In spectatorid, dar
acela-sf numer mArginit pentru regisor. Nu sunt a-
ceia-sY actorl, de si piesele sunt altele? E drept, cit
dupA fondal nu suntem In stare a vedeit.--i nu s'ar
puteh, ca cine-vh trAind, sit aibA momente de-o lu-
ciditate retrospectivit, cari sit ni se parA ca reminis-
centele until om, ce de mult nu maY este ?
Nu ezittim de-a cith chte-vh pasaje dintr'o epistoltt.
lu1 Teophile. Gautier, care coloreazA olre-cum i-
deea aceasta : Nu tot de-a una suntem din tara ce
ne-a vëdut nitscênd si de aceia citutAm adev6rata,
noastrA patrie. AceY cari sunt fitcutY In feliul acesta
se simt ca ezilatY In orasul lor, streinY langA cArni-
nul br i muncitt de-o nostalgie inversA... Ar fi usor
a Insemna nu nurnaT tara dar chiar i secolul, In
care ar fi trebuit sA se petreacA existenta lor cea

www.dacoromanica.ro
 85

dev6ratd... Im/ pare c'am trait o data In Orient si

cand, In vremea carnavaluluT, me d.eghizez cu vre-un
caftan, cred a relua, adev6rate1e mele ve§minte. Am
fost in tot de-auna surprins, cA, nu pricep curent
imba araba. Trebue s'o fi uitat.

0- 0-11

www.dacoromanica.ro
 LA ANIVERSARI*)
Narafiune originald.

Ea se numea Cleopatra, ear el Gajus Iulius Cae-

sar Octavian August. Adeck ea citise un roman §'ar
fi voit sit fie de douAdeci i ese de ani §i nu era
de ckt de paispredece ; el istoria Romanilor §i voea
sk fie de patru led de ani. Era numai de opt spre
dece §i umbla la §coalk. Cu toate acestea astkdi, in
diva sfantului Ermil, el uitase pe Octavian August
§i a§tepta felicitAri de diva lui. Tata i-a dat un cea-
sornic frumos, mama o besacte de toaletd, sora o pe-
reche de papuci, Elis nimic. Elis Adecit Cleopatra
vara sa.
El se retrksese In odaea lui, unde clasiciI erau a-
§edati pe-un scrin In religioasit regulit §i neviolabili-
tate §i se primbla cu pa0 mari prin cask. Era bru-
net §i cam poetic. Avea ochi alba§tri, ceia ce vra
sit dick mutt §i era frumos Met. Acum statu cu mi-
rare inaintea oglindei, se uith cu mirare in ochii lui
proprii §i pitrea ca-i intreabk ceva.
4To1la mi-a fAcut-o».
Era o vreme in care, in urma unui roman spaniol,
Vedi articolul Erninescu, redactor la Curierul de Igsi 1876-
78, la linele acestei cdrii.

www.dacoromanica.ro
 W7

regina de astadi a Egipetului se numea To lla. El

se numea pe atunci Bertrand... pasati temi !)) Nimic!
nimic eu i-am dat de diva ei o papusa. Adeca
ce ett i-am dat! Daca n'am stiut ce stt-i dau! Mama
mi-a spus sn-i dau o papush. Tolla! Tolla! dise el
ridendtare-mi esti draga. oApoi sedu la masa si
gandi adinc... asupra egalitittei a douë hipotenuze.
Lutt o coal& mare de hartie alba, i scrise drept in
mijloc : Regina! Te iubesc ! Iscalit : Gaj us Iulius Cae-
esar Octavian August, manu propria.
Sara era petrecere. Era invitat i verisoara Elis
0mare minunea venit. Parintii ei au lepadat-o
acolo i s'au dus intealt loc, undo de asemene erau
asteptati. Octavian August imperatorul o petrecea
sara pan'acasa, daca-1 ertau ocupatiunile statului Ro-
man si astadi Ii ertau acele ocupatiuni ale Statului
roman. Toata sara el nu vorbi un cuvênt cu dom-
nisoara. Ea-si incretise sprincenile !nitre ochi, pe
can Ii ridica sub frunte, cu bratile incrucisate, pi-
cior peste picior sedea indaratnica intr'un colt, ca
buzele strins lipite. Dar pe furis 'se strecura cate-o
raga drept in ochii lui. Era manioasa. De doi ani,
se mania foarte usor si se desmania tot atat de usor.
Odinioara nu se mania de loc.
S'apropiasa miedul noptei. El yen1 foarte serios,
1mi yeti da voe domnisoara sa v6 petrec pan'a-
cash ?
Ea se uita in ochii lui si'ncepu st rida.Ce ridi?
Ce-i de ris aicea ?
.Bine. Haidem !
Era o noapte frumoasit, lunä, un ger aspru, MLA
pic de vftt. Ninsoarea se litiase pe garduri i zapla-

www.dacoromanica.ro
 88

zuri de-aintindoue pArtile ulicioarei. ZApada inclircase

crengile de copaci si acoperirnintele caselor. Crhetu-
sul trosnea sub pasi si el trecea en (Musa de brat...
Ea In scurteicA cu guler de bland, roffe Ia fatd, ca-
pusonul alb de land ii Ineungiurd fata, fruntea. Ea
era blondit, foarte bloncld, cu perul ca un caer de
cnep i scurteicaori at de groasd ar fi fostac-
centua totusi liniele unei tarn fine si mlAclioase. 0
broascA. Rideau vorbind,adeed mai mult ris de
cat vorbä. Cine nu-si aduce aminte de tinereta sa ?
Si fie care a avut unade- acele hotdriri, de a fi se-
rios'i in amor, ed-i pe viatd, acea defensiune Irk pa-
ragrafe a copilei, ca sd nu-i dicd pe nume, sd n'o
tutueascitsA n'o sitruté. Celelalte calm valea, dar
o guritd ? ct lumea. Asa erau i ei. De vorbit des-
pre... istorie, geografie i alte lucruri folositoare, da!
Se'ntelege, cftt vreldar 0 guritd, tu ! pe nume ?
nici o datd!
Asa ar fi i remas,dar luna,luna !
Luna lumina faça ei albA ca laptele, en obrajiT
rosi i perul ei blond, foarte blond, care Incungiura
cu lux si finete o fatit plind i ridetoare. Pe and
el perora o temA de astronomieindiferentd atAt lui
cat i eiadecA pe and se necdjau unul pe altul,
ea se uita la el MIA stt-1 asculte; i-ar fi sitrit In gat,
l'ar fl sArutat de o mie de oriasa numera ea eel
putin dacddacit s'ar fi cAdut.
Ah ! cit prostu-i, gAndi eanu poate vorbi pi
el de altceva, adi cel putinadause uitandu-se timid
in sus la el. Ce frumosu-i s'asa and spune prostii,
Imi place s'asagandi tot ea. Apoi nu mai gAndi
nimie, sau Dumnedeu stie cede3tul cd, dupd ce
www.dacoromanica.ro
 89

tdcu mult ftr s'asculte, clisë cam Intins si cam ca

si (And n'ar fi bilgat de samil.
Tu, Ermil.Si speriatt de ceia ce spusesd nu
mai vise nimic. Fata ei era rosie de rusine.
El stittu pe Joe, fi strInsd milna si vise Incet: Mai
41 o data!
Nu.
Nu! 1116 supdr... s'o stii !
Tu... repetti ea Incet, eu ochii pe jumntate In-
chii, cu glas tremurdtor.
Era un ta singuratic, fdrd de a fi pus In legaturd
cu vr'o frasitsi. cu toate acestea ce tu ? Din gura
ei venise mai Mali.
Vorbird mai departede astit datii, mai intimnu
despre amor, InsA totusi despre lucru seriosdespre
casittorie, cum ea fondeazd statele, care-i origina cd-
6Atoriei Ia Indieni, tot lucruri adInci.
Fie-care tu era contraversat. Cand Ii propuneau
sd-si clic/1 tu, mureau de rusine 91-91 liceau serios
dupd lungi lupte sufletesti : edumneatao, cilnd
stabileau diplomaticeste sh-si ict d-taatunci tu- tu
din gresaltt i iar din gresald s'asa mai departe.
In fine ajunsese la porticd.
Elis, tu, nu stii cd te iubescnici poci ti, cdci
cAci nu ai inimA.
Pe nume i tu ? VedigAndi ea, dar nu
Oise nimic...
De cdnd te am vedut, de cAnd tii tuclIci tu -

tii cd, eu te iubesc si tot deaunu aceastli, r6cea1d,

cdnd esti singurd cu mine. Totdeauna m silesti sd,
vorbesc niste lucruri pe cari nicI nu le asculti... Esti
rea la inimit Ells!

www.dacoromanica.ro
 90

Domnule ! dice ea stitpaninduse i stand bht in-

naintea luiVrei sA rn6'nveti cum tfebue sit m6
port ?
$i cu toate asteaclice el Meet i dureros--
luna infrumusetazit lumea pentru amorul nostru. «Ea_
se uitA, sus si ochii eY umecli de dulci lacrImi str6-
luceau In lund. El êi cuprinsese talia si se uitau
amandoinu gandiau nimic. Era ceva atat de dureros,
atat de fericit in fatd, in tot sufletul lor,ai fi ris
fi plans, dacel-ai fi v6clut astfel.
In fine Incepurd a rldedoi copiirideau cu 1.t-
crimile'n ochi. Si era atat de argin tos risul ei si
gurita atat de frumoasd!i-ai fi 136ut apd din gura.
Domnule, dise ea de odatit cu o seriositate ma-
reastAli ne-am permis o rnulOme de lucruri foarte
nepermisenumai astädi, si'mi pare r6u... cit trebue
sit... M....
El sd... ? Ear aceastit mind de povMuitor.... Eu
nit sunt copil Elis... stt tii el nu sunt... Eacit de
esemplu...
De exemplu...?
Nu te voi mai stringe de manit, nu ti-oi mai
spune pe nume de-adi Inainte.
0 ! gandi ea In sine cu parere de reti, dar ce
are sit dica. $eq.urit pe banca de peatrit de laugh,
portitA... Ea-i intoarse spatele musca, unghiele...
el se uitit In omët. Prost lucru!
Ar fi putut sta mulat vreme asa. Nu stid... In
sfartiteain sfarsit... dumneaeY a fost aceia care
asa Incetc'un pie de manie si nu prea..
Ermil !
Aud !

www.dacoromanica.ro
 91

Eu M.-ti spun drept, §i sd nu Vic ca nu ti-ani

spus-o...dar.... eu nu te mai iubesc de fel... Si tu_
mi-ai spus-o adi, cd eu nu te iubesc. A§a !
Ea-§i pusese ceva In. cap ash : o idee... §i acesta
era modul, cu care cauta pretecst de ceartd-0 a-
ceste certe, §tia ea. cum se sfAr§esc oare ?
Da! Nu me iube§ti... repet-o, spune-o... te cred7
fiind cit tu nu m'ai iubit nicY o data, Vise el cu a-
maraciune. Negri vor trece anii mei... In toate chi-
purile voi cauta s te uit. Tu ai o inimd de mAr-
murit... Nici zimbiri, nicY .lacrirnY, nici rugdciuni,.
nici Indardtnicie n'o Inmoae.
Lastt, lasd, gandi ea §i. zimbi cu mAndrie, cit
poate fi atAt de asprit.
Eu ti-am spus-o, domnul meu, de atAtea-ori, cd,
nurnai ainiciçia adeveratd poate sit fie legdtura din
tre noi. Ce cei mai Ce vrei de la mine ? a-
&toga repede.
Ce yreu?clise el c'o trista blAndetdce vreu?
Dar nu veli tu cum sutei.? spune'mY numai cit më
iube§tispune-o ! dar nu cu doue intelesuri, nu ca.
atunci la bal... drept! spune! spu,ne !
-- Da ! Vise ea foarte rece,d-ta §tii, cd eu te-
iubesc, sigur. Da.
0, astd receald ! Tu me omori. Elis ! vorbe-
§te-mi, Vise el rugAtor, cum §tii tu cAte o data, sd
vorbe§tY, c'o blandetd, uimitoare, c'o dulceata de-
sord,de iubittt.
Bine, bine ! §tid -eu!
_Ce §tii tu ? Eat% cd nu me mai supttr... ti vor...
besc blAnd. Imi dai mAna ta ? .A§a. Spune.
Veli tu Ermil ? Vise ea c'o seriositate copid-

www.dacoromanica.ro
 92

reascd §i tristd,tu crecli cd eu am apd In vine...

ct eu nu te iubesc ? Dar sit-ti spun tie... eu nu sunt
asprd... Ce-ai dice tu dacd... dar te rog sa nu spui
nimäruY... dacit... dar deu sit nu spui...
Ce ?
VecIT tu, formal te-am oprit.., am fitgAcluinta ta,
cit nu me veT sdruta nicT odatit. A§a-Y ?
A§a !
Ca sit nu maY iei, cd eu nu te iubesc Oise
suparatitci sit lici ct eu te iubescrepetd c'o ru-
inoasd, gratie... Astädi... astädT...
Ii simti cuprinsit talia, Inchisd ochiT, Elsa capul
pe urnerul lui §i era aproape sd moard.
0 ! te iubesc... n'ai '§tiut nici odatit eat te iu-
besc...
Glasul ei era dulce, slab, plin de lacrimi, sfintit
de cea dintitY sdrutare.
Tu e§tT un anger_ inditrittnic... dar un anger...
Surisul obraznine, ochiul curios, cochetitria veseld
se 'ntorc pe rand dup'acea sdrutare... chiar lini§tea.
Ea-§i tinea bratul dupit gatul luT.
Me duc... i tu e§ti un mdgar.
Las sd fiu... Nu te duce...
Trebue... tu 1 A§a-T cd tu nu veT uita nicT o
datA aceastit noapte,clise Meet, asa de Meet i to-
ttiO a§a de clar.
Ah ! niei-odatit
i acuma... am sd-ti aduc ceva din cask... 1.Tn
dar de qiva ta... A§a-i ?...
Ea luta iute, se intoarse, §i-i aduse o cutie mare...

www.dacoromanica.ro
 93

EY o scapara jos, dar nu flicea nimic .. era Inc'o sa-

ruturare.
Gajus fulius Caesar Octavian August se duse a:
casit. Se asedA dinaintea foculuY dish, zhnbind -
«Tu estY un magar!»
Deschise cutia. Deasupra era un desemn. El e-
ra... litsat Intr'un jet ; o femee... ea, de dinapoea je-
%uluT iY tinea ochil cu mainele. El 1i ridica ochii
s'o vada... i un moment i se Vim c'o vede. Dar
ce mai era fn cutie ? Papusele ce i le ditduse de
cliva ei In doi anY dearandul. Pe fruntea celei din-
thi era : «Bertrand e un mligar*, pe fruntea celei
de adoua: «Gaius nu-si are mintele toated> Apol mai
era ceva. 0 mica carte de notitii... impresii din ro-
mane, din Poesii scrise In fie-care i, i Ia sfarsitul
fie cileeY notite, ca o inceheere, ca o cugetare asupra.
adormireY: «Ermil, te ubesci.

www.dacoromanica.ro
 CESARA
I.

'tra 'ntr'o dimineatA de varA. Marea-si Intindea

-nesfirsita-1 albastrime, soarele se ridica Meet In seni-
:nittatea adinc-albastrit a cerului, florile se treziau
iproaspete dupA somnul lung al nopcii, stincile negre
de rota abureau si se faceau sure, numai pe id pe
volea clideau din ele, lenevite de cAldurA, mici bu-
Mi de nisip i peatrA.
Din niste colti de stinci despre apus se ridica o
monastire veche Incunjuratit cu muri, asemenea u-
nei cethu1 i do duplt muri vedeai pe icT pe colea
.cate-un varf verde de plop oH de castan. Acopere-
mintele cuguete de olane mucegAite, bolta neagril a
bisericei, zidurile Imprejmuitoare risipite i nApustite
In risipa kr de plante grase, de furnicY ce-si fondau
state, de procesii lungY de gaze rosii, cari se soreau
.cu nespusA lene, poarta de stejar de o vechime se-
cularit, scArile de peatrA tocite i mancate de mult
amblet, toate astea la o laltä te fAceau a crede, ca
este mai mult o ruing, oprit a. curiositAcei, de cat lo-
cuintit.
In dreapta monitstirei se ridicau dealuri cu pAduri,
grAdini, vii, sAtucene cn cAsu%e albe preserate prin
dungile vAilor, In stinga un drum trecea ca o cordea

www.dacoromanica.ro
 95

prin o nemdrginire de lanuri verdi, caH se perdeau

In depdrtarea orizontulul, In dreptul el marea, a cit.
rel suprafatil era ruptd pe inY pe colea de cate-un
colt de stilled, ce esea de sub apd.
De-a lungul zidurilor Imprejmuitoare, mergeau
cdraruse pe coasta dealulul, curmate In cursul lor
de musunoae de cArtite. Pe una din citrNrI vedem
un calugär bëtrAn mergend spre poarta mondstirei
cu ranile unite la spate. Rasa i-e de slae, e 'n-
cins cu gditan alb, metaniele de Mud spendurd c'un
colt din sin, papucii de lemn se tirie i clampdesc
la fie-care pas. Barba albn e cam rard, ochii ca
zörul neespresivi si cam tAmpiti; nirnic resignat sau
ascetic In el.
Ajuns la poartit, trage clopotelul, un frate li des-
chide, el intrit, In curtea ce serndna a pdräsitd, a
mondstirei, cu pardosala ei de petre patrate, printre
caH cresteau In voie fire de iarbd naltd, si'n mijlo-
-cu-ic'un iaz, ale chrui maluri erau sölbittitcite de fel
de fel de buruene. Brusturi mari, lumIndrele, sulci-
n i rnitzdrichea, care-si tese pdturile ei de flori a-
supra Intregei vegetatii pe care o zugrurna. cu Neal-
-citurile ramurilor. Un cerdac lung, umbrit i multi-
color r6spunde c'o scarit, ce cid 'n curte. Botranul
deschide usa tindii si se face nevèlut Induntrul cld-
dire.
In zidul lung si nalt al rnontistirei, privit din grd-
dind, se vM feresti cu gratii negro, ca ferestrele de
chilii pArdsite, numal una e toatd 'ntretesutil, cu e-
(tern si in dosul acelei mreji de &uncle 'ntunecoase
se vëd in oale roze abbe, ce par a cauta soarele cu
capetele lor. Acea fereastd dedea intr'o chilie, pe

www.dacoromanica.ro
 96

pitretii careia erau aruncate Cu creionul fel de fel

de schice ciudateici un sfemt, colo un atel svtir-
colindu-se In iarbit, colo icoana foarte bine esecutattt .
a unei rudaste, floe, tufe, capete de fernei, bonete,
papuci, In .fine o carte de schite, risipith pe perete.
Un dulap cu cArti bisericesti, un scaun cu spata
naltA, haine cAlugarestT, spengurate Intr'un cui, a
ladit zugrItvittt cu fel de fel de flori, un pat simplu,
de sub care se vedea o pereche de papucT i un
motan negru, oath, toata. imbrActtmintea. Prin mreja.
vie §i tremurAtoare a ferestii ptltrundeau ragele soa
relui i impleau semi-intunericul chiliei cu dungi de
luminit, in cari se vedeau mii de firicele mise,toare,
earl toate jucau In imperiul unei rage si dispar din
vedere de o data cu a.
Pe scaun sade un citlugttr teller. El se afla In a-
cele mornente de trahdttvie plAcuM, pe can le are
un dulttu, cilnd 'ei 'ntinde toti. muschii In soare, le-
nes, somnoros, farA dorinte. 0 frunte naltit i egal
de largit asupra ctireia perul formeaztt un cadru lu-
ciu i negru sttt asegatit deasupra unor ochi, adin-
citi In boltele lor i de-asupra naguluT fin, o gurit cu
buze subtiri, o bitrbie rotungintd, ochii multilmici cum
am gice de ei Insiiprivesc c'un fel de constiinta,
de sinecare ar putea deveni cutezare espresia .
lor e un ciudat arnestec de vis i ratiune rece.
S'apropie de fereastlt si se uitit in grAdinit jos la
iarba moale, crescutit 'n umbra virginA a copacilor,
la portocale, ce luceau prin frunge, apoi luA creio-
nul i desemnn pe pttrete o portocalA. Lut un papuc,
II puse pe mastt si se uittt la elapoT desehise-o carte
bisericeascit i pe un colt de paginä zugriivi papucul.

www.dacoromanica.ro
 97

ee profanatie a cArtilor biserice§ti ! Toate mar_

ginele erau profile de fernei, popI, cavaleri, eersitori,
comendia4... in fie-care colt disponibil.
De o-datA intrA betrAnul.
Bine cuvinteazit pArinte.
Dom n ul.
E, Ieronime, clise betrAnul vesel i 'ntr'o u-
reche, ce mai lucrezi strengariule ?
Eu ? Dar cAnd am mal lucrat eu ceva? aceas-
tA presupunere jigneste caracterul meu, pArinte..
Eu nu lucrez nimica ; me joc desemnAnd cai verdI.
pe pArett ; dar sA lucrez ?
Sunt maY Intelept, de cum aret.
Faci reu, cA nu 'nveti pictura.
El nu fac nici reu, nici bine, cAci nu fac ni-
mic. .M6 joe.
Ingropi ta1ntu1, fiule, ingropi talentul.
Ingropi pe dracul, pArinte.
Apage Satlna! clise betrAnul, sArind intr'un pi-
cior i arunctindu-i-se 'n bra4e.
Ieronfin Incepu sA ridA.
Dumnecleu stie, tatti, de un4 el atAta vegelie.
Eu am momente cAnd sunt trist, tu... nu cred.
Eu. trist, Ieronime? SA me ia dracut, tAtul men,
dac'am fost trist veodatA. Tristeta fuge de mine,
ca cumAtru-meu de tArnfte. Dar lasA asta... hai In
ora§ en mine. Adi, intrAnd la Staritul tett, am fAcut
o fatlt catrAmitA si turceascA... am spus ca-mi trebu-
esti tu pentru o comAnclare, am mincit cn tot de u-
na,insfArsit Iv concede societatea mea serioasil de
cioelii
Nuvele M. Emineseu. 7

www.dacoromanica.ro
 98

Noi Ieronim, ne-om duce in oras... stiu Intr'un loc

vin bun, stii colea, phiu ! om juca etrçi Cu alti frit-
'Vert, om fuma din lulele lungi cht cliva de acli
ne-om uita pe feresti ba duduci ! e 'btelege cit
Se 'fftelege.
1111 mir clue dracul te-a chlughrit pe tine, pit-
rinte.
Cine ? Dracul.
S'ar insela cine-va creclend, ct toate usurintele
ehlughrilor aveau vr'o insemnittate. Aa numitele
kr blitstdmhtii erau niste copiWrii, cu toath liberta-
tea vorbelor CU earl le 'mbriteau. Un pahar de vin,
un joc de chrti, o lulea de tutun, din chnd in child
o privire repectith. asupra profflului unei copile zim-
bitoareastea erau in fapta i la tot de una toate
renumitele lor desfrC-Mtri. Tot farmecul consista in
misterul, cu care imbrhcau fatarnic micele kr pa,
suri lumesti.
Ieronim Ii arunch rasa pe el, thih o fath sinistrh,
mucalitul betrAn ttit una smintittt de tot, .spre a
face efect asupi-a spärietului portar i amendoi esi-
rn repede pin montistire, spre alt stOmpOra graba
mersului abia in drumul mare, ce ducea la oras.
If.
Contesa, voi face pe phrintele d-tale sit te si-
leascit ea sh fii a mea.
Cine se indoeste c'o poti face aceasta; eine, ch
esti In stare s'o faci ? Tathl meu ii datoreste bani
si d-ta vrei fata lui. Nimic mai natural. Oameni
de onoare, ce sunteti... dar' phnh nu-ti stint femee,
am dreptul de a te ruga sh mO scutesti... Vei avea
destul timp sit mO chinuosti, child iti voi fi femee.

www.dacoromanica.ro
 99

Frumoass contesd. Ii into4rse spatele si se uita

din fereastd .pe ulltd. En incepu stt ridd, caci v6qu
pe un b6tran mucalit silinduse a tdia mutre evlavi-
oase, pentru a impune trecötorilor. Ieronim i Onu-
frein steteau in ulitd; Onufreiu, numerand metaniile,
ce le tinea in manile impreunate pe pantice, Ieronim
c'o fata, de-o adinct i nobila seriositate.
Marchizul Castelmare se uittt lung si selbatec a-
supra acelei copile, ce-i dispretuia arnorul, apol esi
iute, trantind usa dupa, sine.
Ce frumusel e cAlugitrul cola, sopti con tesa zim-
bind. i ce mucalit b6tratn... pare un paiazzo intr'o
rola, de intrigant. Ce nobile trasitturi are tên6rul...
pare un demon... frumos, serios, nephsil tor. Tot Ii
trebue lui Francesco un 'model pentru demoiml lui
in 4CAderea Angerilor.... dac'am putea pune mann pe
&Ungar...
Maestrestrigd ea tare, apropiind doue scaune
de fereastrd. Intra un b6tran, o'o bluzd de califea,
en fAta naltit i seninit, c'o barbil surd, s'apropie de
copild c'o intrebare pe buze.
Vino langh, mine... S, edi lei... Ia te uitd la acel
ettlugar tênër. Ce frumos demon in Cdderea Angeri-
bor ? nu-i asa.
Ce frumos Adonis in Venus si Monis, dise pic-
torul suripnd, d-ta Venus, el Adonis.
Ei ! asta-i prea tare.
Francesco'i aimed mana intea sa i apropie gura
de fruntea ei frumoasd.
Esti copildclise el incetsi de ce ? Tu vrei sa,
iubesti... toed fibra inimei tale trernurtt Ia aceasta,
vorba... Vrel dar ea un barbat pe care mil iubesti,

www.dacoromanica.ro
 100

acel Castelmare st te ia de sotie... Stii ct sunt to-

gat... stii ch te iubesc ca pe fiica mea... stii ct tathl
tu te-ar vinde daehri s'ar plhti prqul ce'l cere, chci
e shrac, desfranat, juchtor... si ct nu-i o altit cale ca
stt scapi de nenorocire, de cht fugind de aceasth cash.
Vrei un phrinte?... Intd,-mb... Vrei o cash, ? A mea Iti
sta. deschisa : Vrei un arnant Cesara?... Sri ea
am iubit... Cunose din tinere0 aceasta du1e turba-
re... Tu esti insetatit dupit ea... *i cu toate astea ai
fi in stare sh scapi din manit cel mai frumos model
de pictura... Un anger de geniu... cei lalti cari an
remas In eer sunt cam prostuO.
Dar bine, tath, n'o s'alerg eu duph el, dise ea
rosie ca focul,
Vrei s'alerg eu duptt el?
Ei, nn...
Ei da... Com plimentele mele domnisoarit, vise
Francesco repedindu-se spre 41.
L'ar fi oprit... nu'i venea la socotealit... sh net
opreascit nu se chdea. Ea nu flcu nimica, ceia ce
era mai cuminte in casul de fatit. Pictorul esi zim-
bind cu reutate, dar cu deosebire inchntat de mu-
trele ce le thea Cesara... contradieetoare ; turburi
disperate...
Ea remase Inteo confuzie. Prive?. la Ieroairn. Ce
frumos era... Inirna tremura in ea... Far fi omorat,
dacit ar fi fost al ei... Era neburil
Dar ce frumoasit, CR plintt, ce amabilit era ea! fata
ei era de o albeath chiliinbarie, Intunecatit numai de
o viorle umbra, transparitiunea acelui fin sistern
venos, ce concentreazh idealele artei in boltitit frunte
§i'n acei ochi de un albastru Intunerie, cari sclipese

www.dacoromanica.ro
 101

in umbra genelor lungi, §i devin prin asta mai dulci,

mai intuneco§i, mai dernonici. Perul oi blond, pare
o bruma auritit, gura dulce cu buza de desupt pu-
Vn mai plinit, phrea eh cere sitrutitri, nasul fin §i
bArbia rotundh, §i dulce ca Ia femeiele lui Giacomo
Palma. Ath,t de nobilh, atilt de frumoash, capul ei
se rhdica c'un fel de copilitroasil mandrie, astfel cum
si-i ridicit caii de rash arabit, §'atunci gatul nalt lua
acea energie marmoree §i doritoare tot o datit ca
Vital lui Antinous.
Ea-§i culcit capul inter) martA §i privi là acel te-
ner chlughr cu o indefinibilul, resignatit dorinth. Toate
vorbele lui Francesco ea nu le lua de cht de &rah,
a chrei realitate, ce-i drept, i-ar §i fi placut. Ce tutu-
necoase bucurii sim tea inima ei in acea privire...
cum ar fi dorit... ce ar fi dorit...? Ah cine-o spune,
!

cine-o poate spune, §i care limbtt e'n destul de bo-

gatit, ca sit poatit exprima acea iiernitrginire de sim-
tiri, cari se gritmildesc, nu in amor insu§i, ci in se-
tea de amor. Ea viseazit'n fereastra... sit viseze nu-
mai... n'ar fi un pitcat analisa simOrilor ei ?...
nl.
Onofrein §i Ieronirn, trecend pe strade, nu vedeau
cit erau urmitriO de-un an. Era pictorul.
Ieronim avea sit caute la po§th, unde si aflit, o seri-
soare de Ia un unehiu al lui, un betriin sahastru.
Eatit ce scriea :
cjubite in Cristos Nepoate..
<Este o frurnuseth de 4i acum child 1i scriu §i
sunt atilt de plin de dulceaca cea proaspitth a qilei,
de mirosul campillor, de gurile Inmiite ale naturei,
in cht pare cicml vine sh spun si eu naturei ceia

www.dacoromanica.ro
 102

ce gandesc, ce simt, ce trAe§te In mine. Lumea men

este o vale, incunjuratn din toate partile de stinci
nepatrunse, dari stau ca un zid dinspre mare, astfel
In cat suflet de om nu poate §ti acest rai phmentesc,
unde trttese eu. Un sjngur loc de in trare esteo
stilted mirtitoare ce acopere maestru gura unei pe-
tere, care duce pttn6. 'Mluntrul pe§terei. A stfel cine
nu pittrunde prin acea pe§tertt, crede ctt aceastit
insulä este o grttmadn de stinci sterpe Inniatate In
mare, fttrti, vegetatie §i Milt viatd. Dar cum este ini-
ma? De jur imprejur stau stincele uriele§ti de gra-
nit ea ni§te ptizitori negri, pe cAnd valea insulei a-
dincit §i de sigur sub oglinda mitrei e acoperitit de
snopuri de flori, de vite selbatice, de erburi nalte §i.
mirositoare, In cari coasa n'a intrat nici o dattt. Si
deasupra pitturei afAnate de lume vegetalit se mi§cit
o lume intreagn de animale. 'Mii de albine cutremurtt
florile lipindu-se de gum, bor. Bondarii imbracati In
catifea, fluturii alba§tri implu o regiune anumith, de
aer deasupra ctireia vecli tremurftnd lumina soarelui.
Stincele nalte fac ea orizontul meu stt fie Ingust. 0
bucafit de cer am numai, dar ce bucata ! Ur, azur
Intunecos, lirnpede, transparent, §i numai- din cAnd
in cAnd cAte un nourel alb, ca §i cand s'ar fi v6rsat
lapte pe cer, In mijlocul vttei e un lac, In care curg
patru isvoare cari ropotesc, se sfitdesc, murmura,
restoarMt petricele toatti cliva $i toattt noaptea. E o
musictt ebernit in titeerea vëraticA a vAei §i prin de-
pitrtare, prin iarbtt verde, pe cost* de prund, le vedi
mi§cAndu-se §i. §erpuind cu argintul lor fluid, trans-
parent §i viu, aruncandu-se in bratele bulboanelor,
in call. se 'nvArtesc nebune, apoi repedindu-se mai

www.dacoromanica.ro
 '103

departe, pann ce suspinand de satisfacere s'adincesc

in lac. In mijlocul acestui lac, care apare negru de
oglinclirea stuhului, erbAriei rnchitelor din jurul
i
lui, este o noun insuln mica cu o dumbrava de poi':
tocale. In acea dumbravn este pestern ce am preflt-
cut-o'n casn, i prisaca inea. Toatit aceastit insuln'n
insulit este o flornme sit-ditit de mine anume pentru
albine. Lucrez toktn, diva ate ceva. tii cA'n tine-
reta mea am fost la un sculptor. De aceia, dui% ce
am netedit granitul pesterei mele, am ithiplut supra-
fata pAretilor cu ornamente si basreliefuri cum le
umpli tu cu schite. Deosebirea'i ctt sculptura e goalit,
prin urmare chipurile ce le sculptez eu, asernenea.
Pe un pdrete e Adam si Eva... Am cercat a prinde
in aceste forme inocenta primitivn... Nici unul din
ei nu sae hien ce'nsemneazit iubirea... ei se iubese
fitrn s'o formele stint virgine i necoapte... In
expresia fetei am pus duiosfe i nu pasiune, este un
idil linistit si candid intre doi oarneni, ce n'au con-
stiinta frumusetei nici a goliciunei lor. Ei Imblit'n-
brittisati sub umbra unui sir de arbori, dinaintea lor
o turmn de miei.
«Cu totul altfel & Venus iAdonis. Venus e numaf
amor. Ea'si pleaca capul ei Imbdtat de pasiune pe
umerul acelui tOn6r femeeste frumos, timid si Ina-
morat 'In sine, si el s6 uitn furls la formele perfecte
ale Zeitei ce'l fericeste, cnci e rusine sn se uite
de-adreptul.
«El joacit rolul unei fete- naive, pe care amantul
ar fi descoperit-o.
«In genere imY place a reprezenta pe ferneea agre-
sivn. Barbatul e fireste agresiv, va sit dicn natura s6

www.dacoromanica.ro
 101

repetd in fiie-care esemplar in astd privintit si escepti-

ele ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusd.
gentilettt In modul cum o femeie ce iu.beste i care
e tot o-datd inocentd, timidä, trebue st se apropié
de un bArbat sau ursuz eine stie prin ce, sau si mai
pudic si mai copil de citt ea.
.Cum vedi, nu vorbesc de curtisane, de femel a
cdror esperientit este cttlituza amorului, ci tocmai
de agresiunea inoncentei femeesti. De aceea sculp-
tez acuma locmai pe pdretele cel mai alb pe Au-
rOra si Orion. ,5ti1 cd tenera Aurorit rapeste pe
Orion, de care se'namorase cruda i virgina
Diana 01 dusese lii insula Delos. In fata lui Orion
esprim acer fond de intuneric i mandrie, care'l
vedi mai in fata tuturor tinerilor, In Aurora acea
veselie nestingibild a fetelor tinere.a sculpta agresiu-
nea In J asemene Ltd este greu... Un lucru 'mf pare
ciudat. Duptt oarele cari'n amor se numese pitstorestI,
remane in om o profundtt descurajare i tristetd,
da sustin chiar, cd In acele momente omul e mai
capabil de sinucidere, ba mai nepdsittor fatzl CU moar-
tea de cat ori si cand. Grdsese pe de altd parte cd
un tener nesedus e mai greu de a seduce de eat o
fatli, i cd Uinta Venus trebue stt-si fi avut chinul ei
cu Adonis. Este un mister in aceastd aversdune in-
ainte, In tristettt dupit pldcere. Dar eu nu'l pricep.
.Amblu la sCólit. Sjii la eine: La albinele mete.
Am pilrerea cum cit tote ideile ce plutese pe su-
prafata vietei oamenilor sunt cretif ce arunca o man-
ta pe uli corp ce se misca. Ele nu sunt alt ceva de
cat miscarea corpului insus1, de i atamit, de la ea.
MaL Intiff statul albinelor. Ce ordine, mdestrie, armo-

www.dacoromanica.ro
 105

pie In lucrare. De-ar avea cttrt1, jurnale, universi-

t&ti, ai vedea pe Jiterati fitcênd combinatii ge niale
asupra acestei ordine s'ar gitndi eit-i fitptura inteli-
gentei, pe cAnd vedi ct nu inteligenta, ci ceva mai
adInc aranjeaztt totul cu o simtire sigurtt, farit gres.
Apoi coloniele. In toatit vara vedem cate clout sau
trei generatit colonisandu-se din statul matern, pi
ceia ce ne bucurtt este lipsa de fraze i rezonamente
cu earl la ómeni se'inbracit aceastil, emigrare a super-
fluentei locuitorilor. Apoi revolutiile. In tot anul o
revolutiune contra aristocratie, a curtizanilor reginei
minus contractul sotial, oratiunile parlarnentelor,
argumente pentru dreptul divin i dreptul natural.
Cinis et umbra sumus.
Darvei respundepitrinte duel idei i eugetitr1
In naturii dupit analogia IrnprejurArilor omenestij a-
deci asa dartt organisatiunile de stat ale anirnalelor
nurnai intru era le vecli asem6nittoare cu cele oine-
nesti i incifrezi lumea noastrtt In lurnea lor. Nu oa-
menii Insusi due o viatit instinctivii. De obiceiuri pi
instructiuni, crescute pe temeiul naturei, se lipese
religiuni subjective, fapte rele i miserabile, Insu
foarte cu scop i tocmai acomodate cu strbintoarea
de minte a celor mai multi oameni. Asta merge
multtt vreme astfel. Te nasti, te'nsori, faci copii,
mori tocmai asa ett la animale, numai cu loc de
ulita satului unde paradeazil Don Juanii patrupecli,
esistit la oameni sala de bal, jocul, musica, unde
vecli asemenea junele maimute cu monoelu mirosind
femeile. i astfel tree multe bucttti de vreme, crecli
ori nu crecli ceia cu ce ti se argumenteazit despre esce-
lenta acestei lumi, i mori apoi, fttrit ca cineva sit mai In-

www.dacoromanica.ro
 106

trebe dap6 acea muscit, care ca Invittat a produg

maculaturit stiintificit ori thipit imprejuritri a predi-
cat, a agitat republican s. a. tn. d. §i poate ca, din
and In (And, 1i yin mornente de luciditate, In call.
privesti ca trezit din somn, si vecli de o data cu mi-
rare c'ai tritit Intr'o ordine de lucruri strict organi-
zatit, Mil ea s'o §tii situ s'o vrei aceasta. 5i aceastA,
minte, care In turbarea §i pustia impingere i luptit
a istoriei oarnenilor, a istoriei unui ce elementar, are
din cand In caad cate o fulguratiune de luciditate,
aceastit lecutit de nonsens sit vorbeascA §i ea ? sit
aibtt vr'o influentit, sit Ihsemneze ceva, sa incifreze
ceva in naturit, ea care nu'i de' cat o incifratiune a
aceleia§i naturi ? Nici vorbn initOar.
.A.stfel vedem in marele migratiuni ale popoarelor,
uncle fii minoreni e§au din tartt pe eand stupul matern
sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu espli-
axle ce se dart faptelor, ci faptele ensile sant adev6rul.
.Doctrinele positive, fie religioase, filosofice, de
drept ori de stat, nu sunt de cat tot atatea plecluarii
ingenioase ale mintei, ale acestui advo'catus diaboli
care e .slit de vointit ca sit argumenteze toate celea.
A cest mizerabil advocat e slit sit pue toate Intr'o
lumin stralucitit, si Bind cit existenta este In sine
mizerabiltt, el e nevoit sit Impodobeascil cu flori §i.
c'o aparentit de profundii Intelepciune mizerii exis-
tentei, pentra a Ins6la In scoalit i In biserica, pe tu-
canii cei rnici, cari intrtt aliia in scenl, asupra va-
loarei vietei reale. Pentru. lucrittorii statului onoarea,
pentru soldati gloria, pentru principi stralucirea, pen-
tru inv6tati renumele, pentru prosti cerul, i astfel
o generatiune Ina1it pe' cealaltit prin acest advoca-

www.dacoromanica.ro
 107

tus diaboli mostenit, prin acest sclav silit la siretie

sofisme, care aicea se vaerit ca poptt, colo face
mutre serioase ca profesor, colo parlamenteazit ca ad-
vocat, dincolo tae fete mizerabile ca cersi tor. Acest din
urm o face pentr'un palmr de yin ce-1 are in petto, altul
penteun titlu ,altul pentru bani, altul pentru o coroand
dar la toti in esent,ii, este aceias, un moment de betie.
«Eatit ce Inv-4 eu de la dascalii mei, de la albine.
In scoala la ele vCd cit suntem umbre Wit vointd,
automati cari facem ceia e trebue sit facem i ea,
pentru ea jucaria sit nu ne desgusteze, avem aceastd
mana de creeri, care ar vre sit ne dovedeascit cd
/intr'adev6r facem ce voim, cit putem face un lucru
sau nu... Aeeasta-i o insClare de sine, In care mul-
timea de probabilitati e confundatd, cu ceia ce sun-
tem siliti a face.
«Viata internd a istoriei e instinctivd, viata esteri-
oara, regii, popii, InvCtatii, sunt lustru i frasd si cum
de pe haina de matasa pusa pe un cadavru nu poti
cunoaste in ce stare se afla, astfel de pe aceste vest-
minte minciunoase nu poti cunoaste, cum sttit eu is-
toria 6nsusi.
.Eu, multamitdnaturei, m'am desbracat de haina de-
sartaciunei, stiu cit tu pan 'acum esti frate laic.. Nu
te cillugitri copilul meu... nu te preface in rasa si
comanac din ceia ce esti,Un Meat euminte. Am fost
sdhastru, nu calugar. A vrea ca cineva sahni eie lo-
cul in aceasta sahastrie, cad sunt b6tran i poate
curitnd sa-mi batit ora mantuirei. Vind tu, dar nu-
mai dupit ce voi muri... Pe cat tritesc-scuteste-r,-!6 si
tu, am trebuintd de singuratate. BOtraneta este o
moarte inceatit. Ce 1r cet bate inima mea acum, ce

www.dacoromanica.ro
 108

lute bätea inainte de 60 de ani... Lume, lume ! Si

Intr'o 4i va bate din ce in ce mai ineet, apoi va In
ceta, Mei s'a sfar§it undelemnul candelei. 5tiu cLt
n'am sli Eimt c'am st mor, Va fi o trecere molcomd
fir6ascd, de care nu md tern. Voi adormi... de nu
m'asi trezi numai lar... 1çi sdrut fruntea 9C/4 Y.EAC, Eu-
thanasiusD.
iv.
Pe nand Ieromitif esea cu Onufrein dintr'o veche
zidire, Ii veq.0 Francisco si inträ in vorbil cu cel de
'nttLY, ca sd'T stee model pentru un tablou al seu.
Acesta, veclênd ct n'avea ce gdsi de impotrivit b6-
tranului maestro, se'nvoi i plecard tustrei spre lo-
euinta lui. In drum, pdrintele Onufreiu, dand ca din
1ntêtnplare de mana pictorului, care continea vr'o
cate-va piese de aur, (Telt' eä c3-Y gasit Ii bun gdsit
stringilld cu milt% amicitie §i intentie Irtutoare
maim acestuia, gandi ed are multd eauzd de a se
depArta, mai ales ciL tablele de la cra§md '1 invitau
cu dragostedeci pretextd §i se duse.
In vretnea asta Cesara, curioasd i neastamparatd,
cotrohnea prin odaea pictorului. Ea s'apropie. cle
tabloul, acoperit p'o panzit, o ridicit i se uitd intru
cat inaintase lucrarea .CddereT Angerilon. Cu fa-
ta de o senind seriositate intindea Arhanghelul
Mihail spada sa de foe in aer. Pletele lui blonde
fluturau Imprejurul capului SOU alb ea marmora §i
a fruntii boltite, i ochiT lui albastri sträluceau pare
cd de putere §i energie. Bratu-i se intindea spre
chaos... aripele lungi l albe phreau a se ajunge intr'
o elipsit de asupra umerilor: lui si de asupra frunte1
se 'ncovdea un cern de stele albastre. Fondalul era

www.dacoromanica.ro
 109

chaos, in sus stritbdtut pe ici pe colea de cate o

stea murind, jos intuneeos i rece. Dar in dreptul
spatei AngernluI era lasat o dungd cenusie de loc
gol pentru figura demonului urmdrit.
Eu audi pasi in tindd. Un paravan ascundea patul ar-
tistului ea s'ascunse dupit el...Sedu pe pat...si se uitd...
Intrd Francesco cu tênerul citlugdr. Inima'i bittea
M pdre-ciY peptuluY de credea cit voeste sd, i se spar-
git. Artistul iY ardrit lui Ieronim tabloul i locul ce
are sd-1 ocupe chipul seu pe acea panzd; apol intra-
rd arnendoi intr'un cabinet. Cesara nu se misca din
loc.., tileea ea pestele.
Francesco reveni, li cdutd paleta, pensulele, lash
peste fereastd o perdea de rnatasit albastrd, In. cdt
camera se umplu de un aer vioriu... asedit la un loc
potrivit un pedestal negru de lemn, usa cabinetului
se deschisd.... Cesara era sd, racneased... dar 41.
astupd, gura c'o mitn41 i eu alta ochii. Sit vorbim
Meet... cel putin lectorii mei inchipuiascitsi cit li
vorbesc la ureche... ia sd vedem remase mâna Ce-
sarei tot la ochi ? Sinii Ii crescuse Inteatata de bd-
Utile inimei, in cal sdrise un bumb de la peptarasu1
de catifea neagrd... de ce'l i incheiase? dar eine stia
cit inirna ei o sit alba esemenea turburitri? Ea-si des-
bumbd, peptarul, sinii ei albi ca zdpada se eliberarit
din Inchisoarea lor de catifea si ea resufla adinc, de
si incet. Apof i puse iute mfma la ochi iar, pitnit
ce i se recori sufletul... apoi ridieit un degecel... cel
mic, deasupra ochilor si se uitd printre degete... 176-
du un cap frumos pe niste umeri largi i albi, pe
un bust ce pdrea lucrat in marmurd... Acurn era
plesneascd colanul... ea'l deschie din sponci si

www.dacoromanica.ro
 110

resutiiind din ce in ce mai linistit, incepu sä pri-

veasettintregul acel model frumos, din a caruia muschi
si forme respira mandria i nobleta... Mame le ei Ii
ca,clura in jos, clici era obositit de emotiune, dar nu
sittuld de a privi. Tremura cu toate astea, ea varga,
si i-ai fi audit elantitnirea dni1or, daeit n'ar fi tinut
gura strins inclestath,.
Penelul pictorului sbura pe spatial gol ce §i-I 111-
sase pe pAuzlt si sub mana-i se nitscurit fo rmele lui
Iercalim, din sus In jos, forma cu formA, papa la u_
meri, pe cari pictorul schitA douë lungi i strOlu-
cite aripi negre... *edinta era lungtt. In vremea a-
ceia, Ieronim stetea pe piedestal &rept, nerniscat,
inAndru ca un antic Apollo, in semi-intunerecul vi-
Mtt al octhei, pe care pictorul Ii Meuse anurne, pen-
tru a nemeri ionul fundamental al figurei.
Ieronim I Intrerupse Francesco .theerea ce
domina In sala. Cesara se sperth Ia aceste sunete.
Ii veni ideia ciudatit, di pictorul are de Wind sA,
dee paravanui intr'o parte.., atunci ea era descoperi-
td... Ou toaleta ci desorgnisath, cu pèrul v1voi, eu
chii aprinsi In cap si cu fata rosie ea sitngele...
Dar nu era asta.
Pietorul clise: Am ajuns la cap. Trebue s te fi in-
doit vre o-datä. in viata ta de ceva. Reaminteste-ti
acea situatie, ea stt v6c1 ce espresie va lua fata ta.
Ieronim Ii rechiemtl, In minte scrisOrea b6tranului
Euthanasius i o zimbire rece, sceptieLl, It disclesth
putin buzele. 0 ! de ar fi innthrmurit astfel 1 Era o
durere rnImdlit In fata lui, i bietei Cezare Ii esi o
laerlinti, In oChi.
Da, da ! asta-i espresia, lise Francesco inspirat.

www.dacoromanica.ro
 111

Ochil lui se entusiasmard i penelul sea schittt in

fugä acele trasitturi de-o dureroastt arnitrIciune tn
fata intunecatului seu geniu infernal.
Ce nenorocit trebue st fi fost, citind rearninti-
rea Ii schirnbti astfel fata gandi Cesarasi o duiosie
dulce i linstitft Ii umplu sufletul... Ea nu mai era
aceias. Din tremurlitoare deveni linttacuma '1.inbia.
In acea frumoastt statud de marmorn a1bt, in acel
Adonis inerernenit, ea presppunea un snflet... Ii ve-
nea sit plangd acum... buzele ei se desclestarn c'o
dulce espresie de durere si de amor, ea-Si inclinA
capul in ,perini inchise ochii. Simtea cit pllinge
ftrit sti, vreie.
Mi-ar trebui inct cateva sedinte, vise Francesco.
Cezara-si deschise ochii, dar... Francesco trasesA, per-
deaua i .ea-1 veld din nou pe Adonis al ei in lu-
mina cea plinä a soarelui.
tsi astupN iar ochii, i aucli cum pictorul si Tero-
nirn se departaserd In cabinetul aliiturat.
Ea sitri repede, tiptil, incet, se repecli pe us'afarn
in buduarul ei, se aruncd pe pat, 1i ascunse fata in
perini, i botea tot ce-i inctlpea In mani. Cilnd Fran-
cesco intrii In odaea ei, ea s'aruncli, in gâtui lui, ft
strAnse spasmotic, 11 desmiertht, II sitrath...
Ce-I, copila mea ?
Nimic.
Iti place ?
Ea sopti peva neinteles, cu ochii plini de lacrimi
§i dorintn.

www.dacoromanica.ro
 112

V.

Cezara calrö leronim.

,,Iarta, daCit o femee 1i spune cit te iubeste. 0

femee fru/11158A. Dar stiu en... tu esti atitta de mandru,
stii a privi affita de rece... Ah! cum asi topi gheata
ochilor teT en gura meairtbite ! De ce sit mai im-
brae amorul cu velul rulinei... Cand te iubesc, and
asi primi sit fiu servitoarea ta, numai sit me suferi
intr'un co1 a casei, In care vei locui tu, sit suferi
ca sit sitrut perina pe care va dormi capul-teu. Ye-
tti ce copil supus, umilit este amorul. Tu vedi
cit sunt o nerusinatit, o rea, o femee de defahnat ;
darit .cugeta, un lucru, cit asi fi un miel, cit n'asi vor-
bi un cuyent, cit asi tkea privindu-te daa stoat
iubi si tu pe mine. *tiu eu cum e inima ta ? Pot eu
§ti? Vin de-mi spune, oum este... ce se petrece in
acea amitrutit unde-asi vrea sit locuesc eu... numai
eu. i tli ta cum me cheamit?
eCezara».

teronim ogre' Cezara.

.Cit esti frumoasit, cred; cit me hthesti, iti mulct-
mese ; cd-mi tderi tot ceia ce ti credi eit m'ar face
ferieit, me face sit fiu in stare de a-mi jertfi
viata pentru tine. Iti sitrut mAna pentru vointa ce
ai de a me face fericit, de si te'nseli and credi eA,
amoral tea de femee m'ar putea face. Amorul este
o nenorooire, i fericirea ce mi-o oferi, venin. Cit n'o
stii aceasta, e.,te imprejurarea care te face adorabilit.
Dac'ai avea pentr'un moment ochii mei, ce altfel ti
s'ar aritta aceastit lume, In care tu cauti i speria

www.dacoromanica.ro
 113

gitsi ce nu-i In eafericirea. Tu cici sit te iubesc.

Dacit te-as putea iubi ea pe-o stea din cer... da ! Dar
duct!, suspin, &Ica doresc... n'aud eu din toate par-
tite aceleasi suspine ordinare, acelea§ doruri... ordi-
nare ; ctci care-i seopul lor ? Plitcerea dobitoceasea,
reprodueerea In rnosinoiul pamentului de viermi noi
cu acelea§ murdare dorinte In. pept, pe cari le Int-
bracit cu lumina lunei si cu stritlucirea lacurilor, a-
celea§ sarutari gretoase, pe cari le asamitnit cu zu-
zurut zefitilor si cu aiurirea frunclelor de fag. Este
asa, snu nu ?
«Priveste-ti-i, acei tineri, cu zimbiri banale, cu
simtiri mueratice, cu soapte equivoacevedi acele
femei, can ii respund prin ochiri voluptoase i rni§-
candu-si buzele,vedi Imprejurul acestui instinct
se 'nvitrteste viata omenirei. Mancare si reproduce-
re, reproducere si mancare !... i eu sit cad In rolul
lor ?... Sit cersesc o sitrutare ? sit fiu sclavul papu-
cului tëu, sit tremur, cand Iti vei descoperi Sinul...
sinul care mitine va fi un cadavru si care dupit fi-
inta sa este si astadi ?... S iuö frisez, Ca sh-ti plac,
sit spun minciuni, ca sit petrec mintea ta usoara, ;
sa md fac o papusit pentru... eine o si mai spune
pentru ce ? Nu! nu rn6 voi face comediantul acelui
r6u, care stapitneste lumea ; mi-e milit de tine, de
mine, mi-e milit de lumen Intreagit. Mai bine mi-as
stoarce tot focul din inima, ca sit se rasipeascit in
scintei, de cat sit anirnez cu el o simtire, pe care-o
cred nu numai culpabilit, ei ordinarti... Lasa-i sit se
mafigae In sirntirile lor, lasit-i sa se iubeascit,
1

sit moarit cunt au trait, eu voi trece nepasitto

Nuvele M. Ernineseu

www.dacoromanica.ro
 114

aceastit viath, ca nfl exilat, ca Ufl paria, ca un ne-

bun !... numai nu ea ei.
Simburile vietei este egoismul i haina lui minciuna.
4Nu sunt nici egoist, nici mincinos. Adesea, cänd
me sui pe o peatrit naltd, irni pare cit In cretii man-
talei, aruncate peste umer, am Incremenit 0 am
devenit o statud de bronz, pe liingit care trece o lu-
me, ce §tie tit acest bronz nu are nicY o simtire
comund cu ea... Lasd-me In mandria i receala mea.
Dacit lumea ar trebui sit pearl, i eu a§ putea s'o
scap printr'o minciunit, eu n'a§ spune-o, ci a§ lasa
lumea st peard. De ce vrei tu st me cobor de pe
piedestal §i s me amestec cu multimea ? Eu me
uit in sus, asemenea statuei luT Apoll... rii steaua
cea din cer, rece §i 1uminoas4 ! §'atuncY ochiY mei
s'or uita etern la tine !

. . ,
Ieronim pardsisit mondstirea dupit sfatul hi( Eu-
thanasius i trdia izolat intr'o chiliutd din ora§,
pe o impodobisd cu flori qi cu schite zugrhvite
de el. In aceastd sdhitstrie prirnea adesea visitele lui
Francesco. Intr'o qi el Ii ardtit acestuia scrisoarea
Cezarei.
Ei, ai de gand s ici ba ?
Eatit ce dierespunse ardtilnd pe a sa,
F ce vreidar astddi vino 'n atelierul meu,
^.1 tabloul mi-e gata.
'card §i venird la Cezara acastt.
-)omni§oara Cezara, recomandit Francesco, cand
t.

www.dacoromanica.ro
 115

Cezara? murmurit Ieroniin umit si se uita, lung si

serios In fata rusinoasa i rosie a bietei fete. Ieronirn
se aseda in coltul unui divan si parea reu dispus...
Francesco esi, iar Cezara... s'aruncit la picioarele te-
nerului, cu mMnele unite, tremurand i aproape
plangend.
0 dise ea tucet, ca i cand s'ar fi temut de a-
ceia ce dicea i apucarldu-i o mane, o duse la buzele
eipoti suferi amorul meu ? sit-1 suferi numai... caci
nu pretind st me iubesti, dar stt te Jai iubit... ca un
copil... Am audit, cit esti uritor de fernei, singuratec
si am desperat iubindu-te...
El 1i cuprinse talia, o ridicit Incetinel de la pA-
ment, o ase.dit langA el, apoi 1i puse mama dupe cap
si se uita lung si drept In ochii ei... ti era ciudat...
nu-i venea sit creada, ceia ce vede cu ochii.
Drept vorbesti ? Intreabit el.
Ea-si plecit fruntea 'n jos. Veduse zimbetul lui si
veduse destul pentru a nu spera ulnae.
Ah Igtindi -In sine ce plitcere poate gAsi un om
ea el, Inteo pttpusa usoartt, in aceasta masca de
eiarA, a mca ? Se Intelege Alt barbats'arsimimLt-
gulit, el... nici magulit nu-i... Stie ea i se cuvine a-
mor, si me Intreaba nurnai, precurn Un dasctil pe e-
leva lui, arnicabil, fusit destul de rece : Adeverat
vorbesti
0 algt femee mai mandrit de frumuseta ei, ar fi
esit 'vanittit, de manie i jignitit de moarte din casit.
Nu se ofertt o femee spre a fi refuzata. Ea!) era tristk.
Ar fi plans... ar fi plans de-arlfi murit, dar nu pu-
tea A suparatit pe el.
Si el, cu cat 0 privea mai malt, cu ati` ta o gasea

www.dacoromanica.ro
 116

mai frumoasd. Avea milit de ea de si nu voea sit-i

inspire sperarqe desarte, pecum ar fi facut ori-ce bar
bat in locu-i.
Nu ca. nu esti frumoasit, Cezara. Sit vorbim In-
cet... te voi nurni tu, cilci imi esti scumpN, desi nu
te iubesc In felul in care as dori eu insumi. Ascultit.
Eu n'am iubit nici-o-datit i poate cit nici sunt in
stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc. pe nimeni
dar daPit as iubi, sigur cit tu ai trebui sitfil amanta
mea. Simt o adorare in inima mea pentru tine, care
poate ar deveni amor... daciL.. ei bine, dac1 nu m'ai
iubi tu pe mine. Eu singur nu stiu cum sit-ci des-
criu simtirea ciudata, care-mi receste inima, adice
nu mi-o receste atata, cItt mi-o face somnolentit. Nu
am dorin0 i tu m'ai inve0t de a le avea... ici pare
ciudat asta... dar i mie. Pare cit te-as sitruta... dad.
nu m'as teme, cii. mi-ai da sArutarea inapoi; pare-cit
te-as iubi... atunci and ai fi suparatit pe mine.
Nu pot fi... nu me pot preface... in nirnic, Oise
ea. E trist, adaose linistitit i cu glasul putin adinc
citci de la arnorul tett atiirnit fericirea vieteI mele
intregi... Acurni. Castelmare are ,jocul liber... nu am
cause de a me opune ca.sAtoriei cu el, citci tu nu
vrei sit stii nimica de mine. Nu mai voi sit fug de
la tatitl-meu, citci trebue sit caut a-mi uita nenoro-
cirea de se poate prin o altA nenorocire... sunt fe-
mee... am credut, cit sunt frumoasit... n'o mai pot
crede... am credut cit am dreptul de a desprqui a-
morul unui om, ce me iubeste... mi s'a resplittit cum-
plit acest dispec cu aceias mesura.
Cezara, dise el incet i Induiosat... me 1ai tu
sit cuget asupra acestui lucru ? Am o inimit i o

www.dacoromanica.ro
 117

minte ciudatit. Nimic nu patrunde In ele nemijlocit

0 idee, remAne la mine dile Intregi pe suprafata
mintei, nici me atinge, nici me intereseaza. Abia du-
pt multe dile, ea pAtrunde'n fundul capului, s'atunci
devine prin altele, ce le-a fi gasind acolo, ad1ncit
Inradacinatit. Cezara... simtirile mete sunt tot astfel.
Pot vedea un om cadut mort pe ulita i mornentul
Antei nu-mi face nici o impresie... ab;a, dupa ore re-
apare imaginea lui i incep a plAnge... pMag mult si
urma remane nestearsa In inima mea. Tu spui sa
am mint de tine ? Eu 10 oic ai mild de mine... cawi
daca veo datit iubirea ar patrunde In inimit-mi, a§
muri de amor. Tu nu me Intelegi, nurnai simt ca a-
morul i moartea mea vor fi foarte aproape uha de
alta. Ceia ce am nemijlocit este simpatia... aceasta o
ai 1ntreagit. Iubeste-me, de voesti, dacitlasit sit-0
spun auest cuventdaca ai 1ndurarea s'o voesti. Tu
gAndesti cit eu nu te-as putea iubi ? Te 1nse1i... La-
sit-mi numai timp... ca icoana ta sit patrundit adinc
In inima, sit me tamiliarisez cu aceastit idee, eu, care
n'am tost iubit, nici am iubit pe nimenea... i gAndesc
eum ca tot-as putea nebuni iubindu-te.
El o saruta pe frunte p esie. Ea surise, lua un joc
de car0 si le meni, ea s vadit dac'a veni mane, si
dise lin, InsirAnd cartile Dac'a veni mane, l'oi iubi,
Lima n'a veni, atunci, atunci asemenea l'oi iubi,
leronim oäträ Euthanasius
(dDesmierd un chip de copila in feint meu, adice
emplu un album cu diferitile espresii ale unui singur
cap. E cuidat cit ochii mei atAta de clari, pot sa
die de o cereasca claritate, nu pot cuprinde nimic

www.dacoromanica.ro
 118

de o-datd. Mdsgitlesc pitretii. Am intrat la o copilit in-

amorath, de mine, pe care insd n'o iubesc... Am v6-
lut-o rosie, sfloash, turburath... Am zityrdvit In car-
tea mea aceasta expresie. A 'ngenunchiat lAngh mi-
ne... m'a rugat suför iubirea... nu-ti pot' descrie
espresia de nevinovillie, candoare i amor din rata
ei... dar am schitat'o... E de sttrutat schita mea.
Poate ch e una din cele mai nimerite, din cAt3-am
zugravit. Am pus'o MO mine. Deconcertare i o
dulce resignatie, un p rofilAngeresc. ram spus cu-
vinte bune. 0 raclit de speranth in acea amabilit
mahnire a fetei. 0 adorabild schittt. Dar simt oh din
ce In ce, schitele se familiariseazh cu inima. N'o iu-
besc. Nu. Adio phrinte.D
,

40 iubesti fhtul meu, that s'o tii. Cinis et umbra

sum Us.
Euthanasins.
VI

Sunt oameni pe cari spirite de observatie i fe-

meile ii descoasit dinteo singurtt apuchturdoameni
cu putin spirit, dar de-tm caracter tare, espres, con-
sequent. A stfel era Castelrnare. Dach o femee rar
fi aurpt tritgênd clopotelular fi stiut indata cu ce
fata stt-1 primeasch ; dach un actor bun i-ar fi auclit
pasii severi, aptisati si de o aspra, regularitate resu-
nand prin galeriele i coridoarele palatuluT Bianchi,
ar fi stiut, prin o actiune reconstructiva, Ma% sit-1
vadh, sd-si imagineze aproape caracterul omului in
cestiune : o naturit comund, consequenta, i puter-
nich.

www.dacoromanica.ro
 119

Puindu-si odata 'n minte de a lua pe Cezara, vrend

nevrend, lul erau toate mijloacele bine venite, de
si nu dispunea de multe, Mei nu avea destul spirit
pentru aceasta. Dar, intru cat 11 servea inteligenta,
el cerea a descoperi, daca nu curnva sirata copilit ar
avea vre-un amor.
De si Ieronim nu stia ce fel e sirntirea lui pentra
Cezara, II placea sA asculte de ea, ca un copil de
sora sa mai mare, si drept vorbind, ea abuza Intr'un
mod neertat de aceasta putere ce o avea asupra lui.
El simtea in presenta el un fel de duios're In imima,
un fel de fior fara de lute les, al card suvenire 11
urmarea gie 1ntregl. Nu se poate dice cit era afnor,
caci de 1i.i placea presenta ei, totusi it placea
mai multca, departe de ea, sa cugete la densa. In
asemenea resuveniri, In cad el se juea cu imagina-T,
presenta ei aevea II era chiar suparatoare. Simtea
pare ca un ghimpe in inima, cand ea era fattt nu
mai avea acea libertate de vis, care era esenta vie-
tei sale si singura fericire a unul caracter multumit,
fitrit amor i gra ura.Daca mi-ar da paceLgandi
el in sinetotusi ar fi cum ar fi. Atunci asi -tinea-o
de mana el mica i ne-am uita In lunn-1n virgina
lunaatuncl o privesc ca pe o statua de marmura
sau ca pe un tablou zugavit pe un fund luminos
Inteo carte cu icoane... Pare-ea perul el e o spumit
de aur, atat de moale-1... i fata el se polieste 1ntr'
un mod ciudat. Dar, nu-mi dit cat lurnea pace...
mereu me gatue... me sarutasi dice c'o iubesc.
Ba pe dracul. Altfel... e chiar frumoasit sa spun
dreptul. Barbia se- rotundeste ca un mer galben..
gurita ate o data pare-ca-I o cireasa... i ochii, ah! o-

www.dacoromanica.ro
 120

chii ! Nurnai de nul-ar apropia de-aY meY... bra a-

tinge genele i me 'nfioard pita, 'n UUpI. Atuncl nu mai
wed ce frurnoasd e... o negurd irni intunecd ochii...
atund a omori-o... Asta nu-i trai, asta-i chin ! Dar
biata copi1L. st fiu drept... ce stie ea, cd me chinue.
Si adi umbla prin grddina palatului Bianchi. Ase-
menea unor aripi de vultur selbatec cuprindea ca
un privaz perul negru i uscat acea frurnoasi1 i os-
teniti fatd de marrnura de Paros.
Pleoapele pe jurnittate ldsate 'n jos trAdau m'ri-
mea ochilor lui de-un intunecos si demonic albastru
si cu toate acestea desgustati ; buzele 'ntredeschise
ardtan o energicit durere, i numai gritul se 'ndoia
cu mtndrie, ca i (-And nu 'sf-ar fi perdut-o sub gre-
utatea vieteiNoaptea era lucie, aerul 'Area nins
de raclele lunel, caH se furisau prin intunecoasa ver-
death. a copacilor. El sedu pe o baited, cu manile
unite si ldsate preste genunchi, cu fruntea plecatit
si peruf risipit preste ea, gandea lucruri de cari nu
'sl da .samd i numai luna, lucind printre nourY, Om-
plea noaptea de vis. S'audi un fosnet usor care '1
trezi.... Era ea. Cum se schimbase acum ? Fa+ya eY
nu maY era trasd, ci se rotunclea vedit, sinii eY e-
ran mai plinY, name rosata din obraz dispdruse, fd-
cend loc uneT palori care-i da un aer de nespusd
blandetit. Ochii nu mai aveau acea sefbatecd i nop-
toasd stralucire, In adancirnea cdrora fulgera intune-
cosul amor i intunecoasa dorinVt... ci 1impefli, ne-
spus de adinci, te-ai fi uitat clue intregi in ei. Li-
niste i o melancoBcd pace era In adincimea bor...
$iin acea fata atat de palidd, plii dar tristd, surf-
dea suferitor oare-cum gura de purpurd... o rozd a

www.dacoromanica.ro
 121

ferichonului, a cilrei frumuseta nu se trece. Ea s'a-

propia incet prin aleele strAblitute de seninul nopteY,
pe cdrarile albe zugritvite cu umbrele mrejelor de
fruncle. ta-1 vëclu dar nu'si iuti pasul ? Iighicise ea
caracterul ? Poate. El stetea locului si se uita lung
la ea, cum s'apropia incet, asemene unei lunatece,
ea 'n somn.
El... reciemandu-si cotul pe spata banceY, i1 MsLt
barba pe mantt, miscandu-si incet degetele i se lu-
ta uimit cn ochii strälucitori la strdlucitorul ei chip
ce s'apropia. Ea sedu alaturY ea el, dar drept In In-
nit. Nu-i atinse rnananimic. Luna o polia frumos
si ea era indestul de vicleaLtt spre a se ldsa muiatit
'n intreg de aceastil dulce i voluptoasti luminit. El
o privea mereti. Apoi Ii intinse el mai ant6Y mana
pi apucit incet mitnuta eY find p1 rece. Ah ! gandi pi
un ce ne mai simtit iY trecu prin ah ! cum
imi place acum. Acum se lipi cu Incetul de chipul
el rultidios i usor i aplecându-s/ gura la urechea
e IT sopti lin--de i err glasu/ plin de infocare : Pri-
veste la lurid, luna miecle-nopteY--frumoastt ca un co-
pil de patruspre-clece vile i--rece... Nu simti tu, c'a
incetat toatd durerea vieteY, ori-ce dorintd, ori-ce as-
pirare In privirea acestui mandru tablou din care
faci i tu parte... Acum est1 in capul meu anger,
frumoasd cum nu te-arn vëclut nici o datE.. dulce...
Nu stii tu, ct eu te iubesc... ?
Ea se 'nfiord, dar tdcu.
<<*i. apoi, priveste asupra orasuIui intreg, pe acest
amestec strillucit de palate si domuri, vecli cum a-
junse de lurid strillucesc asupra maselor intunecoase

www.dacoromanica.ro
 122

vdrfurile turnurilor i panzele de la cordbii pe riu.

$1 cu toate aceste central acestui tablou esti tu ! tu !
tu L.. Nu s'aude nimic... decal departe 'n veo grd-
dind privighitoarea si s'aude vuind incet o roatl pe
apd. Si tu privelti tdcuttt i nevinovatd asupra a-
cestei lumi... Trandafirii infloreso pe fata ta... Tu
reginit a sufletelornu esti curatit ea isvorul ? mht-
dioast ca chiparosul ? dulce ca filomela? têlArd ca
luna p1in, copildroasa ca un eanariu, uubitt ca o
Dumnedeire ? Priveste dise el si mai Ineet
strada acea strimtd si Intunecoasd ; numaT inteun
singur co4 IT tae umbra o dungd de lumina, darit
In acel loc pare ch a nins... Vino cu mine... vino cu
mine acasit... voi da 'nteo parte perdeaua din fe-
reasta oddei mele i vom privi toatd noaptea la cer...
Ah te iubesc !... tipit el apttsat... te iubesc ! o vöd
1

prea bine cd te iubese !

El o strinse cu atata putere, .In cat se 'nclestase
amendoi Inteo imbrapsare lungd i nervoasd. Apoi
el recitdu obosit de-o simtire ne mai cunoscutd, pe
spata NtnceI, Isi inchis6 ochii 011 IAA capul pe a-
cea spatd. Luna-I bittea drept In fatit. Cezara vent
drept Inainte-I, se 'nclind asuprd-1,. se tinu cu amen- .

dou6 mainele de spata banceY §i 'I saruta cu ochii

pe jumittate Inchis1 de nenum6rate orI. El nu sim-
tea nimic... asemenea unuI copil amecit de somn, pe
care mama tl. desmiardd. S'audi o fosnire In frun-
dele unui tufariu. D-deul meu! gandi ea speriatit
dacd m'ar fi vëdut cine-va ? Poate Castelmare. Ser-
manul copil I Cum se va intoarce el acasd ? Acest
om poate A '1 phndeasa.
Ea-1 litsd un moment stt se trezeasca din aceastit

www.dacoromanica.ro
 123

betie... apoY 11 intrebA lin, ca i ciind n'ar fi vrut stt-f

intrerumpA de cAt incet gAndurile luY, somnul lui
ce-1 avea.=-0Stii sL milnue§ti sabia ?
Da ! lise el.
SAV aduc o sabienu-i a§a ?
Da...
Si mi-Y da o sArut are pentru ea ?
Da.
Ea se urea ritpide In palat i peste doue minute
veni c'o spadA, pe care i-O Incinse, folosindu-se de
ocasie de a '1 strInge de mijloc.
Dulcele rneu sloi de ghiatil! tu marmurAl tu pea-
trA, tu !
DA-mY pace Cezara. ImY vine sA m or.
Nu, nu ! Angerul meu... mergY acastt.,. s. nu-ti
se Intample nirnica pe drum. gAnde§te la Cezara
ta... mArgAritariule. _Nu se putu opri de a-I lua ca-
lm! Intre mAinY 0 de a-1 maY sAruta o-datti... tare 0.
cu zgomot.
Acuma mergl,rnergi! Te rog.
De ce me rogl ?
Pentru ct te-a§ ucide de-aY maY remAnea.
Cum ?
$tiu eu cum, Ose ea, vicleanA ca un copil.
Ea '1 duse pAn'la un hata§ si-1 impinse afarA din
grAdinA. ApoY se Intoarse i, ImbrAto§and un trun-
cbiu, Oise Incet §i cu 'n fel de ciudtt. Ieronim ! te
mu§c ! Ea bAtu cu pumnii In trunchiul de copac ;
apol se duse 'n odaea eY, i rupendu-0 cu furie piep-
tarul de catifea, IncAlcindu-§i perul atAt de blond, ea
se uita In oglindA cu ochii inecati de lacrImY 0 cn
buzele tremurAtoare.

www.dacoromanica.ro
 124

ApoY se aruned In pat si soptea Incet, foarte in-

,cet si inecata de suspinurY, cuvinte dulci, nepome-
nit de dulcY si desmierdittoare, printre cart stritbittea
numaY un nume pronuntat maY tare. Ieronim.
Nu-T merse insit tot ast-fel lul Ieronim. El se a-
propie de strada strimptd. Aerul lin al nopteT II tre-
zise si, de o naturit malt maY putin sensualit de cat
porumbica luY, el remasd numaY cu convingerea teo-
retied, cum ch o iubeste. El trecu prin strada intu-
necoasd cu pasul hfi usor, la care se cunostea ca. O.
dic asa elastica greutate precum së simte la pasul
unuY cal de rasit ; cand aucli In urmd-Y lin pas sever,
regulat ca al unuY soldat si recunoscu cit-i a lul
Castelmare. El se opri si se 'ntoarse spre partea
din-spre care venea sunetul... Castelmare sosi... Tit-
cere. Ieronim plesni cu vdrful sabieT inteun zid de
granit si la scdpdrare se recunoscurd ambii rivali.
In acelas moment, fdrit sit se fi schimbat vr'o vorbit
mitcar, sdbiele inc_purd a se crueisa, apoi se-audi
un gemet... o cddere grea pe pavagiul dur al stradeY;
una din cele douë umbre dispitril lute() cask apropi-
aft... cealaltd remasit mut&
VII

Ieronim se 'ntinsese pe patu-i ,si dedese 'nteo par-

te perdeaua de la fereasta, spre a se uitd, cum luna
apunea In riu, facend pare-cd din suprafata lul un
drum moale si luminos, cand audi bdt8nd incet In
usd. El se sculit si deschisit. Era pictorul.
Tinere, Oise el, trebue sit fugi cat maY in grabit
din ora§.
De ce ?

www.dacoromanica.ro
 125

Ai omorAt pe Castelmare.
Stid.
Stii. Dar ceia ce nu stii poate, e cit el e nepotur
mostenitorul lui Podesta din acest oras, cLt duelele
sunt oprlte i ct 4)4 ajunge la spenclurAtoare.
E i?
Ei ei ? De uncle-ai inv4at acest limbagiu. Iero-
nim, adaose betrAnul molcum, copilul meu ! mi-ar
pitrea reit de eapul teti atAt de frumos. AfarA, de
aceea mai ai o considerircie... Eat-o.
El Ii dete o hitrtie mitsgAlitit In linii strimbe.
Acesta o deschise.
Cezara eätré leronim.

cFugi te rog. Nu l'ai ucis pe Castelmare. Innit-

busit de sAnge, a clis oarnenilor sA, 'l aducil la noi.
A povestit tot, cu Ii datoreste rana sa. Fugi... te
rog ! Pot sit te urmitriascit fmcit 'n astA, noapte. Ce
si mai trist : contele voeste sit se lagodeascit cu
mine In starea In care se arid, si nu am nicY o putere
de-a resista ... Dar te iubesc. Crede eit nu vo
!

supravietui nenorocirei mele. RemAind aici, nu m'ai

scApa, ci m'ai face numai sit mor de ingrijire....
paserea mea !Fugi, i poate cit... ahl unde i o!
sporantit, de care se me tin ? nu vecli cit nu stid ce
sitii ie ?... Ti-as : vino la mine, si nu pot. Spune-
mi : sit te pierd, pentru a te mai vedea o-data ? Nu !
Fugi Ieronitn ; poate cit vr'o intAmplare nepreveclutit
sit me pitstreze pentru tine... poate contele sit moara....
II doresc moartea... tt iubesc ! Nu, nu ! nu crede cit
te lubesc InteatAta, In cAt sttli clic sit rAmitY... Adio...
regd4u1 meu ! Cezarm>.

www.dacoromanica.ro
 126

Ieronirn 0-aruna mantia pe umeri i ei rnersertt

pe cermul riului, unde Francesco 1i ditdu barca lui.
El. imbratosit, pe betranul arnie, desprinsd barca de
-term, se sui i pluti in josul riului, pAnit ce, ajufigend
pe luciul inalt al mareY, el arunch, canna si logecile
In apd, se culed In bared, sub eerul ce'si ridica In-
.stelata sa rndretie, i astfelun graunte plutitor pe
aria nemdrginitd a apeloradormi adinc.
A doua i soarele era sus, Mild 10 deschise ochii...
El vela ct barca lui se intepenise Intre niste stinci
de peatra.... Soarele stdpanea cerul i ernplea sinul
indr0 cu lumind. La malul continental el veclu
rdsdrind din stinci pddurene, o mondstire veche
prin ale cdreY colonade de peatrd surd, in cerdac,
urnblau cu pas regulat i incet cAlugarice. 0 grddind
unitd cu murii monitstirei se 'ntindea piind jos la
poalele mdreY, care se misca urcAndu-si apele pand
ltngtt un bosehet de chiparos ci roze, tainuit In
ponortrea unei stinci, ca un asil de scaldAtoare.
El se descultd §i sarind de pe o peatrit pe alta,
cercetd stineosul seu imperiu. El dddu de un isvor
de apd vie 0 dulce, care se repec)ea eu mutt sgo-
mot din fundul unei pesteri. LAM, in pesterd... o
recorealit bine fdeetoare II cuprinse pe el, pe care
soarele '1 arsese 'n somnu-i... merse mereu inainte...
pestera se lungea din ce in ce si devenea tot may
Intuneeoasii. De o data vecilu ea o zare de seninY
dar Ii pdru cd-i seaphril. Veclend insd, cd, ea nu perea,
el s'apropie i vëclu o bortd, cat ai bliga mama, care
conrespundea undeva... se uit pe ea... veclu. tufisuri
marl §i-i veni un miros adormitor de iarbit. El cear-
ed sd märeascd borta cu puterea manelor, dar ,era

www.dacoromanica.ro
 127

un granit, greu de In Murat; numai un bolovan ma-

re pdru cd, se rnisca. El 11 urnibolovanul se'ntoar-
se ca'n Içini i lasa o mica intrare, pe care o pu-
tea trece tarandu-se. El inträ repede, 1mpinse bolo-
vannl la loc, acoperi ehiar zarea cea mica cu petre
si pament, i and Intoarse privirea, ca stvadt un-
de fntrase, remase Incremenit de frumuseta pri-

Stinci uriesesti i cenusii erau zidite de jur 1m-

prejur, una peste alta pana 'n ceruri, tin nyijlocul
lor se adincea o vale, o gradind de vale cu isvoare,
in mijloc c'un lac si'n rnijloeul lacului o insu1., pe
care steteau In siruri lungi stupii unei prisdci
marl.
E insula lui Euthanasius, giindi el uimit i pllsea
incet, minunandu-se la fie care pas. PAnli i insectele
erau Irnblanclite In acest rai. Fluturii curiosi albastri,
auriti, rosii Ii acoperirit pörul lui lung Si negru, in
cat capul lui parea presdrat en fiori. Aerul acestei
insule era On de serbdtori murmuitoare ale albine-
lor, bondarilor, fluturilor, iarba ajungea pand, la
pept, mazarichea punea lanturi infiorite picioarelor...
o caldura, un miros voluptos patrundea raiul. El se
apropie de lac si trecendu-1 pe unde era vad, veni
In insuld. Albinele- incunjurara baznind pe noul si
tênerul Imperat al raiului. Se apropie de pesterd, ce
stiea ea trebue sa fie pe aceasta insulit, o gAsi intea-
dever Sculptata 'n peatra, gIsi dalta i uneltele de
sculpturit, patul, un ulcior cu apt, dar betramul lip-
sea. Pe- o mesicioara era o foae scrisa.
<tSirnt ct maduva mea devine parnent, c sftngele
rneu e inghetat i fan% cuprins ca apa, ct ochii meY

www.dacoromanica.ro
 4g

abia maY reflecteazA lumea 'n care traesc. MO sting.

§i nu remane de cat urciorul de lut, la care a ars lu-
mina uneY vietT bogate. M voY asecla sub cascada
unul Orlin ; liane i flori de apA sit incunjure cu
vegetatia kr corpul men si sit-mi strAtese perul Li
barba cu firele bor... si 'n palmele-mi intoarse spre
isvorul etern al vieteY, S on r el e , viespii sA'si zideas-
'ea fagurii, cetatea lor de ciartt. Rful curgend In
vecI proaspAt sE me disolve i sit me uneascA cu in-
tregul naturei, dar sA me fereascit de putrejune.
gAstfel cadavrul meu va sta ani intregi sub toren'
tul curgetor, ca tin betran rege din basme, adormit
pe sute de anY intr'o insulA fermecatit.z>
Ieronim privi pAretii sculptati cu scene de amor,
vela eArti vechi i scrieri multe pe politele unui
dulap, rAclimat de un pArete i mirosind apa din uri
dor, vegend cA, ea 'Y resuflatd si bAhnitit, presupu_
se cA betranul trebuea sA fi murit. Ast-fel el, mos_
tenitorul firesc at acestui locas de pace, a acestef
grAdinY inchise ca o odae, rescoli cArtile, cari erau
toate alese si-I promiteau multA petrecere ; scrierile
mosneagului, In cari fie-care cugetare era un mono-
gram al acestuY cap adinc si a cAror resontnytA era
atilt de mare, in cat fie-care eonstructie trethL o la-
me de cugetAri i analogii in capul teneruluY. lute
adever se familiarisA In curand cu micul luY impe_
riu, era ea acasA, ingrijea de straturile grAdineT
de stupi, Imbla ea o cAprioarit selbateca prin tufa-
riile i erburile insulei. Adesea in noptile calde se
culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c'a
panztt de in--s'atunci natura'ntreagA, murmural is
voarelor albe, vuirea mArei, mAretia noptii, II adin

www.dacoromanica.ro
 129

(Tau Intr'un somn atAt de tare si fericit, in care trit-

ia doar ca o plantit, fArtt durere, fttrA vis, fArit
dorin t.
VIII.

In gliva 'n care era sit se serbeze cununia Cezarei

cu Castelmare, tatAl ei, ntirrchizul Bianchi, muri de
apoplexie In mijlocul paharelor s't a conmesenilir
sëi. CAnd ea-1 veclu intins pe pat, genele Inca des-
chise peste ochii stiIoi, gura plinA de spume, ea
se reclimA de bolta unei ferestI i privi desgustattt
asupra acelul cadavru, care nu-si trAise decAt sie si
care, spre a'si implini patime, eari aveau sit aibit
acest sfArsit, era s'o véndit pe ea, chipul de Madonil,
omului pe care-I ura mai Mult in lume.
CAnd Castelmare se presintit, fncepa s'o rnAngfte.
.Contesii, clise el, pitrintele d-tale a murit i ai r6-
mas fArit alt sprijin In lume de cAt mine, viitorul
d-tale bitrbat..
Ba i fitrtt acesta, lisë ea, citci d-ta ai incetat
de a fi viltorul meu bArbatsau eel ptrcin anul meu
de doliu a depth-tat aceastA fericittt perspectivit. Vei
bate iar la usa mea duptt un an.
Castelmare esi nernultumit, aruncAndu-i o ultimit
privire de urn neimpacatit.Francesco o sfittui de a
pitrAsi orasul, unde era espustt urmAririlor crudulu
ei adorator, si sit se retragit la o monastire de ch-.1
lugarite, In apropiere de cate-va Oreunde ea se si
duse dupit Inmorméntarea tathlui ei.
Ea slitbis6 de grije, sërmana copilA... Despre Iero-
nim nu mai auclis6 nimic, numai cAt ctt barca lui
Nuvele M. Etninescu. 9

www.dacoromanica.ro
 130

Francesco, in care el se pornise pe mare, se ghsise

sfarhmath, Ia termuri, astfel !neat ea '1 creclu Inecat,
mort de mult.
In niurii 1inititi ai monastirei ea se reglisi pe si-
ne InsAsi. Chilia ce i se dedese era cu fereasta'nspre
griidinh si mare ; oi adesea, trägênd zavorul la usii,
ca sh, nu fie suparat6 de intrarea nimitrui, ea privea
oare intregi la lnmiirea undelor depArtate, ce se per-
deau In orizon, la prevalateca gritdind, frumoash.
sOlbtititcittt, care-si taradacinase hittasurile i arborii
pitnii MAIO termsau alte dAti, pierdêndu-se printre
aleele umbroase, ea plivea firele de iarbh, de pe eh,-
rare, sau se ascundea Inteun boschet aproape de
term, in care sedea ore intregi, adincita in dorul ei
fail de speranta.
In dilele calde ea se clesbrAca i, läsindu-si hainele'n
boschet, se cobora la mare. Chip minunat, arntare
de zilpadd In care ten6ra delicatettt, dulcea moliciu-
ne a copilitriei, era Intrunith, cu frumuseta nobila,
coaptit, suavh., pronuntata a femeiei. Prin transpa-
renta general% a unei peliti netede se vedeau par'clt
vinele viorii si and piciorul ei atingea marea, and
simtea apele rnuindu-i corpul, surisul seu devenia iar
nervos i selbatec ca toath. copilhria ei, in lupth, cu
oceanul bëtran ea s6 simte reintinerind, ea suride
cu gura Inclestatd de energie, si se lash, Imbratostirei
sgomotoase a oceanului, Mind din and In and cu
bratele albe undele albastre, Innotawl and pe o coas-
t% and pe spate, tologindu-se voluptos pe patul de
valuri.
Incepus6 a insera si ea iar se JIM amorului ei cu
marea, iar suridea in fata valurilor cu acea intensi-

www.dacoromanica.ro
 131

vä i dulce voluptate, 1si golise gatul ei de ninsoare,

Ii despletise perul pe utnerii rotundi i pe sinii cres-
cuti In sete de amor, 'Ann remase goat, frumoasit
ca o statult antia, avend Inaintea acestei din urmit
avantajul vietei, acea pellçt ca1dt, dulce, netedtt,
care lasti, urme dac'o atingeai. S'arunch In mare si
incepu sit'noate, puindu-si drept tel de ajuns niste
stinci, ce le vedea un sfert de ceas departe de
term.
Undele 1initite, o &wean si in curand ajunse la
stincele din mare. Ea merse incetinel de-alungul lor,
redenAndu-si manile de pAreeii de peatrti, ajunstt
la o pesterl, din care curgea sfitsiat i strälucind
un isvor, iutrt mergend de-a lungui pIrdului si de
o dattt o panoramti cereascti se deschise ochilor ei...
dDumnedeule ce raflo gandi ea <<voi sta aici
putin.l> Ea merse inainte prin iarbii, care caldti
mirositoare ei gadilea corpul, s'arunch In lacul lim-
pede ca lacrinia, a cilrui apt o fhcea mai sa adoar-
mA, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonith
de fluturi i albine... Era nob unb, ca un copil, rAttt-
cit intr'o grAdintt fermecatti de basme. In urmit, ye-
lend cit soarele se 'nclinase, ea se intoarse pe calea
pe care venise. Dar care fu spaima eY, and nu
vedu nici o esire?
Ce sä facK ? cu gandul c s'a rAtttcit, ii mai
primbla ochii de jur imprejur... nictier1 o esire...
RAh b> gAndi e§i ce-ar si fi, de-as petrece o
noapte In acest rai fermecat ? eine me vede i eine
me stie ?

Se Meuse noaptea. Stelele man i albe tremurau

www.dacoromanica.ro
 3

pe cer i argintul lunei trecea sfasiind valurile trans-

parente de nouH ce se 'ncreteau In drumu-T. Noap-
tea era caldit, Imbhtath de mirosul snopurilor de
flori; dealurile str6luceau sub o panza de negurinpa
molcomit a lacului, ce 'ncunjura dumbrava, era
poleith i .tremurand Ii arunca din cand In and
undele sclipitoare spre termii adormiti. mijlocul
acestei feerii a noptei, litsate asupra unui rai incun-
jurat de mare, trecea Cezara ca o'nchipuire de zh-
padit cu p6ru1 ei lung de aur, ce-i ajungea la cal-
cite... Ea mergea incet... Toate visele, toath Incanta-
rea unei aroma-to 1)opt1 de varit ti cuprinsesit sufle-
tul ei virgin... ar fi plans! Isi aducea aminte de a-
mantul ei si-i pitrea cii-i Eva In paradis, singurit cu
durerea ei. Ea veni MAIO lac si v6clu cararea de prund
pe sub aph. Incepu sh treach i apa fugea fmpreju-
rul glesnelor ei... Ea se uitit l'acea dumbravit 'man-
o dorinth de fericire Ii coprinse sinul... era a-
tilt de Insetatit de amor, ca copilul cel tênër si fra-
get. Buzele ei erau uscate de dorinta unei s6rutitri,
cugetarea ei era Itnphtirnith, ca tin strat cu florile pe
jumatate vestedite de arsitit. Cand ajunse'n dumbra-
vit, umbra mirositoare a arborilor nalti arunca un
reflect albastru asupra pelitei ei,Incat phrea o sta-
tuit de marmurit, In luminh viorie... De o data ea
-v6du prin arbori o figura de om... gandi ea ch-i o
inchipuire a ei, proectath pe mrejele de frunde... si
acel chip lull din ce In ce conture mai clare....
era el.
Ah ! gandi ea zimbind ce nebunit sunt...
pretrutindenea el, in frumuseta noptei, in tacerea
dumbritvelor... El s' apropia... El credea asemenea,

www.dacoromanica.ro
 133

ctt are-o inchipuire aevea inaintea luL. 0 privi lung,

se privird lung.
Cand 1i lud mama ea tip,.
Cezara! strigd el, cuprindênd-o In bratele
Cezara ! esti o inchipuire, un vis, o urnbrit a noptei
zugravitti cu zapada luminei de lunit ? sau esti tu ?
tu ? Ea plangea... nu putea r6spunde. Se credea
nebund, credea c 'Y vis, si-ar fi vrut numai ca yes-
nic SA tie acel vis.
Tu. esti ? Chiar tu? Intreabd ea cu glasul Ine-
cat, aid toatt cugetarea se 'mprospatase, toate
visele ei reveneau splendide i doritoare de viatd...
Ea na se mai stitura privindu '1... si uitase sthrea In
care era.

www.dacoromanica.ro
 SINUCIDERE.

De mal multe luni petrecea In Iai un btr-

bat t6n6r i Interesant anume Petra Kuzminski,
clespre a cltruI antecedentii aventuroase fie eine stia
st spunb, citte-ceva. Positiv este, cA. fiteea parte din
lumea aleasd a Rusiei, cad era foarte bine cu dem-
nitarii de rangul cel- maT nalt al armatei rusesti.
Multi stiau, a s'ar fi luptat altituri ou Francezii In
contra Germanilor -la r6sboiul din 1870, uniT IT a-
tribuiau origine poiontt, altii circaziantt, in faptä M-
BA era Rus, de religie ortodolxt i fiul comandantu-
luT de Ulani de Volhynia. Versiunea cea mai apro-
piata de adev6r ni se pare InsK aceasta, Servind si
el tot In acel regiment, si avend In urma sa o ca-
riera militartt creattt prin vitejie persona% In r6sbo-
lul cu China, se bucura de o deosebitit afectie la
curte. In vremea r8sboiului s6rbesc Ins6 s'a dus si
el ea, volontar, .In contra vointei esprese a suveranu-
lui sëu, a luat parte la luptIt cu cunoscuta lui vite-
jie, dar conform legilor militare a fost considerat ea
desertor. De atunci venis6 anume In Iai pentru a
intimpina pe membrii familiei Imperiale si a solici-
ta graciarea sa.
Marii Duci, cu cari se 'ntItInise, IT promisese CII
vor pune stttruintele Lor pe lAngit Impëratul. El
Ins6, anticipAnd stttruintele protectorilor seT, a cre-
opt a putea obtine gratia Suveranului, presentan-
du-i-se in persoantt. Cu citte-va oare inainte de a

www.dacoromanica.ro
 135

se presenta, spusese catra mai multi amiei cit, dad,

nu va isbuti sa, fie graciat, are sa se omoare. In
genere toatit purtarea sa areta nelinistitoare simpto-
me patologice, cacY judecAnd mai rece, usor s'ar fi
putut convinge ce reu alas era momentul, pentru a
recastiga favoarea monarhului. Ste putea presupune
ca. In vremY ca acestea, cnd legea disciplineY mili-
tare trebue manuita cu deosebita rigoare, M. Sa
nu va fi dispusa:a inlatura mesuri disciplinare in
fata unui public nurneros, care cunostea gresala mi-
litarului ; pe (And In vrernY _mai putin turburate
mai ales In altit situatie, feritit de privirea publicu-
lui, un asemenea act de gratie putea usor stt- urme-
ze. Destul cIt, In urma refusului, nefericitul retra-
gendu-se cAti-va pasi de la vagonul imperial, IV stre-
punse inima c'un stilet. Dus la moment de catra
doi medicY in sala de asteptare, a mai trait Inca veo
cloud:lee de_minute, neputend vorbi fuse un singur
cuvent.

Tot Iasul êl cunoaste. Inalt si bine facut, mai

mult oache i avtnd In fata o espresie energica si
fina, miscandu-se c'o eleganta naturala,el era un
oaspe bine. veclut al saloanelor i gradinelor. Alal-
titer! fuse stetea intins pe o simpla masa de brad
intr'o ogragiora a spitalului Sf. Spiridon. Era aproa-
peileschimbat la fata, cu:aceitts receala [Ai liniste
militareasca. Actul de sinucidere nu rapise nimic
din eleganta frumuseta IntregeY figuri. Astfel
stötea lungit, invelicinteo manta neagra i numaT
ochiY remasi deschisi i pierclendu-si strelucirea u-
megiuneY vitale, II dadeau aparenta c'ar fi cuprins

www.dacoromanica.ro
 136

de un, adinc somn magnetic. D. N. Heck a fotogra-

fiat altatderi pe mort.
IerY la 9 1/2 ore dirnineactt s'a fitcut autopsia ca
davrului de chtrd mai mu10 inedici militari ru§i.
Stiletul cu dou6 ascuti§uri a Intrat cam de 5 centi-
metri In vérful ptilIei drepte a inimei §i In directie
vErticalA. Lovitura de moarte §i-a d fo Co ex-
traordinara r6cealtt §i titrie, Mel' a färilmat coasta
a cincea intreagit, §i a patra parte din a §asea. Cer-
cetAndu-se creerul, s'au gttsit in partea dreaptit a
rnenenghieY, adecti. .a membranei ce Invöle§te cree-
riY, mai multe corpuscule dure osoase, earl ne lasa
stt judectim, ctt toatit purtarea sa estravagantit tre-
bue atribuittt §i existente1 unor cause patologice.
Ieri duptt arniadtt-di a avut loc inmorméntarea la Ci-
mitirul «Eterhitatea* In asistenta unui public putin
niimeros, dar distins.

www.dacoromanica.ro
 St. GHEORGHE
in ora la (aril
ICOkNE ZUGRXVITE CU DEGETUL.

Ce proastit petrecere ! ? Otiri, ce b'e lupttt CU

noroiul, boambe, ce se descarcA de lragul zgomotu-
Jul, certuri, ocArY, suditmY, mizerie politicn ! Apoi
plitteste cbiric dacil %i-a mai remas un fir de para,
pitrAsesteii locasul, te mutil in altul, sparge oglinch,
te cearth i te neciljeste, ettcY e Sr. Gheorghe !
Da! proastA petrecere!
Dar, laudat stt fie numele Domnului ! nu e
pretutindene tot asa.
La WA, la sat diva e mare, o c,ii de veselli ser-
bittoare.
Incit in dup'ameada ajunulul fetele, tlecLliI i co-
ph es in -arinit orl se due la Odure i se intore a-
casit incarcatf ea I dert i en crengY de rug. <Din
cderA se impletesc cununi verzi, iar crengile de rug>
se pun In crud pe la portite, pe la feresti, pe de-a
supra tisilor si mai cu dcosebire pe Ia grajdul, it
care se addpostesc caii i i vitele. Asa <,e ; alt

fel in tril elele i trigele, furit laptele de- la vaci, fu

rt somnul copiilor, visul fetelor i norocul fltctilor
Nuvele M. Eininescu. 10

www.dacoromanica.ro
 138

Acolo, unde intrarea e inchisA prin rugii inghim-

patY, nici iele pie strigi nu intrit, pentru c vdd sem-
nuI pe care nu" au putere de a-1 trece i vdcile dau
lapte, copii dorm dusY, fetele se pierd in visuri plä-
cute, earl% teii remiln harnicY i cu noroc. Astfel
toate casele, toate curtile se incareit de podoaba
primAvere.
In araurgul sere copii, fete si fltclX umblit pan dis
prin curte. Fie care IsI tine manile la spate si ca-
utli. sit «apuce golu1 celuialalt, cad acum e vrernea
urdice... i eatit-1 c'o apnea. ! &Mut atinge eu
urdica bratul desvälit al MitriuottY. Mitrinca tipa spit-
riata, apol se intoarce i 11 atinge en urdica peste
git... Apoi goanh -- ape hohote apoY tipete giur
impregiurul c.urtiY afarti la ulitd de a lungul
pe la fini, pe la vecini i prin cash si pe-afarit
mic si mare, satul Intreg se pune In goand, cacY a.-
cum se incepe primavara, vrernea de lucru, si eel
mal sprinten e cel mai vrednic.
Obositi, in sflrsit, eu totii se apropie de adtipost.
Fie care se. laudtt cit a nimerit pe en tare si pe cu-
tare de atatea i de atatea on i ot insus1 nu a fost
nimerit decat In urma cuMrei ori cutare Intimpläri
neprev6dute, chiar numai de ante si attIte orY. Spu-
ne apoi pe eine a nimerit i l'a nimerit in anul re-
cut si In anul maY nainte de cel trecut ; tathi si ma-
ma Ii spun din tinereta ; bunul i bunica asculta
si 1 chiama pe totY de cu vreme la odihnti, cad ma-
ne, pe and dioa se desvitlue din noapte, eel mai har-
nic 1 cea mai harnicA furd smantima de p..3 isvorul
din crAng.
Vestea lurnine abia se iveste la rdshrit, ettud fe-

www.dacoromanica.ro
 139

tele, in gMeala serbAtoreasca, care mai de care grit-

besc cu ulcioarele curtttele la isvorul cu apa cea
bunA.--La isvor se intMnesc, schimba vorbe, 1I fac
de lucru §i stau neastampttrate. Ar pleca, dar nu
le duce gandul, ar mai sta dar nu li se cuvine.
-Aide soro Idice una,cticY ne apuctt flacttiY §i
-
iie stropesc cu apit din i svor.
Aide soro ! dice alta.
-Aide soro I dice a treia.
--Aide soro !. die toate, dar niei una nu pleacA.
ascun§1 prin crangul de d'imprejur de o
data. ntivillese asupra lor. Fetele tipit speriate, ni-
mite i desmierdate §i ca o ceattt de prepelitY fug
care incotro ; dar sprinteni sunt voiniciY §i iut1 la
pas... Unul eke unul ;ia ulciorul §i varstt din el In
fa.ta rumnna, cttcY a§a e bine, a§a este obiceiul, asa se
improaspitta sangele §i ea pe un prisnel invirte§te
trupul.
Dar scurtit e petrecerea, cad cu totif aU de lucru;
fetele grabesc la randuiala caseY, eara ffllctii dati
pas, ca sä aductt vitele de la pa§une.
Simina, pe cat de liarnica §i de sprintentt in mij-
locul gospodttrieY, pe atat de nepatitil §i de neinde-
manatectt in fattt cu tittcltiY, remitne cea din urmit.
Ea sta suptirata, cuprinstt de spaimit §i nehotaritit in
cale, pe Mngit isvor. Obrajil caldf, perul luciu, sal-
ha sclipitoare §i manicele incretite Ii sunt pine de
stropY rotunA iartt uleiorul resturnat sat desert la
picioarele eY. Ar plange, ar ride, ar pleca §i ar maY sta.
Toader sttt turburat Mugt densa. El i§i scutura
pletele.

www.dacoromanica.ro
 no
Audi, Siminitgriteste ei,nute supara, asa-t
obiceiul.N-am voit,ed n'am voit.
Apoi Ii pane stinga pe umör, eartt cu mitneca de
la dreapta I terge stropiY de pe fatit, de pe p6r-
si de pe salbtt.
Vedi asa!--urineaztt el.Se vede cIt esti o co-
pill ! Uite ! mö due stt-ti umplu ulciorul. Si it
in, se duce la isvor, ii =pie si se riitoarce cu e
la Simina, ce sat suparatit In. loeul- d rata inainte.
En primeste ulciorul, isT netedeste vesm6ntul i e
gata sit piece.
VedY asa!--eY dice Toader!Dar astil I vii in. joe ?
Simina riclicä. oehii, eY priveste in fattt i misch din
buze, dar grniu nu scoate.
--Cum at ?
-Nu stiu!dice ea maY tarollactt m'a lttsa mania.
Gritind aceasta, pleacit si se duce cu ochii in ptt--
ment. Peste p4n insit ftita i se insenineazil. Eard-sf
suride cu veselie copiltireasett i _sfioasti, IsY Intoarce
privirea Indttrtit i speriatit merge mai departe, eitnd
vede pe Toader privind 'de pe colnic in urma eY.
- -Oare pentra ce toemal pe mine m'a stropit cu a-
pit din isvor ! ? se Intreabtt ea.- -Si cum m'a sters .
cu milnoca si cum mi-a nmplut ulciorul i cum a cps
sit vin la joe
Ea grttbeste, gritbeste acasit, iar inteand In curte,
intimpind pc muma-sa cu C tivintele : Mama ! au ye-
nit filitchil i ne-aa stropit cu aptt dhi isvor. Uite
ce-a ftteut Toader cu mine ! Toader al Martel lur
Boboc.
--Ce qicif ! chiar asa !Ser-tana de tiuegriteste
nuund zimbind, apoY e netedeste p6ru1, 6-1 in din.

www.dacoromanica.ro
 ici
=Anti, uleiorul $14 sdrutit fruntea ! A$a sunt fittcniY,
stint $iretY !
Taal, sthpiinul case, sede la o parte pe un polo-
bocel, a$edat en fundul in sus. Pe cap n'are nimic;
pe densul nu are de cat einnesa albti,. Cum sede;
-se radimil tiind palmele pc genunehi. Inaintea Int
shin tr.e`f oamcni ; un tlitcitu sdravitn, un biletan si
un om mast in vrastA : until slugit, altul porear. Xar!
al treilea cioban.
Asaldi se ineheie un an si se ineepe altul, astridT
se hotitrilste simbria si se reinnoe$te invoialit eu
stlpftnul.
Ciind tat: intrii, iatM t$Y poarta privirea là dOnsa
aseulM cuvintele dice el pentru sine
Boboc este < otn din oament apot so targne§te /lira
departe.
Se hotArttse datoriele ; stApilnul Ii spune slilbicjti-
idle, pill y bune i piIrl .rele ; se statorniceste sim-
bria,atatea bain, atiltea opinci, atatea randurY de
eltmesi, sumanul obieInuit, cojocul pentru yremea de
iarnit. In stirit stiIpAnul se ridiea incet i ctunpl,
tat, micIt din ochi, mis;eit din cap si grde$te : «Audi,
nevastil!adit-ne eftte-va pieitturi de rachiu !
Stitpana casei numai decht se aratil CU $ipm;orul
si en pAhttrelul puse din vreme inlemann, II nete-
dete catrinca, 1$1: suge buzele i pofteste de bine pe
cei de fatil.
Aeum se umple paharul, se inchinit in Mnittate
$i noroe ; stitpimul i stAplIna dau maim ell poll cas-
nicY orY en veellit oamenif aY easel, earil copii stan
in dosul lor i ieu parte ea privitori la aeeastti ser-
-biltoare.

www.dacoromanica.ro
 I 4 1),

Se lnchiu i iarttlY se lnchind. Sit dee bunul Durn-

nedeu bine la casa si bine la masa, rod in camp, §i
rod in deal, noroc si stinatate, sa dea bucuria copii-
kr si veselia tëtranetelor.
De odatil, resunetul clopotelor strabate prin vale..
Urmeazit o alta parte a dileT.
Mic si mare se imbraca de serbatoare i peste pu-
tin uliele pornesc in pas curnpatat spre srmta bi-
seri@it. Astadi e slujba mare. Preutul imbraca cele-
mai alese feloane sapte bileçi imbracati in stihare
curate poarta ripidele i sfesnicele in fata altarulul;
toti citrturarii satului se aduna sa udece lutmea, iar-
barbatii es la camp, la starA Astadi se intarcti meil
pi oile se baga in lapte.
TAM, ciobanul, da, de lucru la trei ciobanei, e ma-
re turma si bine hranita.
Cinci sute i atatea de oi, la atati i atati stapani
sunt la un lOc. Pe cand insa stilpanii se aduna,.
rnieiY sunt desfitcuti de laptare, sterpele i berbecii
sunt alesi la o parte, si oile de rnuls sunt virite in,
stfna.
Duladi pandesi stau imprejur culcati pe labe i c3-
&and cu ochit poronca stäpanului kr.
Dupt ce oamenii s'au adunat, ciobanul ia legatu
ra de rabusuri i inir de pe acest catastif al seu,
care cate oi are si de ce fel are. El cunoaste toatit.
oaea de pe Or, de pe umblet, de pe muget, de pe
narav i unul singur dintre stapani nu se plange,,
ctc1 stie ct IsMla nu greseste.
Acum incepe a se mulge. Stan are numai cinci oi
lAptare : el incepe. Le mulge pe toate cinci si scoate
jumlitate ()cit. Acesta e un lapte. Altul are doua-spre-

www.dacoromanica.ro
 I 43

cJece oi i scoate o intreag4 ocIt. El are doi lapti.

Eara.,0 altul are doi, doi §i jurnatate, trei,.ba Petrea
Cibcan chiar pee la un loc. i apoi acela care are
un lapte, mulge odatit toate oile, care are doY laptY,
le mulge de doua. orY, iar Petrea Ciocan lece VIle e
staptin pe intreaga turtna.
Oamenit glumesc, rid, se necttjesc unii pe altiY.
Eata colo unul slab 0 grttbit la miFare, e om bogat,
dar sgarcit : el mulge, in cat ar scoate sange din
uger. TotI rid, dar luY nu'Y pasit, ctcT voe§te sit
scoUt cu un lapte mal mult.
Altul bine hrttnit, vesel i cumpatat I impline0e
laptiY, apoi mulge maX departe §i toarnit in laptele
neimplinit al finuluY sett. Iard-§Y rid oamenii ; dar
luY nu-Y pastt, caeI voe§te sit aratA, ctt <qtre de unded,
Petrea Ciocan e cel din urma. El stit zimbind
cu manele inclWate pe burfit. If plac glumele oa-
menilor, II place veselia, ar dori ca tot ziva de Sf.
Gheorghe sa fie.
Isaatt! grae§te elmulge tu, dìieT ea nu me pot
pleca!--Hahaha! 0 ride cat l trec lacrimile de glu-
ma pe care-a fitcut-o.
had% mulge, insamntt laptii pe rebu§u§urY §i cand
ziva se invillue din noapte cu totiYse intone acasa.

Earit noT!? Citim actele relative- la darea in ju-

decattt a fo§tilor mini§tri, buletinele de resboY, so-
matiunile proprietarilor de case 0 ne clintarim
catele negre sub salcia verde. Proasta, petrecere!
Da ! sarbitda e viata, sarbada pentru ceY cu mi-
nit de§artit i cu capul sec !

www.dacoromanica.ro
 CHRISTOS A INVIAT I

«SA manecArn dis de dimineatit si in loc de mir

cAntare sit aducem stApCmuluY, i stt vedem pe Chris-
tos, soarele dreptAtiY, viata tuturor rästtrind !,
Si la sunetele vechei legende despre suferintele
moartea si invicrea blAnduluY Nazarincan, inimile a
milioane de oameni se bneurtt, ca si cAnd ice pro-
consulul Flint din Pont si-ar ft spitlat mAnile s'ar
fk rostit acea mare, vednicit Indoialtt a omeniril :
< Ce este adevOrul
Ce este ittlererul?
De dou6 mit de anY aproape Di se predicit stt ne
iubim, i noY ne sfitsittm. De maY multe mit de anY
Buddha-cakya-Muni viseaztt impitcarea omeniriY, li-
nistea inhnei si a mintil, Induraren i nepismuirea,
si cu toate acesto de tot atiltea mit de anl, de la In-
ccputul lumil, rOsboaiele presurtt pAmOntul cu san-
ge si cu cenuse..In locurile pe unde au Inflorit odi-
nioarit cetatt frumoase, page pe risipe turmele, si.
ceea ce necesitatea a ridicat, urn a dArtimat ; ha,
chiar in ntunele celuia care propoveduia inbire, s'a
ridicat In nenumörate rAndurY sabia.
La Intreharea ce si-o face David Strauss,- scriito-

www.dacoromanica.ro
 105

rul vietif luT Isus, de mai suntem noT erestinf sau

bn, o Intrebare la care respunde negativ, noT adito-
gain alta : fos -am vreodatit crestinT ? i suntern dis-
pusi a respunde nu.
Mai adeverate sunt cuvintele lig Ca list, patriarhul
de Consrantinopol, care, intr'o fierbinte rugaciune
pen tru incetarea seceteT, descrie caracterul omenesc :
< Nu numaf dragostea ta am leptidat, ci si ea fia-
rele unul asupra altuia ne purtam si unul altuia trupu-
rile müncitm prin felurf de lacomiT si prin -nedireap-
til vointa noastra. Deet, cum suntem vrednicf z lila
facerile de bine ale Tale? Cit Tu esti dirept, noT
nedireptT; Tu iubestf, noi vrajmitsim ; Tit estY indu-
rat, nof neinduratY; Tu facetor de bine, noT rapitorT !
Ce impartasire avem en tine. ca il ne si imparta,-
.sim cu bunatatile Tale? Marturisim direptatea Ta ;
cunoastem judecata cea de istov a noastra; propove-
duhn tecerile Tale de bine ; a miT de mortY suntem
vinovatT ; eata, sub maim Ta cea lueratoare si care
tine toate, petrecem. Lesne este maniei Tale celor
a-tot-puterniee ea intr'o clipealit sit ne piarda pre
nol. si ciit este despre gand-ul i viata noastrii, c.0
direptul este noue sa ne dam pierdarif, prea direpte
udecatorule ! Dar... indurariT eef nebiruite si bunil-
tlitiT cef negraite nu este lueru eit tofu! rrednie, prea
iubitorule de oameni stapane
Rar ni s'a Intimplat sit vedem sirurY serise cu a-
tâta cunostinta de caracterul omenese : Tu esti bun,
reeunoastem cit noT suntem rO11-rOilor, dar baga de
'sarna cit nu-T vrednic de tine sa-ti fasplatesti asu-
pra noastra pentru eit ai sta In contradieere cu ca_

www.dacoromanica.ro
 1k0

litittile tale de a-tot-bun, Indelung-rithdiltor, lesne-

iertAtor.
« Video theliora proboque, deteriora sequor.»
« Vedem cele bune i le aprobdm, dar urmttm ce-
le rele.,
Astfel, cu multi umilire strigitm :
« Cdlcand aceste poroncY ale tale si in urma pof-
telor si a voilor noastre âmblimd, totr pecatul In
fiestecare i cu osirdie facem clevetire, hula, tine-
re In minte de reu, citicare de jurninnt, vorbit min-
cinoasd, vorbe de rusine fireascd si afard de fire,
ceea ce nu se did nicY in dobitoacele cele necu-
ventatoare, .acPstea foarte pdgiineste de noti le izvo-
dim. Stinsu-s'au Intru desetdciune qilele noastre ; de
ajutorul tett ne-am golit ; batjocurd i ris ne-am fit-
cut celor de 'mprejurul nostru ; numele Ten celprea
sfant i Inchinat, prin noY a se huli de pdglin 1-am
facut. Invechindu-ne in reutate si in citrarY neinte-
lepteste schiopdtand, totl ne-am abittut, Impreund
netrebnic/ ne-am fitcut : nu este eine sd, Inteleagit,
nu este prind la unul.Ciuma i robia si imbulzeala
§i sdritcia i multe felurY de morti i despre nol de
treY oe tictuo§ii ne-au despdrcit, Ca prin niste bit-
I

ca acestea sd ne iragi Ia cote menr nerrefid noi;

ci nicY asa nu s'au fitcut ceva maY mult despre noY.
Datu-ne-aY pre noi pdgitnilor spre robie i spre pradd
spre junghiare si spre jdfuire celor, si nici asa
n'am inteles, nicT ne-am depArtat de la flirlde-legile
noastre. Nici prin cele de Intristare, nici prin cele
reie nu ne-am Intelepg nicY prin facerile tale de
bine si prin darurile tale nu ne-am fdcut maY buni !>
Eji ast-fel a fost totdeauna.

www.dacoromanica.ro
 147

In loc de a urma prescripciunile uneY morale, a-

proape tot atat de veche ca i omenirea, In loc de
a urma pe Dumuedeu, omenirea necorigibilit nu-1 ur-
meaza de loc ; ci, intemeeata pe bunittatea lul, s'aj-
terne la pament In nevoY mart si cerseste scapare.
toate formele cersire le-a Intrebuirqat fatit cu a-
cea putere inaintea careea individul se simte a fi ca
o umbra ffirit fiintit si un vis al insalaciuniY. Con§tia
despre nimicnicia bunurilor lumii, incelegend cit a-
ceastit viaçit cu trebuintele el prime e deja destul
de grea pentru a o maY ingreuia cu alte scopurY de-
serte de cat cele pe care le are din natura, omul
totust pane o deosebitit valoare pe Imprejurarea de-
a domni asupra altora, de a robi pe altiY, de a'st
Intinde stitpanirea peste tot pitmentul de s'ar pu-
tea.
Ce'Y ajuta luY Cezar c'a fost un om mare ? Astacit
poate cenusa luY lipeste Un zid vechiti Impotriva.
ploiY si furtunel.
Stitt' oare In vre-un raport mijloacele ce le punein
In miscare cu resultatele la cart ajungem ?
Intr'adevër, privitil prea de aproape, ce ne prezin-
ta viata, cleat implinirea normald a unor trebuiuce-
din cele maY simple ? A bea, a manca, a dormi, a
se imbraca, adica, a'p`i hritni existenta §i a o apara
contra intemperillor. Conform cu acest scop, albina
adunit vara ca sit aibit iarna ; furnicile I§Y zidese lo-
cuintele lor simple gramadind in ele merinde ; bur-
sucul IT adunit provizil pentru iarna, i incolo fie-
care din aceste animale lasit lumea luT Dumnecleft
sit fie precumit-Y, neinteresandu-se maY departe nict
de politica nicY de nimica.

www.dacoromanica.ro
 18
Omul, pentru Indeplinirea tot a acestor trebuin to
-prhylare, are nevoe de un stat cu oecT de mil de
funetionarY, de o caste eu sate de mil de oamen't,
de MY de comunicatie, drumurY de fier, scoale u-
niversitati, diplomati, adunitrY leginitoare, birnef,
advoeatY, societaV aeademice, gazete, marsande-mode,
teatruri, bant de hartie, tunuri. corithif, prafurY de
dinV, mânusi, citini de vtlnat, biblioteci, cazarme, fi-
losoff, cat' a, pitale i altele ca neestea.
Nti-Y asta o socoteallt de mofluz ?
De aceea Faust,_ In care se intrupeaza omenirea
cu poftele, ambitia i desertaciunea eY, dar i cu ge-
niul si setea eY de stiintit, stand Innintea ulthnei pro-
bleme. IsY toarna venin dintr'o fioltt veche Inteun
pahar i voeste stt'l ben... eand eattt ett suna Incet
dopotele si cAntecele. de la Inviere... i paharul If
cade din mani... el e reeastigat pentru N:iattt.
Inviererenastere ?
Paralel en istoria realtt a taptei, rësboiuluY cru-
2imiT i rOutitta ; paralel cu acea testiturit de egoism,
vielesug, tiranie do ulitit i tiranie personaK din
care eea din urma e de preferat : alatdrY en vointa
acelui soiti de onmeni pe carl Calist Ii deserie aa
de bine In rugitciunea luY traeste creerul omeniril
o mica parte de viatil deosebita, nesupus nicY politi-
eel, nicY diPlornatiei, niel r6sbonielor, si, In acele pu-
tine momente ale luY proprii, el m6sura depttrtarea
stelelor i adincul mitril, greutatea plimêntuliff i usu-
rinta aeruluT, nude fiorile crescend, Intrupeaza In
marmori frumusetea liniilor i li picturit, a colorilor,
diseompune lumina soarele, atilt Ernba ce. au vor-
bit-o AsirieniT, numërti biblioteca lui Ptolomeu si

www.dacoromanica.ro
 149

desleagn un vechiu papyros ce cuprinde leacurt e--

giptene.
E In aceasta... mantuirea ?
Fi-va omenirea cu1tt, omenirea stiutoare mat build
de cat cea nestiutonre ?
Dupit elite stim din trecut si vedem azt, nu.
Va reindnea Inteadever un tezaur In urma gene-
ratiilor, !mid totus, omul arinat i acela al viclesu-
gulut, ostasul i diplornatul, vor Thsemna mat mult
in vremea lor, vor fi mai mutt vietuind de cat pic-
torul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul
Newton.
De aceea, la ademenirea muzicei eerqtY, Faust
rdspunde ;
Aud solia, dar hut lipseste credinta In ea !.
Vin dile de inviere i tree. IcY se saluta oamenit
eu Surrexil! rere Surrexit!,, dincoace cu tHristos
loseres!» §i In toate limbele pdmentulut se repetd a-
cest cuvent, dar not qicern ca Faust :
.1fie liotsehaft hor'irh wohl, allein mAr feldt der
Glanbe !Th

Ba credem c'a Inviat In inimele sincere, cart s'ad

jertflt pentru Invetatura lul, eredem c'a Inviat pen_
tru eel drepti si bunt, aL edror numer mic este ;
dar pentru acea neagra multime, cu pretexte marl
scopunt midi, cu cuvênt dulce pe gara t cu ura
In Inima, cu fata zimbind i cu sufletul Inreutatit, el
n'a inviat Diet o data, cu toate ct i et se Inchind
lit acelast Dumnedea. Tiranul ce mana Ia moarte
sute de mit arid de niet un Scrupul, demagogul ce
pnin vorbe masluite trezegte patimile cele mat negre
si mat uricioase ale mulçirnil, sunt adesea mai ere-

www.dacoromanica.ro
 I 50

-dinciosl vecheY legende religinase de cat Faust ;

poate ca, dupa orY ce erirni, comit, s'aruncit fnaintea
icoanif si soptesc cuvintele luf Calist, cersind ier-
tare de la lesne-iertatorul Dumneleu. Dar cu aces-
tia chematf, call stint multi', nesffrsit de multY, nu
sporeste comunitatea crestina : putinf sunt eeY alesT
-si putinf au fost de-apururl.
Dar r6mae datina si Incelesul el Brant, asa cum e
de mult : si de nu va sosi nicY o data acea di, din
-care O. se 'neeapa .veacul de aur al adev6ru1ul si
al iubiril de oamenT, totusl e bine sa se creada In
sosirea eY, pentru ea sit se bucure eel buni fn .liva
InvieriN, cand ne luminam prin s6rbatoare si ne
prirnim unul pe altul si dieern NO eelor ce ne u-
-rase pe noI, si iertam pe tocY pentru Inviere, strigand
,cu totY :
«Christos a Inviat !*

www.dacoromanica.ro
 La anul 1774 au intrat o§tirile austriece§tY cu dis-
pretul orY cäruY drept al gintilor, In pace fiind cu
Poarta i cu Moldova, in partea cea ma veche i maT
frumoasit a terel noastre; la 1777 aceastit ritpire fitrit
de sam6n s'a incheiet priu v6rsarea sangelui luT
6-'rigore Ghica V. Vod. Fitrit de lege nepomenitA,
uneltire mi§eleaseit, afacere de 'ntre o muere desfre-
mita i intre pasiY din Bizant, vOnlarea _BucovineT
va fi o vesnicit path, pentru Irnptr1tia vecinA, de-a-
pururea o durere pentru noY. Dar nu vom him, sit
se inchidit aceastit rantl. Cu a noastre mitnI o vom
deschide de-apururea, cu a noastre maul vom zugrit-
vi icoana MoldoveY de pe acea vreme, i sirurile
veehi, elite ne-au rëmas, le vom Improspitta In adu-
cere aminte, pentru ea sufietele noastre stt nu uite
Ierusalimul. CAA acolo e sMnta cetate a Sueevel,
s'aunul DomnieY vechT eu ruinele mitrire noastre,
aeolo scaunul firese al unui mitropolit, care in rang
In neatarnare era egal cu PatriarhiT, acolo sunt
moa§tele celor maY marl dintre Domnil RomanY, a-
colo doarme Dragos, Imblanlitorul de zimbri, acolo
Alexandru Intemeetorul de legY, acola tefan, zidul
de apitrare al Gre§tinittitteT.
Eatä cum un om din veacul trecut descrie tara ;
4.Aceastit parte de loc dice el, care acum s'a

www.dacoromanica.ro
 152

Merit Bucovina, este la munte si are aer rece si sit-

n6tos, pe cAnd cea laltA parte a Moldovei este de
cAmpiY ealduroase, dar nu atAt de prielnice sAn6tAte1,
cad aiel s6 sarnese un fel de frigur i Joe uitoxii nu
ajung la vre-o vrêstA de bëtrAnetit adineA, un orn de
70 de ani i ineA eel mult de 80 este de-a mirarea.
Pe cAnd dincolo sunt munV CU in I cu alti co-
pact roditori, printre cari curg apele cele 1impe4f,
can l. din tr'o parte si dintr'alta de pe vArfurile mun-
Olor se pogoarA la vale eu un sunet prea frumos pe
aceste laturi theft du-le asemenea unef mAndre grit-
dint.
La marginea eT stit CeahlAul, care in glile seninate
se poate vedea pe vremea apusului soarelul din Ce-
tatea albit cale de GO de ceasurf, si se vede a.
de curat, ea, si cum ar ti el aproape in unghiul te-
-ret, iar de la mia0-noapte so vede de 1AngA apa.
Ceremusului, uncle numaY hotarele Moldovei ale te-
ref lesesti, s'ale Ardealului se lovese. Prin ntisipul
pArlielor, ce se Ineep din munti se gAseste praf de
aur, prin eodri sunt corbi, ciute, eAprioare, bivoli
selbatiei si in nui4if despre apus o tiarA, pe care
Moldovenii o numese zimbru. La mArime ea un boa
dumesnic, la cap mai mie; grumazu mai mare, la
pAnteee subciratee, mai nalt in pieioare, coarnele If
stau drept in sus, sunt aseuOte i numai putin ple-
cate inteo parte. FiarA sëlhaticA i iute, poate LIt
sae ca si caprele de pe o stineA pe alta. Pe lAngA
hotarë, despre eampurY, sunt mari cArduri de cal seh
batici. Oile cele sëlbatice, eautA de- pasdne inditrApt
hrana lor, CAM in grumazul eel seurt nu au nici a
Ineheeturit, si nu pot sit,-sI intoareA capul niel intr'o

www.dacoromanica.ro
 1 31

parte din a dreapta sau din a stinga. Dintre vitele

albe multe mit se due prin taxa le-laseit la Saxonia
sau la Brandenburg si de aeolo se due maY departe.
Negutitoria stupilor ete multit i 1t dobandit.
Unil terani cyan verini; totwif stiipanlY lor nu aveau
putere, niei a-1 pedepsi eu moarte, ea luern cc se cu-
vine numal domnului stApttnitor; nicl nu putea el
ea sit vêndit pe vr-o unul din satul de unde era el
Miseut, Mel st1-1 mute intealt sat. In alte tinu turY
teranri sunt oamenl slobozi i asa an ei o volnicie
ea un chip de republicit, precum in Campu-lung din
tinutul Sueevei. Thrgovetil de pre la orase ti tilrguri
sunt MoldovenY adeverati, i ftc negutAtoril c ne-
goatit de nanule lor. Boerif sunt eurati Moldoyenl gi
socctese inceperea lor de la Riimleni cit se trage.
Ei sunt hnpiirtiti Iii trel stitrl : In cea dintitI sunt
boaril aceY, pre calif 'et rilndueste Domnul In trebile
Orel, Intr'al doile curt.nii san oamenit, call au de
mostenire case i sate, Intru at treilea sunt eitlitri-
mea slujitorilor care pentru veniturile mosiilar, ee
ii s'au ditruit lor de:la Domni. sunt datori numal cu
a lor cheltueaK sit lasit en domnii in oaste. In gar-
sit stint riziIil earl mal bine s'ar chema oamenl de
Ora slobozi ea i partea Boereaseit, numal cit acesfl
de pe urinn nu.nu ease t6litne§tY sub stNittnirea lor,
ei locuesc prin sate si-V luereazti pitmântul lor In-
su§i. Cu toate en Mitropolitul do Moldova I§Y in
blagoslovenia de la patriarchul de Tarigrad, dar nu
este supus lui ei eel trel episeopl moldovenestY pun
mitnele lor pe deasupra eelul ales si chip, aceia
Voclit roagit pa. patriariml ea sit intitreascit In vred-
Mn.ele M. Eminescu. 11

www.dacoromanica.ro
 1 t4

nicie pe acel de curand Mitropolit, care patriarchui

neapdrat treabue io pied. Mitropolitul nu dit nimica
Patriarchulul si nu este nicl ca cum Indatorit ca sa
instiinteze pe el pentru pricinile bisericestY de la
Moldova sau stt-1 Intrebe la vr'o socotealit de aceste,
ci el are asemene volnicie ea si patriarchub
Din toate acestea, scrise de rnantt 136traneasca se
vecle curat, ea stat i biserica erau neatitrnate, ca
clasele societateY erau libere, cad panit i veciniY,
In deobste colonisact, aveau scutirile i dreptittile
lor, cu 'n cuvant un popor liber de t6ranY si de
pastorI. Si eurn era acest popor se poate judeca din
Imprejurarea, cit chiar la 1777. Austria avea de scop
a impartY Bucovina In aocoale de ostenY pedestrY»
duptt cum era in Slavonia si In Croatia, cad, dice
vechiul' manuscript glacuitoriT au la slujba rësboiu-
luY putere i Indrasnealit, iar spre plata birulur nit
au bani.*
Si ce a devenit astag obitrsia MoldoveY ? Riga-
duit-au-fost Austria s'o tie In veehile eY legI si obi-
ceiurY, bunurile manastiresa sa le Intrebuinteze spre
ridicarea poporuluY moldovenesc, rëzesii sit remae
Intru ale lor, targovetiY intru ale lor i multe alte
lucrurY au fitgitcluit.
Si ce au %cut din Ord ? Mlastina de scurgere a
tuturor elernentelor sale corupte, loc de adunittura a
celor ce nu maY puteau tral untealte parti, vavilonul
babilonicd Imp6ratit De si dupa dreptul vechiu Ju-
danil n'aveau voe nicl sinagogY de peatrit sa alba,
astadY eY au drept In mijlocul capitaleY havra lor, iar
asupra tarei ei s'au svarlit ca un pale negru de
corbr, expropriind palmk cu palmit pe teranul

www.dacoromanica.ro
 13S

cat de ditrY, sdritcit prin ImprumuturY spre a'sY platY

darile, nimicit prin dolottndile de lucid, ce trebue stt
le plltteascli. $i asta In jargonul gazetelor vienese se
numeste a duce eivilisatia fn orient. Oareenil, a cttror
unicit stiinta stit In vêndarea cu cumplintt strYmba
Inselltciune au fost chernatY st civiliseze eea maY
frumoasit parte a MoldoveY.
Poporul cel maI liber i mal Ingaduitor 0-a ple-
cEtt capul sub jugul celeY maY mizerabile i maY slu.
garnice rase omenestY. Plimentul cel maY Inflorit Iii-
cape palm A. cu palma In mAnile cele maY murdare
--raiul MoldoveY se tipple de neamul cel maY abject.
fiind ctt la toate aceste procese de expropriare,
agentiY de implinire au tantiemele lor, de aceea ji-
dovimea i judecAtoriT merg manit In mama sub pa-
jura crestMit cu dou6 capete.
Fara a versa o picaturit de sange, Mr& munca,
taxa inteligenta, fitrtt inimt pune astAdY mama pe un
pitment dant, a citruia apti,rare ne-a costat pe /la
riurl de sAnge, viacurY de rnunca, toattt inteligenta
noastra trecutl, toate miscarile cele maY sfinte ale I-
nimeY noastre.
Si e plintt de streinY,
Ca iarba de maracinY
Si e plind de dusmanY
Ca riul de bolovanY
Iar mila stginuluY
E ea umbra spinuldi
and vreY ca s te umbre0Y
MaY tare te dogorestY.
De aceia cand qtim pentru ce a cAdut Voevodul
moldovenese, nu trebue Pal plangem. *Cc mi3 plan.

www.dacoromanica.ro
 136

geti pe mine, 0, nu sunt de plans. Mie s'a hotitrzit

bucuria tuturor dreptilor, earl n'au Mcut lucruft
vrednice de lacrimid>
De plans e tart!, care prin moartea ml totusl n'a
fost scutith dc cea mal asprit trunchiare.
* *

La 'Diana un cilugän bOtrAn mi-a arittat locul In-

Diuntrul biserieel, In care stetea o-datlt aninat por-
tretul original a ha Stefan Vodtt. Duptt original el
a fost ink de stat. dar eu umere largi, cu fata
mare si lungttreatii. cu fruntea laM i ochit marl ple-
catt In jos. Smad si ingalbanit Ia fatit, p6ru1 capulul
lung si negru acoperea umeril i eitdea pe spate.
Cttuttituro era tristlt i adinett ca si eilnd an ti lost
cuprins de o stranie gindire. Coroana ml avea dea-
supra, in inijioc. erucea toattt de aur, Impodobita eu
duel petre nestimate. Sub erucca coroauel urmau
Duhul sfitnt, apoi Dumneqeu tatttl, en dreapta bine-
euventahd, eu stinga thud globut pttmentulq pc
cercul de margine al /coroanel un ritnd de petre
scumpe ch) jur Imprejur. Imbritcat era vodtt Intr'un
straiti mohorit cu guler de aur, iar de gat II atitrna
un egolpion din pietre i mitrgitritare. Cãmpul por-
tretulul era aibastru, in dreapta si In stinga chipulut
perdele rosiY.
Am Intrebat ce s'a filcut originalul ?
Ctilugitrul a respuns, ce Insust a Oise.
Inteuna din zilele anului 1777, la miequl uoptit,
Buya, clopotul eel mare, a 'neeput sti sune de sine,
hatOiti Ineet, apol tot maY tare i maY tare.

www.dacoromanica.ro
 15.1

CitlugariT trezitY din somu se uitar In ograda nit-

ntstireY. In floroasa tAcere, In sunetul clopotula ce
crestea treptat, biserica se lumina de sine inliuntru
de o lumiiiii stranie si e mal vMutt. C6.1ugAriI co-
borird Intr'un sir treptele chilielor, unul deschise
usa bisericeI... In acea clipt clopotul titcu, si In bi-
Rerich, era Intuneric des. Candelele pe mormOntul hif
Vodd se stinserit de sine, de si avusese untdelemn
indestul.
A doua c,Ii portretul Yoevodul Moldovel era atat
de mollork si de stills, Inct pentru pastrarea me
morief luT tin cttlugttr, ce nu stia zugritvi, a alma
Copia, ce exista astadi.
Apriude-se-vor candelele pe mormOnt ? Lumina-se-
va vechiul portret?

NoTX. Arest artirol, incadrat in doliu, este extras din cCuri-

erul de .Fai No. 106 din 30 sepfembre 1877, si ne a lost conni-
!drat de d. N. A. Bogdan. Asernenea tof d-sa ne-a cninunicat ar-
ticolul St. Gheorge, publicat tof-irr Curieral de Jai, No. 99 din
14 septernbre.1877.
Articolul Christos a Inviat a fost comunicat de d.' I. L.
Caragiale. lii Moftul roman*, care-l-a extras din qiarul iTiuupuI

EDITORIf.

www.dacoromanica.ro
 Eminescu, redactor la Curierul de Iasi",
1876-78,

Pe la anul 1876, child cillu de la pu'ere guvernut conservator

al d-lui Catargiu, Eminescu. care se afla pe atuncT revizor
scolar al judetelor Iai i Vaslui, fu in cea mai mare graba into-
cuit ; sirguitorul i talentatul revizor si poet fu isbit prin aceasta
chiar in esistenta lui dilnicá. CacT Eminescu n'avea nici o alta
resursa de trai de cat produsul creeeului si a penei sale.
flews lava nicT o ocupatie, in neputinta de a-si phlti cel putin
o casa si inasii regulata, el mai adesea se adapostea pe la arnicil
seT bine-voitorT, earl iT cleschideaa casele lor.
Cati-va membri din shinimea, cliitar s dea ceva mijloace de
traT luT Eminescu, care cleja de pe atund iucepuse a straluci prin
talentul seu. I se gasi, cu mare grea, postul de redactor-adminis-
trator si corector chiar, la foaea publicatielor oliciale a Cartel de
apel din Iasi, intitulata pe Muriel 4Curierul de Iasix., post, deli
triplu in indatortri, dar platit cu respectabila suina de 100 lei.
Abia peste ae-va lunidacii nu pare-mi-se peste un anel ob-
tinu un spor de leata de 50 lei,adecii in total 150 lei.
Las altora grija de a deserie chipul cunt Eminescu a putut
ma-0 &tea viata cu uiste asemenea remunerarT mai mult de cat
inodeste pentru el ; las altora s gaseasca de aid, sau din alta
parte, pornirea curentulni fatal de ideT pesimiste ce l'a coplesit a-
tat de tare pana 'n cele din urma momente.
Voi spune numaT ca, in timpuI de aproape doi ant cat a redae-
tat partea neoficiala a ICurierului de Iasi«, el a scris aeolo o sir
ma de articole, atat literare, artistice, cat si de actualitate. Intro
ele, dup5 cum am mai aratat prin o bibliogralie in «Era Noma»
din Iasi, Eminescu a scris dow1 gingase nuvele intitulate : «La a_
niversara« tsi «Cesara,; ambele sunt nesernuate; dar cei ce au fost
in contact eu el, in Stabilitnentul Tipografief Nationale wide se ti,

www.dacoromanica.ro
 159

parea «Curjerid de Iasi), marturisesc ea sunt tIe lui proprii,

ca numai din modestia sa nu le-a semnat ; de altmintrelea siilul
sen Inca usor se poate recunoaste in ele.----rn frumos articol rela-
tiv la tragica moarte a oficerului cazacesc Kosnlinski (care s'a in-
junghiat pe peronul garei din Iasi, cu prilejul trecerei tarului pe
icolea), a facut o adinca impresie in toli citiorii acelui jurnal,
Inca pi asta4I se pastreath amintirea acelor cuvinte caldu-
roase cu cari Eininescu plangea sfarsitul acelui nenorocit, ce se
presupunea a II un tin de-al tarului Alexandru
Mai sunt in «Curierul de lasiv, mai inane critici teatrale, studii
economice-politice, polemice etc., datorite tot penei lui Eminescu.
Be la 1878 Eminescu fu chemat la Bucum,di, uncle i se incret
dinta redactiunea qiaruluI politic «Timpul.,
Ve trimet, pentru ceitorii 4Familiei, mica imvelit iLa aniver-
sara,, ce am copiat-o din (Curierul de Iasi', crepud ca ea va face
si o placere i un serviciu tuturor celor ce se intereseaza de lite-
ratura noastra si In special de scrierile distinsului poet, al carui
sfärsit duios l'am plans cu totii.Cand timpul ind va ingadui, voi
copia-o i pe cealalta si ye voi trimite-o de asemenea.

X. A. Bogdan.
(Pgmllia din Oradea Mare, 1890).

CrW)6W1--a
44:V.

www.dacoromanica.ro
 TABU DE MATERIE

Pagl

FAL-frumos din lacrim . 3

Sermanul Di( nis 31

La AniN ersare 81;

Cezara 91

Sinuridere 131

St. Gheorghe 137

Christos a Inviat 111

Rilpirea Bum Inel 7

131

Eini nescu redactor la Curierul de 1:i8

Tiparit p tia falwica dlisfita,) (Lo`e.1),

www.dacoromanica.ro