Sunteți pe pagina 1din 9

Prof.Dr.Ing.

Dan FLORICAU

CURS

2.1.4. Chopperul cu stocare capacitivă (Cuk)

A) Principiul de funcţionare în conducţie continuă


Inductanţele L1 şi L2 constituie sursele de curent necesare funcţionării
montajului. Ţinând cont de complexitatea montajului, se neglijează ondulaţiile
curentului în inductanţe şi ondulaţiile tensiunii la bornele condensatorului C. Pe
durata de închidere a întreruptorului T, avem:
- stocare de energie în L1;
- transferul energiei condensatorului C spre inductanţa L2 şi spre sarcină;
Pe acest interval dioda D este blocată.
L1 C L2 is
+ uL1 iT uC uL2
Ui T uT D uD Cs R us
iD

Fig.1. Schema de principiu a chopperului cu stocare capacitivă (Cuk).

Blocarea lui T conduce la intrarea în conducţie a diodei de regim liber D şi


sursa de alimentare furnizează din nou energie condensatorului C.
Pentru intervalul 0 ≤ t ≤ α ⋅ T p ,
I
ΔuC = s ⋅ α ⋅ T p (1)
C
uC

ΔuC

αTp Tp t
Fig.2. Ondulaţiile tensiunii la bornele C.

Pentru intervalul (1 − α ) ⋅ T p avem:

I
ΔuC = i ⋅ (1 − α ) ⋅ T p (2)
C
Se egalează relaţiile (1) şi (2):
Ii α
= (3)
Is 1− α

1
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Presupunem ca puterea absorbită este egală cu puterea furnizată sarcinii


( Pi = Ps ):
U i ⋅ Ii = U s ⋅ I s (4)
Rezultă valoarea medie a tensiunii la bornele sarcinii:
U s Ii α
= =
Ui I s 1 − α
α ⋅Ui α
Us = şi y= (5)
1−α 1−α
Tensiunea de ieşire este identică cu cea din montajul cu stocare inductivă.
Este un montaj inversor în tensiune si ca urmare, raportul de transformare poate
fi superior sau inferior la 1.

B) Ondulaţii:
α ⋅Ui
ΔiL1 =
L1 ⋅ f p
α ⋅Ui
Δi L 2 =
L2 ⋅ f p

C) Constrângeri asupra întreruptoarelor

Întreruptor T Întreruptor D
U Δu U Δu
uT max = i + C = u D max = i + C =
1−α 2 1−α 2
U α ⋅ Is U α ⋅ Is
= i + = i +
1−α 2⋅C ⋅ f p 1−α 2⋅C ⋅ f p
Is Δi Is Δi
IT max = + L1 = I D max = + L2 =
1−α 2 1−α 2
I α ⋅Ui I α ⋅Ui
= s + = s +
1 − α 2 ⋅ L1 ⋅ fp 1 − α 2 ⋅ L2 ⋅ fp

2.1.5. Chopperul serie (Buck) cu sarcină RL sau RLE

2
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Structura de principiu a copperului serie cu sarcină RL (RLE) este


prezentată în Fig.3. Întreruptorul T este închis în timpul fracţiunii αTp din
perioda de comutaţie Tp. Sursa primară furnizează energie sarcinii. Atunci când
T este blocat, dioda de regim liber D asigură continuitatea curentului şi descarcă
inductanţa L în sarcina. Formele de undă în conducţie continuă sunt reprezentate
în Fig.4. Tensiunea la ieşire poate fi reglată prin modificarea raportului ciclic α.

iT=ii iT=ii
T T
uT uT
+ +
is L R is L R
Ui Ui
D uL D uL E
uD=us U s = α ⋅ U i uD=us=αUi
iD iD
a) b)
Fig.3. Chopperul serie (Buck) cu sarcină: a) RL; b) RLE.

iD, uD uD=us
Ui iD

0
is t
IsM is
Δis
Ism
iT, uT uT t
Ui iT=ii

αTp Tp t
Fig.4. Forme de undă pentru chopperul continuu serie cu sarcina RL (RLE).

A) Studiul tensiunii la bornele sarcinii


- în marimi instantanee:
Pentru 0 ≤ t < α ⋅ T p , T se află în conducţie şi D este blocată.

u s (t ) = U i (6)
Pentru α ⋅ T p ≤ t < T p , D se află în conducţie şi T este blocat.

u s (t ) = 0 (7)

3
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Tensiunea la bornele sarcinii are 2 niveluri de tensiune: 0 şi Ui.


Ecuaţia circuitului de sarcină se scrie astfel:
dis
uL = L ⋅
dt
dis
u s = R ⋅ is + L (sarcină RL) (8)
dt
dis
u s = R ⋅ is + L + E (sarcină RLE) (9)
dt
- în marimi medii:
Tensiunea la bornele sarcinii este aceeaşi atât pentru sarcină RL, cât şi
pentru sarcină RLE:
Tp
1
Us = ⋅ ∫ u s (t ) ⋅ dt = α ⋅ U i (10)
Tp 0

În regim permanent tensiunea medie la bornele inductanţei L este nulă


( U L = 0 ), iar ecuaţia circuitului de sarcină în marimi medii se scrie astfel:
Us = R ⋅ Is
α ⋅ U i (sarcină RL) (11)
Is =
R
Us = R ⋅ Is + E
α ⋅ U i − E (sarcină RLE) (12)
Is =
R
În regim permanent (sarcină RL sau RLE), curentul la sfârşitul perioadei de
( )
comutaţie is T p este acelaşi cu curentul de la începutul perioadei is (0) .
Demonstraţie:
dis
uL = L ⋅ , iar în regim permanent U L = 0 .
dt
Tp Tp
1 di
⋅ ∫ L ⋅ s ⋅ dt =
Tp 0 dt
L
⋅ ∫ dis =
Tp 0
L
Tp
[( ) ]
⋅ is T p − is (0) = 0 (13)

( )
Din expresia (13) se obţine is T p = is (0) .

B) Calculul puterii active (chopper ideal)


P = puterea activă
p(t) = puterea instantanee

4
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Tp Tp
1 1
P= ⋅ ∫ p(t ) ⋅ dt = ⋅ ∫ u (t ) ⋅ i (t ) ⋅ dt (cazul general)
Tp 0 Tp 0
Dacă una dintre mărimile u(t) sau i(t) este constantă, atunci puterea P se
calculează ca produs dintre mărimea constantă şi valoarea medie a celeilalte
mărimi.
P
Se consideră cazul unui chopper ideal: η = i = 1 .
Ps
pi = ui ⋅ ii = U i ⋅ ii (puterea activă de intrare instantanee) (14)
ps = u s ⋅ is (puterea activă de ieşire instantanee) (15)
Se demonstrează că Pi=Ps.
Tp Tp
1 1
Pi = ∫ U i ⋅ ii (t ) ⋅ dt = U i ⋅ ⋅ ∫ ii (t ) ⋅ dt =U i ⋅ I i (16)
Tp 0 Tp 0

ii

t
ii*

t
is

0 αTp Tp t
Fig.5. Forme de undă pentru calculul puterilor.

α ⋅T α ⋅T
1
p α ⋅Tp 1
p
Ii = ⋅ ∫ is ⋅ dt = ⋅ ⋅ ∫ is (t ) ⋅ dt (17)
Tp 0 Tp α ⋅Tp 0
α ⋅T p
1
dar, ⋅ ∫ is (t ) ⋅ dt = I i* (18)
α ⋅Tp 0

iar, I i* ≅ I s (19)
din relaţiile (17), (18) şi (19) rezultă:

5
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Ii = α ⋅ I s (20)
Ţinând cont de relaţia (20) puterea activă de intrare exprimată în expresia
(16) se scrie astfel:
Pi = α ⋅ U i ⋅ I s = U s ⋅ I s = Ps (21)
In cazul funcţionării cu sarcină RL, curentul I s este prezentat în relaţia
(11). Ca urmare, puterea activă exprimată în relaţia (21) rezultă ca un produs de
componente continue:

P = Pi = Ps =
(α ⋅ U i )2
(22)
R

C) Calculul ondulaţiilor de curent în sarcina RLE


Un calcul aproximativ, dar simplu, se poate face neglijând R.
di
Pentru 0 ≤ t < α ⋅ T p : u s = L s + E = U i (23)
dt
În relaţia (12) neglijăm R:
U s = R ⋅ I s + E ≅ E = α ⋅Ui (24)
Se înlocuieşte relaţia (24) în expresia (23):
dis U i − E (1 − α ) ⋅ U i (1 − α ) ⋅ U i ⋅ t + I
= = ⇒ is = sm (25)
dt L L L
dis
Pentru α ⋅ T p ≤ t < T p : u s = L +E=0
dt
dis − E − α ⋅ U i − α ⋅Ui
dt
=
L
=
L
⇒ is =
L
⋅ t − α ⋅ T p + I sM ( )
În relaţia (25) curentul de sarcină atinge valoarea maximă I sM pentru
t = α ⋅ Tp :

I sM =
(1 − α ) ⋅ U i ⋅ α ⋅ T ⇒
p + I sm
L
(1 − α ) ⋅ U i ⋅ α ⋅ T U i ⋅ T p ⋅ (1 − α ) ⋅ α
Δis = I sM − I sm = p = (26)
L L
dΔis
Aceste ondulaţii sunt maxime atunci când =0 ⇒

U i ⋅ T p ⋅ (1 − 2α ) 1
=0 ⇒ α= şi
L 2

6
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Ui ⋅ Tp
Δis max = (vezi cursul 3 relaţia 7, Fig.6).
4⋅L
Δis
Ui
4Lfp

0 0.5 1 α
Fig.6. Ondulaţiile curentului în funcţie de α.

D) Conducţia discontinuă – sarcină RLE


Acest regim corespunde anulării curentului is pe o perioadă de funcţionare.
În Fig.7 se prezintă formele de undă asociate. Se notează cu α’Tp durata de
descreştere a curentului is.
is us
Ui
IsM
is E

αTp α’Tp Tp t
Fig.7. Forma curentului în conducţie discontinuă.

Us = R ⋅ Is + E (27)
Tensiunea medie de ieşire nu mai depinde doar de parametrul α. În calculul
acesteia mai intervine şi valoarea medie a curentului de sarcină I s (27), fapt
care limitează posibilităţile de comandă la sarcină mică.

2.2. Moduri de comandă

2.2.1. Comanda la frecvenţă fixă şi timp de conducţie variabil

Reglarea transferului de putere depinde de raportul existent între timpul de


conducţie al întreruptorului şi perioada de comutaţie. Această comandă este
denumită PWM (Pulse Width Modulation) = Modularea Pulsurilor în Durată
(Lăţime).
Comanda PWM constă în compararea unei tensiuni purtătoare de frecvenţă
ridicată (up) cu o tensiune de referinţă (α). In cazul unui chopper serie, tensiunea
la bornele sarcinii se calculează astfel:

7
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

t
U s = c ⋅Ui = α ⋅Ui (28)
Tp

Modificarea valorii medii U s se face prin modificarea timpului de


conducţie tc, în timp ce frevenţa undei purtătoare este constantă (fp=1/Tp).
Frecvenţa undei purtătoare impune frecvenţa de comutaţie a intreruptorului T.

T 1 up
+ α
is
Ui 0
T t
Us=αUi
D 1
0
tc t
+ uα Tp
p
-
Fig.8. Principiul de comandă PWM.

2.2.2. Comanda la timp de conducţie constant şi frecvenţă variabilă

In cadrul acestei metode timpul de conducţie este menţinut constant, în


timp ce frecvenţa de comutaţie este variabilă. Mărimea de reglare rămâne
tc
= tc ⋅ f p , care este identică cu raportul de conducţie α din secţiunea
Tp
precedentă. În cazul conducţiei continue, relaţiile de calcul obţinute în funcţie de
α rămân valabile. Inconvenientul acestui mod de comandă este că necesită o
frecvenţă zero pentru a obţine echivalentul reglarii la α=0. Mai mult, frecvenţa
variabilă nu este recomandată pentru dimensionarea filtrelor.
Se consideră ca exemplu chopperul serie cu filtru de ieşire comandat la
frecvenţă fixă. În acest caz avem:
α ⋅ (1 − α ) ⋅ U i
ΔiL = (29)
L⋅ fp
α ⋅ (1 − α ) ⋅ U i
Δu s = (30)
8 ⋅ L ⋅ C ⋅ f p2
În cazul unei frecvenţe variabile, se poate să exprimăm relaţiile (29) şi (30)
înlocuind pe α cu produsul tcfp:

8
Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

ΔiL =
( ) ( )
tc ⋅ f p ⋅ 1 − tc ⋅ f p ⋅ U i tc ⋅ 1 − tc ⋅ f p ⋅ U i
= (31)
L⋅ fp L

⎛ 1 ⎞
tc ⋅ ⎜ − tc ⎟ ⋅ U i
Δu s =
( )
tc ⋅ f p ⋅ 1 − tc ⋅ f p ⋅ U i
=
⎜ fp


⎠ (32)
8 ⋅ L ⋅ C ⋅ f p2 8⋅ L ⋅C

S-a observat (în secţiunile anterioare) că aceste relaţii nu erau valabile


decât în ipotezele unor ondulaţii relativ mici. Pentru frecvenţe de comutaţie
mici, se observă din relaţia (32) că nivelul ondulaţiilor riscă să fie majorate
considerabil. Atunci când fp tinde către zero, ondulaţiile tensiunii Δus tind către
infinit.
În cazul comutaţiei comandate, acest mod de comandă ar putea fi utilizat
din motive tehnologice legate de comanda întreruptoarelor, dar nu este posibil să
se genereze un raport de conducţie suficient de mic la frecvenţa de lucru a
aplicaţiei. Pe de altă parte această metodă este singura comandă posibilă pentru
numeroase alimentări cu comutaţie naturală.

2.2.3. Comanda cu histerezis

S-ar putea să vă placă și