Cultură, culte și civilizație

Curs 1
Cultura. Componentele ei

Ce este cultura?
Termenul „cultură” vine de la cuvântul latin colere, care se traduce prin "a cultiva"/"a onora".
A apărut în Roma antică în contextul receptării filosofiei stoice, context în care Cicero afirmă :
„Cultura animi philosophia est.” – „cultivarea sufletului este înțelepciune (Cicero, Tusculanae
disputationes, Cambridge University Press, 1905, I., p. 173)
Aceasta arată funcția de bază a culturii - o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de
comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul,
televiziunea), media interactivă (telefonul). În același fel se transmit gesturile, ritualurile,
cunoștințele teoretice, normele abstracte, religia.
Așadar cultura este strâns legată de comunicare.
Definiția dată de UNESCO - „o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupe
sociale în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali".
Geert Hofstede definește cultura printr-o formulă memorabilă, « software of the mind »,
adică, cum zice Edouard Herriot „tot ceea ce rămâne în minte după ce ai uitat tot ce ai învățat”.

Nivelurile de distingere ale culturii

Geert Hofstede distinge patru niveluri ale conţinutului conceptului de „cultură”, care
reprezintă totodată elemente prin care o cultură se distinge de celelalte:
a) Valorile – reprezintă nucleul unei culturi, care descriu cel mai bine grupul cultural.
b) Ritualurile – forme de manifestare a valorilor (forme de salut, diverse ceremonii
importante: căsătorie, înmormântare etc. )
c) Eroii – figuri cu care se identifică membrii unui anumit grup cultural, modele de
comportament cultural.
d) Simbolurile – elementele care poartă un anume mesaj (cuvinte, imagini, obiecte, etc. )
e) Practicile: constituie ceea ce se vede din exterior b+c+d

Pag. 1
 Cultură, culte și civilizație

Identitatea culturală
Identitate culturală – este sentimentul de apartenență la un anume grup de valori (numite
identificatori culturali) cum ar fi: naționalitate, sex, rasă, localizare, limbă, istorie, tradiții, credințe
religioase, etnicitate etc.
Situarea identității culturale în identitatea personală.

Elementele identității culturale:

Identitatea culturală a unei persoane se compune din:
A. Identitatea de sine.
B. Identitatea de grup.

A. Identitatea de sine conține elemente care:

1. Nu țin de alegerea personală (rasă, sex, naționalitate, locul nașterii, familie,
caracteristici fizice)
2. Țin de alegerea personală (ideologie, religie, parteneri, apartenența la un grup,
preferințe muzicale, culinare, sexuale etc. )

B. Identitatea de grup conține elemente identitare (atitudini, comportamente și valori) care

sunt împărtășite cu alți semeni. Ea este indispensabilă omului, deoarece interacționează cu
identitatea de sine. Apartenența la un grup oferă persoanei siguranță, încredere,
mulțumire, putere. Teama de a fi exclus dintr-un grup este un sentiment puternic,
perceput adeseori negativ.

Etnia – un grup relativ mare de persoane de aceeași origine, limbă și tradiții culturale, care se
particularizează față de alte grupuri prin trăsături proprii. Este caracterizată prin:
a) Nume colectiv – elementul de identificare
b) Mitul originii comune – explică începuturile grupului respectiv
c) Împărtășirea unei istorii comune – reprezintă experiențele mai multor generații ale
aceluiași arbore genealogic, cu transmiterea unor valori acumulate

Pag. 2
 Cultură, culte și civilizație

d) Raportarea la un anumit teritoriu.

e) Limba vorbită.
f) Religia specifică
g) Gastronomia

Iceberg-ul cultural
Este o teorie asupra identității culturale, care susține că există două niveluri ale identității
culturale, similar existenței unui aisberg:
1. Nivelul extern al culturii (10%) este ceea ce „se vede” din identitatea culturală:
- se învață explicit
- este conștientă
- este ușor de schimbat și de observat
- cuprinde cunoștințe obiective
Ex: comportamente, tradiții, obiceiuri, hobby-uri, etc.
2. Nivelul intern al culturii (90) este ceea ce „nu se vede” din identitatea culturală:
- se învață implicit
- este neconștientizată
- este greu de observat și dificil de schimbat
- cuprinde cunoștințe subiective
Ex: valori de bază, credințe, priorități, convingeri, opinii.

Motivația nevoii de cultură

1. Cultura este folosită ca o memorie comună a grupului
2. Cultura generează și asigură identitatea persoanelor din grup.
3. Cultura este mijlocul prin care oamenii disting binele de rău/corectul de incorect.

Pag. 3