Cultură, culte și civilizație

Curs 3
Diversitatea culturală la bordul navei

Diversitatea culturală la bordul navei provine dintr-o stare de fapt: echipajele la bordul navei
sunt, astăzi, în cea mai mare parte a lor, o mixtură de persoane de diferite naționalități, culturi,
niveluri de educație. Așadar, există trei elemente, care se află în interacțiune:
1. Cultura – totalitatea valorilor/reperelor morale, simbolurilor, normelor/regulilor (formale
sau informale) în baza cărora acționăm într-un fel sau altul.
2,. Identitate culturală – este sentimentul de apartenență la un anume grup de valori (numite
identificatori culturali) cum ar fi: naționalitate, sex, rasă, localizare, limbă, istorie, tradiții, credințe
religioase, etnicitate etc.
3. Diversitatea culturală – faptul că între membrii echipajului există diferențe în privința
propriilor identități culturale.

Diversitatea națională la bordul navei

Este baza existenței diversității culturale a echipajului.

În anul 2015, România avea înregistrați (conform Sindicatului Liber al Navigatorilor):

- 21.000 navigatori în siguranța navigației (din care 14.600 navigatori activi)
- 12.000 marinari - personal auxiliar (din care 6.700 activi)

Tot în 2015, la nivel mondial avem următoarele date: 1.647.500 – navigatori (774.000 ofițeri,
873.500 marinari)1

Top 5 țări personal calificat (an 2015)2: China (243,635), Philippines (215,500), Indonesia
(143,702), Rusia (87,061), India (86,084) și Ucraine (69,000)3

1
http://www.ics-shipping.org/shipping-facts/shipping-and-world-trade/global-supply-and-demand-for-seafarers
2
http://www.ics-shipping.org/docs/default-source/resources/safety-security-and-operations/manpower-report-
2015-executive-summary.pdf?sfvrsn=16
3
http://seafarersrights.org/industry-statistics/

Pag. 1
 Cultură, culte și civilizație

Studiu UMC (2011) referitor la diversitatea culturală la bord4

Cu ce naționalități au interacționat românii la bord?

Filipinezi (18%), Indonezieni (9%), Indieni (7%), Englezi (6%), Polonezi (6%), Norvegieni
(6%), Germani (4%)Ucrainieni (4%), Bulgari (4%), Italieni (4%), Croați (4%), Portughezi (4%),
Egipteni (4%), Francezi (3%), Chinezi (3%), Japonezi (3%), Rusi (3%), Sudanezi (2%), Greci (3%),
Suedezi (3%),

Bariere lingvistice experimentate la bord: accente stranii, folosire improprie a expresiilor

formate din mai multe cuvinte, pronunție defectuoasă/ ca în scris, slabe noțiuni de limba engleză.

Dificultăți interculturale la bord: mâncare nesatisfăcătoare (40%), probleme cu superiorii

(30%), gesturi stranii (15%).

Ce informații ar trebui să conțină un curs de multiculturalism/interculturalitate: stereotipuri

culturale (85%), obiceiuri culinare (81%), obiceiuri și tradiții (80%), religie (60%).

4
http://iamu-edu.org/wp-content/uploads/2014/07/TEACHING-INTERCULTURAL-COMMUNICATION-
SKILLS-OR-HOW-TO-BECOME-A-CROSS-CULTURALLY-INTELLIGENT-SEAFARER.pdf

Pag. 2
 Cultură, culte și civilizație

Pentru ca un echipaj multicultural să poată funcționa optim, este necesar ca membrii său să
poată comunica și interacționa, depășind diferențele culturale dintre ei.
Aceasta se realizează prin deținerea sau dobândirea competențelor interculturale de către
membrii echipajului.

Competențele interculturale – reprezintă o sumă de cunoștințe, abilități, aptitudini și

comportamente care dau cuiva capacitatea de a comunica/acționa/relaționa eficient cu persoane
care îşi au originea în culturi diferite. Esența lor constă în capacitatea de adaptare și
reorganizare a persoanei, atunci când are de-a face cu un mediu diferit de cel cu care este obișnuit.

Nivelurile de competență interculturală:

1. Dominarea – încercarea de a impune celorlalți propriile valori culturale
2. Divergența – se acceptă faptul că ceilalți au alte valori culturale, dar nu există capacitatea
de armonizare a acelora cu propriile valori culturale.
3. Asimilarea – adaptarea la valorile culturale ale celuilalt, desconsiderând pe cele proprii.
4. Sinteza – găsirea unui nou set de valori culturale proprii, care să înglobeze și valorile
celuilalt. Cheia o constituie găsirea unor punte comune / acceptabile de ambele părți.
Exemplu: La arabi, refuzul unei cești de ceai sau cafea este o impolitețe. Un european, care obișnuiește să-și
termine cafeaua, întâlnindu-se cu un arab, a fost nevoit să bea 23 de cești de cafea doar pentru că, ori de câte ori
se golea ceașca, gazda i-o tot umplea, iar el nu putea să refuze, gândindu-se că ar fi nepoliticos. Soluția era,
desigur, să-și bea cafeaua astfel încât ceașca să nu i se golească, ceea ce ar fi însemnat însă abdicarea de la
principiul propriu de a-și termina cafeaua.

Procesul dobândirii competențelor interculturale

1. Sensibilizare și conștientizare – înțelegerea, în plan cognitiv și emoțional, a faptului că

suntem în situația de a fi în contact cu persoane/situații/contexte diferite d. p. d. v cultural față de
noi.
2. Cunoaștere – însușirea unui set de informații despre mediul multicultural în care ne
desfășurăm activitatea. Ea poate fi:
a) generală – informații generale despre mediul multicultural și schemele de interacțiune cu
cei de alte culturi.
b) specifică – informații specifice despre situații/persoane punctuale, care ajută la adaptarea
comportamentului la situația dată.
3. Competențe – dobândirea unor abilități care să permită dezvoltarea comunicării cu cei de
culturi diferite.

Pag. 3
 Cultură, culte și civilizație

Etapele formării competențelor interculturale:

1. Diminuarea etnocentrismului și realizarea stării de necunoaştere a adevăratelor valori ale
altor culturi.
2. Atenţia acordată unei culturi străine şi reprezentanţilor ei.
3. Dobândirea capacității de a interpreta adecvat valorile şi simbolurile altor culturi.
4. Acceptarea sau predispoziţia de a respecta diferenţele culturale, chiar şi pe cele care sunt
fundamental opuse propriilor noastre repere axiologice.
5. Aprecierea sau respectul pentru alte valori şi standarde culturale, până la o anumită formă
de identificare cu ele.
6. Adoptarea intenţionată a valorilor, standardelor culturale şi sistemelor de simboluri ale
celuilalt.

Importanța competențelor interculturale la bordul navei

Motivele pentru care aceste competențe sunt necesare, la bordul navelor cu echipaj
multinațional:
1. Siguranța. Comunicarea interpersonală este strâns legată de background-ul cultural al celor
ce comunică. O comunicare ineficientă, defectuoasă, la bordul navei, generată de diversitatea
culturală (cea care asigură decodificarea și înțelegerea mesajului transmis) poate duce la scăderea
eficienței muncii în echipă sau chiar la apariția unor accidente.
2. Îmbunătățirea productivității muncii. Un echipaj în care membrii se înțeleg mai bine unii
cu alții va avea rezultate mai bune în privința activităților profesionale.
3. Îmbunătățirea atmosferei echipajului. Pe măsură ce membrii echipajului se înțeleg mai bine
unii pe alții, și atmosfera din sânul echipajului este mai destinsă, mai relaxată, mai pozitivă, mai
ușor de suportat (dat fiind distanța față de casă). Barierele culturale duc la creșterea stării de
anxietate, tensiune și chiar conflict.
4. Dezvoltarea propriei personalități. Cunoștințele multiculturale duc la o mai bună înțelegere
a ceea ce se întâmplă în jur, cresc gradul de motivație/intenție a unor decizii personale și sporesc
cunoașterea și stăpânirea de sine.

Pag. 4