INTREBĂRI RECAPITULATIVE Agrochimie2 - Ex.

online II H zi sesiunea iunie 2020

1. Care sunt grupele de îngrășăminte sau fertilizanți cu macroelemente de ordin secundar?

Sulf, Calciu, Magneziu
2. Cum se împart plantele după cerințele acestora în sulf? C1 p2
- plante cu cerinţe foarte mari de sulf, de 60-80 kg S/ha, cum sunt: varza, ţelina,
usturoiul, ceapa, rapiţa, muştarul, plante care sintetizează esteri cu sulf şi în mod
normal este determinat un consum mai ridicat în acest element;
- plante cu cerinţe mari de sulf, de 40-60 kg S/ha, cum sunt: fasolea, mazărea,
soia, adică plante leguminoase la care se adaugă unele culturi furajere, clasă în care
intră, de regulă, specii producătoare de proteină;
- plante cu cerinţe moderate şi mici de sulf, de 15-30 kg S/ha, unde sunt
cuprinse cerealele – grâul, orzul, secara şi alte plante care necesită prezenţa optimă şi
un consum normal de sulf numai în anumite fenofaze critice care de cele mai multe
ori se plasează începând cu înfloritul până la începerea coacerii.

3. Care sunt rolurile esențiale ale sulfului aflat în plante mai ales sub forma unor compuşi organici?
C1 p2
este implicat esenţial în alcătuirea proteinelor iar prin grupările slfhidrice asigură
integritatea structurală acestor compuşi din plantă. În aminoacizii reprezentativi cu
sulf (cisteină, cistină şi metionină) se află 50% din sulful proteic. Este prezent în
lipide complexe, în enzime şi vitamine;
- aminoacizii esenţiali cu sulf sunt implicaţi în metabolismul proteic dar şi al
azotului din plante mai ales că anionii acestora (NO3- şi SO42-) realizează în plante o
serie de transformări;
implicat fiind în sinteza proteinelor iar acestea fiind prezente în cloroplastele
frunzelor, prezenţa sulfului şi a compuşilor săi organici din plante influenţează
pozitiv fotosinteza. De regulă un siptom vizibil al carenţei de sulf se manifestă prin
decolorarea şi clorozarea frunzelor;
- participă la menţinerea unui echilibru acido-bazic din celule iar prin
participarea concomitentă la fenomene de oxidare şi reducere contribuie la realizarea
potenţialului de oxido-reducere specific celulei vii;
- compuşii cu sulf deţin roluri de substraturi şi activatori ai enzimelor
proteolitice. Grupările sulfurice (-SH) şi disulfit (-S-S-) au roluri esenţiale în
sistemele enzimatice;
- sulful ia parte la sinteza unor vitamine, tiamina (B 1) şi biotina (H) ce conţin
sulf.

4. Enumerați procese care influenţează cantitatea şi mobilitatea sulfului în soluri: C1 p3-4

Aportul de sulf organic şi /sau sulfaţi din îngrăşămintele naturale şi minerale.
Aceste resurse agrochimice îmbogăţesc solurile în sulf înglobat în compuşi minearli
ce poate fi oxidat (mineralizat) la nivel de sulfaţi când se aplică îngrăşăminte
organice sau direct se regăsesc ca sulfaţi când în soluri se aplică îngrăşăminte
minerale. Aportul efectiv al acestor resurse cu efect pozitiv din punct de vedere
cantitativ asupra sulfului din sol, este dependent de conţinutul real al acestora în sulf
şi de doza aplicată (Borlan, Hera şi colab., 1994; Bogaci şi colab., 1985).
 - Aportul de sulf cu precipitaţiile atmosferice. Odată cu precipitaţiile, din
atmosferă, este transferată în soluri o importantă sursă de sulf, în zonele puternic
industrializate. Dioxidul de sulf produs prin arderea combustibililor fosili poate avea
un aport de sulf anual de aproximativ 60 kg S . ha -1 (Zhao, 1997, citat de Krishna,
2002). Apa mărilor are, de asemenea, conţinuturi de sulf în limitele 0,22-2,72 mg
SO42- /m3 (Hovrath şi colab., 1981). „Ploile acide” (cu pH < 5,0) conţin însemnate
cantităţi de SO2 şi alţi compuşi. În măsura în care aportul efectiv de sulf prin
atmosferă nu depăşeşte limitele maxime admise (LMN) pentru acest element şi nu
este un factor poluant, trebuie luat în calcul în bilanţul sulfului ca un efect pozitiv.
Numai acumulările excesive de sulf, cu impact negativ pentru soluri, plante, om şi
animale îl pot transforma, în aceste stări grave ca nutrient poluant, dobândind aici
însuşirea de „otravă galbenă” (Dammgen şi colab., 1998, citat de Haneklaus şi colab.,
2002).
- Aportul de sulf din preparate minerale şi organice pesticide. Sulful din
aceste preparate este cu efect dublu, de prevenire şi combatere a bolilor şi
dăunătorilor, dar aplicat pe plante ajunge şi în soluri, îmbunătăţind aprovizionare cu
sulf (sulfatul de cupru, sulful elementar etc.). Aceste efecte le regăsim mai ales în
solurile cu folosinţă horticolă cultivate cu plante ce impun aceste tratamente (viţa de
vie, pomii fructiferi etc.).
- Consumul de sulf cu producţiile agricole şi horticole. Influenţează negativ
balanţa sulfului în agroecosisteme. Acest export efectiv cu recoltele este concordant
cu consumul specific de sulf al plantelor şi cu nivelul prodcţiilor realizate (consumul
global). Sunt notabile aceste pierderi de sulf mai ales la culturile mari consumatoare
de sulf (usturoi, ceapă, varză, ţelină, conopidă, muştar etc.).
- Levigarea sulfaţilor. Sulfaţii suferă o levigare pe profil cu apa
gravitaţională, natural sau în sisteme irigate, prin deplasarea din orizontul superior
arat al solului în profunzime. Aceste pierderi de sulf din orizonturile în care
rădăcinile sunt active se amplifică în alte zone ale lumii unde la culturi irigate de
orez, cu inputuri mari de fertilizanţi cu azot, fosfor şi potasiu, levigarea excesivă a
sulfaţilor au creat zone cu manifestare a deficienţei de sulf în care fertilizarea cu acest
nutrient este cu efect semnificativ.

5. Enumerați condiţiile de eficienţă a aplicării îngrăşămintelor cu sulf: C1 p5

În condiţiile agrochimice normale la un conţinut al solului în humus la nivelul
optimului agrochimic, ce întreţine o nutriţie normală cu azot, concomitant este
susţinută o bună absorbţie şi valorificare şi a sulfului rezultat din mineralizarea
humusului.
Deoarece în foarte multe zone ale globului şi mai ales în sistemele agricole
convenţionale (intensive) modificările profunde în circuitul azotului determină
procese de degradare a regimului sulfului, delimitându-se condiţii care reclamă
aplicarea acestuia:
- pe solurile cu aprovizionare slabă în humus (psamosoluri, luvisoluri,
luvosoluri, erodisoluri, erodosoluri) se constată că nu pot asigura prin mineralizare
acestuia o rezervă minimă de sulf pentru plante. Aceste soluri au conţinuturi scăzute
de sulf mobil (SO42-), mai mici de 5-10 ppm. Aici se încadrează şi alte soluri cu
conţinuturi reduse de sulfaţi, unde are loc fenomenul de levigare (în zonele umede),
prin imobilizare şi adsorbţie la compuşii hidrataţi cu fier şi aluminiu sau la unii
compuşi organici care deţin rezerve minime de sulf în orizontul arat de la suprafaţă
ceea ce reclamă necesitatea aplicării sulfului. De asemenea, pe solurile cultivate cu
plante agricole şi horticole în diferite rotaţii în care nu au existat culturi care prin
resturile vegetale lăsate (rădăcini, frunze) să aducă un aport mai mare de sulf ci au
menţinut un conţinut scăzut, sunt considerate soluri deficitare în sulf mobil ce reflectă
de fapt o asigurare slabă cu sulf organic, find eficientă aplicarea acestui
macroelement de ordin secundar.
- pe solurile agricole defosfatate dar şi pe solurile fertilizate intensiv cu
îngrăşăminte chimice cu azot şi fosfor, fără aport de sulf (mai ales fertilizarea cu
superfosfat concentrat cu rezervă infimă de CaSO 4) ce nu au fost anterior fertilizate
cu gunoi de grajd (1 tonă gunoi semifermentat conţine în medie 2 kg sulf).
- la plantele mari consumatoare de sulf, ce sunt sensibile la deficienţa acestuia
dar şi la culturi ce conţin sulf sub „nivelul critic” specific fiecărei plante, aplicarea
sulfului este cu atât mai mare cu cât plantele sunt mai sensibile la carenţa cu acest
element, sunt mai exigente la reprezentarea lui în soluri şi au nivelul critic al
reprezentării în ţesuturi mai ridicat.
- în privinţa eficienţei aplicării sulfului în legătură cu sortimentul resurselor cu
sulf se poate aprecia că amendamentele ce conţin CaSO 4 ca şi sulful elementar se pot
folosi în primul rând şi chiar în exclusivitate pe soluri saline-alcaline. Pentru
categoria solurilor acide se recomandă îngrăşăminte cu alte elemente ce au aport şi de
sulf (cum este superfosfatul simplu) iar pentru solurile uşoare, nisipoase, cu conţinut
infim de humus, de cea mai mare utilitate este aplicarea gunoiului de grajd (resursă
complexă de sulf şi alte elemente).

6. Care sunt cele mai importante resurse agrochimice cu sulf? C1 p6 Anexa1

1. Îngrăşăminte cu alte elemente ce conţin sulf:
- sulfatul de amoniu, (NH4)2SO4, cu 24-25% S;
- superfosfatul simplu, Ca(H2PO4)2 · H2O + CaSO4 · 2H2O + H3PO4, cu 11-12% S
- sulfatul de potasiu, K2SO4, cu 17-18% S;
- sulfatul de magneziu, MgSO4, cu 13-14% S;
- kainitul, KCl · MgSO4 · 3H2O, cu 12-13% S;
2. Amendamente pentru soluri saline-alcalice ce conţin sulf:
- gipsul, CaSO4 · 2H2O, cu 15-19% S;
- fosfogipsul, CaSO4 · 2H2O, Ca3(PO4)2; H3PO4 + H2SO4, cu 14-15% S
3. Alte resurse minerale cu sulf:
- sulful elementar, S, cu 50-99% S;

4. Resurse organice cu sulf:

 - gunoi de grajd semifermentat, cu 0,1-0,15% S;

7. Cum se împart plantele după conținutul acestora în calciu şi după adaptabilitatea acestora la
solurile sărace sau bogate în calciu? C2 p2
plante cu cerinţe scăzute în calciu, calcifobe sau calcifuge, ce conţin de regulă calciu
în concentraţii <1,5% din substanţa uscată (s.u.) şi sunt în primul rând adaptate
solurilor acide fiind tolerante la aciditate şi la concentraţii ridicate ale ionilor de Al 3+
şi Mn2+. Dintre speciile de plante reprezentative pe aceste soluri sunt întâlnite Nardus
şi Festuca din flora spontană şi plante agricole cum sunt ovăzul, secara etc.;
- plante cu cerinţe ridicate în calciu, calcicole sau calcifile, ce conţin de regulă
calciu în concentraţii >1,5% din s.u. a ţesuturilor, adaptate la soluri bogate în calciu
dar sensibile la aciditate şi la ionii de Al3+. Aici plantele reprezentative răspândite
sunt leguminoasele şi cruciferele cultivate şi spontane.
8. Care sunt rolurile pe care le îndeplinește calciu (Ca2+) in plante? C2 p2-3
În general plantele absorb elementele nutritive din sol sub formă ionică, iar calciul
este absorbit de către plante sub forma ionică de calciu bivalent (Ca 2+) şi
îndeplineşete următoarele roluri:
a. menţine stabilitatea şi structura membranelor celulare (prin pectaţii de
calciu), conferă astfel consistenţă şi formă ţesuturilor vegetale, iar speciilor o anumită
constanţă taliei şi portului. Implicarea sa în integritatea şi funcţionalitaea
membranelor plasmatice determină funcţionalitatea celulei vegetale;
b. este un element esenţial în diviziunea celulară şi extensia celulelor
contribuind la diferenţierea organitelor;
c. ionii de calciu protejează ceilaţi cationi faţă de acţiunea indusă de excesul
ionilor de H+ şi Al3, neutralizează chiar toxicitatea aluminiului;
d. are un rol esenţial alături de K+ şi Mg2+ în asigurarea echilibrului acido-bazic
al celulelor, dintre cationi şi anioni;
e. favorizează dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, al tulpinii, alături
de alţi cationi conferind plantelor rezistenţă la frângere şi cădere;
f. este apreciat ca unic ion care în cantităţi mai mari decât necesarul plantelor
nu exercită efecte toxice asupra acestora;
g. absenţa lui influenţează negativ absorbţia ionilor fosforici şi nitraţilor dar
sporeşte absorbţia anionilor SO42-;
h. prezenţa sa în pulpa fructelor şi menţinerea concentraţiei pectaţilor de calciu
mai ridicată şi timp îndelungat, asigură acestora rezistenţă la păstrare;
i. este un cation cu efecte pozitive în rezistenţa plantelor la atacul bolilor şi
dăunătorilor;
j. concentraţiile ridicate de calciu în plante determină de regulă diluţii
concentraţiilor de potasiu şi magneziu, ca fenomen de antagonism cationic.

9. Enumerați procesele care influenţează cantitatea şi mobilitatea calciului în sol? C2 p3-4

În general rezervele de calciu din sol pot fi modificate prin următoarele procese:
- Aport de calciu cu îngrăşămintele organice, minerale şi
amenndamentele.
 Principalele resurse agrochimice cu aport de calciu – îngrăşămintele minerale,
organice şi amendamentele – au o contribuţie importantă în acest nutrient după
conţinutul lor în calciu (CaO sau CaCO3) şi după doza aplicată (după Borlan, Hera şi
colab., 1994; Bogaci şi colab., 1985) astfel:

Nr. Denumirea resursei agrochimice utilizate Conţinutul de CaO,

crt. kg/t îngrăşământ
1 Gunoi semifermentat:
- rumegătoare mari 3,0
- rumegătoare mici 4,0
- cabaline 5,0
- porcine 3,0
- păsări 11,0
2 Turbă
- oligotrofă 0,5
- eutrofă 10,3
3 Resturi vegetale celulozice
- paie cereale 4,2
- coceni de porumb 7,0
- vreji de cartof cu frunze 9,7
- tulpini de floarea soarelui 11,0
4 Îngrăşăminte minerale şi amendamente
- superfosfat simplu 295,0
- superfosfat concentrat 190,0
- nitrocalcar 110,0
- nitrocalcuree 125,0
- îngrăşăminte nitrofosfatice 27:13,5: 0 20,0
- îngrăşăminte nitrofosfatice 22:22 : 0 21,0
- îngrăşăminte complexe 15:15:15 10,0
- carbonat de calciu cu azot rezidual 400,0
- carbonat de calciu precipitat 440,0
- piatră de var măcinată 500,0
- dolomită 290,0
- var ars 840,0
- gips 325,0
- fosfogips 270,0
- fosforite activate cu H2SO4 365,0
- fosforite activate cu H3PO4 270,0

Aceste aporturi de calciu au efecte pozitive în balanţa acestui nutrient şi în

ameliorarea solurilor, ionul de calciu fiind factor determinant al capacităţii de
tamponare a solurilor.
- Aportul de calciu cu precipitaţiile şi apa de irigaţii.
Odată cu apa din precipitaţii se acumulează în soluri aproximativ 2-8 kg
CaO/ha/an, iar din apa de irigaţii variabilitatea acestor cantităţi depinde de mărimea
normei de udare şi concentraţia apei de irigaţii în săruri (se apreciază că o normă de
udare de 500 m3/ha cu 1 me Ca/l aduce în sol aproximativ 14 kg CaO/ha; Borlan,
Hera şi colab., 1994). Acest aport are efecte pozitive în bilanţul calciului din sol
pentru plante.
- Exportul calciului din sol odată cu recoltele.
Reprezintă cantitatea de calciu care este prelevată din sol odată cu producţia
plantelor agricole şi horticole. Este un proces negativ în bilanţul calciului prin
îndepărtarea unor cantităţi însemnate din acest nutrient din sol, dependent de
consumul specific de calciu a speciilor de plante cultivate şi recoltele realizate. Prin
acest proces solurile pierd anual zeci şi chiar sute de kg CaO/ha.
- Pierderile de calciu prin levigare.
Se apreciază că aceste pierderi de calciu prin levigarea din orizonturile de la
suprafaţă în profunzime pe profilul solului, ajung la cantităţi de aproximativ 100-300
kg CaO/ha/an, ce depind de zonele climatice şi se realizează în timpul mai multor ani.
Aceste pierderi sunt datorate unei mobilităţi suficient de mari a cationilor de Ca 2+ în
soluri şi soluţia acestora ca şi incidenţei remarcabile de a forma cu unii anioni slab
adsorbiţi (Cl- ; NO3- ; HCO3- ş.a.) compuşi cu solubilitate mare şi medie.
- Pierderi de calciu prin eroziune şi aportul lui în solurile colmatate.
Aceste pierderi sunt întâlnite pe terenurile în pantă supuse eroziunii, unde se
pierd aproximativ 10-15 kg CaO/t material erodat, care este apoi adus în solurile
colmatate (coluvisoluri) material îmbogăţit cu aceste cantităţi deplasate prin eroziune.
În concluzie se poate observa că în afara acestor procese cu efecte cantitative
semnificative de cea mai mare importanţă în managementul calciului, au o mare
importanţă fenomenele de desorbţie de pe coloizii solului şi difuziei acestor cationi în
soluţia solului. Aceste procese influenţează efectiv mobilitatea acestor ioni şi sunt
depenedente de componentele complexului adsorbtiv, de rezervele de calciu, de
gradul de saturaţia în baze şi capacitatea de schimb cationic cât şi de prezenţa altor
ioni şi săruri în sol etc.

10. Enumerați resurse agrochimice cu calciu: C2 p5

În general în lume şi în ţara noastră nu se produc special îngrăşăminre cu calciu
întrucât iniţial s-a apreciat că solurile au suficiente rezerve din acest nutrient pentru
plante, dar în condiţiile în care chimismul şi rolurile îi sunt blocate datorită prezenţei
în soluri a unor categorii de ioni nedoriţi (reacţie puternic acidă sau puternic alcalină)
sunt compuşi cu calciu ce se aplică în scopul corectării acestor stării ale reacţiei
extreme a solului şi care deţin rezerve esenţiale din acest cation. La aceste
considerente se adaugă realizările industriei producătoare de îngrăşăminte (mai ales
cu azot şi fosfor) ce conţin cantităţi apreciabile de calciu în compoziţia lor chimică.
De aceea clasificarea acestor resurse agrochimice cu calciu se face după criteriul
provenienţei:
1. Alte îngrăşăminte cu calciu:
- Nitrocalcar cu 11% Ca;
- Superfosfat simplu cu 19-20% Ca;
- Superfosfat concentrat cu 22-24% Ca;
- Fosfaţi naturali cu 31-35% Ca.
2. Amendamente pentru solurile acide şi alcaline:
- Piatra de var cu 42-56% CaO;
 - Var ars cu 95-100% CaO;
- Dolomit cu 40-54% CaO;
- Gips cu 30-32% CaO;
- Fosfogips cu 20-25% CaO.

11. Care sunt condiţiile aplicării eficiente a resurselor cu calciu în soluri acide amendabile? C2 p5
- în soluri acide amendabile, la care nutriţia plantelor cu calciu este stânjenită de
prezenţa în exces a ionilor de aluminiu, fier, şi mangan. Amendarea calcică a acestor
soluri are la bază stabilirea unui necesar de CaCO 3 în corectarea reacţiei proporţional
(echivalent) neutralizării aluminiului schimbabil sau a altor forme de aciditate
potenţială. Solubilizarea amendamentelor cu calciu în solurile acide restructurează şi
modifică structura cationilor la nivelul complexului adsorbtiv şi a soluţiei solului în
favoarea celor de calciu sau calciu şi magneziu, iar concomitent cu modificarea
reacţiei se înlătură efectele nocive ale ionilor insoţitori ai acidităţii (Al3+; Fe2+; Mn2+);
12. Care sunt condiţiile aplicării eficiente a resurselor cu calciu în solurile saline-alcaline (alcalice)?
C2 p5
- în solurile saline – alcaline (alcalice), în care aplicarea amendamentelor pe bază
de gips (CaSO4.2H2O) oferă posibilitatea ca prin schimburi echivalente (Na + cu Ca2+)
să se diminueze alacalinitatea şi efectul nociv al sărurilor solubile. Odată cu aceste
procese, se îmbunătăţeşte şi nutriţia cu calciu la un nivel mai bun al suficienţei;
13. Care sunt condiţiile aplicării eficiente a resurselor cu calciu la solurile acide sau alacline? C2 p6
- la solurile acide sau alacline, care nu se încadrează în limitele celor amendabile şi
la care pentru a preveni procese ale deficienţei de calciu se pot aplica îngrăşăminte cu
alte elemente ce deţin şi acest cation. Aceşti fertilizanţi (cazul superfosfaţilor şi
fosforitelor) în primul rând pe solurile acide, pot avea efect de minimă amendare
calcică, deoarece prin aportul lor de fosfor în soluri, se asigură şi concentraţii notabile
de CaO.
În experienţele de lungă durată a tehnologiile de aplicare a amendamentelor, a
gunoiului de grajd şi a altor resurse cu calciu, modifică evident aprovizionarea
solurilor în calciu, ceea ce influenţează pozitiv acumularea substanţei uscate în plante
şi implicit obţinerea unor sporuri cantitative şi calitative a recoltelor.

14. Care sunt rolurile multiple și specifice pe care le indeplinesc ionii de Mg2+ în creșterea și
dezvoltarea plantelor? C3 p2
- are un rol important în metabolismul azotului şi sinteza proteinelor, acest nutrient
fiind component şi stabilizator al structurii ribozomilor (centrii de sinteză ai
proteinelor). În aceeaşi măsură magneziul este activator al trecerii şi transformării
aminoacizilor în peptide şi polipeptide;
- este un element activator al unor enzime şi sisteme enzimatice în care sunt
prezente fosfataza, enolaza, carboxilaza, fosforilaza ş.a;
- este implicat în regimul fosforului din plante prin procesele de fosforilare la
care participă, cu captare, transfer şi conversie de energie. Astfel se poate aprecia
practic, că acolo unde fosforul este prezent în plante regăsim şi magneziul;
- este un cation esenţial în reglarea raportului acido-bazic al celulei, cel dintre
anioni şi cationi. În acest sens magneziul are marea calitate în reglarea pH-ului
celular şi în acest caz reduce toxicitatea Al3+ în plante (BORLAN şi colab., 2000;
KRISHNA, 2002);
- favorizează sinteza, transportul şi depunerea substanţelor de rezervă, mai cu
seamă a celor produse de fotosinteză. În aceaşi măsură se apreciază că ionii de Mg 2+
influenţează sinteza şi a altor pigmenţi decât clorofila (BODEA, 1964; BERGMAN,
1992).

15. Enumerați practicile și procesele din agroecosisteme care influențează cantitatea şi mobilitatea
magneziului din sol? C3 p3-4
Rezervele solurilor în magneziu sunt influenţate de cantitatea şi mobilitatea
magneziului din sol şi de practicile şi procesele din agroecosisteme astfel:
- Aportul de magneziu cu îngrăşămintele organice, minerale şi
amendamentele. Pentru asigurarea rezervelor de magneziu din soluri corectarea
reacţiei şi aplicarea unor resurse de fertilizare contează esenţial (după B ORLAN,
HERA şi colab., 1994; BOGACI şi colab., 1985).
Tabelul 6
Rezervele de magneziu din soluri prin aplicarea unor resurse de fertilizare
(după BORLAN, HERA şi colab., 1994; BOGACI şi colab., 1985).
Nr. MgO kg/t
Resurse fertilizante aplicate
crt. fertilizant
1. Gunoi semifermentat de la:
- rumegătoare mari 1,5
- rumegătoare mici 2,0
- cabaline 3,0
- porcine 1,1
- păsări 5,0
2. Turbă:
- oligotrofă 0,2
- eutrofă 0,8
3. Resturi vegetale celulozice:
- paie cereale 2,1
- coceni de porumb 3,5
- vreji de cartof cu frunze 4,9
- tulpini de floarea soarelui 7,4
4. Îngrăşăminte minerale şi amendamente:
- sulfat de magneziu 164
- nitrocalcar 25
- piatră de var măcinată 18
- dolomit 230
- var ars 30
- zgura lui Thomas 75
- spuma de defecaţie 17
- CaCO3 precipitat din industria sodei 5
- carbonat de calciu cu azot rezidual 3
Aporturile de magneziu în sol din resursele fertilizante, influenţează pozitiv
bilanţul acestui macroelement de ordin secundar între componentele ecosistemelor.
- Prelevarea magneziului din sol odată cu recolta, este un proces care
îndepărtează acest nutrient din sol prin producţia plantelor agricole şi horticole, în
cantităţi conforme cu consumul specific de Mg al culturilor (C s = kg Mg/t produs) şi
recoltele realizate.
- Îndepărtarea cationilor de magneziu prin levigare. Adsorbţia şi reţinerea
cationilor de Mg2+ la suprafaţa colozilor solului este apropiată ca energie de adsorbţie
cu cea a cationilor de Ca2+ şi mai slabă decât a celor de K+. Această proprietate poate
dovedi susceptibilitatea mare de levigare pe profil a cationilor de Mg 2+ cu anumite
categorii de anioni însoţitori. Acest proces duce la reducerea conţinutului de Mg din
orizontul arat, de la suprafaţa solurilor.
În afara acestor procese cantitative, rezervele magneziului din soluri sunt
influenţate pe latura calitativă a acestui element, prin procesele de desorbţie şi difuzie
a cationilor de Mg care au ca efect mobilitatea şi bioaccesibilitatea diferită în soluri şi
pentru anumite culturi.

16. Exemplificați resurse agrochimice cu magneziu: C3 p4-5 tabel

Aspect Conţinut Forma
Denumirea Metoda Soluri,
Nr. exterior În s.a. chimică
îngrăşământului, de tehnologia
crt. , (kg/100 a
Formula chimică obţinere recomandată
culoare kg s.b.) s.a.
1. Sulfat de Concentra Albă, 16-20 MgSO4 Pe toate solurile (zeci de
magneziu -rea cristali- kg s.b./ha) dar şi foliar
MgSO4.7H2O sărurilor zată (în concentraţii de până
din la 1%).
zăcăminte
naturale
2. Dolomit Prelucrare Alb- 13-21 MgCO3 Amendament pentru
CaCO3.MgCO3 din cenuşiu (MgO) solurile acide şi
zăcământ 26-30 corectarea compoziţiei
natural (CaO) ionice a acestor soluri.
3. Calcit dolomitic Prelucrare Alb- 18-36% MgCO3 Amendament pentru
MgO.CaCO3 din cenuşiu (MgO) solurile acide şi resursă
zăcământ 28-30% de Mg pentru solurile
natural (CaO) debazificate.
3. Dunitul Prelucrare Alb- 41-47 % MgSiO4 Soluri acide şi neutre
MgSiO4.FeSiO4 din cenuşiu (MgO) sărace în Mg. Se aplică
zăcământ 35-39% fin măcinat având o
natural (SiO2) solubilitate redusă.
3-8% Dozele ajung la zeci de
(FeO) kg MgO/ha.
4. Serpentinit Prelucrare Alb- 18-25% MgO Soluri acide, sărace în
3MgO.2SiO2.2H2O din cenuşiu (MgO) Mg. Este tot greu solubil
şi mai conţine şi zăcământ în apă.
metasilicat de Mg natural
(MgSiO3)
5. Kiserit Prelucrare Alb- 28-30% MgSO4 Este un mineral natural
MgSO4.H2O din cenuşiu (MgO) utilizat prin măcinare
zăcământ care prin sau calcinare pe soluri
natural calcinare neutre şi alcaline.
se
concentre
ază la 33-
34%
(MgO)
17. Enumerați condițiile agrochimice în care se realizează eficientizarea utilizării fertilizanţilor ce
conţin magneziu: C3 p5-6
Eficientizarea utilizării fertilizanţilor ce conţin magneziu se realizează în următoarele
condiţii agrochimice:
- pe soluri cu conţinut scăzut de Mg – schimbabil (valori < 1 me Mg/100 g
sol), cu reprezentare slabă a acestuia în capacitatea de schimb cationic (sub 6-8%) şi
cu un indice al carenţei în magneziu extrem de scăzut (< 0,2) (B ORLAN şi colab.,
1981). Indicele de carenţă în magneziu (IDMg) care permite diagnosticarea şi
prognoza apariţiei carenţei de magneziu în concordanţă cu reprezentarea cantitativă a
celorlalţi cationi (în primul rând a ionului de potasiu, dar şi a ionilor de calciu, de
amoniu etc.). Acest indicator se calculează cu următoarea relaţie:
, în care:
FR = factor de reacţie; se calculeaza: FR = 1,1.[1- 10- 0.555(pH-4)]

Interpretarea prognozei de apariţie a carenţei de magneziu după acest indicator

sintetic se face după următoarele valori conform tabelului.
Tabelul 20
Probabilitatea apariţiei carenţei de Mg (după Borlan şi colab., 1981)
Limite IDMg Probabilitatea carenţei în Mg Factor de reacţie (FR)
pH4 = 0,2
<0,2 Mare
pH5 = 0,7
pH6 = 0,9
0,2-0,4 Medie
pH7 = 0,8
>0,4 Mică PH8 = 0,5

- în solurile acide debazificate (slab aprovizionate cu Mg şi cu interferenţă de

Al în nutriţia plantelor) dar şi pe cele amendate şi reamnendate cu CaCO 3 (fără
3+

dolomit) la care se modifică substanţial raportul Ca/Mg în defavoarea cationilor de

Mg.
- pe soluri fertilizate sistematic şi multianual cu azot şi fosfor, măsuri ce
modifică esenţial conţinutul şi structura cationilor schimbabili, realizându-se o
marcantă debazificare ce reduce semnificativ conţinutul de magneziu din soluri, mai
profund decât al altor soluri nefertilizate. Astfel încât, pe fondul unei slabe reţineri la
complexul adsorbtiv al solului şi unei solubilităţi mai mari ai compuşilor cu Mg,
pierderile de magneziu sunt mai substanţiale în raport cu rezervele iniţiale.
- pe solurile fertilizate sistematic cu potasiu, situaţii ce detrmină scăderi
serioase ale conţinutului de Mg în plante, inclusiv manifestarea fenotipică a carenţei
în acest element. Simptome clare ale carenţei în Mg sunt observate cu precădere în
condiţiile solurilor brune luvice din nord-vestul ţării la valorile raportului K/Mg din
plante mai mari de 8, respectiv valori ale raportului K/(Ca+Mg) mai mari de 2.
Carenţe serioase de magneziu se întâlnesc la plante şi genotipuri (soiuri şi
hibrizi) sensibile la insuficienţa de Mg din soluri. În condiţiile fertilizării cu K pe un
fond de NP, eficienţa aplicării magneziului devine prioritară.
- la plantele şi culturile intensive, din sere, solarii şi din pantaţiile viticole şi
pomicole, chiar la legumele cultivate în câmp, unde exploatarea solului are un
caracter intensiv ca şi aplicarea îngrăşămintelor cu NPK. Pentru echilibrarea în plantă
a raportului N:P:K şi cu Mg, se realizează prin fertilizarea de bază cu aceste elemente
sau fazială. Această intervenţie răspunde incidenţei mari a deficienţei de Mg
determinată de aplicarea în primul rând a potasiului dar şi a cerinţelor mai ridicate în
Mg a biomasei sporite obţinute ca efect al aplicării echilibrate a fertilizanţilor şi în
primul rând a celor cu azot.
18. Care sunt grupele de îngrășăminte sau fertilizanți cu microelemente? C4 p1
Fier, Mangan, Cupru, Zinc, Bor, Molibden
19. Care este scopul principal pentru care se utilizează îngrășămintele cu fier la plante? C4 p1-2
n scopul combaterii carenţei de fier (cloroza ferică ) se folosesc o serie de săruri
anorganice sau organo – minerale prin aplicare direct la sol sau extraradicular
(foliare).
Deficienţa de fier sau carenţa, se mai numeşte “cloroză ferocalcică” şi de regulă este
indusă de nivelurile ridicate de carbonatare ale solurilor (CaCO 3–total >10-12%;
CaCO3 activ >6-7%). Simptomul este de clorozare a frunzelor, cu nuanţări de verde –
gălbui până la galben intens sau necroza frunzelor şi dispariţia butucilor la viţa de vie
şi a pomilor în plantaţiile pomicole.
20. Care sunt principalele îngrășăminte cu fier? C4 p2 tabel
Nr. Denumirea Metoda de Aspect Conţinut Recomandări de
crt. îngrăşământului, obţinere culoare în s.a. aplicare, soluri
Formula chimică (kg/100 tehnologii
kg s.b.)
1. Sulfat de fier Introducerea Cristale Aplicare la sol, cu
(feros) fierului în albastru- 19-20 eficienţă limitată;
Calaican acid sulfuric verzui aplicare foliară 0,1-
FeSO4 . 7H2O (20-30%) 0,3% pe vegetaţie.
2. Sulfat feric Fier Cristale Aplicare la sol, cu
Fe2(SO4)3.4H2O elementar verzui 22-24 eficienţă limitată;
sau aplicare foliară 0,13-
combinaţii 0,3% pe vegetaţie.
în soluţii
acide
3. Chelaţi cu fier Combinaţii Diferite, Aplicare la sol circa
Na2FeEDTA organo- specifice 5-14 0,5-1,5 kg Fe/ha;
NaFe-DTPA minerale cu 10-12 Aplicare foliară 100-
NaFe-HEDTA fier 5-10 150 g produs (chelat)
NaFe - EDDHA 6 la 100-150 l apă.

21. Cand este necesară utilizarea îngrășămintelor cu mangan la plante? C4 p3

Carenţa de mangan provoacă totdeauna o dezorganizare şi destrucţie a cloroplastelor
şi implicit influenţează negativ sinteza protidelor şi a glucidelor. Frunzele plantelor
afectate de carenţă îşi încetinesc şi chiar opresc creşeterea, se decolorează într-un
galben-cenuşiu cu pete necrotice şi concomitent în frunze se acumulează excesiv N-
NO3-. Sistemul radicular se dezvoltă slab şi plantele se smulg uşor din sol.
22. Care sunt principalele îngrășăminte cu mangan? C4 p3
 Nr. Denumirea Metoda de Aspect, Conţinut Recomandări de
crt. îngrăşământului, obţinere culoare în s.a. aplicare, soluri,
Formula chimică (kg/100 tehnologii
kg s.b.)
1. Sulfat de mangan Combinaţii ale Cristale, Aplicare la sol 5-40
MnSO4.H2O manganului în alb-roze 32 kg Mn/ha;
MnSO4.3H2O acid sulfuric 26-28 Aplicare foliară
MnSO4.4H2O 24 0,05-0,1% la plante
MnSO4.7H2O 20 anuale şi 0,2-0,5% la
pomi fructiferi şi viţă
de vie.
2. Superfosfat cu Îmbogăţirea Alb- 1,5-2,5 Doză normală de
mangan superfosfatului cenuşiu P2O5/ha; aplicat la
Ca(H2PO4)2 cu Mn cu Mn sol.
3. Chelaţi cu Combinaţii Diferit, Foliar 0,05-0,1% la
mangan: organo- specifice 12 plante anuale şi 0,2-
NaMn-EDTA minerale cu 8 0,5% la pomii
NaMn-DTPA Mn fructiferi şi viţă de
vie.

23. Care sunt principalele îngrășăminte cu cupru? C4 p4 din tabel

Nr. Denumirea Metoda de Aspect, Conţinut Recomandări de
crt. îngrăşământului, obţinere culoare în s.a. aplicare, soluri,
Formula chimică (kg/100 tehnologii
kg s.b.)
1. Sulfat de cupru: Cupru metalic Cristale 25 Aplicare la sol 1-20
CuSO4.5H2O în H2SO4 albăstrui kg Cu/ha.
Aplicări foliare:
0,05-0,5% CuSO4.
2. Sulfat bazic de Sulfat de Cristale 35 Aplicări la sol: 1-20
cupru cupru alb-verzui kg Cu/ha (pe soluri
CuSO4.3Cu(OH)2 alcalinizat acide).
3. Chelaţi cu cupru: Combinaţii Diferit, Aplicări la sol: 1-2,5
Na2Cu-EDTA organo- specifice 13 kg Cu/ha;
NaCu-HEDTA minerale cu 9 Aplicări foliare: 100-
cupru 150 g produs (chelat)
la 150-200 l apă.

24. Unde poate fi întâlnită deficiența de zinc și care sunt cele mai importante îngrășăminte cu
zinc? C4 p5

Deficienţa de zinc poate fi întâlnită la unele cereale (şi în special la porumb) şi

la alte culturi (hamei, lămâi, viţă de vie şi pomi tineri) sensibile la insuficienţa sa în
sol. Simptomul este cel al “benzilor” albicioase dispuse faţă de nervura principală, iar
la pomi, de creşteri anormale mici, cu frunze dispuse “în rozetă” pe lăstari. La
plantele ce prezintă acest simptom regăsim conţinutul de zinc < 10-15 ppm, iar în
soluri < 1,5 ppm zinc extractibil. Fenomenul are o incidenţă mai mare pe solurile
carbonatate, cu reacţie alcalină şi suprafosfatate.
 Nr. Denumirea Metoda de Aspect, Conţinut Recomandări de
crt. îngrăşământului, obţinere culoare în s.a. aplicare, soluri
Formula chimică (kg/100 tehnologii
kg s.b.)
1. Sulfat de zinc: Zinc în soluţii Săruri Aplicare la sol 8-10
Monohidrat- - de H2SO4 incolore kg Zn/ha;
ZnSO4.H2O 35 Aplicări foliare: 0,2-
Heptahidrat: 0,5% ZnSO4.
ZnSO4.7H2O 23
Bazic:
ZnSO4.4 Zn(OH)2 55
2. Chelaţi cu zinc: Combinaţii Difuz, 14 Aplicări pe solurile
Na2Zn – EDTA organo- specifice neutre, carbonatice,
NaZn – HEDTA minerale cu Zn 0,5-2 kg Zn/ha;
Aplicări foliare: 80-
100 g produs (chelat)
la 100-150 l apă.
3. Superfosfat cu zinc Superfosfat Alb- 0,8-1,0 Doza optimă de
Ca(H2PO4)2+Zn îmbogăţit în cenuşiu P2O5/ha.
zinc

25. Unde este întâlnită frecvent deficiența de bor și enumerați îngrășăminte cu bor? C4 p6
Deficienţa de bor, este frecventă pe soluri nisipoase, pe soluri acide (pH < 5,5) şi
alcaline (pH >7,0), cu conţinuturi de bor – hidrosolubil mai mici de 0,5 ppm. Are
simptome diferite, recunoscute prin îngălbenirile vârfurilor de creştere, slabă
fertilitate a polenului şi înfloririi, ”putrezirea inimii” la sfecla de zahăr, pătarea
cafenie a fructelor.

Boraxul Neutralizarea Sare albă 11-12 Aplicare pe soluri

Na2B4O7.10H2O acidului boric acide,0,5-5 kg B/ha.
cu hidroxid de
sodiu
Acid boric Atac acid la Cristale 16-18 Aplicare pe soluri
H3BO3 minereuri cu incolore, neutre şi alcaline, 0,5-
bor lucioase 5 kg B/ha
Nămoluri cu bor Rezidii de la Roz, 1,5-2,5 Soluri acide
Na2B4O7; fabricarea cenuşiu amendate, soluri
H3BO3 acidului boric şi nisipoase.
boraxului

26. Care sunt culturile sensibile la deficiența în molibden și enumerați cele mai importante
îngrășăminte cu molibden?C4 p6-7
Simptomul este specific la leguminoase prin cloroză şi dereglarea formării
nodozităţilor, la crucifere prin încolăcirea frunzelor (“coada biciului”) şi este
des întâlnit nu numai pe soluri acide ca şi pe cele acidifiate sau fertilizate
excesiv cu azot. În frunze se regăsesc concentraţii <0,1 ppm Mo.
 Nr. Denumirea Metoda de Aspect, Conţinut Recomandări
crt. îngrăşământului, obţinere culoare s.a. de aplicare,
Formula chimică (kg/100 soluri,
kg s.b.) tehnologii
1. Molibdatul de amoniu Amonificare Sare albă 54 Aplicare la sol:
(NH4)2MoO4.4H2O a acidului 1-3 kg Mo/ha;
molibdenic Aplicări foliare:
0,01-0,05%
2. Molibdat de sodiu Acid Sare 39 Aplicare la sol:
Na2MoO4 . 2H2O molibdenic albă 1-3 kg Mo/ha;
neutralizat Aplicări foliare:
cu hidroxid 0,01-0,1%.
de sodiu
3. Molibdat dublu de Amestec Alb- 30 Aplicare la sol:
amoniu şi sodiu chimic al gălbui 1-3 kg Mo/ha;
(NH4)2MoO4.Na2MoO4 celor două Aplicări foliare:
săruri 0,01-0,1%.
4. Superfosfat cu molibden Amestec de Cenuşie 0,2 Aplicare
Ca(H2PO4)2+Mo superfosfat concomitentă a
cu o sare de celor două
molibden elemente, cu
respectarea
dozei de
P2O5/ha.

27. Ce înțelegeți prin îngrășăminte compuse (complexe și mixte)? C5 p1

Îngrăşămintele compuse (complexe şi mixte) conţin cel puţin două sau trei elemente
primare (N,P,K), uneori şi elemente secundare (S, Ca, Mg) ca şi unele
microelemente (Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo).
28. Ce înțelegeți prin îngrășăminte complexe? C6 p1
ingrăsămintele complexe: se obţin printr-un amestec chimic intre două sau
mai multe ingrăsăminte simple sau materii prime folosite la fabricarea
ingrăsămintelor chimice din care rezultă, prin reacţii chimice, compusi noi din punct
de vedere chimic.

29. Ce înțelegeți prin îngrășăminte mixte? C6 p1

îngrăşămintele mixte sunt o categorie a îngrăşămintelor compuse (cu mai multe
elemente fertilizante esenţiale) realizate numai prin amestec fizic din îngrăşăminte
simple, materii prime ale acestora, îngrăşăminte complexe solide sau lichide. Întrucât
posibilităţile de amestec fizic al resurselor fertilizante sunt multiple, sortimentele de
îngrăşăminte mixte se pot obţine tehnologic, la proprietarii terenurilor şi fermelor şi
se pretează la aplicări de bază, înainte şi la semănat, suplimentar şi fazial
30. Care este deosebirea între îngrăşămintele complexe şi cele mixte? C6 p1
ingrăsămintele complexe: se obţin printr-un amestec chimic intre două sau mai multe
ingrăsăminte simple sau materii prime folosite la fabricarea ingrăsămintelor chimice
din care rezultă, prin reacţii chimice, compui noi din punct de vedere chimic.
ingrăsămitele mixte: sunt amestecuri fizice sau parţial realizate chimic, tot din
două sau mai multe ingrăsăminte ( ce pot fi simple sau complexe ).
ingrăsămintele complexe si mixte mai poartă denumirea de ingrăsăminte
compuse.
31. Care sunt avantajele îngrășămintelor mixte? C6 p1
- prin reţetele posibil de realizat se pot efectua fertilizări conform insusirilor
agrochimice ale solului si cu cerinţele plantei;
- se aplică o singură dată elementele necesare plantelor si se reduce
transportul de ingrăsăminte simple, se reduc cheltuielile de transport si aplicare;
- se conservă starea fizică a solului, evitnd tasarea excesivă prin mai multe
treceri cu agregatele si masinile de fertilizat;
- reţetele de ingrăsăminte se fac la solicitarea agrochimică a situaţiei date
comparativ cu cele complexe care au reţete standard.

32. Care sunt avantajele îngrăşămintelor chimice compuse (cele complexe + mixte) faţa de cele
simple? C6 p1-2
Avantajele acestor ingrăsăminte chimice compuse (cele complexe + mixte) faţa de
cele simple:
- sunt superioare prin conţinutul mai ridicat in substanţă activă spre exemplu,
diamoniufosfatul (DAP), 16 : 48 : 0, are un conţinut total de 64 kg s.a. respectiv NP
la 100 kg substanţă comercială, iar ingrăsămintele complexe diamoniunitrofoska,
13 : 26 : 13, conţine 52 kg s.a. N,P,K la 100 kg substanţă comercială;
- datorită conţinutului ridicat in s.a., aportul de substanţe balast sau reziduuri
este mai mic decat in cazul ingrăsămintelor chimice simple;
- sunt mai ieftine si mult mai economice (prin procurare, transport,
manipulare) rapoartate la unitate de substanţă activă sau la 100 kg substanţă
comercială;
- au o stare fizică mai bună fiind mai puţin higroscopice. De regulă
ingrăsămintele complexe se livrează in exclusivitate numai in stare condiţionată,
granulată;
- datorită conţinutului a 2-3 elemente, se asigură printr-o singură trecere cu
masina aplicarea lor concomitentă si uniformă, realizandu-se o serie de interacţiuni
agrochimice cu caracter pozitiv ca (N si P; N P K; N si K; N si S; N si Mg).

33. Cum se clasifică îngrășămintele compuse după numărul de elemente principale (esenţiale) pe
care le conţin? C6 p2
- ingrăsăminte complexe si mixte binare (cu două elemente principale): cu NP; NK;
NMg; NS; PK;
- ingrăsăminte complexe si mixte ternare sau cu mai multe elemente (cu trei
sau mai multe elemente principale, macro si microelemente); NPK, NPK +
microelemente etc.

34. Cum se clasifică îngrășămintele compuse după starea fizică de livrare? C6 p2

. după starea fizică de livrare :
- ingrăsăminte complexe si mixte solide;
- ingrăsăminte complexe si mixte lichide;
- ingrăsăminte complexe si mixte soluţii si suspensii
35. Cum se clasifică îngrășămintele compuse după componentul chimic principal modul de
obţinere şi starea fizică, criteriu sintetic? C6 p2-3
după componentul chimic principal modul de obţinere si starea fizică, criteriu
sintetic:
- ingrăsăminte complexe solide;
- cu 2 elemente: de tipul NP; NK; NMg; NS; PK; PMg; KMg;
- cu 3 sau mai multe elemente de tipul: NPK; NPKMg etc.;
- ingrăsăminte complexe lichide

36. Ce înțelegeți prin compatibilitatea fizică a îngrășămintelor? C6 p3

Compatibilitatea fizică a îngrăşămintelor este determinată de greutatea
specifică a compuşilor iniţiali introduşi în amestecul fertilizant şi de gradul de
uniformitate a granulaţiei acestora. Diferenţele între greutăţile specifice individuale şi
cele între mărimea particulelor (granulelor) (ca dimensiuni) determină segregarea la
transport şi manipulare a componentelor amestecului, masa acestuia devine fizic
heterogenă iar aplicarea devine neuniformă, conformă cu proiectarea centrifugală a
particulelor, după greutăţi specifice şi granulaţii heterogene, diferenţiate.

37. Ce înțelegeți prin compatibilitatea chimică a îngrășămintelor? C6 p3

Compatibilitatea chimică este determinată de natura resurselor fertilizante din
amestec şi de caracterul reacţiilor chimice posibile între substanţele şi ionii prezenţi
în amestec ce pot degrada fizic şi chimic produsul mixt finit şi cauza pierderi din
compuşii substanţelor active (fertilizante) deţinute.
38. Care dintre îngrășămintele uzuale nu se amestecă? C6 p5
................................................................................................................................................................
39. Care dintre îngrășămintele uzuale se pot amesteca: (pentru combinaţiile de tipul NP sau
NPK)? C6 p5
................................................................................................................................................................
40. Care sunt îngrășămintele complexe solide de tipul NP? C5 p4 tabel
................................................................................................................................................................
41. Care sunt îngrășămintele complexe solide de tipul NK? C5 p4 tabel
................................................................................................................................................................
42. Care sunt îngrășămintele complexe solide de tipul NPK? C5 p4 tabel
................................................................................................................................................................
43. Din grupa ingrășămintelor complexe lichide, ce înțelegeți prin soluții pentru sol? C5 p6
................................................................................................................................................................
44. Din grupa îngrășămintelor complexe lichide, ce presupun suspensiile pentru sol? C5 p6
................................................................................................................................................................
45. Din grupa îngrășămintelor complexe lichide, ce înțelegeți prin îngrășăminte cristaline?C5p6-7
................................................................................................................................................................
46. Din grupa îngrășămintelor complexe lichide, ce înțelegeți prin îngrășăminte foliare?C5 p7
................................................................................................................................................................
47. În ce constă eficiența aplicării îngrășămintelor complexe foliare? C5 p7-8
................................................................................................................................................................
48. Precizați alte recomandări de aplicare a îngrășămintelor complexe foliare: C5 p10
................................................................................................................................................................
49. Cum sunt influențate însușirile fizice ale solurilor prin aplicarea raţională a îngrăşămintelor
organice, în practica agricolă? C7 p1
…………………………………………………………………………………………………………
50 Care sunt efectele pozitive din punct de vedere chimic asupra solurilor prin aplicarea raţională a
îngrăşămintelor organice, în practica agricolă? C7 p1
…………………………………………………………………………………………………………
51. Ce înțelegeți prin îngrășăminte organice naturale? C7 p3
................................................................................................................................................................
52. Precizați efectele benefice ale îngrăşămintelor organice asupra solurilor: C7 p3-4
…............................................................................................................................................................
53. Care sunt îngrășămintele organice naturale produse secundare din zootehnie? C7 p5
…............................................................................................................................................................
54. Care sunt îngrășămintele organice naturale resturi vegetale, culturi speciale sedimente organice
naturale? C7 p5
…............................................................................................................................................................
55. Care sunt îngrășămintele organice naturale reziduuri orășenești și composturi – produse
organice cu utilizare horticolă? C7 p5
................................................................................................................................................................
56. Ce este gunoiul de grajd? C8 p2
................................................................................................................................................................
57. Care este compoziția chimică în medie a gunoiul de grajd de la bovine? C8 p2
................................................................................................................................................................
58. Care sunt neajunsurile folosirii gunoiului de grajd, ca îngrășământ, în stare proaspătă?C8 p2-3
…............................................................................................................................................................
59. Care sunt tipurile de fermentare a gunoiului de grajd și în ce constă fermentarea la rece? C8 p3
…............................................................................................................................................................
60. Care sunt tipurile de fermentare a gunoiului de grajd și în ce constă fermentarea la cald? C8 p3
…............................................................................................................................................................
61. Care sunt tipurile de fermentare a gunoiului de grajd și în ce constă fermentarea mixtă? C8 p3
…........................................................................................... …...........................................................
62. Care este compoziția chimică aproximativă a gunoiului de grajd semifermentat după datele
ICAR-ului? C8 p3
…...........................................................................................................................................................
63. Care este eficiența gunoiului de grajd în raport cu solul? C8 p4
………………………………………………………………………………………………………
64. Referitor la eficienţa gunoiului de grajd în raport cu planta, precizați care sunt plante la care
gunoiul are eficienţa cea mai mare şi tehnologiile acestora, fără aplicarea gunoiului nu se pot
concepe? C8 p4
………………………………………………………………………………………………………
65. Care sunt metodele după care se aplică cu eficiență gunoiul de grajd?C8 p5
…………………………………………………………………………………………………………
66. Care sunt culturile ce se includ în clasa I-a de prioritate la fertilizarea organică? C9 p1
…………………………………………………………………………………………………………
67. Care sunt culturile ce se includ în clasa a II-a de prioritate la fertilizarea organică? C9 p1
…………………………………………………………………………………………………………
68. Care sunt culturile ce se includ în clasa III și IV de prioritate la fertilizarea organică? C9 p1-2
…………………………………………………………………………………………………………
69. Care sunt culturile ce se includ în clasa a V-a de prioritate la fertilizarea organică? C9 p2
…………………………………………………………………………………………………………
70. Care este definiția compostului și ce presupune compostarea? C10 p1
................................................................................................................................................................
71. Care este proveniența materialelor organice fermentescibile şi compostabile utilizate frecvent în
amestec şi fermentare prin compostare? C10 p1
................................................................................................................................................................
72. Care sunt condițiile recomandate pentru o compostare activă? C10 p1-2
................................................................................................................................................................
73. Care sunt activităţile specifice realizării compostului incluse în procesul de compostare? C10
p2-3
................................................................................................................................................................
74. Cum se livrează compostul? C10 p3
………………………………………………………………………………………………………
75. Cum se valorifică compostul în tehnologiile de fertilizare? C10 p3
………………………………………………………………………………………………………
76. Ce presupune managementul utilizării îngrășămintelor organice? C10 p4
..............................................................................................................................................................
77. Ce presupune inventarierea resurselor organice fertilizante? C10 p4
................................................................................................................................................................
78. Ce presupune depozitarea şi prepararea îngrăşămintelor organice? C10 p4-5
................................................................................................................................................................
79. Când se proiectează platforma de gunoi de grajd și ce reprezintă ea? C10 p4
.............................................................................................................................................................
80. Unde se recomandă amplasarea bazinelor colectoare de dejecţii lichide şi semilichide? C10 p5
................................................................................................................................................................
81. Cand se aplică ingrășămintele organice în agricultură și horticultură? C10 p5
................................................................................................................................................................
82. Enumerați factorii ce condiționează aplicarea și efectul îngrășămintelor: C11 p1-2-3
................................................................................................................................................................
83. Enumerați tipurile de fertilizare după epoca (momentul) şi metoda aplicării îngrăşămintelor:
C11 p3-4
................................................................................................................................................................
84. Enumerați metodele de aplicare diferenţiată a îngrăşămintelor din punct de vedere al
plasamentului fertilizanţilor ? C11 p4
................................................................................................................................................................
85. Enumerați dereglările de nutriție frecvent întâlnite la legumele din câmp: C12 p7
................................................................................................................................................................
86. Enumerați dereglările de nutriţie frecvent întâlnite la legumele de seră şi solarii: C12 p11
................................................................................................................................................................
87. Care sunt metodele de aplicare a îngrășămintelor în viticultură? C12 p14
................................................................................................................................................................
88. Enumerați dereglări de nutriţie întâlnite la viţa de vie: C12 p14
…………………………………………………………………………………………………………
89. Care sunt metodele de aplicare a îngrășămintelor în plantațiile pomicole? C12 p17
................................................................................................................................................................
90. Enumerați dereglări de nutriţie frecvent întâlnite la pomii fructiferi: C12 p17
................................................................................................................................................................
91. Precizați care sunt cerințele față de reacția (pH-ul) solurilor a speciilor floricole și ornamentale?
C12 p17
................................................................................................................................................................
92. Precizați care sunt cerinţele faţă de elementele nutritive şi fertilizante a speciilor floricole și
ornamentale? C12 p18
................................................................................................................................................................
93. Precizați în ce constă sistemele de amendare şi fertilizare a gazonului? C12 p20
................................................................................................................................................................
94. Care este definiţia cartării agrochimice şi periodicitatea executării ei in Romania? C13 p3
…………………………………………………………………………………………………………
95. Care sunt fazele de lucru ce le presupune desfășurarea cartării agrochimice? C13 p3-4
…………………………………………………………………………………………………………
96. Care este mărimea parcelelor agrochimice de recoltare a probei medii de sol după modul de
folosinţă, cultura, nivelul de intensivizare şi tehnologia agricolă? C13 p3
…………………………………………………………………………………………………………
97. Care este adâncimea de recoltare a probelor de sol? C13 p4
…………………………………………………………………………………………………………
98. Ce reprezintă o probă medie agrochimică? C13 p6
…………………………………………………………………………………………………………
99. Ce este o cartogramă agrochimică? C13 p6
…………………………………………………………………………………………………………
100. Care este semnificaţia culorilor la cartograma reacţiei (pH-ului)? C13 p6-7
…………………………………………………………………………………………………………
101. Care este semnificaţia culorilor la cartogramele azotului, fosforului şi potasiului? C13 p7
…………………………………………………………………………………………………………
102. Precizaţi care este definiţia pesticidelor și rolul lor: C14 p1
................................................................................................................................................................
103. Care sunt însușirile unui pesticid de calitate?C14 p2
................................................................................................................................................................
104. Care sunt factorii de care depinde eficienţa tratamentelor cu pesticide? C14 p2
................................................................................................................................................................
105. Clasificati pesticidele după acţiunea fiziologică şi grupa de organism pe care o combat: C14
p2-3
................................................................................................................................................................
106. Clasificaţi pesticidele după nivelul de toxicitate al acţiunii? C14 p3
................................................................................................................................................................
107. Clasificaţi pesticidele după modul de acţiune? C14 p3
…………………………………………………………………………………………………………
108. Clasificaţi pesticidele după natura chimică a substanţelor? C14 p3
…………………………………………………………………………………………………………
109. Clasificaţi pesticidele după starea fizică a produsului? C14 p3
…………………………………………………………………………………………………………
110. Care este modul de aplicare a pesticidelor după părţile tratate? C14 p4
…………………………………………………………………………………………………………
111. Care este modul de aplicare a pesticidelor după starea fizică a produslui? C14 p4
................................................................................................................................................................

Cluj-Napoca, Realizat,
23.06.2020 Prof. dr. Marilena Mărghitaș