Sunteți pe pagina 1din 2

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Depresiunea colinară a Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul
arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de colinară, care i se poate atribui
depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri carpatice, care îşi
iau numele dupa poziţia faţă de această zonă depresionară: Carpaţii Orientali (în est), Carpaţii
Meridionali (în sud) şi Carpaţii Occidentali (în vest). Spre nord-vest există o legătură mai
largă cu Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest pentru jugul intracarpaticA început să
funcţioneze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârşitul Cretacicului (austrică,
laramică).Structura geologică prezintă două unităţi:
-fundament de tip carpatic - este alcătuit din şisturi cristaline, urmate de formaţiuni
sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior).
-cuvertura.
Relieful are aspect general de platou fragmentat, de văi care o străbat de la E spre V. În centru
sunt prezente şiruri de dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi depresionare şi
culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii
Transilvaniei.Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin
cueste, domuri, bealii anticlinale. Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea
Transilvaniei, sunt orientate spre munte.Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de
versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de ravenaţie (e. Râpa Roşie), relief
fluviatil (terase, lunci).Trasaturile biopedoclimatice sunt determinate de diferenţa de altitudine
dintre părţile centrale şi marginale şi expunerea diferită faţă de circulaţia maselor de aer.
Există o diferenţă de altitudine între partea estică (1000 m) şi cea vestică (500-600 m).În
partea vestică este o umbră de precipitaţii cu influenţe foehnice, cu temperaturi mai ridicate şi
precipitaţii scăzute. Partea estică este expus favorabil în faţa maselor de aer.Se pot distinge
două areale biopedoclimatice:1Partea central-vestică – treptele joase de la partea estică a
Munţilor Apuseni. Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul Alba şi zona Turdei.
Precipitaţii: 600-700 mm/an, mai mici în zona Alba şi Turda. Asociaţii vegetale: stepice,
silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, înlocuite prin culturi agricole, livezi, vii
(asociaţii de şleau: nu sunt pure).2.Arealele marginale înalte – Temperaturi: 7-8°C.
Precipitaţii: 700-800 mm/an. Vegetaţie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-
iluviale şi intrazonale (litomorfe).
Hidrografia este reprezentata de:Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în
situaţia celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul
Depresiunii Transilvaniei. Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii
şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale
fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa.
Lacurile:- sărate: Ursu ,antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureş, Cojocna
(amenajate mai ales cu scopuri turistice)- iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de
aluviuni), antropice (amenajate antropic)- lacurile apărute între valurile de alunecare au
format mlaştini şi turbării.
Populatia este de 2,6 mil de locuitori (11% din populaţia României). Densitatea medie este
de 100 loc/km2 cu diferenţe între centru (mai mică) şi margini (peste medie).
Asezarile urbane:30 oraşe dintre care 3 mari (Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş) restul
mijlocii mari (50-100 mii: Bistriţa, Alba Iulia, Mediaş, Turda). Funcţia oraşelor:-este polarizat
spre Cluj-Napoca, sau cel puţin până la crearea regiunilor de dezvoltare-centrele de polarizare
sunt:-Cluj-Napoca: polarizează nu numai din spaţiul depresiunii dar şi din exterior
-Braşov: este în exteriorul depresiunii, polarizează cel puţin partea de SE a depresiunii.
Asezarile rurale sunt răspândite la nivelul Depresiunii Transilvaniei. Media de densitate este
de 7,1 sate/100 km2 cu max 17 sate/km2 în partea sudică. Majoritatea au sub 500 de locuitori.
Tipuri: periurban, de culoar, izolat.
Agricultura este o acţiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor:
cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viţă de vie (Alba-Iulia,
Târnăveni, Lechinţa). Creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări.
Industria s-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan şi sare.a. Gaz metan-
combustibil: pe baza acestuia s-a dezvoltat:-industria materialelor de construcţii (lianţi, ţiglă):
Târnăveni, Mediaş, Alba Iulia, Turda
-industria energiei electrice: Târnăveni, Iernut, Fântânele
-industria metalurgică: Câmpia Turzii
-materie primă: pe baza acestuia s-a dezvoltat:
-industria chimică (amonia, negru de fum): Făgăraş, Victoria, Târgu-Mureş
b. Sare: pe baza acestuia s-a dezvoltat industria produselor clorosodice: Ocna Mureş,
Târnăveni, Turda.
Transporturile:depresiunea este străbătută de o reţea densă de căi ferate şi rutiere orientate
predominant de-a lungul culoarelor de vale. Are trei caractere principale: inclaritate,
radialitate, prezenţa legăturilor transcarpatice.Magistralele feroviare:Ocna-Mureş –
Braşov,Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăş - Someşul Mic - Arieşul inf. - Mureşul mij. -
Podişul Târnavelor,Defileul Mureş - Depresiunea Reghinului - Depresiunea Bistriţei -
Culoarul Someşului Mare.Reţeaua rutieră:E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuş–
Someşul Mic – Masivul Feleacului – Culoarul Arieşului inferior-Mureş – Podişul
Târnavelor,E80 – Podişul Someşan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba Iulia-Turda –
Depresiunea Sibiu,E68 – depresiunile sudice
Depresiunea colinara a Transilvaniei se remarca prin turismul cultural legat de multimea
monumentelor istorice si de arta din orasele mari (Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca,
Sighisoara, Tirgu Mures, Medias, Fagaras, Bistrita, Blaj). De asemenea, prezenta a
numeroase cetati taranesti (Cisnadie, Feldioara, Rupea etc.), statiuni balneoclimaterice
(Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej, Bazna, Sovata, Praid), maresc potentialul turistic
al regiunii.