1.

Activ care promoveaza un serviciu oro-dentar

- asigurarea unei comunicari eficiente medic dentist-tehnician dentar-pacient;
- informarea pacientului asupra alternativelor posibile;
- oferirea unor servicii de calitate;
- etica profesionala;
- delegarea responsabilitatilor numai catre persoane calificate ce fac parte din echipa.cooptarea în echipa de
lucru a unor membri având calificarea necesara si o buna pregatire profesionala;
- perfectionarea profesionala permanenta;
- asigurarea unei ambiante placute în CMD;
- pastrarea si asigurarea întretinerii echipamentului, instrumentarului si a celorlalte dotari (stare de
functionare optima);
- desfasurarea manevrelor în deplina siguranta.Este dificil sa identifici în epoca actuala un loc de munca care
sa nu presupuna stabilirea de relatii interumane.
In multe domenii de activitate (medicina, educatie, drept, servicii de presa, cercetare, religie s.a.) s-a
observat ca desfasurarea activitatii este conditionata de abilitatea de a comunica.Realitatea contemporana ne
arata ca nu exista un loc de munca unde comunicarea sa nu fie importanta.
Esecurile unei echipe se datoreaza, în proportie de 70-80%, lipsei de comunicare dintre membrii echipei de
lucru si doar în proportie de 20-30% lipsei de informatii profesionale de ultima ora sau a aparaturii
performante.
Aptitudinile de comunicare manageriala si de comunicare se dezvolta pe baza unor trasaturi caracteristice
fiecarui membru al echipei, cum ar fi:
- deschiderea catre experienta;
- entuziasm; integritate, corectitudine;
- acceptarea valorii celorlalti membri ai echipei;
- încredere în propriile puteri;
- amabilitate;
- simtul umorului;
- recunoasterea nevoilor altora;
- abilitatea de a fi un bun ascultator

2. Activ unui manager

1. asigura un echilibru între scopurile si prioritatile aflate în competitie- în fiecare moment managerii sunt
confruntati cu o multitudine de obiective organizationale, cu probleme si necesitati care nu sunt în concordanta
cu resursele organizatiei; alteori, nu au timp suficient pentru a solutiona toate problemele. În aceasta situatie,
managerii trebuie sa ierarhizeze prioritatile, astfel încât sa-si aloce timpul si resursele, în primul rând,
problemelor importante;
2. iau deciziile potrivite- luarea deciziilor optime într-un context dat presupune analiza comparativa a
informatiilor disponibile în momentul si contextul dat;
3. gândesc analitic si conceptual- pentru a rezolva problemele organizatiei, managerul trebuie sa fie capabil sa le
abordeze analitic, fara sa neglijeze, în acelasi timp, ansamblul (contextul general) si implicatiile induse de o
anumita solutie adoptata;
4. asigura suportul motivational; este necesar adoptarea unui stil de conducere adecvat rezolvarii fiecarei
probleme, astfel încât personalul sa fie permanent motivat pentru a duce la îndeplinire obiectivele organizatiei;
5. lucreaza cu si prin „alti oameni”- termenul de „alti oameni” defineste atât colaboratorii, subordonatii, cât si
consumatorii de servicii, furnizorii, sindicatele, reprezentantii guvernamentali s.a., cu care managerul stabileste
relatii în vederea îndeplinirii obiectivelor6. actioneaza ca mediatori; managerii trebuie sa armonizeze interesele
individuale si de grup cu cele ale organizatiei în ansamblul ei;
7. actioneaza responsabil (atât pentru propria activitate cât si pentru cea a subordonatilor)- ei trebuie sa elaboreze
obiective concrete si criterii de evaluare pentru a face actiunile manageriale eficiente.

3. Analiza postului
Înainte de a angaja o persoana potrivita pentru un post (vacant sau vacantabil), este necesar a se determina
caracteristicile postului respectiv.
Primul pas în procesul de asigurare cu personal este cel de analiza a postului, care consta în identificarea
sistematica a sarcinilor, datoriilor si responsabilitatilor postului precum si a calificarii necesare pentru a-l
face performant .Aceste date mai sunt utilizate si în alte procese privind managementul resurselor umane:
- pentru stabilirea recompenselor angajatilor;
- în aprecierea performantelor;
- pentru cunoasterea necesitatilor de instruire si perfectionare;
 - în managementul carierei.Exista mai multe modalitati prin care putem face analiza postului: observatia;
interviul; chestionarul (sau combinatii ale acestora).
Descrierea postului se face cu ajutorul unei fise a postului care contine lista principalelor sarcini si
responsabilitati ale postului respectiv.
A! Enumerarea sarcinilor profesionale fara a exista o corelatie între acestea îi poate limita utilizarea.
Descrierea postului mai cuprinde: cerintele fizice si psihice necesare pentru ocuparea postului respectiv.
Evaluarea postului consta în analiza sa pentru integrarea lui în sistemul de plata.
Exista mai multe metode de evaluare a postului: clasificarea posturilor; ordonarea posturilor; compararea
factorilor si metode ce utilizeaza punctajul si performanta
Instrumentul principal în mentinerea fortei de munca a unei unitati sanitare, recompensa, de cele mai multe
ori sub forma baneasca, stimuleaza obtinerea performantei la locul de munca.
Putini angajati ar fi performanti în profesia lor, daca nu ar fi platiti.
Studiile efectuate au aratat ca satisfactia în munca determinata de plata este puternic influentata de
sentimentul angajatilor de a fi platiti echitabil în comparatie cu altii, din interiorul sau exteriorul unitatii
sanitare respective, pentru aceeasi munca prestata.
De aceea, recompensa afecteaza recrutarea personalului si performanta profesionala, dar si costul determinat
de munca.Recompensa poate fi influentata de urmatorii factori:
- economic- criza economica scade semnificativ salariile;
- reglementarile legale în vigoare- cu privire la salariul minim si mediu pe economie, cu privire la valoarea
muncii si la evaluarea performantei profesionale;
- compararea muncii- care arata ca posturi diferite cer niveluri similare de cunostinte si îndemânari si ar
trebui platite la fel.

4. Avantajele sist de asig privat

Creaza posibilitati de optiune mai mari pentru pacienti întarind astfel pozitia consumatorilor de servicii de
sanatate;
Ofera persoanelor sentimentul ca au dreptul sa beneficieze de serviciile de sanatate pe care le-au platit;
Mecanismele de piata functieaza;
Nu exista plati clandestine. on
dezavantaje :Dificultatea de a controla cheltuielile totale;
15-17% din populatia sub 65 de ani nu este asigurata;
Asigurarea privata nu este obligatorie;
A scazut speranta de viata la nastere pe seama populatiei neasigurate;
S-a deteriorat starea generala de sanatate a populatiei;Plata pe serviciu/prestatie genereaza o crestere
semnificativa a costurilor finale a serviciilor de sanatate oro-dentara;
Deoarece costul tratamentelor stomatologice este mare, a crescut semnificativ cererea pentru serviciile
preventive si pentru programele comunitare de prevenire a afectiunilor oro-dentare

5. Boala parodontala
Boala parodontala e o afectiune cronica cu caracter inflamator caracterizata din punct de vedere
anatomopatologic prin distructia progresiva a tuturor elementelor parodontiului, iar din punct de vedere clinic
prin: mobilizarea, migrarea si pierderea capacitatii functionale a dintilor, ducând în final la pierderea acestora de
pe arcada cu disparitia concomitenta si a parodontiului marginal.
Hipocrate a descris bolile parodontale, considerând tartrul ca factor etiologic principal si gingivoragia ca
simptom principal.
Datele epidemiologice oficiale OMS au relevat ca din aproximativ 90 milioane adulti examinati ce mai aveau
dinti, doi din patru dinti prezentau semne de afectare parodontala usoara sau moderata, iar la unul din patru
distructie avansata a osului alveolar si a celorlalte tesuturi de sustinere care au determinat mobilizarea si extractia
dintilor

6. Calitatile unui manager

Astfel, calitatile unui manager bine cotate au fost:
- fermitatea (4,77);
- capacitatea de comunicare (4,30);
- atentia la modul de alocare si utilizare a resurselor (4,08);
- capacitatea de negociator si mediator al conflictelor (3,79);
- rapiditate si intuitie în luarea deciziilor (3,25);
- implicare în asigurarea motivatiei ...;
- cel mai putin cotat a fost respectul membrilor comunitatii (3,22).
Abordând aceeasi problema, Rosabeth Moss Kauter caracterizeaza „managerul de succes” prin urmatoarele
trasaturi:
- actioneaza fara a apela la ierarhie;
- faciliteaza cooperarea;
- opereaza cu cele mai înalte standarde;
- este preocupat de modul cum se fac lucrurile;
- este multilateral;
- asigura sinergia sistemului managerial pe care-l conduce;
- se implica si risca pentru obtinerea rezultatelor si gaseste satisfactie în acestea.

7. Cancerul oral ca probl de sanatate

Cu toate progresele facute pâna în prezent cancerul oro-facial ramâne o boala grava, grevata de consecinte
negative importante (medicale, costuri mari si mortalitate ridicata) atât la nivel individual cât si la nivel
comunitar.Cancerul oral este una dintre neoplaziile grave care determina dizabilitati (desfigurare, tulburari
importante de vorbire, masticatie si deglutitie) care scad semnificativ calitatea vietii individului.
Cancerul oro-facial este o boala multifactoriala.
Sunt incriminati ca determinanti factorii si co-factorii oncogeni, care provin din mediul ambiant, determinând
modificari si mutatii capabile sa genereze neoplazia.În tara noastra peste 5% din totalul neoplaziilor reprezinta
forme de cancer oral.
Dintre tumorile maligne orale, tumorile maligne ale buzei ocupa primul loc ca frecventa (25-30%), fiind
localizate preponderent la buza inferioara. Studiile clinico-statistice au stabilit ca tumorile maligne ale planseului
bucal ocupa locul al doilea între cancerele cavitatii orale (fiind situat procentual foarte aproape si de cancerul
limbii); reprezinta 25-30% din localizarile cancerului oral si 3% din totalul cancerelor umane.
Apare în special la barbati fumatori si/sau consumatori cronici de alcool, dupa vârsta de 45 de ani.

8. Categ de resurse
Principalele categorii de resurse sunt:
- timpul „necesar” pentru realizarea unei actiuni orientate spre atingerea unor obiective;
- financiare? resurse de finantare a serviciilor de sanatate (surse bugetare, surse private, surse externe,
asigurarile);
- resursele umane;
- resursele tehnico-materiale (investitii, imobile, bunuri, tehnologii medicale, medicamente, consumabile etc.)
realizeaza baza fizica a activitatii serviciilor de sanatate.
Cresterea interesului pentru gestiunea resurselor umane a fost determinata de actiunea unor forte de presiune:
- schimbarile legate de forta de munca si de natura muncii;
- cercetarea privind avantajul competitiei;
- insuficienta (si limitele) managementului de personal;
- modelul „excelentei”;
- sindicatele.

9. Clasif sist de sanatate

Din punct de vedere a caracterizarii socio-politice se disting:
a) sisteme de sanatate foarte bine organizate (ex: sistemul national de sanatate britanic NHS);
b) sisteme moderat organizate (în tarile mediteraneene);
c) Sisteme pluraliste:
în aceste sisteme puterea de decizie este împartita între grupuri;
o serie de parteneri sunt privati (spitale, asociatii ale bolnavilor, asociatii profesionale);
pacientul este liber sa aleaga furnizorul de servicii de sanatate;
mecanismul de piata intervine eficient.
caracteristici:Fondurile necesare sectorului sanitar provin din impozite si taxe generale colectate prin intermediul
sistemului fiscal;
Bugetul pentru sanatate este propus de ministerul sanatatii si aprobat de parlament; bugetul se repartizeaza, dupa
anumite criterii, autoritatilor sanitare regionale; Autoritatilor sanitare regionale repartizeaza fondurile
autoritatilor sanitare districtuale, iar de la nivelul fiecarui district fondurile se distribuie unitatilor sanitare
(spitale, medicina de familie, medicina dentara, tehnica dentara, farmacii);Accesul la serviciile de sanatate este
garantat pentru orice cetatean (sau rezident);
Acoperirea populatiei este generala;
Grupurile populationale cu risc crescut de boala/deces (copii, gravide, persoane cu nevoi speciale) beneficiaza de
asistenta medicala preferentiala si au prioritate pentru programele de sanatate;
Asistenta medico-farmaceutica este acordata si gestionata de salariati ai statului;Metoda de plata influenteaza
comportamentul si performanta profesionala a furnizorului (capitatia stimuleaza reducerea cheltuielilor);
Medicii salariati trateaza pacientii cu un consum mai mic de resurse.

10. Dif intre organizatiile competitive

Organizatii competitive:
1. Managerii depun toate eforturile pentru dezvoltarea unui sens clar al directiei si pentru definirea exacta a
intentiilor prezente si viitoare ale organizatiei.
2. Toti formuleaza obiective si strategii inteligente si oportune pentru realizarea misiunii organizatiei, urmarind
implementarea unei politici unificate de actiune. 3. Toti au o profunda întelegere a organizatiei lor; ei stiu de ce
cumparatorii doresc sau au nevoie de produsele/serviciile organizatiei.
4. Managerii îsi orienteaza preocuparile spre eficienta, creativitate, performanta si modalitatile cele mai potrivite
de a oferi produsele/ serviciile organizatiei.

Organizatii necompetitive:
1. Managerii scapa cu greu de presiunea activitatilor de zi cu zi, negasind timp pentru directionarea organizatiei.
Managerii au tendinta de a se ocupa de detalii administrative, de mica importanta.
2. Majoritatea nu au un plan cuprinzator de actiune, care sa fie urmarit atent si sistematic.
3. Managerii au un grad redus de percepere a pietei produselor/serviciilor medicale. Atentia lor este îndreptata, în
principal, asupra problemelor interne, de natura tehnica.
4. Cei mai multi, fiind preocupati de problemele interne, de mecanismele de coordonare, de tutelarea si de
controlul subordonatilor, pierd din vedere tocmai menirea lor de baza, accea de a face afaceri profitabile.

11. Elementele cadrului organizatoric

1. structurii organizatorice;
2. a compartimentelor componente si a relatiilor dintre si/sau din cadrul acestora;
3. sistemului informational- a carui configuratie trebuie sa corespunda structurii organizatorice a serviciului de
sanatate respectiv;
4. delegarea autoritatii pe diferite niveluri ierarhice si descentralizarea activitatilor;
5. alegerea resurselor.
Realizarea functiei de organizare presupune îndeplinirea urmatoarelor cerinte:
- dinamismul continuu- în scopul asigurarii flexibilitatii, a adaptarii permanente a tuturor elementelor
componente la schimbarile care se produc în interiorul sau în exteriorul organizatiei;
- identificarea solutiilor optime- prin luarea în considerare a tuturor inter-conditionarilor5) principalele
caracteristici ale unei bune structuri organizatorice:
- adaptabilitatea la schimbari (coeficient de importanta 4,48);
- flexibilitatea (4,38);
- eficienta (4,27);
- grad înalt al încrederii între membrii organizatiei (4,24);
- posibilitatea fructificarii situatiilor favorabile (4,04);
- claritatea liniilor de autoritate (3,77);
- favorizarea evaluarii si controlului (3,74);
- informarea corecta si operativa a angajatilor (3,70);
- consultarea angajatilor în adoptarea deciziilor importante (3,58);
- permite luarea deciziilor cheiei prin consens (3,49);
- este bazata pe reguli clare de actiune (3,42).

12. Fct sist de sanatate

Functiile sistemului de sanatate sunt grupate în urmatoarele categorii (OMS):
1. Functia de producere de servicii de sanatate si bunuri necesare mentinerii si refacerii sanatatii populatiei
cuprinde:
productia directa de bunuri si servicii;
productia indirecta de bunuri si servicii de sanatate;
functiile paraproductive;
- servicii preventive si de promovare a sanatatii individului;
- servicii primare de sanatate, asistenta primara de medicina dentara;
- servicii secundare de sanatate (asistenta spitalizata);
- servicii tertiare de sanatate (asistenta spitalizata acordata în institutii medicale specializate);
- asistenta persoanelor cu nevoi speciale;
- servicii de sanatate a mediului ambiant;
2. Principalele functii paraproductive (sustin functiile direct si indirect productive) sunt:
- de continuitate – asigura homeostazia sistemului;
- de dezvoltare – asigura dezvoltarea cantitativa/ calitativa a sistemului;
- de ajustare – asigura optimizarea functionalitatii sistemului în functie de constrângerile si conditionarile
mediului exterior.
Servicii si bunuri care contribuie la productia directa de servicii de sanatate (ex: examene de laborator, productia
de medicamente, echipamente de diagnostic si tratament, consultanta s.a.);. Functii care asigura derularea
mecanismelor de sustinere economica: alocare a fondurilor pentru sanatate; mobilizarea surselor de finantare
3. Functii de gestiune (management) a sistemului de sanatate:
- formularea politicii sanitare;
- planificarea sanitara;
- managementul problemelor prioritare de sanatate;
- implicarea comunitara;
- cooperarea internationala

13. Man sanitar : scop si obiectiv

Scop principal- asigurarea calitatii serviciilor de sanatate;
Obiectiv permanent- oferirea celei mai bune calitati în contextul celei mai eficiente utilizari a resurselor = raport
optim calitate/resurse.
Astfel, managementul sanitar se recontureaza în functie de contextul economico-social si politic al fiecarei tari,
respectând urmatoarele cerinte:
1. identificarea nevoilor de sanatate ale populatiei si stabilirea problemelor de sanatate prioritare (nevoia si
problema de sanatate fiind notiuni conexe);
2. identificarea, cuantificarea si repartizarea resurselor disponibile- în functie de nevoile de sanatate si de
prioritatile de rezolvare a acestora;
4. evaluarea programelor de sanatate
3. ameliorarea distributiei serviciilor de sanatateevaluarea programelor de sanatate;
5. optimizarea structurii organizatiilor din sectorul sanatatii – proiectia evolutiva bazându-se pe o planificare
indicativa în corelatie cu descentralizarea sistemului de sanatate;
6. participarea responsabila si angajarea comunitara- pentru satisfacerea nevoilor de sanatate si rezolvarea
problemelor prioritare ale fiecarei comunitati în parte.
De mentionat este faptul ca în evolutia satisfacerii nevoilor de sanatate trebuie luata în discutie si tendinta
indivizilor de a-si rezolva (satisface) singuri aceste nevoi.
Identificarea nevoilor si determinarea problemelor de sanatate implica evaluarea dimensiunii si importantei
diferentelor existente între starea de sanatate reala (actuala) si starea de sanatate optima (considerata ca dorita)

14. Man sanitar

Prin management sanitar se întelege totalitatea activitatilor de planificare, organizare, de gestiune a resurselor
umane, de coordonare, control si evaluare în scopul proiectarii si însusirii deciziilor optime în ceea ce priveste
serviciile de sanatate.
O.M.S. defineste nevoile de sanatate ca fiind cerinte sanitare, stiintific determinate (prin metode biologice,
epidemiologice s.a.) care determina masurile preventive si curative si, în ultima instanta, masurile de lupta sau
eradicare.
OMS a propus urmatoarea clasificare – statistico-sanitara:
nevoi deschise – nevoile de sanatate resimtite (percepute) de individ si/sau populatie si de care se tine seama;
nevoile de sanatate recunoscute de „profesionistii” din domeniu;
nevoi confirmate obiectiv, stiintific;
cerinta potentiala – cerere de servicii de sanatate corespunzând distantei (într-un sens sau altul) între nevoile
resimtite (percepute) de populatie si nevoile determinate de „profesionistii” sanatatii;
cerinta exprimata – cerere efectiva adresata serviciilor de sanatate.

15. Man viitorului

Se insista pe un comportament managerial creator care, în sinteza, presupune:
- o abordare globala, pluridisciplinara;
- anticiparea nevoilor consumatorilor;
- creativitatea permanenta în activitatea de cercetare;
- stimularea creativitatii;
- reactualizarea ideilor „uitate”.
Strategiile manageriale ale viitorului vor fi caracterizate de trei atribute: creativitate, adaptare la context si
flexibilitate.
Aflându-se la început de secol, managementul tinde sa integreze o multitudine de fenomene socio-economice,
ecologice, de dezvoltare – inclusiv sanitara – într-un concept global complex care sa se constituie ca premiza
stiintifica a „conducerii viitorului” (managementul global integral).
În acest context general Eugen Tampa afirma ca: „managementul integral reprezinta un proces constient de
realizare a obiectivelor propuse (indeosebi a celor economice) în conditii de protectie maxima, directa si
indirecta, a mediului si a sanatatii populatiei” .
În literatura de specialitate aparuta în România în ultimii ani, se iau în considerare urmatoarele trei etape în
evolutia managementului ca stiinta:
managementul timpuriu (conducerea empirica)– caracterizat prin faptul ca intuitia si experienta detineau rolul
determinant în directionarea activitatii manageriale;
începuturile conducerii stiintifice – etapa marcata de lucrarile de specialitate publicate de F.W.Taylor si H.Fayol
care s-au constituit ca premise ale dezvoltarii stiintifice ulterioare a managementului;
conceptia moderna a managementului (conducerea stiintifica) – acestei etape, începute în anii 50, îi este
caracteristica abordarea complexa a proceselor manageriale.

16. Morbiditatea detdecaria dentara

Caria dentara (CD) este o boala plurifactoriala, cu o etiopatogenie complexa.
Evolutia morbiditatii determinate de caria dentara
Caria dentara a fost cunoscuta înca din cele mai vechi timpuri.
Policaria exista înca din mezo-si neolitic la 5-15% din indivizi.
La acea data, un mare numar de programe de fluorizare a apei, în aceste tari, au demonstrat ca este posibil sa se
diminueze în medie cu 50% indicele CAO în populatiile unde acesta era ridicat sau foarte ridicat.
Din ultima ancheta a Ministerului Sanatatii din România (1995-1996) rezulta ca:
91,8% din populatia de peste 10 ani prezinta afectiuni dentare;
prevalenta cariei dentare este de 60,15%;
numai 8,16% din cei examinati nu au fost gasiti cu afectiuni dentare (din care, procente mai mari s-au înregistrat
la sexul masculin si în mediul rural).
Din persoanele cu carii dentare:
50% au prezentat 1-2 carii;
30% au fost gasiti cu 3-4 carii;
iar 20% cu peste 5 carii.
La copii, frecventa cariei dentare este mai mare la dintii permanenti (89,1%), decât la cei temporari (67%).
Un numar mare de persoane din cele examinate, pentru afectiuni dentare prezinta resturi radiculare (33%) sau
dinti absenti (75%).

17. Obiectivele OMS

Obiectivele OMS pentru sanatate orala pe termen mediu si lung:
- 50% dintre copii cu vârsta de 5-6 ani sa nu prezinte nici o carie;
- valoarea CAO-S mai mica decât 3 pentru vârsta de 12 ani;
- 85% din populatie sa aiba toti dintii prezenti pe arcade la vârsta de 18 ani;
- reducerea edentatiei cu 50% la vârstele cuprinse între 35-44 ani, comparativ cu procentul anterior;
- reducerea cu 25% a prevalentei edentatiei la vârsta de 65 ani comparativ cu procentul anterior;
- actualizarea bazei de date pentru monitorizarea starii de sanatate orala.

18. Obiectivele proc de planificare

Obiectivele procesului de planificare a personalului sanitar sunt:
- stabilirea numarului si a structurii fortei de munca sanitare;
- îmbunatatirea productiei de forta de munca sanitara;
- asigurarea dezvoltarii, utilizarii si repartitiei cât mai eficiente a fortei de munca disponibile;
- elaborarea unui sistem de control si evaluare cantitativa si calitativa.
Etapele planificarii personalului (planificare indicativa) din sectorul sanatatii sunt:
- pregatirea planificarii;
- analiza situatiei resurselor umane din sectorul sanatatii;
- proiectia disponibilitatilor viitoare ale fortei de munca;
- identificarea dezechilibrelor dintre cerere si oferta;Exercitarea functiilor managementului în sectorul sanatatii
prezinta o serie de particularitati atât de la o organizatie la alta cât si de la un sistem managerial la altul.
În fiecare tara, managementul sanitar are o serie de caracteristici determinate de dezvoltarea economica, de
sistemul juridic-legislativ, elemente culturale, traditii, practici si nivel de educatie manageriala a persoanelor
(medici sau nu) cu functii de conducere în sectorul sanatatii.

- corectia problemelor de organizare si gestiune;

- stabilirea strategiei de dezvoltare a fortei de munca din sanatate;
- elaborarea unui plan detaliat al dezvoltarii fortei de munca;
- executia planului si supravegherea continua.

19. Resp unui manager

Orice manager (indiferent de nivelul ierarhic pe care se afla) are trei categorii de responsabilitati:
1. de orientare strategica– sa orienteze organizatia pe care o conduce în conformitate cu misiunea si obiectivele
stabilite;
2. de dezvoltare a relatiilor inter-umane– sa lucreze cu oamenii si sa creeze un climat favorabil desfasurarii
activitatii;
3. sa actioneze ca specialist.Desi managementul este diferit de la o organizatie la alta, iar natura activitatii
manageriale se modifica în functie de o multitudine de factori din cele trei categorii, pot fi individualizate
urmatoarele responsabilitati de prima importanta:
1. dezvoltarea tehnologica– noile servicii de sanatate sunt furnizate populatiei în functie de limitele tehnologice
(managerii trebuie sa prevada aceste limite);
2. cresterea performantelor organizatiei – este responsabilitatea critica a managerilor si, totodata, cea mai buna
modalitate de apreciere a îndeplinirii misiunii organizationale;
3. perpetuarea organizatiei –managerii trebuie sa duca organizatia mai departe, oamenii pot veni si pleca, dar
managerii trebuie sa investeasca în asigurarea succesorilor;
. directionarea organizatiei– presupune initierea planurilor, programelor operationale, luarea deciziilor si
elaborarea unui sistem riguros de control a rezultatelor obtinute;
5. satisfacerea resurselor umane trebuie asigurata la toate nivelurile ierarhice, de la executiv pâna la ultimul
angajat.
Rolul managerilor este de a crea noi locuri de munca, de a oferi angajatilor locuri de munca si salarii în
conformitate cu volumul de activitate, experienta si calificarea lor, de a creste motivatia angajatilor în vederea
perfectionarii profesionale6. contributia organizatiei la dezvoltarea comunitatii- între organizatie si comunitate
trebuie sa se stabileasca relatii de cooperare; trebuie ca organizatia sa ofere servicii de sanatate, sa faca investitii
cu destinatie educationala si sociala.

20. Rolurile unui manager

Rolul de reprezentare – managerul reprezinta organizatia cu ocazia solicitarilor externe si este imaginea
organizatiei;
- de lider – managerul constituie un exemplu pentru colaboratori si subalterni; ofera motivatie celor pe care-i
conduce;
- de agent de legatura – creaza si întretine sursele de informare, asigura continuitatea si dezvoltarea contactelor
necesare pentru a asigura functionarea optima a activitatii organizatiei.
- rolul de observator si receptor al informatiilor – managerul cauta si recepteaza orice informatie pertinenta
privind conducerea organizatiei sau impactul activitatilor sale- de difuzor al informatiilor – managerul transmite,
în cadrul organizatiei, segmentele pertinente ale informatiei receptate, se asigura ca acestea îsi vor atinge scopul
în contextul unei valorificari optime a informatiilor;
- de purtator de cuvânt – managerul reprezinta, din punct de vedere infor mational, organizatia, colaboratorii si
subordonatii sai, în raporturile acesteia cu mediul exterior, cu consiliul de administratie s.a.
- rolul de antreprenor – managerul urmareste, în cadrul organizatiei sau în exteriorul ei, orice ocazie de lansare a
unor noi proiecte, ameliorarea celor deja existente s.a.;
- de reglator – managerul face fata oricarei situatii noi, se asigura ori de câte ori este necesar ca se fac corectiile
care se impun, verifica eficacitatea masurilor luate în situatii de criza;
- distribuitor de resurse – managerul vegheaza ca fiecare sa detina, la momentul stabilit, optim, mijloacele
necesare pentru a realiza activitatea care-i revine în organizatie;
- de negociator – ia parte la discutii care angajeaja organizatia sa, o reprezinta, mai ales, în fata partenerilor si
interlocutorilor externi.

21. Sist de sanatate

Trasaturile sistemului de sanatate ideale
1. Acoperire generala a populatiei;
2. Accesibilitate la serviciile de sanatate (economica, geografica, temporala3. Calitate înalta a serviciilor de
sanatate oferite:
înalta calitate profesionala a fortei de munca din domeniul sanatatii;
satisfatia populatiei privitor la serviciile de sanatate;
gradul de aplicare a cunostintelor si tehnologiilor medicale actuale în oferta de servicii de sanatate pentru
populatie;
4. Pertinenta fata de nevoi;
5. Posibilitati de alegere a furnizorului de servicii;
6. Echitate în asigurarea serviciilor de sanatate- echitatea reprezinta cea mai importanta problema a unui sistem
de sanatate.
7. Acceptabilitate sociala larga;
8. Continuitatea îngrijirilor de sanatate acordate:
populatia trebuie sa primeasca îngrijiri personalizate;
aceeasi echipa medicala (dentist/tehnician) sa se ocupe de starea de sanatate oro-dentara a unei persoane/unui
grup cât mai mult timp9. Responsabilitatea statului fata de sanatatea publica;
10. Rentabilitate:
eficienta înalta;
eficacitate.

22. Stilul manag in stomatologie

Managementul, în general si în mod special conducerea, sunt vitale pentru succesul profesional si în afaceri în
medicina dentara.
În acest context sunt deosebit de importante stilul managerial si comunicarea manageriala.
Un medic dentist poate conduce în mod: autoritar; participativ; liber.Managementul autoritar permite medicului
dentist sa ia toate deciziile ca figura autoritara centrala.
Resursele umane sunt implicate numai în procesul propriu-zis de acordare a serviciilor, dar nu au acces la
activitatile de management ale Cabinetului de MD.
Aceasta atmosfera asigura o mai mica stimulare a membrilor grupului de lucru, deoarece ei sunt pur si simplu
persoane care executa ordinele.Desi acest stil managerial este utilizat în multe institutii guvernamentale,
administrative sau de educatie, utilizarea sa este limitata în sistemul de sanatate, iar în practica privata
stomatologica acest stil trebuie folosit cu prudenta si numai atunci când situatia o impune (de exemplu,
rezolvarea unor urgente).
Medicul dentist cu un stil managerial autoritar va lua singur deciziile ce se impun fara a consulta membrii
echipei de lucru, resursele umane angajate sunt pasive si asteapta indicatii chiar pentru rezolvarea problemelor
curente.
In contextul unui stil managerial autoritar posibilitatile de comunicare sunt reduse, medicul dentist nu va asculta
si nu va putea receptiona corect ideile si informatiile care vin de la membrii echipei sale de lucru si deci nu le va
lua în considerare .Managementul liber nu confera nici unei persoane responsabilitati manageriale.
Medicul dentist nu va oferi informatii membrilor grupului de lucru si fiecare persoana va executa activitatile
uzuale, intrate în rutina.Acest stil managerial refractar la nou si schimbare este cel care, în timp, determina
scaderea calitatii lucrarilor si serviciilor oferite si implicit pierderea comenzilor si …falimentul.Managementul
participativ presupune implicarea tuturor membrilor echipei de lucru în procesul de luare a deciziilor (în
conformitate cu pregatirea fiecaruia si cu rolul si locul fiecaruia în echipa).
Fiecare membru al echipei este considerat o „resursa umana" ale carei cunostinte si informatii trebuie gestionate
printr-un management corespunzator. Echipa trebuie sa functioneze unitar pentru a oferi servicii de sanatate oro-
dentara de calitate optima, corespunzatoare nevoilor de sanatate, la un raport cost/beneficiu favorabil. Pentru ca
practica sa se dezvolte este necesar ca scopurile si obiectivele sa fie bine definite.
Este foarte important ca managerul sa aiba un stil managerial participativ si sa implice membrii echipei la
stabilirea si realizarea obiectivelor.

23. Str sist de sanatate

a) Producerea si dezvoltarea resurselor se refera la:
resursele umane (forta de munca);
facilitatile sanitare (institutii sanitare);
resursele materiale (echipamente de diagnostic si tratament, instrumentar, medicamente, materiale sanitare
s.a.);
cunostintele profesionale detinute de resursele umane medico-sanitareb) Organizarea resurselor în anumite
relatii functionale (de ex. în cadrul unor programe de sanatate) orientate spre o anumita finalitatec) Suportul
economic
Finantarea sistemului de sanatate se poate face din mai multe surse:
guvernamentala, prin impozite si taxe;
contributii publice/private;
plata directa a unor servicii medicale;
co-plata;
finantare externa;
organizatii de caritate/ benevole;
prin efortul financiar al comunitatii s.a.;
Programele de sanatate pot fi organizate si finantate de:
- guvern,
- asigurarile publice (sociale) de sanatate,
- asigurarile private de sanatate,
- organizatii neguvernamentale,

d) Gestionarea sistemului de sanatate (managementul) include:

planificarea;
luarea si implementarea deciziilor;
supravegherea si evaluarea (de etapa si/sau finala) programelor de sanatate;
suportul informatinal;
sistemul de reglementare;e) Serviciile de sanatate (primare; secundare; tertiare)- furnizeaza pacientilor
îngrijiri de sanatate