Tema 2. Tipuri de organizatii hoteliere si forme de expluatare a lor.

1. Tipologia hotelurilor.
1. Forme de expluatare.

Diversitatea serviciilor oferite, a condus la formarea unei varietati de unitati pe piata hoteliera
creind confuzie in rindul voiajorilor.Au fost stabilite o serie de criterii de clasificare si
segmentare a unitatilor hoteliere.

Principalele criterii:
a)caracterisicile fundamentale
-unitati hoteliere si similare acestora;
-unitati extrahoteliere/complimentare
b)amplasare;
- in orase mici sau mari
- in mediul rural;
-pe litoral;
-la munte.
c) legatura cu mijlocul de transport
-de-a lungul cailor rutiere (motel);
-in apropierea garilor(hotel de gara);
-langa aeroporturi(hotel de aeroport)

d) scopul vizitei
-vacanta, turism;
-business;
-convenienta
e)regimul activitatii
-deschis permanent;
-sezoniere;

j)asigurarea serviciului de alimentatie;

g)durata sejurului;
-de tranzit;
-rezidentiale;

k)nivelul de confort;
-de lux;
-de nivel mediu;
-categorie economica
l)capacitatea de cazare;
-expluatare individuala(pina la 49 de camere)
-capacitate medie(50-150)
-expluatare de tip industrie hoteliera
m)forma de expluatare;
-individuale;
-asociere
-societati sau grupuri
 2. Forme de expluatare a hotelurilor.

Expluatare – punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun, totalitatea lucrararilor,
necesare in acest scop.

In prezent in lume, principiu de baza al expluatarii unui hotel este considerat a fi disocierea
fondului de comert, pe de o parte si a patrimoniului imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a
societatii unice.

Fond de comert – cuprinde elemente corporale, si necorporale, aflate in legatura cu

exercitarea activitatii hotelului.

Elemente corporale – materiale, utilaje, mobilier, amenajari si instalatii.

Elemente necorporale – clientela, vadul comercial, dreptul de inchiriere, firma, licenta,

brevetul s.a.

Persoana juridica care detine proprietatea fondului de comert se numeste societate de

expluatatie.Ea este distincta de cea care detine proprietatea patrimoniului imobiliar, ce se
numeste societate imobiliara.

Relatia dintre cele doua societati se asigura printr-un contract de inchiriere sau de concesiune
imobiliara.

Actualmente, pe plan mondial sau conturat doua forme fundamentale de expluatare: hoteluri
independente si lanturi hoteliere voluntare si integrate.

Independenta consta in autonomie juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii

hoteliere, ca entitate economica de sinestatatoare.

In lume, marea majoritate a hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de lant hotelier-
voluntar sau integrat- se inscriu in categoria hotelurilor tip expluatare individuala.

1.1. Hotelurilor tip expluatare individuala

Specificul:

1. Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 sele , cu capacitate redusa

1. Structura organizatorica a hotelului o repeta pe cea din sanul familiei,

majoritatea neutilizand munca angajatilor.

2. Functile de proprietar si de expluatant sunt indeplinite de una si aceeasi persoana,

fie in cadrul unei societati , fie prin intermediul a doua societati.

3. Hotelurile sunt amplasate in toate zonele. Rentabilitate lor depinde de

amplasament si priceperea cu care sunt gestionate.

1.2. Lanturile hoteliere voluntare.

Definitie—un lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati operationale(hoteluri),

care se adreseaza unui segment de clientela determinat, sub o aceeasi marca si in cadrul unei
logistici comerciale comune.
 Un lant hotelier voluntar este o uniune binevola de hotelieri independenti, care promoveaza
si dezvolta o marca unica.

Specificul:

1. In general, lanturile voluntare i-si gasesc teren prielnic in localitatile mici, pe cand
cele integrate i-si fac simtita prezenta in deocebi in marele metropole.

1. Hotelurile aderente nu sunt proectate de la inceput pentru a respecta anumite

norme, sunt diferentiate din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii.

2. Ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului si al

serviciului.

3. Principiul de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a serviciilor

specializate cum ar fi:

 Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate hotelurile aderente,

cu difuzare larga in hotelurile lantului, agentii de voiaj s.a.

 Birou de rezervari informatizat;

 Preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, stabilirea de liste cu furnizorii

agreati.

 Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii

alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului.

4. Fiecare aderent i-si pastreza independeta juridica si financiara.

5. Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea de strategii

promotionale si comerciale comune.

6. Calitatea de aderent nu este ceva imuabil, hotelierii pot parasi oricand lantul
binevol sau pot fi exclusi pentru ca nu se conformeza exigentilor.( situatii stabilite in urma
controalelor).

Lanturile hoteliere integrate.

Concentrarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma lanturilor

hoteliere integrate, al caror suport juridic este reprezentat de grupurile de societati.

Definitie – concentrarea orizontala este “ gruparea prin fuziune, achizitie sau acorduri de
asociere a unor societati avand acelas gen de activitate sau o clientela identica, pentru a-si spori
beneficiile prin economiile de scara, reunindu-si directia, finantarea, marketingul si promovarea.
”

Definitie – grupul ( de societati) este “ un ansamblu de societati aparent autonome, dar supuse
unei directii economice unitare, asigurata prin una sau mai multe dintre ele.”

Specificul:

1. Ceea ce primeaza este detinerea controlului societatilor – fiice(filiale) de catre

societatea –mama.
 1. Din structura juridica a unui mare grup de societati hoteliere pot face parte:
 Societatea holding(societate mama, societate de participatie financiara);
 Societatea financiara( societate subholding de finantare);
 Societatea de participatie( cea care creaza societati imobiliare si fondul de comert
al hotelului);
 Societatile de gestiune nationala si internationala( pun la dispozitie savoir-faire-ul
si asistenta tehnica);
 Societatea de studii si dezvoltare;
 Societatea pentru finantare investitiilor;
 Societatea de aprovizionare si alte societati de servicii.

2. Fiecare grup de societati poate da nastere la unul sau mai multe lanturi hoteliere,
in functie de numarul de marci comerciale pe care le promoveaza si le dizvolta.(vezi
exemplul grupului ACCOR).

3. Un hotel- indiferent daca grupul inregisteaza ( cazul filialei) sau nu inregistreaza

participatii la capitalul sau social – poate beneficia de gestiune directa din partea grupului,
prin intermediul societatii de gestiune, incheind cu aseasta din urma un contract de
management sau locatie a gestiunii.

4. Hotelul independent poate semna un contract de fransiza cu societatea de

gestiune a grupului; hotelierul este cel ce expluateaza fondul de comert, pe riscul sau.

5. Distincţia lant hotelier voluntar – lant integrat are la baza notiunea de strategie:
daca strategia comuna se reduce la un sir de actiuni concrete, este vorba despre un lant
voluntar; lanturilor hoteliere integrate le este caracteristica adoptarea unei strategii comune,
impusa cu strictete de catre centrul unic de decizie de la nivelul grupului.

6. In principiu sunt prevazute norme si standarde specifice inca din faza elaborarii
proectului tehnic , indeosebi pentru notelurile de clasa economica, unde se realizeaza o
multiplicare “ la indigo” a arhitecturii si a amenajarii, chiar si a capacitatii si a tarifului.

7. Pentru lanturile hoteliere de categorie superioara se inregisteaza o tendinta de

eliminare a standardelor rigide, conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara, fiind
particularizata pentru fiecare hotel in parte.Tot mai mult normele de produs sunt inlocuite cu
norme de serviciu.

8. Marile grupuri hoteliere sunt tot mai putin interesate de participatiile financiare
directe.Strategiile de extindere puse in aplicare se bazeaza pe sistemul de fransiza si pe
contractul de management.Se tinde spre atingerea unei structuri echilibrate pe forme de
expluatare a hotelurilor, in cadrul careia capacitatea de cazare a hotelurilor in proprietate, a
hotelurilor gestionate prin contract sa detina ponderi egale, de cate o treime.