, te bucură, te şi întristează; îţi este mereu la îndemână să o reciteşti sau să revii

asupra unui pasaj, capitol peste care ai trecut în grabă sau ţi-a plăcut în mod
deosebit.
Personajele întâlnite în cărţi şi faptele lor îl transpun pe cititor într-o
lume reală sau imaginară în care şi el, cititorul, participă cu gândul, în lumea
cărţilor oferind răspuns la orice întrebare. O carte citită bine te trimite la altele şi
te invită la studiu, la cercetare pentru descoperirea de noi adevăruri – activitate
permanentă ce stă la baza unei culturi generale trainice.
Lectura este un instrument ce dezvoltă posibilitatea de comunicare
între oameni, şi îi ajută astfel să-şi formeze capacităţi de gândire şi limbaj.
Lectura elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi
supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le
implică :
1

- aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele

despre lume, despre realitate;
- aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în
dimensiunile etice şi estetice;
- aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă
formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală,
dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi
expresivă.

Finalităţile lecturii la şcolarul mic sunt următoarele:

- consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conştientă şi
expresivă;
- formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;
- lărgirea ariei de informaţie a elevilor;
- creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii, în general;
- îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
- cunoaşterea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
- cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;
- cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;
- definirea şi aprecierea valorilor morale;
- formarea discernământului etic;
- dezvoltarea gustului estetic, cultivarea faptelor estetice;
- îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de
exprimare;
- stimularea capacităţii creative;
- formarea idealurilor etice şi estetice;
- dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni
interdisciplinare;
1
 - lărgirea orizontului imaginativ, al capacităţii de imaginare a unor
universuri posibile, ca anticipare a lumii viitorului.

Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru

lectură:
Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele
criterii2:
- gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginaţie,
emoţii, sentimente etice şi estetice;
- sfera de interese şi preocupări ale elevilor;
- posibilităţile de înţelegere a mesajului conţinut în opera literară;
- calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;
- calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate - să permită
elevului o înţelegere uşoară a mesajului lecturii.
Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă
a factorilor educaţionali (familia şi şcoala), o muncă ce presupune răbdare,
perseverenţă, voinţă.
Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar
plăcerea de a citi - o necesitate dorită şi trăită, e potrivit ca şi familia să se
implice activ în apropierea copilului de miracolul cărţii. Familia constituie
primul mediu de viaţă socială şi culturală, iar prin valorile pe care le transmite
copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale
acestuia.
Există factori care determină lectura copiilor: particularităţile de vârstă
şi psihice, preferinţele lor, climatul familial, factori care pot transforma lectura
într-o necesitate, „o foame de carte”, o delectare sau nu. Când gustul pentru
lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de şcoală, acestea rămân
pentru toată viaţa o obişnuinţă utilă.
Cartea oferă satisfacţii nebănuite şi contribuie la formarea personalităţii şi
comportamentului celui care o citeşte. Principalele texte care formează gustul
pentru citit aparţin literaturii pentru copii, texte ce formează dragostea pentru
limba maternă, gustul pentru frumos, sensibilitatea şi discernământul în selecţia
valorilor, imaginaţia creatoare. Cu cât elevul se apropie mai devreme de carte,
cu atât mai durabile sunt efectele ei în ceea ce priveşte comunicarea
comportamentului şi socializarea lui.
Cartea va deveni una din preferinţele elevilor numai dacă vom redescoperi
valenţele acestui minunat instrument de lucru şi-l vom pune la îndemâna lor.
Lectura nu poate fi suplinită de emisiunile radio sau TV., ori de alte surse de
educaţie informaţională (calculatorul a devenit o necesitate, dar uneori şi un
viciu deoarece poate influenţa negativ pe copil). Numai lectura poate face
posibilă diferenţa dintre oameni cu nivel de cultură. Dacă vom şti să trezim
interesul elevilor noştri pentru citit, dacă îi vom îndruma, verifica şi stimula în
2
acest scop, vom creşte generaţii care vor simţi o „sete” permanentă pentru citit,
pentru cunoaştere, pentru lărgirea orizontului lor cultural ceea ce se va răsfrânge
pozitiv asupra vieţii şi activităţii lor, căci, aşa cum spunea Miron Costin: „Nu e
alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul
cărţilor ”.