Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA ” SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


SPECIALITATE :MANAGEMENT
AN 2
GRUPA 3

MANAGEMENT INTERNATIONAL
MANAGEMENTUL DIN S.U.A.

Prof: IOAN BOGDAN

1
MANAGEMENTUL DIN S.U.A.

Evolutia managementului din majoritatea tarilor din lume a fost marcata de


managementul din S.U.A.,care reprezinta modelul de management cel mai copiat care
cuprinde cele mai multe metode,tehnici de management si studii de caz,care au facut si
fac obiectul preocuparilor specialistilor din acest domeniu.
In general S.U.A. reprezinta cel mai reprezentativ exemplu din domeniul
afacerilor din lume.Evolutia economiei americane , in ultimii 200 de ani, a fost mai lenta
pana in 1830 dar odata cu aparitia sistemului de transport feroviar s-a inregistrat o
accentuare a cresterii.Societatea americana a creat o structura care a incurajat
intreprinderile sa-si dezvolte productia de bunuri si servicii care creau
profituri.Reinvestirea unei parti din aceste profituri a condus la intarirea capitalismului,
care a stat la baza evolutiei societatii americane.

1.ORIGINILE CULTURALE ALE MANAGEMENTULUI AMERICAN

Managementul, ca activitate practica, este influentat de particularitatile culturale


ale contextului in care se concepe , se proiecteaza ,se dezvolta si se aplica.

1.1.RAPORTURILE AFACERI-GUVERN-CULTURA

In orice tara, intre activitatea economica, cea politica si cea culturala exista
stranse interdependente, a caror cunoastere are menirea de a analiza mai correct fiecare
dintre aceste sfere de preocupare a oamenilor.Pentru ca afacerile sa se desfasoare normal
este necesar ca in sfera politica sa se mentina si sa se intareasca justitia.In secolele XVIII
si XIX capitalismul era dominat de doctrina “laissez faire”, in virtutea careia oamenii
erau lasati sa faca ceea ce vor.
Constituirea anumitor agentii guvernamentale , cum sunt Comisia Federala pentru
Comert, Comisia de Securitate si Schimbul sau Administratia pentru Alimente si
Medicamente demonstreaza recunoasterea in contextual din S.U.A. a nevoii unei protectii

2
impotriva practicilor de afaceri.

Guvernul influenteaza afacerile prin legislatie si prin actiunile Executivului,


precum si ale agentiilor administrative.Potrivit articolului I ,sectiunea 8 din Constitutie,
Congresul S.U.A. are puterea de a reglementa comertul cu alte state.Exista, de
asemewnea, o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza
afacerile , dar cele mai semnificative influente pot fi remarcate in domenii prioritare, cum
sunt poluarea mediului ambient, prooductia de energie sabnatate, protectia
consumatorului, invatamantul si relatiile management-sindicate.

1.2. PRINCIPALELE VALORI AMERICANE.

Fiecare popor, natiune are un set de valori propriu, care da o anumita


specificiotate culturala, dar si unele norme si conceptii de viata, commune altor popoare.
La constituirea acestui set de valori au contribuit numeroasele valuri de imigranti care si-
au riscat vietile ,in speranta dobandirii unor libertati si nsanse mai mari de realizare.
Daca ar fi sa se sintetizeze valorile vitii americane, acestea ar putea fi reprezentate
in principal de urmatoarele:
-individualismul –urmarirea cu prioritate a propriului interes, cosiderand ca
intreaga dezvoltare a societatii americane constituie rezultatul activitatilor
componentilor societatilor respective.
-tendinta spre re4alizare personala- oricine munceste din greu poate sa
realizeze ceea ce si-a propus
-devotamentul fata de munca- respectful fata de persoanele care muncesc,
dezaprecierea celor fara ocupatie, si respingerea relaxarii in timpul orelor de serviciu.
-pragmatismul –concentrare asupra eficientei, orientare pe termen scurt in
procesul de corectare a diferitelor modalitati de lucru, cautarea unor solutii practice si mai
putin contemplare.

3
-morala si umanismul-ii fac pe americani mai deschisi , profunzi, onesti, plini de
franchete, inclinati spre actiuni caritabile, spre cresterea societatii sociale.
-libertatea-cea mai semnificativa valoare a culturii americane, determina
respingerea solutiilor unice, a restrictionarilor, dar poate si una dintre cele mai
controversate.
-egalitatea-se regaseste printer primele proclamatii constitutionale ale cetatenilor,
care au denuntat sclavia, drepturile primilor nascuti si cerintele de proprietate ca garantie
a dreptului la vot, au promovat egalitatea sanselor si nu egalitatea rezultatelor.
-patriotismul-concretizat in loialitatea americanilor pe plan local, pe plan
national fata de statul natiune si respingerea statelor care in general nu seamana cu
S.U.A.
-neutralitatea-orientarea catre cercetare obiectiva a problemelor respingerea
influentelor pe care le au emotiile, trairile in analiza problemelor, separarea emotiilor si
trairilor de afaceri.
-confortul material-tendinta americanilor spre a-si insusi obiecte de pret.

2.PARTICULARITATILE ECONOMICO-SOCIALE ALE CONTEXTULUI S.U.A.

Lumea afacerilor in general si managementul organizatiilor in special au fost si


sunt influentate de catre particularitatile de natura economica, tehnica, educationala,
politica, sociala, etc.,ale contextului in care iau nastere si se dezvolta.

2.1 SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII AFACERILOR IN S.U.A.

Cand se vorbeste despre afaceri, majoritatea oamenilor are tendinta de a face


referire la contextual S.U.A, pe care le cosidera ca o adevarata masina economica, locul
unde fiecare individ are sanse egale in a reusi sa-si acumuleze averi considerabile.
Aceasta sansa are la baza libertatea individului pentru a desfasura o activitate economica
din care sa obtina un profit, ca sursa acresterii si dezvoltarii.
In cadrul acestui process de conturare a afacerilor americane pot fi indentificate
cateva faze importante:
a. in prima faza ,au fost create in colonii companii pe baza de actiuni , dar care
aveau sediul in tara de origine , de unde se stabilea in mare parte viitorul
companiei.
b. in faza a doua dupa o pierdere de autoritate de catre sediul central al
companieise poate vorbi de o perioada de tranzitie, caracterizata prin
numeroase destabilizari ale activitatilor economice din colonii
c. faza a treia s-a caracterizat printr-o crestere a stabilitatii afacerilor din aceste
teritorii , dar pe fundalul largirii autoritatii din colonii in detrimental autoritatii
centrale
d. faza a patra , dematurizarea afacerilor pe taram American,s-a caracterizat
printr-o crestere accentuate a independentei proprietarului colonial, care
dispunea de capital, bunurile erau in proprietatea lui.
Primele companii create in contextual S.U.A. s-au regasit in agricultura si
comert , deoarece politica tarilor de origine era de a mentine productia industriala in
Europa.In timp insa apare “revolutia industriala” in urma caruia se pun bazele “sistemului

4
American de fabricatie”,care au condos la o schimbare a mentalitatii despre
intreprinderea profitabila.
Elaborarea Constitutiei a condos la imbunatatirea conditiilor pentru desfasurarea
afacerilor in contextual American.La baza sistemului de productie American a stat omul
de afaceri, care a inceput sa dispuna de un capital tot mai mare.Sunt numeroase
exemplele de innovator in domeniul productiei americane care au avut contributii
deosebite in dezvoltarea afacerilor in contextual S.U.A.
Sistemul American de afaceri reprezinta o anumita unicitate care provine din
nevoile oamenilor de a actiona liber, de a-si asuma responsabilitatea pentru propria lor
bogatie.

2.2.PROPRIETATEA PRIVATA CA BAZA A DEZVOLTARII


CAPITALISMULUI AMERICAN

Sistemul politico-economic din S.U.A. poate fi caracterizat ca un system


democratic in cadrul caruia productia si distributia sunt in cea mai mare parte in
proprietate private.Proprietatea private presupune libertatea indivizilor de a procura
,utilize si dispune de factorii de productie, de aceea acest sistem poarta denumirea de
sistemul intreprinderii private sau sistemul intreprinderii libere, economiei de piata sau
sistemul bazat pe profit.
Pe langa puternicul sector privat care domina intreaga economie, in S.U.A. exista
si un sector public important, ceea ce confirma din nou definirea contextului american
printr-o economie mixta.

2.3.MOTIVATIA PENTRU PROFIT A AMERICANILOR

O alta caracteristica importanta a capitalismului in general si a contextului


economico-social american in special este motivatia pentru profit.Proprietarii sunt
motivati sa obtina profit pentru a-si spori capitalul investit.
Orientarea cu predilectie catre obtinerea de profit a americanilor explica o serie de
decizii care se iau , daca prin varianta aleasa se ajunge la un profit mai mare.In astfel de
conditii firmele americane cauta sa transfere unele dintre cheltuielile lor in afara, catre
populatie, catre organisme guvernamentale, catre angajati etc. numai pentru a obtine un
profit suplimentar.

2.4.PIATA SI CONCURENTA

Intr-o economie bazata pe sistemul intreprinderii private , pe sistemul bazat pe


profit, piata reprezinta modalitatea prin care cumparatorii si vanzatorii schimba bani pe
bunuri si servicii.
In contextual S.U.A. s-au manifestat 2 tendinte extreme in activitatea
organizatiilor, una care sustinea actiunea “maini invizibile” a pietei si cealalta care
sustinea “ responsabilitatea sociala” a organizatiei. Pentru sustinerea “maini invizibile” a
pietei au fost aduse numerose argumente, intre care:
1. piata functioneaza normal numai atunci cand intreprinderile se concentreaza
pe realizarea performantelor economice, pe interesul actionarilor.

5
2. intreprinderile economice trebuie sa se specializeze in ceea ce stiu ele sa faca
mai bine, respective, productia de bunuri si servicii, in urma careia sa obtina
profit
3. afacerile nu trebuie sa urmareasca obiectivele sociale, acestea fiind specifice
altor institutii din cadrul societatii.
4. orice incercare de responsabilitate sociala constituie un atentat la resursele
actionarilor care nu vor mai fi motivati sa-si8 foloseasca aceste resurse pentru
activitatea economica.
5. intreprinderea care isi orienteaza mai mult activitatea pe baza unei
responsabilitati sociale va avea un dezavantaj concurential fata de cele care
nu se orienteaza spre astfel de responsabilitate sociala.
In acelasi timp s-a adus si o serie de argumente pentru o “responsabilitate sociala”
a organizatiei intre care:
a. inexistenta situatilor de concurenta perfecta, de unde si idea ca piata
concurentiala nu asigura atutomat o alocare optima a resurselor.
b. Afcerile nu trebuie considerate numai ca activitati economice pure, ci ele
trebuie vazute prisma performantelor sociale .
c. Responsabilitatea sociala a organizatiilor nu contravene scopului si intereselor
actionarilor, pe termen lung acestia avand numaide castigat din urmarirea unor
obiective cu character social.
d. Investitiile in activitati cu character socal vor contribui la construirea unei
societati viitoare mai propice pentru afaceri.
In contextul american se pare ca s-a realizat un echilibru intre aceste 2 tendinte,
poate cu un usor accent pe reglementarea activitatilor economice mai mult pe baza
functionarii pietei libere concurentiale.

2.5 INFLUENTA POLITICULUI ASUPRA AFACERILOR

In zilele noastre, in economia S.U.A. este acceptat rolul guvernului in complexa


societate industriala mai mult decat in trecut, poate si pentru faptul ca, in urma recesiunii
din 1930, poporul american astepta ca guvernul sa se implice mai mult intr-o serie de
domenii, ca ocuparea fortei de munca sau utilizarea unor resurse ale tarii.
Constituirea anumitor agentii guvernamentale, cum sunt Comisia Federala pentru
Comert, Comisia de Securitate si Schimburi, sau Administratia pentru Alimente si
Medicamente, demonstreaza recunoasterea in domeniul S.U.A. a nevoii unei protectii
impotriva practicilor de afaceri.
Pentru asigurarea unei concurente loiale, in S.U.A au fost elaborate mai multe legi
antitrust, incepand cu LegeaSherman din 1890 si continuand cu Legea Clayton, Legea
Comisiei Federale de Comert, Legea Robinson-Patman, pana la politica antitrust din
1980.
Agentiile Administrative Federale stabilite de catre Congres au o influenta
determinanta asupra relatiilor de afaceri din S.U.A. Dar guvernul se implica in diferite
afaceri. Spre exemplu guvernul coordoneaza productia si distribuirea de energies au cea
din domenuiul militar al apararii .
Guvernele statelor componente detin anumite afaceri in concurrenta cu cele
private. Multe municipalitati gospodaresc propriile productii de energie, apa si alte

6
utilitati. Trebuie retinuta influrnta mult mai redusa a politicului asupra afacerilor decat in
alte tari in care exista,de asemenea o economie capitalista de piata cncurentiala.

2.6 TIPURI DE INTREPRINDERI CARE FUNCTIONEAZA IN S.U.A

In S.U.A ,intreprinderea este o forma de organizare a activitatii private, in care


factorii de productie sunt utilizati pentru obtinera de produse sau servicii in vederea
vanzarii,cu scopul obtinerii de profit. Intreprinderile care sunt angajate in acest tip de
activatate economica constituie o industrie, ceea ce la noi este cunoscut sub denumirea de
ramura e economiei nationale.
In contextul S.U.A in general se intalnesc trei tipuri de intreprinderi :
a. Intreprinderea proprietate personala (proprietorship) este cea
mai simpla forma de organizare a afacerilor si se caracterizeaza prin faptul ca
proprietarul este unul singur, el avand un control complet asupra operatiunilor si
singurul raspunzator pentru toate datoriile si obligatiile intreprinderii. Profitul
intreprinderii se considera parte a veniturilor proprietarului. Acest tip de
intreprindere este cel mai raspandit in S.U.A ,regasindu-se mai ales in agricultura
, servicii si comertul cu amanunte .
b. Intreprindere societara (partnership) reprezinta o forma de
organizare prin care doua sau mai multe personae se inteleg sa porneasca o
afacere in calitate de coproprietari. Fiecare personal contribuie la fornarea
societatii cu bani, proprietati sau munca.Ei isi impart in proportii stabilite la
crearea sociatatii atat profitul , cat si pierderile . O alta limitare in constituirea
acestui tip de intreprindere consta in faptul ca, la decesul unuia dintre parteneri,
intreprinderea se desfiinteaza fiind necesara o reconstituire a acesteia.
c. Corporatia (corporation) reprezinta o entitate legala, separate si
distincta de persoanele proprietarilor , separatie care preesupune ca veniturile sa
fie impozitate separate si care ii permite ace4steia sa stapaneasca, sa cumpere sau
sa vandal proprietati pe baza de contract. De asemenea, orice dividende pe care
corporatia le plateste proprietarilor sunt impozitate ca venituri personale.
Intre avantajele corporatiei, ca forma de organizare a afacerilor in S.U.A., pot fi
mentionate:
1. responsabilitatea proprietarilor corporatiei pentru obligatiile acesteia sunt
limitate la nivelul investitiilor pe care le-au facut in intreprindere, ceea ce
inseamnaaverea personala a acestora nu este in primejdie, ca in cazul celorlante
forme prezentate anterior.
2. fiind dependenta numai de prevederile statutului, corporatia poate functiona
nelimitat.
3. transferal proprietatii asupra corporatiei se poate face prin vanzarea actiunilor
de care dispun proprietarii.
4. corporatiile pot sa dispuna de fonduri inseminate de capital.
5. dispunand de fonduri importante, corporatiile pot sa-si mentina un management
de calitate, prin specializarile care se pot asigura managerilor, sau prin angajarea
de manageri talentati cu rezultate deosebite.

7
Trebuie precizat ca acest tip de intreprindere prezinta avantajele mai sus
mentionate mai ales atunci cand dimensiunea acesteia este mare, pentru ca intreprinderile
mici nu pot sa se bucure de toate aceste avantaje.

2.7. INCADRAREA CONTEXTULUI AMERICAN PRIN PRISMA DIMENSIUNILOR


CULTURALE

Pentru a ne explica mai bine particularitatile managementului din S.U.A., pe langa o


cunoastere generala a principalelor valori care stau la baza societatii americane si a
principalelor caracteristici economico-sociale ale acestui context, este necesar sa vse
cunoasca particularitatile culturale prin prisma unor dimensiuni culturale evidentiate de
catre speciualistii in acest domeniu.

Distanta fata de puterea redusa isi are explicatia in orientarea americanilor spre
diminuarea inegalitatilor dintre membrii societatii prin incurajarea si recompensarea celor
valorosi, prin lupta pentru asigurarea de sanse egale pentru toti membri societatii.

8
Contextul american se mai caracterizeaza printr-un coefficient mai mare de
masculinitate datorita orientarii societatii catre o mai accentuata diferentiere a rolurilor
dintre barbate si femei.

3.PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI DIN S.U.A.

Managementul din S.U.A. fiind unul dintre cele mai copiate din lume, atat
datorita performantelor intreprinderilor americane, cat mai ales ca urmare a faptului ca in
contextual S.U.A. au fost realizate cele mai numeroase cercetari, s-au pus in aplicare cele
mai multe si variate sisteme, metode si tehnici de management, acesta nu apare cu
particularitati atat de pregnante, ca alte sisteme, care nu au cunoscut aceiasi extindere in
alte tari.

3.1.SPECIFICUL DIMENSIUNII SI ORGANIZARII STRUCTURALE A


INTREPRINDERILOR AMERICANE

3.1.1.ORIENTAREA CATRE INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII

In general, economia S.U.A este cunoscuta prin marile intreprinderi ca General


Motors, IBM,Ford etc care detin o putere economica foarte mare si asigura o mare parte
din locurile de munca pentru populatie.Dar peste 95% dintre intreprinderile nord-
americane sunt intreprinderi mici si mijlocii,peste jumatate dintre acestea avand sub 5
salariati.
Cu cativa ani in urma, Comitetul pentru Dezvoltare Economica din S.U.A.
definea intreprinderile mici ca avand cel putin 2 dintre urmatoarele caracteristici:

9
1. independenta managementului intreprinderii,care in general este asigurat de
catre proprietarii acesteia.
2. provenienta capitalului este de la un individ sau un grup mic de personae.
3. activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii sunt de interes local, cu toate ca
pietele deservite pot sa nu fie numai locale.
4. numarul de personal este relative mic in comparatie cu marile companii.
Intreprinderile mici prezinta o serie de avantaje intre care :flexibilitatea
ridicata,costuri constante mai reduse,apropierea mai mare de furnizori si beneficiari,
receptivitate mai mare la nou.Cu toate dificultatile pe care le intampina micile
intreprinderi joaca un rol important in economia S.U.A.

3.1.2 TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE, FOLOSITE IN S.U.A.

Organizarea structurala a firmelor nord-americane se caracterizeaza printr-un inalt


grad de formalizare, care se explica si prin coeficientul ridicat de individualism ce
caracterizeaza contextual S.U.A. Ca urmare, proiectarea structurilor organizatorice se
organizeaza cu precizarea in detaliu a obiectivelor pe care intreprinderea trebuie sa le
realizeze, in ansamblul ei, dar si fecare componenta organizatorica in parte. Detalierea nu
vizeaza numai sistemul de obiective, ci si descrierea tuturor componentelor structurii
organizatorice, incepand cu posturile, functiile, relatiile ierarhice, pana la norma ede
conducere si la compartimentele functionale si operationale. In general, originile
organizarii structurale in S.U.A. se regasesc in organizarea militara, asa se exp[lica
existenta in terminologia organizarii structurale a unor denumiri ca unitate, divizie,
strategie tactica, etc.
In functiile de criteriile care stau la baza constituirii subdiviziunilor
organizatorice, a stabilirii relatiilor dintre acestea si in general a tuturor componentelor
organizarii structurale, in intreprinderile din S.U.A. se intalnesc in general urmatoarele
tipuri de structuri organizatorice:
1. functionale;
2. pe produs;
3. teritoriale;
4. matriceale;
5. retea;
6. familiale;
1. Structura organizatorica functionala

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Managerii departamentelor isi pot folosi pregatirea Centralizarea responsabilitatii pentru profit numai la
de specialitate pentru cresterea eficientei nivelul managementului de nivel superior
activitatilor din subordine
O astfel de structura favorizeaza promovarea in Limitarea formarii de manageri specialisti din
posturile de manager a unor specialisti din domeniu randul carora sa fie promovati la nivedlul superior al
functiunilor intreprinderii, simplificand procesul de managementului intreprinderii
pregatire al acestora
Permite un control mai usor din partea Dificultati in coordonarea activitatilor din partea
managementului de nivel superior managementului de nivel superior, aceasta
coordonare realizandu-se mai mult laa nivelul
functiunilor intreprinderii

10
2. Structura organizatorica pe produs.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Plasarea atentiei si efortului pe produs sau familia Necesita un numar suplimentar de manageri
de produse generalisti, in raport cu structura functionala
Responsabilitatea pentru profit revine si Determina dificultati in serviciile centrale,
managerilor de la nivelul diviziilor referitoare la centralizarea unor informatii privind
rezultatele inregistrate de diviziile componente
Constitue un cadru organizatoric ce favorizeaza Ingreuneaza coordonarea si controlul exercitate de
pregatirea de manageri generalisti catre managementul de nivel superior asupra
ansamblului activitatilor desfasurate in cadrul
intreprinderii
Favorizeaza dezvoltarea si diversificarea produselor

3. Structura organizatorica teritoriala.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Plasarea responsabilitatii la nivelurile medii si Necesita un numar mai mare de personae cu calitati
inferioare ale managementului de manageri generlisti, ceea ce presupune un efort
financiar suplimentar din partea intreprinderii
Pune accentual pe problemele privind piata locala Determina costuri suplimentare mentinerea unor
compartimente functionale atat la nivel central, cat
si la nivelul fiecarei regiuni, pentru care se
organizeaza subdiviziuni organizatorice
Asigura o mai buna coordonare la nivelul regiunii Atrage o serie de dificultati in orgasnizarea
controlului din partea managementului de nivel
superior
Favorizeaza obtinerea de avantaje economice din
operatiunile locale
Constitue un cadru propice formarii de manager
generalisti

4. Structura organizatorica matriceala.

Intr-o astfel de structura pe langa compartimentele clasice specializate pe


domenii, se organizeaza collective de proiect conduse de catre un manager de proiect. Un
astfel de proiect presupune alcatuirea unui grup de personae, care primeste sarcini pentru
realizarea unui produs sau tehnologii noi si /sau fabricarea unui produs nespecific
profilului intreprinderii. In astfel de conditii o persoana este subordonata concomitant atat
conducatorului ierarhic direc al compartimentului din care face parte, cat si managerului
de proiect din colectivul caruia face parte. O astfel de structura prezinta avantajul ca
faciliteaza desfasurarea a doua tipuri de activitati, cea curenta sic ea referitoare la
innoirea produselor si tehnologiilor, dar are si o limita prin faptul ca ea determina
incalcarea principiului unitatii de decizie si actiune.

11
5. Structura organizatorica de tip retea.

Acest tip de structura reprezinta o forma noua de organizare aparuta in ultimile


decenii, ce s e caracterizeaza prin aceea ca presupune crearea unei unitati centrale, care
nu desfasoara activitati de productie sau comerciale, ci are rolul de a coordona activitatea
altor unitati specializate un diferite domenii. Pentru aceasta, unitatea centrala cauta sa
armonizeze contributiile unitatilor specializate pentru a satisface comenzile clientilor. In
opinia specialistilor acest tip de structura se va impune tot mai mult in viitor, in domeniul
afacerilor.

6. Structura organizatorica familiala.

Structura organizatorica familiala este practicata in cadrul intreprinderilor mici


care sunt in proprietatea unei familii. Intr-o astfel de organizare structurala, de obicei
patronul este si managerul intreprinderii, iar in multe cazuri el participa si la activitatile
de productie, care fac obiectul de baza al intreprinderii. Managementul practicat in astfel
de intreprinderi cuprinde multe elemente de natura informala, mai ales in domeniul
relatiilor cu subordonatii.

3.2. AFACERILE SI RESPONSABILITATEA SOCIALA A ORGANIZATIEI.

Organizatia in general consta intr-o asociere de doua sau mai multe personae care
desfasoara activitati in vederea realizarii unor obiective commune. Organizatia de afaceri
urmareste cu prioritate realizarea unor obiective din domeniul economic, dar, in timp, pe
parcursul evolutiei ei, a inceput sa-si include printer obiectivele strategice si tactice, si
unele de natura sociala.
In contextual S.U.A. exista doua atitudini diferite referitoare la responsabilitatea
sociala a organizatiei, una prin care se respinge aceasta responsabilitate, considerand ca
obiectivele economice ar fi singurele care constitue ratiunea pentru crearea si
functuionarea acesteia, si alta care considera ca obiectivele economice pot fi mai bine
indeplinite daca se au in vedere si cele de natura sociala.

12
OBIECTII ARGUMENTE
Folosirea optima a resurselor si cresterea interesului Piata concurentiala nu asigura o alocare judicioasa a
actionarilor intr-o economie de piata concurentiala resurselor, de aceea trebuie intervenit si din punct de
se realizeaza numai cand se accentueaza vedere al unor criterii sociale
performanta economica, se urmareste eficienta
economica a folosirii resurselor de care dispun
organizatiile.
Functionarea eficienta a organizatiilor se realizeaza Afacerile nu au numai scopuri economice, ci si de
numai atunci can dele se concentreaza pe domeniile natura sociala, ele sunt create pentru satisfacerea
lor de specialitate, adica fabricarea de anumitor nevoi sociale
produse,prestarea de servicii, in conditii economice
Obiectivele sociale trebuie sa stea in fata altor Cele mai eficiente decizii sunt cele care se
institutii specializate, nu in fata organizatiilor in fundamenteaza nu numai pe baza unor criterii
care se desfasoara activitate economica economice, ci si a unor criterii sociale
Responsabilitatea sociala a intreprinderii necesita un Urmarirea realizarii unor obiective de natura sociala
consum din resursele actionarilor, care nu vor mai fi nu contravinerealizarii obiectivelor de natura
interesati in investitii, cu toate efectele economice economica
negative asupra societatii in ansamblul ei
Intreprinderea care isi manifesta o responsabilitate Costurile ocazionate de realizarea unor obiective de
sociala va fi dezavantajata in competitia cu alte natura sociala au menirea de a contribui la crearea
intreprinderi unui climat favorabil afacerilor si, implicit, al
realizarilor obiectivelor economice

3.3.ETICA IN MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR AMERICANE

Caracterizarea contextului S.U.A. printr-o piata concurentiala, unde are loc reglarea
functionarii economiei, printr-o economie in care se urmareste cu prioritate rofitul in urma
desfasurarii unor activitati productive si comerciale ar putea duce la concluzia ca in acest context
nu se poate pune problema eticii in afaceri, care ar contrazice toate aceste caracteristici.
Si totusi, mai ales in ultima perioada, in contextul american se abordeaza tot mai mult
problematica eticii care trebuie sa caracterizeze lumea afacerilor si managementul organizatiilor.
Multi manageri au creat si dezvoltat coduri etice de conduita proprii firmelor pe care le
conduceau, astfel ca peste 97% dintre marile companii din S.U.A. au propriul cod de etica, chiar
daca aceste coduri difera in ceea ce priveste problematica ce trebuie supusa unui astfel de cod.
Desi etica in afaceri si, implicit, in managementul organizatiilor americane reprezinta un
concept asupra carora nu s-a ajuns la o uninamitate de pareri, James O’Toole a precizat cateva
principii care trebuie sa stea la baza unui comportament etic, care sunt urmatoarele:
a. supunerea in fata legii
b. impunerea si respectarea adevarului
c. respectul fata de semeni
d. trateaza pe altii asa cum doresti sa fii tratat
e. sa nu faci rau si sa nu pagubesti pe altii
f. sa-ti folosesti competenta numai atunci cand ai si responsabilitate

13
3.4 PARTICULARITATI INFORMATIONAL-DECIZIONALE ALE
MANAGEMENTULUI AMERICAN

O caracteristica importanta a intreprinderilor nord americane consta in separarea


pronuntata intre activitatile de management si cele de executie. Din aceasta cauza procesele
informational-decizionale revin aproape in exclusivitate managerilor, executantii fiind foarte
putin implicate in aceste procese. Participarea executantilor la procesele decizionale, spre
exemplu, se rezuma la cele care sunt strict legate de activitatea desfasurata de catre acestia si
care le influenteaza conditiile de munca din cadrul organizatiei.
Intrucat in S.U.A. luarea deciziilor se face aproape in exclusivitate de catre manageri,
executantii fiind foarte putin implicati in aceste procese, este necesar sa se determine natura
relatiilor autoritatea-responsabilitate. Autoritatea este puterea de a lua decizii, de a declansa
actiuni si de a orienta activitatile altora, iar puterea consta in abilitatea de a influenta
comportamentul altora. Responsabilitatea este strans legata de rezultatele care se obtin In urma
exercitarii autoritatii, prin luarea deciziilor. Ca o caracteristica a procesului decizional in
intreprinderile americane o rep[rezinta faptul ca personalul de supraveghere, desi managerii din
prima linie nu dispun de autoritate pe masura responsabilitatii pe care o au.
Chiar daca centralizarea procesului decisional si prerdominanta deciziilor individuale
reprezinta particularitati ale managementului intreprinderilor din S.U.A., in multe dintre acestea
mai ales in cele de dimensiuni mari, se urmareste o descentralizare a procesului de luare a
deciziilor.
Managerii din companiile americane au constatat ca implicarea salariatilor in procesul
decizional reprezinta un ajutor in procesul de realizare a schimbarilor si de crestere a
competitivitatii pe piata interna si externa. Pe de alta parte la muncitori s-a inregistrat o crestere a
satiusfactiei in munca prin participarea lor la procesele decizionale.

3.5 RESURSELE UMANE IN INTREPRINDERILE DIN S.U.A.

O caracteristica generala a resurselor umane din organizatiile din S.U.A. consta in faptul
ca, in cazul unei diversificari sau a crearii de noi piete, se apeleaza mnai degraba la inlocuirea
personalului, decat la formarea lui, in vederea adaptarii la noile cerinte. Apoi, unul dintre
obiectivele principale ale intreprinderilor americane in domeniul resurselor umane, il reprezinta
motivarea, ca o premise a cresterii eficientei folosirii acesteia.
In activitatile specifice functiunii de personal, in organizatiile din S.U.A. sunt angajate
trei8 categorii de personal:
1. managementul de nivel superior
2. toti managerii din cadrul organizatiei
3. departamentul de resurse umane.
Departamentul de resurse umane asigura servicii, sfaturi si uneori control pentru celelalte
departamente din cadrul organizatiei.

14
ANGAJAREA PERSONALULUI

O particularitate aprocesului de angajare pentru intreprinderilor din S.U.A. o reprezinta


autoritatea pe care o au supraveghetorii in a accepta sau a respinge un candidat recomandat de
departamenbtul de resurse umane, chiar daca angajarile de personal sunt centralizate. Etapele
procesului de angajare sunt:
1. descrierea postului.
2. recrutarea candidatilor
3. interviul de triere a candidatilor
-respingere
4. cerere, testare, examen fizic, referinte
- respingere
5. interviu detaliat privind munca solicitata de post
-respingere
-trierea supraveghetorului
-respingere
6. oferta post
7. introducerea si initierea pe post

PREGATIREA PERSONALULUI

In S.U.A. nu exista o reglementare care sa oblige intreprinderile la pregatirea continua a


personalului, ceea ce determina o mare diversitate de situatii in problema pregatirii fortei de
munca.Numeroase intreprinderi nu aloca nici un buget pentru pregatire, in timp ce altele, de
obicei mai mari, au programe speciale de formare continua a personalului, care deriva din
obiectivele strategice.
In multe situatii angajatii au nevoie de o pregatire suplimentara pentru munca pe care o
desfasoara, pentru care se pot folosi in general urmatoarele forme de pregatire:
-ucenicia
-pregatirea in afara locului de munca
-pregatirea la locul de munca
-pregatirea in scoli specializate
Pregatirea personalului reprezinta o sarcina permanenta a managementului intreprinderii
astfel ca departamentul de resurse umane va trebui sa asigure o pregatire continua a tuturor
angajatilor, nu numai a celor noi incadrati.

VENITURILE MANAGERILOR

O prima caracteristica a companiilor din S.U.A consta in faptul ca in general marimea


veniturilor tuturor managerilor este puternic influentata de performantele pe termen scurt si in
special de profitul obtinut.Aceasta dependenta fata de profitul si in general de performantele pe
termen scurt determina managerii nord-americani sa evite de multe ori investitiile pe termen
mediu si lung,sa diminueze cheltuieli cu cercetarea –dezvoltarea , sa diminueze cheltuielile cu

15
intretinerea si repararea untilajelor, sa diminueze cheltuielile pentru dezvoltarea resurselor
umane.
O alta caracteristica a veniturilor managerilor din cadrul companiilor din S.U.A. consta in
faptul ca sunt cele mai mari din lume.Acest nivel ridicat al veniturilor managerilor, mai ales a
celor din marile companii, se justifica printr-o foarte buna pregatire in domeniul de specialitate si
in domeniul managementului.O pondere foarte mare a managerilor de mari companii din S.U.A.
are o pregatire in domeniul managementului sau doctorat in management, acestia fiind absolventi
ai unor universitati de prestigiu.

PROMOVAREA PERSONALULUI

Promovarea reprezinta avansarea angajatului intr-un post mai bun , cu mai multe
responsabilitati, care reclama calitati superioare si asigura un statut mai inalt.In cadrul
companiilor din S.U.A, promovarea are la baza , intr-o ordine a importantei , calitatile, nivelul de
pregatire si vechimea personalului.
Managementul companiilor nord-americane considera ca abilitatile , calitatile si nivelul
de pregatire trebuie sa constituie factorul determinant in promovare , in timp ce sindicatele
considera vechimea ca baza a procesului de promovare.Dar,plasarea accentului pe vechime in
procesul promovarii reprezinta, in opinia specialistilor americani o restrictie pentru
responsabilizarea managerilor pentru rezultate.De aceea , vechimea este luata in considerare in
promovare numai atunci cand celelalte criterii privind nivelul de pregatire , calitatile a doi sau
mai multi candidate sunt sensibil egale.

3.6 SINDICATELE IN INTREPRINDERILE DIN S.U.A.

In general , motivarea angajatilor pentru a deveni membrii de sindicat este determinate


atat de factori economici , cat si de factori neeconomici.Intre principalii factori economici pot fi
mentionati:
-cresterea salariilor
-obtinerea unor beneficii suplimentare privind pensionarea
-plata concediilor
-garantarea locului de munca
Intre factorii neeconomici pot fi identificati:
-protectia angajatilor impotriva unor actiuni abusive ale supraveghetorilor
-reprezentarea angajatilor in procesul de luare a deciziilor
-asigurarea unor posibilitati de comunicare cu managementul de nivel superior
-nevoia de identificare cu un anumit grup

3.7 PREGATIREA MANAGERILOR DIN S.U.A.

Intreaga societate americana este perceputa ca o mare piata , unde se schimba talentele
la fel cum se schimba bunurile si serviciile, ceea ce a facut ca americanii se isi dezvolte un al
saselea simt , acela pentru afaceri.Americanii cresc cu idea de a reusi in afaceri, astfel ca un
manager sau un om de afaceri este atat de bine vazut incat poate deveni erou national.
Pregatirea in domenul managementului se realizeaza in primul rand in scoala, dupa care
in cadrul intreprinderii, inainte sau dupa angajare, managerii participa la diferite programe

16
speciale de pregatire. Aceasta se realizeaza pe fondul unei pregatiri generale asigurate de
sistemul de invatamant .

4. PERSPECTIVE IN MAMAGEMENTUL DIN S.U.A.


5.
Desi americanii reprezinta cea mai puternica natiune din lume , nu au probleme de
energie,companiile lor domina alaturi de companiile japoneze sau vest-europene , specialistii
considera da se cere onestitate si modestie in evaluare situatiei si conturerea unor solutii de
schimbare , care sa asigure o perspective cel putin tot atat de favorabila.Asa se explica
disponibilitatea americanilor de a incerca noi ideei in toate domeniile , inclusive in domeniul
managementului.
In contextul american a inceput sa apara o serie de atitudini favorabile cresterii
dimensiunii sociale a intreprinderilor.Tot mai multi americani afrma ca ei nu vor lucra pentru o
intreprindere, prin a carei activitate se contribute la epuizarea resurselor naturale, la sacrificarea
unor animale, la producerea de energie nucleara etc.Pentru aceste persoane valoarea muncii este
analizara si in functie de contributia produsului rezultat la binele societatii in present si in
perspectiva.
O alta tendinta in managenentul American consta in cresterea ponderii celor care
considera ca este necesar ca salariatii sa se implice mai mult in managementul organizatilor.
Implicarea redusa a salariatilor in problemele organizatiei conduce la o atitudine pasiva in
munca, la dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei, la neutilizarea potentialului creative
al personalului in favoarea organizatiei in amsamblul ei. Pentru cresterea gradului de participare
a personalului la procesele de management au fost create si aplicate programe speciale de
crestere a dimensiunii participative a managementului. Dar, pe langa avantajele organizatiei, un
management participativ ,in opinia americanilor , contrivue si la dezvoltarea personalitatiilor
indivizilor, la crestera increderii in ceea ce fac si , implicit , la o imbunatatire a cooperarii in
munca, cu toate efectele favorabile care decurg din aceasta.
Tot mai mult dezvoltarea intreprinderilor depinde de masura in care acestea
protejeaza resursele, mediul ambiant prin eliminarea poluarii si fabrica produse care sa asigure o
dezvoltare durabila si sa protejeze societatea in ansamblul ei. Dezvoltarea durabila, care
presupune si o protectie a mediului, este conditionata de respectarea anumitor restrictii, care
devin tot mai exigente.

17
BIBLIOGRAFIE:

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE, autori:Ticu Constantin,Ana Stoica


Constantin editura:Institutul European ,2002

MANAGEMENTUL COMPARAT :UNIUNEA EUROPEANA,JAPONIA si S.U.A.


Autor: Nicolescu Ovidiu editura Economica ,1997

MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE Autor:Ioan Bogdan


editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu

18