Cum se aplica tencuiala clasica pe pereti si tavane:

Dupa ce am zidit casa este momentul sa tencuim peretii si/sau tavanele si pentru aceasta trebuie sa stim cum se
tencuieste. Tencuirea peretilor nu este treaba prea grea si daca nu vreti sa platiti un pret destul de mare unui
meserias pentru a va tencui casa este momentul ca si dumneavoastra sa invatati cum se tencuieste.

Scule necesare pentru tencuire manuala. Pentru a tencui pereti si tavane avem nevoie
de mistrie, cancioc, dreptar cu bula, ata,roaba, lopata, betoniera si materialele necesare. Materialele
din care se face tencuiala sunt nisip, var si ciment sau nisip amestecat cumultibat.

Pregatirea suprafetei inainte de a aplica tencuiala. Inainte de a incepe treaba trebuie sa verificam suprafata ce
urmeaza a fi tencuita pentru a ne da seama cat de multa incarcatura va intra si implicit cati saci de multibat ne
trebuie. Tot inainte de a incepe tencuirea ne facem o idee si despre grosimea stalpisorilor de ghidaj pe care ii
vom face prima data.

Sa incepem sa tencuim. Deja am dat spritul. Intai facem fesele sau stalpisorii de ghidaj. Preparam mortar in
betoniera sau il facem la lopata pe o portiune betonata. Cand facem stalpisorii de ghidaj putem adauga si un
cancioc de ciment la o roaba pentru a se intari mai repede si pentru a fi mai rezistenti deoarece vom trage cu
dreptarul pe ei.

Facem toate fesele si asteptam sa se intareasca bine. Cand este timpul ne apucam si aruncam cu mistria  mortar
intre fese. Mai tragem cu dreptarul surplusul, mai tencuim. Tencuiala pe perete, ca sa fie bine data, trebuie sa
arate ca si solzii de peste. De regula nu iese din prima si se mai astupa micile gauri dupa ce se trage prima data
cu dreptarul.

CUM SE PREPARĂ MORTARUL DE CIMENT SIMPLU

Mortarul de ciment simplu se poate prepara în acelaşi fel ca şi cel pe bază de var-ciment. Se pune, mai întai, într-
un recipient o cantitate de ciment, în conformitate cu indicaţiile producătorului. Se adaugă nisipul. Ulterior, se
adaugă şi apă, treptat-treptat, în proporţii reduse. 
Amestecul se omogenizează cu ajutorul mistriei, pană se obţine o pastă unsuroasă şi lucioasă. La fel ca şi la
celelalte mortare, apa se adaugă în cantităţi mici. Dacă produsul rezultat este prea fluid se adaugă ciment, iar
dacă este prea tare se mai adaugă apă. Atenţie, însă, să nu fie afectată calitatea mortarului! Dozajul pentru
prepararea mortarului de ciment simplu este de 1 : 2,5 pană la 1 : 6, adică o parte ciment la 2,5 - 6 părţi nisip.

Ce este cimentul

Cimentul este un liant sub forma de pulbere, care amestecat cu apa face priza si se intareste. Deoarece acest
fenomen se petrece atat in aer cat si sub apa, putem enumera cimentul printre materialele liante hidraulice.
Proprietatea principala a acestora este ca , pentru a face priza ele nu trebuie sa fie in contact cu aerul, spre
deosebire de materialele care fac priza doar in aer (varul, de exemplu). Priza si intarirea cimentului este rezultatul
unor procese chimice si fizice complexe, care impreuna poarta numele de hidratarea cimentului. Sa vedem cum
se transforma cimentul intr-un material solid care leaga pietrisul si nisipul formand beton solid, rezistent si tare.
Aceasta scurta descriere teoretica ne ajuta sa intelegem si importanta alegerii elementelor componente de
calitate precum si amestecarea acestora in propozitii corespunzatoare. Pentru ca betonul gata facut sa
corespunda cerintelor de rezistenta dorita si pentru ca prepararea acestuia sa fie rentabila, trebuie sa respectam
procesele stabilite de amestecare, turnare, prelucrare si tratare ulterioara a suprafatei de beton. Ideea
incetatenita conform careia este de ajuns sa folosesti mai mult ciment la prepararea betonului pentru a obtine o
calitate superioara, nu numai ca este gresita dar implica si cheltuieli inutile. Procesul de hidratare poate fi urmarit
numai la microscop: apa din jurul miezului de ciment dizolva treptat elementele componente anorganice si astfel
devine o solutie saturata. Din aceatsa solutie se formeaza cristalele materialelor anorganice. Cristalele formeaza
figuri sub forma de linii care impanzesc solutia si, treptat formeaza o plasa deasa care respira baza capacitatii de
legare a cimentului si va constitui baza materialului solid. Figura 01 ne arata cum apare hidratarea vazuta la un
microscop electric.   cimentul Cele doua faze ale hidratarii sunt priza si intarirea. Prin priza se intelege acel proces
pe parcursul caruia pasta de beton se ingroasa. Pasta de beton trebuie introdusa in cofraj inainte de ingrosare,
inainte de a incepe priza. In acest sens, norma care defineste proprietatile cimentului prevede urmatoarele: priza
sa nu inceapa primele 45 sau 60 de minute dupa amestecarea elemntelor componente ( de obicei incepe la 3-5
ore dupa amestecare). Procesul complet de priza poate sa dureze maxim 12 ore ( de obicei dureaza 4-6 ore).
Durata timpului de priza o putem influenta prin optimizarea cantitatii de apa (prin adaugarea de apa o prelungim
dar astfel va fi afectata calitatea betonului! ), prin reglarea temperaturii ( se scurteaza odata cu ridicarea
temperaturii) sau cu ajutorul a diferiti aditivi (vezi proprietatile betonului). Odata cu intarirea cimentului
solidificarea betonului creste. Cea mai mare parte a procesului decurge in primele 28 de zile. La inceput acest
proces este mai rapid, mai intensiv iar apoi se incetineste; se termina dupa ani de zile ( fig. 02). Hidratarea
perfecta se petrece la temperatura de 15-200 C.   cimentul In timpul hidratarii cimentului mai poate fi observat
un fenomen: pe parcursul procesului chimic se genereaza caldura, care incalzeste betonul. Caldura ajuta la
evaporarea apei din amestec si astfel scade volumul betonului. Putem exploata caldura de hidratare in perioada
de iarna, cand aceasta ajuta la mentinerea temperaturii la valoarea necesara decurgerii normale a procesului de
priza. Acum sa vedem ce putem valorifica din aceasta descriere teoretica pe parcursul prepararii betonului! Stim
ca:

Pentru hidratare este necesara apa, care inconjoara miezul de ciment. Cu cat cimentul este mai fin cu atat mai
repede decurge hidratarea, deoarece in aceasta situatie suprafata de contact a miezului de ciment cu apa este
mai mare. In practica: cu cat cimentul este macinat mai fin, cu atat se intareste mai repede betonul.

Pentru ca cimentul folosit sa se hidrateze complet trebuie sa folosim o cantitate corespunzatoare de apa. In
practica: nu vom betona in perioade in care se preconizeaza temperaturi mai joase decat cele admise. In cazul
racirii rapide, neprevazute a vremii, betonul trebuie protejat in timpul solidificarii cu izolatii termice sau prin
incalzirea incaperii. In cazul caldurilor excesive, a radiatiilor solare puternice, suprafata betonului trebuie de
asemenea protejata. Pentru aceasta, cea mai potrivita este rogojina, care trebuie mentinuta incontinuu umeda
pentru a compensaapa evaporata in timpul solidificarii. Putem sa incepem stropirea apei numai dupa priza, pentru
a evita deteriorarea suprafetei de beton. Tot din acest motiv, betonul proaspat trebuie protejat in timpul prizei,
de ploaie torentiala.
Cimentul folosit pentru constructiile mai mici se comercializeaza in saci de 40-50 kg. Sacii trebuie protejati de
umiditate, motiv pentru care trebuie pastrati in locuri inchise si asezati pe un material izolant (de ex. pe o
scandura).

Cimentul folosit pentru prepararea betonului nu trebuie sa fie prea proaspat dar sa nu fie nici prea vechi (sa nu
fie mai vechi de 3-4 luni, in functie de depozitare si de starea vremii). Daca pe suprafata cimentului se formeaza
o coaja subtire care devine praf la o apasare slaba, dupa cernere se mai poate folosi. Cu timpul, cimentul pierde
din capacitatea de a priza si astfel scade si rezistenta betonului preparat cu acesta. Capacitatea de priza scade cu
10 sau 15% in trei luni, cu 25-20% in sase luni si cu 25-35% intr-un an.

Daca cimentul cumparat nu-l putem consuma inainte de venirea iernii, atuncul vom depozita in saci de plastic,
bine legati, pentru ca cimentul sa nu aiba deloc contact cu umiditatea din aer. Cel mai bine putem proteja
cimentul de umiditatea din aer asezandu-l in butoaie metalice inchise cu capace prevazute cu garnituri, fixate cu
bratara.

Cimentul depozitat pe o perioada mai lunga face priza partial. Datorita efectului umiditatii din aer se declanseaza
procesul de hidratare care, in functie de gradul de umiditate se exctinde treptat in tot sacul. Important! Cimentul
intarit nu se mai poate folosi pentru betonare deoarece capacitatea de a priza a acestuia este nula, hidratarea
fiind deja consumata.