Sunteți pe pagina 1din 38

www.examendebacalaure at.blogspot .com

Variante rezolvate 001-100
Variante
rezolvate
001-100

Subiectul II

Varianta 1

A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;

2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.

B.1.C;2. B;3. 5. C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d. D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;

- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor) şi de 2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu

Mare);

- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii Apuseni lipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic;

- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare în Muntii Apuseni datorită prezenţei

„depresiunilor-golf", a densităţii reţelei hidrografice. E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe

baza păţunilor, datorită tradiţiilor legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel naţional. Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect.

Varianta 2

A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;

2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.

B.1.H; 2.4; 3. E. C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b. D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare cutate (fliş);

- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m in (Munfl Semenic), iar în Grupa Nordică a

Carpaţilor Orientali ajunge la 2.303 m (Munţii Rodnei);

- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în est, mai înalt, orientat N-S şi altul în vest,

fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m, iar Grupa Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;

- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format pe calcare (carstic), iar în Grupa Nordică a

Carpaţilor Orientali este prezent relieful glaciar. E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile abundente, durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl pentru densitate mare, Tn special - 2p;

2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce, preponderent,de la vest spre est, determinând:

repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile medii anuale se situează la 630 mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi orientarea culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor

Orientali

Varianta 3

A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;

2. 7 - Jijia; 11 - Bega.

B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului. C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a. D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;

- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe; -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât

în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş;

- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-, având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa Retezat- Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;

- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt specifice grupei Făgăraş.

E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona de munte), datorită pantei accentuate

care determină o viteză mare, dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice

sunt dificile datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;

2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe de temperatură între regiunile

sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere latitudinală a temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului, diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi, cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.

Varianta 4 A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;

2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.

B.1.F;2.D;3.2.

C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a. D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii

Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);

-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în Grupa Retezat-Godeanu.

- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.

E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei argilei şi/sau a marnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi neregulate, torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu perioade de secetă, când terenurile argiloase se usucă.

2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl

orogenezei hercinice prin care s-a format Masivul Dobrogei de Nord.

Varianta 5 A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;

2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.

B.1.E;2. H;3.G. C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d. D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H;

- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C în unitatea H;

- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H. E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare - 2p;

- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor circulari - 2p.

Varianta 6 A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;

2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.

B.1.H;2. E; 3. G. C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.

D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş-1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor- 1849 m);

- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate;

- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea scoarţei în timpul orogenezei alpine.

E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan (temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului (înălţime, pante

accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure dominante.

2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se datorează

importului de bauxită, prelucrată într-un oraş-port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de alumină, prin

transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin.

Varianta 7

A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;

2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.

B.1.H;2.B;3. Bihor. C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.

D.Deosebiri:

- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie;

- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute

fiind de 6-9 °C;

- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene care determină un climat mai blând, în timp

ce în Podişul Târnavelor se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed. « E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;

- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul

Canalului Dunăre-Main-Rhin -

Varianta 8

A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;

2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.

B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E. C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a. D. Deosebiri:

r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. Geologic s-a conturat în urma mai multor

orogeneze (baikaliană, hercinică), iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie, însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare a acestora (finalul orogenezei alpine);

- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri, nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe, şisturi verzi, calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);

- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în Vârful Chiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului).

E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942 temperatura minimă absolută din România, de - 38,5 °C datorită manifestării fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;

2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei

arborescente.

Varianta 9 A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;

2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.

B.1. Jijia; 2. F;3.B. C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c. D.Deosebiri:

- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei este caracteristic un climat de dealuri şi

podişuri;

- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600 mm, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei

valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm;

- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat umed şi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism.

E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi economice complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier naval);

2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate ale temperaturilor, cu precădere în timpul

verii, permit manifestarea fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizând salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei freatice.

Varianta 10 A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;

2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.

B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.

C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.

D.Deosebiri:

- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;

- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care determină un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism;

- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate Crivăţul.

E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă: unul la suprafaţă, cu o grosim,e de

aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 la mie, oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi mai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.

2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se întâlnesc soluri fertile, molisoluri cu un

conţinut ridicat de humus şi soluri aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.

Varianta 11 A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;

2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.

B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei). C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c. D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei Olteniei apar dune de nisip;

- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie de terase, cu interfluvii extinse, despărţite

de culoarele largi de vale ale afluenţilor Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime;

- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, în nord, la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe). E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din comerţul exterior al României, la care se adaugă porturile Mangalia, Năvodari şi Sulina) - 2p;

- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol, exploatate în prezent de către ţara noastră

- 2p;

Varianta 12

A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;

2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.

B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş). C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d. D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt

primesc atât influenţe climatice oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene;

- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C, în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C;

- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii

Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între 800-1400 mm/an. E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele nivale şi avalanşele, care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p;

- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.

Varianta 13 A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *

2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti. B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord). C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c. D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice pontice;

- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul Dobrogei de

Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 şi 11 °C:

- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între 800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600 mm. E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică prin faptul că aceste grupe de munţi au fost

fragmentate tectonic de liniile de falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi muntoase)

- 2p;

- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor redusă (sub 2000 m) -2p.

Varianta 14 A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului; 2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe. B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud). C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d. D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au format prim cutarea scoarţei în orogeneza

alpină şi au avut o evoluţie comună până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică concordante), iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline;

- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât ale Munţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic);

- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la altitudini de peste 1800 m, cu circuri,

praguri, custuri, văi glaciare, morene etc, în timp ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful glaciar

lipseşte. E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp (cereale, plante tehnice, legume etc.) -

- solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.

Varianta 15 A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;

2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.

B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).

C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:

1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c. D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influenţe climatice oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe climatice submediteraneene;

- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/an, în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;

- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.

E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. - 2p;

- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. - 2p.

Varianta 16

A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;

2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.

B.1.C;2.7;3.A.

C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:

1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.

D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este mai mică de 6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.

- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce în

unitatea C (Podişul Dobrogei), precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.

- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice oceanice, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe climatice pontice şi de ariditate. - 2p. E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din grupa nordică a Carpaţilor Orientali; *

2. prezenţa substratului argilos.

Varianta 17

A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;

2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.

B.1. D;2.10; 3. C. C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d. D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p.

- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele foarte vechi (şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p.

- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate şi roci dure - şisturi cristaline şi calcare

mezozoice, la fel ca şi partea centrală şi nordică a Podişului Dobrogei. - 2p. E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci sedimentare în vestul Munţilor Apuseni;

2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii cuaternare.

Varianta 18

A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;

2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.

B.1. Bucegi; 2. C; 3. G. C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.

D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de câmpie, în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de dealuri înalte; - 2p

- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,

- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe submediteraneene, iar în unitatea H (Subcarpaţii

Moldovei) se resimt influenţe continentale.- 2p. E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea medie este sub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 loc/km2, în Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.

- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi soluri putin fertile, restrânge categoria plantelor

cultivabile, Iar relieful Deltei Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu suprafaţa lacustră. -

2p.

Varianta 19 A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti. B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E. C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.

D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza alpină;

- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice (şisturi cristaline);

- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza reliefului glaciar. E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.

2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p.

Varianta 20 A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara. B.1.C;2. F;3.Vrancea. C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d. D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de sedimentare;

- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess);

- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei). E.- altitudinea reliefului - 2p;

- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p.

Varianta 21 A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb. B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş. C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."

D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;

- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;

- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900 m (1954 m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor). E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;

- Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.

Varianta 22 A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic; 2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi. B.1. Moldova; 2. C; 3. H. C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.

D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se încadrează,la etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat- continentală de munţi înalţi;

- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are temperaturi medii anuale de 8-10° C, pe când unitatea de

relief marcată, pe hartă, cu litera H are temperaturi medii anuale de 0-6° C;

- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Ase resimt influenţe climatice de ariditate, pe când în unitatea

de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene. E.1. vânturile frecvente şi puternice; 2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural.

Varianta 23 A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul Dobrogei de Sud; 2.1- Târnava Mare; 6 - Jiu. B. 1.D;2. F;3.9. C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c. D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în etajul de climă temperat- continentală de munţi înalţi;

- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C;

- asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cât şi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera

D se resimt influenţe climatice submediteraneene.

E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;

2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane.

Varianta 24

A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;

2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.

B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.

C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d. D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri

- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C,

pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C;

- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt influenţe climatice pontice, pe când în unitatea de

relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene.

E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob; - 2p.

- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. - 2p

VArianta 25

A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;

2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.

B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H. C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b. D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de peste 2500 m (Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);

- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format predominant din conglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E este format din şisturi cristaline;

-

deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera

E

acest tip de relief lipseşte.

E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică;

- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea unor mase

de aer.

Varianta 26

A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;

2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.

B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A. C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d. D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de Sud, au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C;

- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi podişuri joase (sub 300 m);

- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud

(suo^OO mm/an), iar influenţele climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei de Sud sunt

temperat-continentale şi pontice. E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile teritoriului ţării, direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic, care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu două inele legate prin căi ferate transcarpatice;

2. marea varietate petrográfica.

Varianta 27

A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;

2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;

B.1.C;2. Barcău;3.7.

C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b. D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii Apuseni), ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină, în Apuseni există roci sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;

- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, 1849 m);

- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită

altitudinilor mai mici, glaciaţiunile cuatemare nu s-au instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali, nu. E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu negativ;

2. existenţa zăcămintelor de sare.

Varianta 28

A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest;

2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.

B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.

C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d. D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici

- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice;

- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare;

- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.

E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari, impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă

de maximă importanţă (amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);

2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Varianta 29 A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;

2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.

B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.

C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.

D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.

- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;

- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa

extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice, pe când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor orogenetice caledoniene şi hercinice;

- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m), pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.

E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor (cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ

- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute, sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajările

hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv de suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică altitudine - 2p.

Varianta 30

A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;

2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.

B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.

C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.

O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie;

- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate, iar Câmpia Olteniei sub influenţe

submediteraneene;

- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei. E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate construi digul acestor acumulări.

2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare etc.).

Varianta 31

A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.

B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.

C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.

D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca

- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în unitatea C;

- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C doar la 1374 m;

- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.

E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al ţării, Constanţa;

- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;

- pescuit, turism, navigaţie.

2. - prezenţa sării şi a gazului metan.

Varianta 32

A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;

2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.

B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ. C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c. D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului

- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea E influenţe climatice de ariditate;

- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în unitatea E între 400-500 mm/an;

- asemănare: ambele au climat de câmpie.

E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai

dezvoltate economic.

2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari.

Varianta 33

A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului;

2. 9 - Timiş, 10 - Suceava.

B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea. C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a. D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei

- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase;

- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în unitatea F de

8-9 "C;

- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F de ariditate (continentale). E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor arabile.

2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare.

Varianta 34

A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei;

2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret.

B.1. F; 2. Suceava; 3. H. C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.

D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin;

- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei

cât şi în Masivul Retezat-Godeanu;

- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe climatice scandinavo-baitice, pe când în sud-

vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt influenţe climatice submediteraneene. E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p;

- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt de 12 m), iar cele mai întinse suprafeţe de

teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind procesul de aluvionare din prezent - 2p.

Varianta 35 A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu;

2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia.

B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F. C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b. D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului

- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B sunt prezente brize marine, dar şi Crivăţul, iar în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H bateAustrul;

- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice, iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene;

- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm, iar în unitatea H depăşesc 1000 mm.

E.• - varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în partea de est şi în zona de

curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, gresii, conglomerate, mame - 2p;

- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare, iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) - 2p.

Varianta 36 A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;

2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.

B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H. C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b. D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei

- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte, iar în unitatea B climat de dealuri

joase;

- deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie, iar în unitatea B pontice şi de ariditate;

- deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B. E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;

2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei rafinăriilor în zonă.

Varianta 37 A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;

2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.

B.1.1; 2. D; 3. E. C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c. D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali

- deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m, iar în unitatea I doar la 1954 m;

- deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în unitatea I relief de fliş; ' - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.

E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată cu înălţimea).

2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe malul Dunării.

Varianta 38 A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;

2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.

B.1. 6; 2. G;^. D. C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c. D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni

- deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G are climat montan;

- deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar în G depăşesc 1200 mm;

- deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în unitatea G influenţe oceanice (atlantice).

E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.

2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.

Varianta 39

A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;

2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. '

B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.

C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite de loess, iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele, care au determinat o modelare rapidă;

- deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române relieful este dominat de crovuri, mici

depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui;

- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de sedimente peste un fundament mai vechi.

E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde sunt influenţe oceanice), spre est (400

mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt influenţe aride);

2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.

Varianta 40

A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;

2. 9-Zalău; 11 - Braşov.

B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi. C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d. D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan;

- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca;

- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca. E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid sulfhidric.

2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine terenularabil.

Varianta 41 A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;

2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.

B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.

C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.

D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se resimt influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe submediteraneene;

- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru;

- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.

E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii bune.

2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din roci foarte dure (şisturi verzi, granit).

Varianta 42 A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca;

2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.

B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. y

C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.

D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există etajul climatic montan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat de dealuri joase;

- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe climatice oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică);

- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C. E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în precipitaţii.

2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa unor legături transcarpatine cu toate regiunile

istorice ale ţării.

Varianta 43

A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;

2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.

B.1.H;2.E; 3. D. C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c. D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice scandinavo-baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe continentale de ariditate şi pontice;

- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de Nord

acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an);

- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7-8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord este

mai ridicată (10-11 °C). E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune glaciară, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi glaciare.

2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două straturi de apă: un strat superficial cu apă mai

puţin sărată, care asigură viaţa şi un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenţa vieţuitoarelor.

Varianta 44 A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;

2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.

B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice. C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.

D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea

H (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;

- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar unitatea H (Podişul

Getic) este format din platforme ce se înclină uşor spre sud:

- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite ridicata din zona montană.

E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului este mai mare, fapt ce asigură un pescaj de 7

m.

2.

în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit

a

circurilor glaciare.

Varianta 45 A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 - Ploieşti. B.1. D; 2.4; 3. H. C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b. D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;

- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe oceanice, iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea vestică);

- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în Podişul Getic, vântul predominant este

austrul.

E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale - altitudine, pantă, fragmentare etc. - 2p;

- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale, asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei - 2p.

Varianta 46 A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;

2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.

B.1. 6; 2. Chilia; 3. E. C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a. D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei, iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;

- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât în Podişul

Getic;

- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile). E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în podişul

Dobrogei apar şi soluri bălane), care se pretează la cerealicultură - 2p;

- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub 500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind inclusiv de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române şi de relieful de relativ mică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.

Varianta 47

A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;

2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.

B.1.F;2. laşi; 3. Mureş. C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.

D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile cristaline, iar

în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;

- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali, de 2519

m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor

Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani;

- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat,

iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, unde apar multe masive montane individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni numeroase. E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea în Marea Neagră;

2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii unghiului de incidenţă a radiaţiei solare.

Varianta 48

A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;

2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.

B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj. C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d. D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H-Munţii Apuseni), s-au format prin cutare în

orogeneza alpină - 2p; -deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi cristaline, iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare relieful carstic foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p;

- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând numeroase catene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p. E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier, bauxită, minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de construcţie (calcar, granit, marmură).

2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş

determină în Podişul Sucevei o temperatură medie anuală mai redusă.

Varianta 49 A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură;

2.

5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.

 

B.1. oceanice; 2 . G; 3. Hune doara.

C.1. b;2.a;3. b; 4 . b; 5.d.

D.-

asemănare: unitatea F ( Podişul Dobr

ogei de Nor d), dar şi uni tatea H (Sub carpaţii Cur burii) s-au fo rmat prin cu tarea

sco arţei;

 

-

de osebire: altit udinea Subc arpaţilor Cu

rburii este m ai mare (99 6 m altitudin e maximă de cât a Podişu lui Dobroge i de

Nor d (467 m alti tudine maxi mă);

-

de osebire: în P odişul Dobr ogei de Nord

sunt roci fo arte dure (şi sturi verzi, g ranit calcar), iar în Subc arpaţii Curbu rii sunt

roci friabile (mar ne, argile, pi etrişuri).

E.1. în unitatea A (Munţii Pa râng) se înre

gistrează o cantitate ma re de precip itaţii medii a nuale (1000- 1400 mm) d atorită ), dar şi dat oriita influen ţei oceanice. şi Bucovinei ), în condiţiil e unui clima t răcoros şi umed, pajişti le montane ocupă erea bovinel or.

altit udinii mari (2 519 m altitu dine maximă

2.

în

unitatea D (Carpaţii Ma ramureşului

sup rafeţe mari, f apt ce favor izează creşt

Vari anta 50

   

A.1. G - Câmpia Moldovei (J ijiei);

2.

1

- Someşul M are, 6 - Ialo miţa; 3. 10-

Bacău.

B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.

C.1. c;2.b; 3. a; 4 . d;5. d.

D.-

asemănare: în unitatea E

(Munţii Par

âng şi Retez at-Godeanu ) se resimt i nfluenţe sub mediteranee ne (în parte a sud- nitatea H (C âmpia Olten iei); n Munţii Par âng şi Retez at-Godeanu (partea sud -vestică), ba te austru);

vest ică), influenţ e ce se man ifestă şi în u

- as emănare: în Câmpia Olt eniei, dar şi î

- de osebire: Ma ntii Parâng ş i Retezat-Go

deanu au cl imat montan alpin şi de

depresiune, iar Câmpia

Olteniei are c limat de

câm pie. E.1. Râul Ialomi ţa (6) străba te Câmpia B foar te reduse în timpul verii, fapt ce dete 2, T n unităţile E (Munţii Parâ ng şi Reteza în u nitatea F, Pa roşeni în un itatea E) dat dep resiunea Pe troşani (unita tea E).