UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”

Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napoca

Ciuperci din genul Amanitaceae

Autor: Balut Gheorghe-Florin

Specializare: Biologie
Anul: I
Grupa: B1

1
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca

Introducere

Genul Amanitaceae face parte din regnul Fungi, increngatura

Basidiomycota, clasa Agaricomycetes, subclasa Agaricomycetidae, ordinul
Agaricales, familia Amanitaceae si cuprinde specii precum Amanita
phalloides, Amanita muscaria, Amanita regalis, Amanita , Amanita
cothurnata, Amanita citrina, Amanita virosa, Amanita caesarea etc.
(http://indexfungorum.org/Names/NamesRecord.asp?RecordID=700514)
Ciupercile din genul Amanitaceae sunt ciuperci necomestibile, foarte
toxice si halucinogene, dar sunt si ciuperci comestibile precum Amanita
caesarea sau Amanita citrina . Acestea traiesc in paduri de foioase, de
conifere precum si in luminisuri.

Amanita muscaria:

Specia Amanita muscaria (lat.

mus =soarece; careo, ere =a
evita, a tine deoparte) are
palaria de culoare rosie-intens,
portocalie sau galbena-
portocalie. Pe palarie se gasesc
numerosi solzi de culoare alba.
Palaria este globuloasa in
tinerete, apoi ca un clopot
bombat, iar spre maturitate
devine aproape plana. Piciorul
este alb, bulbos la baza, http://files.shroomery.org/files/08-47/703065548-Fly_Agaric.jpg
inconjurat de volva in forma de
solz. In stadiul tanar volva este
puternic dezvoltata. Piciorul la partea superiora prezinta un inel bine vizibil.
Carnea este alba, devenind roscata sub cuticula ce acopera palaria. Aceasta
ciuperca este toxica, dar nu la fel de periculoasa ca Amanita phalloides sau
alte ciuperci din acest gen. Este o specie toxica, datorita alcaloidului
muscarina care determina sindromul muscaridian. Semnele intoxicatiei apar
dupa cateva ore si se manifesta prin greata, ameteala, voma, pierderea
cunostintei, un fel de betie, uneori cu delir furios. Amanita muscaria se
intalneste prin paduri (de conifere, amestec si foioase) si este cunoscuta

2
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca
popular sub denumirea de muscarita, palaria sarpelui etc.
(http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Amanita phalloides:

Aceasta specie are palaria carnoasa, de 7-15 cm

in diametru. In stadiul tanar palaria este sferica
iar apoi la maturitate devine plata. Culoarea
palariei variaza intre galben ca lamaia, galben-
verzui sau verde-masliniu. Suprafata palariei este
neteda, fin striata, cu striuri negricioase sau
brune, care strabat cuticula si sunt dispuse radiar,
de la centru spre margine. Piciorul are 5-11 cm http://www.commanster.eu/commanster/M
lungime, este albicios, plin si prezinta, la baza, ushrooms/Agaric/SuAgaric/Amanita.phall
oides.jpg
un bulb mai mult sau mai putin dezvoltat.
Deasupra inelului si in dreptul volvei, piciorul este verzui; poate fi patat in
zigzag cu verde. Inelul membranos este striat si lasat in jos. Volva este
persistenta, membranoasa, bine dezvoltata, alba si lobata. Creste pe sol,
izolat sau in grupuri, in paduri de foioase si de conifere, în locuri umbroase
si umede. Contine substante toxice care au fost separate in doua grupe:
amatoxine si falotoxine. Consumarea acestei ciuperci provoaca sindromul

http://mycorant.com/wp-content/uploads/2009/09/amanitaphalloides.jpg

faloidian si determina, în cazurile grave, decesul consumatorului. Se mai

3
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca
numeste si buretele viperei sau ciuperca alba
(http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/86.html).

Amanita pantherina:

Specia Amanita pantherina are

palaria carnoasa, fragila,
vascoasa pe timp umed si
lucioasa pe timp uscat. Initial,
palaria este convexa, apoi
devine plata si ajunge la 6-15
cm in diametru. Culoarea
palariei este cafenie-cenusie,
cenusie-olivacee sau ocracee,
mai inchisa la mijloc. Pe
suprafata palariei se afla
numerosi solzi albi, dispusi
regulat in cercuri concentrice. http://www.svims.ca/council/illust/Amanita%20pantherina%20group
%201%20Catherine%20Ardrey.jpg
Marginea palariei este striata.
Lamele regiunii himeniale sunt albe, libere, numeroase si serate. Piciorul
este alb, neted, bulbos la baza, striat deasupra inelului, fistulos, de 5-15 cm
lungime si 0,5-3 cm grosime. Inelul este alb, membranos, striat, lasat in jos,
situat aproape la jumatatea piciorului. Volva este alba, adesea sub forma de
3-4 inele albe care inconjoara bulbul voluminos. Carnea este alba, are gust
dulceag initial, apoi devine acra. Creste in paduri de foioase si de conifere si
este o specie otravitoare. Consumarea acestei ciuperci provoaca sindromul
panterian, care se manifesta prin tulburari digestive (greturi, voma, dureri
abdominale etc.), urmate de tulburari psihomotorii (delir cu halucinatii).
Persoana intoxicata isi pierde luciditatea si trece de la o veselie extraordinara
la o stare de nebunie furioasa denumita nebunie panteriana. Se mai numeste
si burete pestrit sau burete bulbos (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Amanita citrina:

Specia Amanita citrina are palaria galbuie sau limonie, rar alba, de 6-10 cm
în diametru si acoperita cu solzi mari. Cuticula este lipicioasa si lucioasa.

4
http://www.photomazza.com/IMG/jpg_Amanita_citri
na.jpg
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca
Lamele sunt initial albicioase si apoi
galbui. Sporii sunt albi si aproape sferici.
Piciorul este cilindric, de 5-12 cm
înaltime, alb sau galbui si cu bulb la
baza. Pe traiectul piciorului se poate
observa un inel membranos. Carnea este
alba, cu miros de sfecla si gust neplacut.
Se intalneste pe sol, prin paduri, de vara
pana toamna. Sporii hialini, albi în masa,
de 8-10 μ, sunt subglobuloşi, netezi. Este comestibila, cu valoare alimentara
mica. Poate fi confundata cu Amanita phalloides
(http://micologie.bioge.ubbcluj.ro)
(http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/83.html).

Amanita caesarea:

Aceasta specie are palaria de 10-20 cm în

diametru, portocalie sau galbena-aurie,
neteda, stralucitoare, uneori acoperita cu
solzi albi proveniti din valul general. Este
carnoasa, initial sferica, apoi devine
semisferica si în final plata. Marginea
palariei este fin striata. În stadiul tânar,
carpozomul are aspectul unui ou si este
acoperit, în întregime, de valul general,
care este alb si gros. Lamele regiunii
himeniale sunt libere, de culoare galbena-
aurie. Piciorul are 8-12 cm lungime si 2-3
cm în diametru, este galben-auriu,
cilindric, neted, bulbos la baza, carnos, http://www.francini-
plin si apoi usor spongios. Inelul este mycologie.fr/DOSSIERS_SPECIAUX/Amanita_c
aesarea_groupe.jpg
galben, striat, lasat în jos. Volva este
membranoasa, alba, lobata, densa, persistenta si înconjoara piciorul la baza.
Carnea este alba, densa, cu miros si gust placut. Sub cuticula palariei si a
piciorului, carnea este galbena. Se mai nu meste si roinita sau burete
domnesc. Sporii sunt hialini, albi in masa, de 6-7 x 8-12 μ, ovoizi sau
elipsoidali, gutulati, netezi. Aceasta specie creste izolat sau in grupuri in
paduri de foioase, in luminisuri, mai ales in sudul si vestul tarii.

5
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca
(http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/82.html)
(http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Majoritatea ciupercilor din genul Amanitaceae sunt ciuperci

necomestibile, toxice si halucinogene dar sunt si specii comestibile, unele
chiar cu valoare comerciala ridicata, fiind foarte bune la gust.
Stiati ca:
Reteaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da nastere mai multor
picioare si ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate,
numite ”cercuri ale vrajitoarelor”?

Bibliografie:

 http://commanster.eu/commanster/Mushrooms/Ag
aric/SuAgaric/Amanita.phalloides.jpg
 http://files.shroomery.org/files/08-47/703065548-
Fly_Agaric.jpg
 http://francini-
mycologie.fr/DOSSIERS_SPECIAUX/Amanita_ca
esarea_groupe.jpg
 http://indexfungorum.org/Names/NamesRecord.as
p?RecordID=7005144
 http://micologie.bioge.ubbcluj.ro
 http://mycorant.com/wp-
content/uploads/2009/09/amanitaphalloides.jpg
 http://photomazza.com/IMG/jpg_Amanita_citrina.
jpg
 http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/

6
 UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”
Facultatea de Biologie si Geologie
Cluj-Napoca
 http://svims.ca/council/illust/Amanita
%20pantherina%20group%201%20Catherine
%20Ardrey.jpg
 Pârvu, M., 2003, Botanică sistematică I, Ed. Gloria,
Cluj-Napoca
 Parvu, M., 2007, Ghid practic de micologie, Ed,
Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca